Author: CCN
•7/25/2010 03:55:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

INVITATIE

Editia lunara iulie 2010 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI


JOI, 29 iulie 2010, (si nu sambata, ca pana acum), se va desfasura la Cluj-Napoca editia lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 35-a din seria “critical mass” inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta... sau isi pot imprumuta una din proiectul "I Love Velo" de langa Sala Sporturilor. Intalnirea participantilor va fi, ca de obicei, in Skate-Parc (parcul I.L.Caragiale, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu), la ora 17:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 18:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica. Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Traseul propus este: Parcul I.L.Caragiale - str.C.Daicoviciu - str. E.Isac - str. P.Maior - p-ta L.Blaga - str. Napoca - bd.Eroilor - Calea Dorobantilor - giratoriu Marasti - bd. 21 Decembrie 1989 - str.Memorandumului - Calea Motilor - str.G.Cosbuc - al.Stadion - str. Uzinei Electrice - pista bicilisti de pe malul Somesului - pasarela peste Somes - bd. 1 Decembrie 1918 - str. Miraslau - str.Fintinele - str.Al.Vlahuta - str. O.Goga - str.Mamaia - str. Dragalina - str.R.Ferdinand - parcul I.L.Caragiale.

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com. Demersurile se inscriu si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0740-995597

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836
, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/23/2010 10:41:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
========================================

I N V I T A T I E
la prezentarea cu imagini sustinuta de Mihai Udvar:
"SCANDINAVIA PE DOUA ROTI"

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean miercuri, 28 iulie 2010, de la ora 21:30, la terasa "Heltai" (str. Clinicilor nr.18, in curtea din spate) la o prezentare cu imagini cu titlul "Scandinavia pe doua roti". Intrarea este libera.

Va fi o prezentare fotografica a unei expeditii cicloturistice prin Danemarca, Suedia si Norvegia, in care au fost strabatuti peste 2500 km cu bicicleta incarcata cu bagaje mari (inclusiv cort, saltea, sac de dormit...), aratand prin aceasta cata independenta iti ofera bicicleta si cate lucruri frumoase pot fi vazute in mod placut, activ si ecologic, in cursul unei asemenea ture pe doua roti.

Proiectia va fi sustinuta de protagonistul turei, Mihai Udvar, membru activ al Clubului de Cicloturism "Napoca" avand in palmaresul biciclistic ture de mare anvergura in tara si strainatate si cunoscut deja publicului prin prezentarile foto si video sustinute si articolele publicate pe teme biciclistice. El ne va oferi si de aceasta data nu doar imaginile superbelor peisaje cu natura nordeuropeana, ci si fotografiile multor obiective culturale si ilustrarea facilitatilor pentru biciclisti din orasele scandinave.

Imaginile au fost realizate in cursul expeditiei cicloturistice "Velo Trans Europa 2009", ce s-a inscris in programul "Trans Europa" derulat de Clubul de Cicloturism "Napoca" de peste 15 ani cu scopul general de strabatere pe bicicleta a cat mai multe tari europene si de cunoastere a valorilor culturale si naturale a acestora si a conditiilor create pentru circulatia cu bicicleta in scop utilitar si recreativ. Proiectia face parte si din campania "Velorutia Romana" derulata la Cluj in 2010 de CCN, ca partener local al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania si cu sprijinul GEF-SGP.

Va asteptam!

MIHAI UDVAR
coordonator proiect - tel. 0742-405768

RADU MITITEAN
director executiv - tel. 0744-576836
, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/21/2010 12:34:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

ASA NU: DOUA NOI "PISTE DE BICICLETE" PE TROTUARE DIN CLUJ
- Analiza critica a unor recente realizari ale Primariei clujene -

1. Sumar

Primaria municipiului Cluj-Napoca a realizat in ultimele saptamani doua noi asa-zise piste pentru biciclete, pe strazile Horea respectiv Calea Dorobantilor, dar amplasate pe trotuare, cu latime de numai un metru sau chiar mai putin, cu obligativitate de utilizare si cu intrerupere pentru portiuni de 10-20 de metri in zona fiecarei interesectii, si preconizeaza trasarea lor si pe alte portiuni, care deja sunt semnalizate cu indicatoare rutiere specifice.

Clubul de Cicloturism "Napoca" dezaproba aceste lucrari si considera ca, la modul cum au fost realizate, nu sunt acceptabile si nu sunt de natura sa promoveze utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare in mediul urban, ci il descurajeaza, creand si probleme pietonilor, dar favorizand in schimb traficul automobilistic, care ar trebui de fapt descurajat. Unica solutie adecvata pe termen scurt este inlaturarea indicatoarelor care impun obligativitatea utilizarii lor, iar pe termen lung este mutarea pistelor la nivelul carosabilului, cu latirea suprafetei utile la minim 1,6 metri pe sens.

2. Inadecvarea de principiu

Ca o chestiune de principiu, noile piste pentru biciclete in general nu ar trebui amplasate pe trotuare, luand din putinul care a mai ramas pietonilor, ci din spatiul alocat la ora actuala pentru stationarea si deplasarea autovehiculelor, pentru ca scopul principal al realizarii de cai de comunicatie specifice pentru biciclete este incurajarea cetatenilor sa treaca de la autoturism la bicicleta, nu sa fie impinsi biciclistii pe trotuare, impreuna cu pietonii, si sa se "faca loc" mai mult masinilor degajand carosabilul de biciclisti...

In plus, chiar si unde trotuarele sunt foarte generoase (incat in urma realizarii unei piste de 1,6 metri latime utila pe sens, plus spatii de siguranta, sa ramana o latime utila pentru pietoni de minim 4 metri), exista alte considerente, legate in special de fluenta si siguranta la intersectii, pentru care pistele nu ar trebui trasate pe trotuare decat in mod exceptional, temporar si / sau pe portiuni limitate, nicidecum pe sute de metri sau kilometri...

Inacceptabilitatea de principiu a trasarii pistelor pe trotuare a fost in mod repetat subliniata de Clubul de Cicloturism "Napoca" si de alte organizatii bicilistice, inclusiv de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si este expres mentionata si in Apelul public din 22 septembrie 2007 si in cel din 22 aprilie 2010, ambele depuse oficial la Primaria clujeana insotite de mii de semnaturi de sustinere, dar evident ignorate de edili.

3. Deficiente specifice - introducere

Analiza specifica se concentreaza pe pistele pentru biciclete trasate din dispozitia Primariei municipiului Cluj-Napoca in lunile iunie-iulie 2010 pe trotuarul vestic la strazii Horea intre intersectia cu str.Dragalina si cea cu str. I.L.Caragiale si pe trotuarul estic al acesteia, de la intersectia cu str.Closca pana in apropiere de p-ta Garii, precum si pe trotuarul nordica al Caii Dorobanilor intre Administratia Finantelor Publice a Mun. Cluj-Napoca ( vizavi de Palatul de Justitie) si apropierea intersectiei cu str. Petofi Sandor.

Dincolo de chestiunea de principiu, modul concret de realizare a celor doua "piste" ridica numeroase alte probleme, si anume faptul ca sunt prea inguste si sunt mereu intrerupte, in schimb li s-a conferit caracter obligatoriu ca utilizare, interzicand implicit biciclistilor sa circule pe carosabil, desi, pentru majoritatea dintre ei, acesta ar fi mai favorabil chiar fara niciun marcaj sau facilitate pentru biciclisti, in comparatie cu aceste noi "piste".

4. Deficiente specifice - ingustime

Astfel, latimea de numai un metru sau chiar mai putin face orice depasire legal imposibila, astfel ca un biciclist lent, deplasandu-se cu 10-15 km/h (de exemplu un copil, un incepator, o bicicleta transportand incarcatura grea sau o persoana in varsta) sa "tina pe loc" timp indelungat toti biciclistii din urma lui, desi majoritatea ar dori si ar putea sa pedaleze cu 20-30 km/h. Daca ar fi doar o portiune ingustata scurta, de cateva zeci de metri, ar fi tolerabil. Dar e vorba de doua ( de fapt trei) "piste" de cate circa 1 km fiecare!

Precizam ca imposibilitatea legala a oricarei depasiri deriva nu doar din tipul de marcaj aplicat din dispozitia Primariei (banda simpla continua, paralel cu axul caii de comunicatie, incalcarea ei de catre vehicule fiind interzisa si pedepsita de legislatia rutiera) ci din faptul ca, informitate cu prevederile exprese ale legislatiei rutiere, este interzis biciclistilor sa ruleze pe trotuar in afara pistei marcate, deci la orice intrerupere a acesteia, ei sunt obligati sa coboare de pe bicicleta.

5. Deficiente specifice - discontinuitate

O alta problema este lipsa continuitatii. Asfel, pistele nou trasate incep si se sfarsesc "nicaieri", undeva la multi metri ( uneori multe zeci de metri) distanta de intersectia cea mai apropiata, in loc sa existe un racord adecvat amenajat si marcat.

Dar problema nu este doar la capete, pentru ca "pistele" la ora actuala se intrerup cu cativa metri sau chiar mai mult inainte respectiv dupa fiecare intersectie, ceea ce obliga legal biciclistul sa franeze si coboare de pe bicicleta si sa parcurga pe jos, pe langa bicicleta, acea portiune de trotuar, in zona fiecarei traversari a unei strazi laterale, neavand voie sa circule pe bicicleta pe trotuar pe portiunile nemarcate.

Daca ar dori sa circule cat mai mult pe bicicleta si cat mai putin pe jos, impingand-o, alternativa la mersul pe langa bicicleta, pe trotuar, intre capetele segmentelor de pista, ar fi si mai descurajanta, pentru ca ar trebui ca biciclistul de fiecare data sa coboare de pe trotuar si sa se strecoare printre masinile parcate paralel cu bordura pana la carosabil, si se asigure si apoi sa urce pe bicicleta si sa porneasca, sa pedaleze cateva zeci de metri pe banda intai, ca apoi din nou sa coboare din sa, sa se strecoare printre masinile parcate si sa urce din nou bicicleta pe trotuar ajungand la punctul unde pista se reia...

Astfel, orice varianta ar alege, respectand legea, biciclistul este fortat sa devina partial pieton, iar viteza lui medie de deplasare se reduce drastic, facand astfel circulatia cu bicicleta neatractiva pe acea directie, pentru ca viteza este unul dintre pricipalele atuuri ale bicicletei ca mijloc de transport urban.

6. Deficiente specifice - discontinuitate - exemplu concret

Ca exemplu concret, putem analiza situatia creata pe str. Horea. Cei circa 900 m de pista (de pe trotuarul vestic, intre intersectia cu str. Dragalina si cea cu str. I.L.Caragiale) prezinta nu mai putin de trei discontinuitati circa 15-20 metri fiecare (intersectiile cu str. St.L.Roth. Crisan si Campeni). Cand va fi trasata pista si pe portiunile de trotuar de la capete, deja partial semnalizata prin indicatoare specifice (intre p-ta Garii si intersectia cu str. I.L.Caragiale, respectiv intre intersectia cu str.St.L.Roth si str. Baritiu), pe mai putin de 1,1 km vor fi cinci portiuni de interupere a pistei, deci cinci zone de "descalecare" obligatorie!

Daca mai adaugam discontinuitatile din zona celor doua statii de transport in comun (unde marcajul de delimitare devine intrerupt si bicilistilor li s-a impus, prin semnalizare, "cedeaza trecerea" in loc sa li se amenajeze o ocolire adecvata si protejata), inseamna ca pe pista de pe latura vestica a strazii Horea, biciclistul este legal obligat sa se dea jos de pe bicicleta si sa mearga o portiune pe jos, impingand-o, la fiecare 180 sau chiar la fiecare 140 de metri. Oare edilii au calculat ce procent ar reprezenta sectiunea ce trebuie parcursa pedestru, impingand bicicleta, din cei circa 1,1 km dintre p-ta M.Viteazu si p-ta Garii? Cred ei sincer ca in acest mod se incurajeaza mersul pe bicicleta in oras?

7. Deficiente specifice - lipsa traversari

In mod normal, pentru asigurarea fluentei traficului biciclistic, cel putin in axul unei strazi principale, i se acorda prioritate fata de traficul auto de pe strazi secundare, marcand "treceri pentru biciclete" la intersectii, iar in intersectiile importante se opteaza pentru una dintre solutiile care asigura celeritatea fluxului biciclistic la nivel cel putin egal cu cel pentru autovehicule.

Din pacate, in cazul "pistelor" recent trasate pe trotuare pe str. Horea si Calea Dorobantilor, la intersectiile cu strazi secundare nu au fost realizate niciun fel de facilitati pentru biciclisti. Continuitatea pistelor pentru biciclete pur si simplu se intrerupe, nefiind in continuare niciun marcaj, in conditiile in care pentru pietoni exita marcata "trecere pentru pietoni" la aproape fiecare din intersectiile in cauza (insa, conform legii, bicicletele nu pot circula pe trecerile pentru pietoni). Prin urmare, la orice asemenea traversare biciclistii trebuie sa coboare de pe bicicleta si sa treaca de intersectie pe jos...

8. Deficiente specifice - obstacole fizice

Pe sau in imediata apropiere a pistelor recent trasate exista si diverse obstacole, care nu ar trebui sa existe. Astfel, la putini metri de capetele pistelor in dreptul fiecarei intersectii cu strazi secundare,
nu sunt amenajate rampe sau macar tesituri la borduri, sau, daca sunt, nu sunt in axul pistei ( de fapt sunt mini-rampe mai vechi proiectate pentru fotolii rulante, care sunt legal asimilate pietonilor). Prin urmare biciclistii trebuie sa salte rotile bicicletelor peste borduri.

In alte situatii, marginea unor panouri publicitare, stalpi de curent din beton, stalpi metalici ce sustin indicatoare rutiere, parcometre, coloane de afisaj, jardiniere sau alte elemente de mobilier urban vin pana la limita pistei, asa cum e marcata la sol sau ating planurile verticale imaginare care o delimiteaza lateral, desi ar trebui sa existe spatii de siguranta. Uneori chiar intra pana in spatiul propriu-zis al pistei... Ele sunt un evident pericol pentru siguranta circulatiei biciclistice si ar trebui inlaturate cat mai curand, daca nu au fost rezolvate inainte de trasarea pistei sau simultan cu marcarea ei, cum ar fi fost normal.

Un exemplu cras a putut fi admirat pe Calea Dorobantilor, vizavi de Palatul de Justitie, unde trona initial o toneta / chiosc de ziare chiar in mijlocul pistei proaspat trasate. In urma sesizarilor biciclistilor, reflectate si in presa, in loc sa fie inlaturata toneta, initial "solutia" a fost, pentru edili, stergerea acelei portiuni de pista, prin acoperirea cu vopsea neagra a marcajului proaspat executat, pe bani publici. Intre timp a fost inlaturata toneta, si a ramas zona intrerupta a noii-fostei piste, care va fi probabil (re)trasata unde a fost stearsa zilele trecute...

9. Incheiere

In 2010, in afara de aceste doua nefericite "piste" analizate mai sus, s-au mai executat cateva lucrari de noi infrastructuri, precum si de intretinere a celor realizate in 2009. Si ar mai fi trebuit deja demult puse in practica diverse lucrari aprobate in 2009...

Dar despre toate acestea, si despre alte aspecte actuale ale infrastructurilor pentru biciclete in Cluj-Napoca, intr-un document viitor...

Prezenta analiza se inscrie in campania "Velorutia Romana" derulata la Cluj-Napoca in 2010 de CCN, ca partener local al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania si cu sprijinul GEF-SGP.

Cluj-Napoca, 20 iulie 2010

RADU MITITEAN
director executiv CCN

PS
Stam la dispozitia celor interesati cu fotografii relevante ce ilustreaza afirmatiile din articol
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/15/2010 01:02:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

PROIECTUL "I LOVE VELO" LA CLUJ - BUNE SI RELE

In 12 iulie 2010 a fost inagurat si la Cluj-Napoca, de catre asociatia Green Revolution din Bucuresti si Primaria clujeana, cu Raiffeisen Bank ca sponsor principal, proiectul "I [Love] Velo", prin care 150 de biciclete sunt puse la dispozitie in mod gratuit doritorilor, pentru intervale de pana la doua ore. Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) considera proiectul in sine ca fiind binevenit si laudabil, dar ca unele aspecte ale implementarii si prezentarii lui sunt inadecvate.

CCN saluta extinderea proiectului "I Love Velo" la nivelul mai multor mari orase din Romania, inclusiv Cluj-Napoca, felicita initiatorii pentru demers, sponsorilor pentru orientarea lor catre o activitate utila public si prietenoasa fata de mediul inconjurator si multumeste Primariei clujene ca a pus la dispozitie un spatiu pentru proiect.

Consideram ca aceasta oportunitate, deja folosita de un numar apreciabil de clujeni, va contribui la dezvoltarea unei culturi a agrementului urban si petrecerii timpului liber in mod mai activ si ecologic si ii va incuraja pe multi sa invete sa mearga cu bicicleta sau sa se reobisnuiasca sa circule cu ea. Astfel, desi proiectul "I Love Velo" are un scop recreativ, nu utilitar, in mod indirect poate contribui si la promovarea mobilitatii urbane durabile.

Din pacate insa, numeroasele aspecte pozitive sunt umbrite de cateva aspecte negative, care puteau fi evitate, daca Green Revolution si Primaria clujeana ar fi consultat organizatiile de biciclisti si publicul si ar fi studiat si respectat legislatia si bunele practici in domeniu. Nu ar mai fi fost prezentat proiectul in mod fals ca fiind "bike sharing" si factor de mobilitate urbana durabila, si nici nu s-ar fi recurs la abuzuri de tip retinerea actului de identitate pe durata comodatului bicicletei.

Astfel, atat Primaria clujeana, cat si asociatia Green Revolution, au pretins ca proiectul "I Love Velo", in modul in care este implementat (toate bicicletele intr-o singura locatie - Sala Sporturilor - care nu este una centrala, si orar care debuteaza mult peste debutul invervalului de "bussiness hours"), ar fi un proiect de "bike sharing". De fapt nu este nici pe departe asa ceva, iar prin utilizarea abuziva a termenului se creeaza confuzie si implicit se creeaza dificultati in dezvoltarea unor adevarate proiecte de biciclete comunitare care se incadreaza in ceea ce s-a consacrat pe plan mondial ca fiind "bike sharing" (cu multe zeci de statii unde pot fi preluate si predate bicicletele, amplasate in punctele de maxim interes, cu orar mult extins sau non-stop si cu biciclete echipate corespunzator pentru nevoi utilitare si folosibile adecvat intr-un spectru larg de timp si spatiu).

In urma protestelor noastre, Primaria clujeana a recunoscut public faptul ca "I Love Velo" de fapt nu este un proiect de bike-sharing, cum a fost prezentat initial, ci unul cu scop recreativ, si ca nu inlocuieste, ci urmeaza a fi complementar unui adevarat proiect de bike-sharing ce urmeaza sa fie implementat pe viitor in Cluj-Napoca. Ne exprimam satisfactia pentru aceasta rectificare facuta in declaratiile date presei de care purtatorul de cuvant al Primariei si regretam ca aceasta pozitie nu figureaza si pe site-ul oficial www.primariaclujnapoca.ro in sectiunea "comunicate" sau in alta locatie, pentru a se evita pe viitor orice echivoc.

Din pacate insa, asociatia Green Revolution pare sa insiste in continuare ca "I Love Velo" ar fi un proiect de "bike sharing", deoarece il prezinta si acum pe propriul site de Internet, in comunicate de presa si in alte imprejurari, in acest mod fals, iar aceleasi dezinformari le regasim inscriptionate pe toate bicicletele din proiect, pe bannerul de la punctul de comodat de pe platoul de langa Sala Sporturilor "Horia Demian" si pe alte materiale. Speram ca ele vor fi corectate cat de curand, suprimand termenul "bike sharing".

De asemenea, desi era in mod evident ilegal, s-a pretins initial utilizatorilor proiectului "I Love Velo" la Cluj sa isi lase, in schimbul bicicletei, un act de identitate in pastrarea functionarilor de la punctul de comodat. Desi sesizati asupra ilegalitatii, initial atat Primaria cat si asociatia Green Revolution au insistat prin reprezentantii lor ca nu ar fi o practica abuziva, iar Ministerul Mediului si Padurilor a accpetat sa isi ofere inaltul patronaj pentru proiect, iar insusi ministrul a fost prezent acum cateva zile la deschiderea centrului "I Love Velo" din Targu-Mures, fara sa se intereseze sau sa ii pese ca patroneaza o ilegalitate, care la punctele din Bucuresti dateaza de multa vreme....

Dupa ce Politia clujeana a confirmat public ilegalitatea acestui mod de procedare si a pus in vedere ca vor fi aplicate sanctiunile prevazute de lege, practica abuziva a incetat la Cluj si acum doar se prezinta actul de identitate, nu se si retine. In schimb, exista informatii ca in alte centre "I Love Velo" acest abuz continua, iar asociatia Green Revolution, in mod regretabil, a refuzat sa recunoasca deschis ca a gresit si, mai mult, a insistat in continuare, in declaratii de presa, in ciuda evidentei, ca totusi practica nu ar fi ilegala...

Desi unii au fost dezamagiti de calitatea oarecum modesta a bicicletelor si de faptul ca au o singura viteza si nu au legatoare, noi opinam ca aceste chestiuni nu sunt probleme semnificative, daca ne raportam la destinatia acestor biciclete, pentru ca, desi proiectul a fost prezentat ca "bike sharing", de fapt bicicletele acestea sunt destinate unor plimbari usoare pe pista de biciclete de pe malul Somesului, eventual si prin Parcul Central si prin Centru si cateva cartiere situate in zone plane, nu circulatiei in scop utilitar sau recreativ prin intregul oras sau in imprejurimile acestuia.

In schimb, faptul ca nu sunt echipate cu mijloacele prevazute de lege pentru conditii de vizibilitate redusa, face ca ele sa nu poata fi legal utilizate dupa momentul cand incepe sa se insereze, desi oficial s-a anuntat ca pot fi utilizate pana la ora 22:00. Nici acum, in iulie, nu este legal sa circuli la acea ora fara lumina alba sau galbena in fata si rosie in sapte, iar in septembrie-octombrie, cand se intunca mult mai repede, nici la ora 20:00 nu mai pot fi legal utilizate bicicletele din proiectul "I Love Velo" asa cum sunt echipate la ora actuala....

Speram da deficientele semnalate vor fi remediate integral, la sistemele "I Love Velo" din toate orasele in care este deja operational, si ca vor fi evitate in orasele in care vor fi dezvoltate pe viitor. Speram ca si alte sisteme legate de biciclete, indiferent de tip sau initiator, vor tine cont de bunele practici si de cerintele legale, atat ca fond (caracteristici si echipare tehnica, amplasamente si mod de operare a sistemului) cat si ca forma (mod de prezentare publica). Subliniem ca o adecvata consultare publica si cu organizatiile biciclistilor ar preveni asemenea derapaje. Uram succes proiectului "I Love Velo" si dorim ca laturile lui pozitive sa fie maximizate iar deficientele rapid si in totalitate inlaturate si evitate pe viitor.

RADU MITITEAN
director executiv CCN
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/08/2010 02:57:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

Comunicat de presa:

INCEPE "APUSENI FAMILY BIKE CAMP 2010"
- tabara de cicloturism montan pentru parinti si copii in Muntii Apuseni-

Joi 8 iulie 2010 incepe tabara de cicloturism montan pentru parinti si copii "Apuseni Family Bike Camp 2010", organizata de Clubul de Cicloturism "Napoca" pe valea Ariesului, cu baza la Brazesti, in muntii Trascau si Muntele Mare, special pentru membrii si simpatizantii asociatiei care au copii mici.

Scopul principal al actiunii este sa ofere tinerilor parinti, si in special mamelor, posibilitatea de a continua sa faca sejururi montane pe bicicleta si pe jos, in ciuda faptului ca timpul disponibil le este mai redus si forma fizica si nivelul de antrenament nu mai este cel din trecut, fara sa trebuiasca sa se desparta mai multe zile de cei dragi.

Cele 8 familii participante vor avea ocazia sa petreaca mai multe zile active intr-un cadru natural foarte frumos. In fiecare zi se planifica doua grupe - una formata din copii si cate unul dintre parinti, care va face plimbari pe jos si jocuri pe pajisti, iar cealalta grupa de mamici si tatici va face cate o excursie pe bicicleta sau pe jos in circuit. Apoi rolurile se vor schimba, incat fiecare dintre parinti sa aiba alternativ zile de turism activ si zile de stat cu cei mici.

"Apuseni Family Bike Camp 2010" este o actiune-model in domeniul promovarii turismului activ nemotorizat, in concordanta cu scopul Clubului de Cicloturism "Napoca": un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

RADU MITITEAN
director executiv
, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/01/2010 04:18:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
========================================

COMPROMITEREA CONCEPTULUI DE BICICLETE COMUNITARE
prin modul in care este prezentat public proiectul "I [love] Velo"
de catre organizatia initiatoare, sponsor si diverse autoritati publice

In presa citim in ultima vreme diverse articole privind lansarea de catre o organizatie neguvernamentala, initial in colaborare cu o primarie, si mai recent gratie sponsorizarii unei mari banci si sub patronajul unui minister, cu sprijinul primariilor, a unor centre in mai multe mari orase din tara, unde cetatenii vor putea "inchiria" gratuit, pentru cate doua ore, biciclete.

Exemple de comunicate si articole pe acest subiect:
http://www.greenrevolution.ro/page/ComunicateInner/objId/231
http://www.csr-romania.ro/news/comunicate-de-presa/692--asociatia-green-revolution-deschide-primul-centru-ivelo-din-iasi.html
http://www.stiriong.ro/pagini/asociatia-green-revolution-deschide-prim.php
http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Clujul_va_avea_o_-banca-_de_biciclete_0_285571854.html

Desigur ca sunt de salutat in principiu aceste proiecte prin care se pun la dispozitie publicului in mai multe orase un numar considerabil de biciclete care pot fi imprumutate ( "inchiriate" gratuit) pe cate doua ore. Si este evident foarte bine ca acele resurse sunt folosite in domeniul biciclistic, nu pentru promovarea unor vehicule motorizate sau alte chestiuni care nu au efect pozitiv de mediu, sau chiar au efect negativ ( cum e cazul diverselor activitati motorizate asa-zis "sportive" sau recreative).

Este insa foarte regretabil ca se utilizeaza pentru aceste proiecte termenul de "bike sharing" si ca mai nou se si afirma deschis sau se lasa sa se inteleaga faptul ca ele ar avea o utilitate semnificativa si pentru mobilitatea urbana in sens utilitar, nu doar recreativ.

In realitate, cat timp sunt plasate in parcuri (nu in zonele cu flux maxim de oameni, ca sursa sau destinatie sau punct intermodal), si cat timp e vorba de o singura locatie (nu de zeci sau sute de puncte in care poti lua / lasa bicicleta), contributia lor la o mobilitate urbana mai putin automobilistica si mai mult biciclistica este foarte redusa.

Un adevarat proiect de bike-sharing pe termen scurt (in sensul in care s-a consacrat pe plan international acest termen si cum a fost pus in practica in sute de orase din tarile dezvoltate si ar fi de dorit sa apara si la noi) implica obligatoriu:

- Un numar ridicat de puncte in care poti lua si inapoia bicicleta comunitara de care te-ai folosit pentru a de deplasa in oras. In orase medii trebuie ca prag minimal multe zeci, iar in metropole trebuie minim cateva sute de puncte de operare.

- Punctele de operare trebuie sa fie amplasate in principalele surse si destinatii de flux uman ridicat ( de ex. gari, autogari, statii de metrou, zone comerciale, centre de cartier, zone cu concentratii ridicate de institutii publice administrative, de unitati de invatamant, de institutii culturale etc.), nicidecum acolo unde autoritatile aveau teren disponibil sau unde considera ele ca "nu deranjeaza" alte utilizari

- Orarul punctelor de operare trebuie sa fie non-stop sau, in cel mai rau caz ( de ex. daca sunt operate uman, nu in sistem automat), extins pentru a corespunde cu rutinele de deplasare ale maselor ce cetateni, deci si dimineata devreme, cand multi merg la serviciu sau la scoala ( nu doar dupa ora 10:00 cum se preconizeza in proiectul "I [like / love] Velo" )

Prin modul cum se prezinta public aceste proiecte (initial proiectul "La Pedale", si acum proiectul "I [love / like] Velo"), dealtfel laudabile si binevenite in fond, se seamana si mentine confuzie in randul publicului ( dar si a autoritatilor locale) si exista riscul de a compromite ideea de bike-sharing adevarat si de a ingreuna aparitia lui si in Romania.

Amintim ca bike sharing-ul, precum si centrele de inchireire "clasica" de biciclete, posibilitatea de a lua biciclete in mijloacele de transport urban in comun si alte asemenea masuri sunt necesare si importante, dar nu trebuie sa aiba un caracter prioritar fata de dezvoltarea unor retele urbane coerente de cai de comunicatie pentru biciclete si a facilitatilor publice de parcare a lor in siguranta.

Ori, faptul ca autoritatile locale din marile orase ale Romaniei nu manifesta decat declarativ preocupari serioase pentru dezvoltarea infrastructurii specifice pentru circulatia bicicletelor, ca nu exista viziune si planuri adecvate si ca putinele realizari concrete au mari deficiente ( ex. piste prea inguste, duse pe trotuare, lipsa continuitatii si directitudinii etc. ) faca ca un sistem de bike-sharing, chiar bine facut, sa aiba o utilitate foarte redusa.

In concluzie regretam si dezaprobam faptul ca organizatia Green Revolution isi prezinta proiectul in acest fel, ca "bike sharing", si ca Raiffeisen Bank, Ministerul Mediului si Padurilor si diverse primarii de mari orase (Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca....) se fac implicit partase la acest tip de abordare, de natura sa aduca daune promovarii bicicletei ca mijloc de transport urban. Pacat ca o idee generoasa risca sa fie compromisa prin modul ei de prezentare si promovare publica. Nu este insa tarziu pentru corectarea acestui nefericit derapaj comunicational...

Radu Mititean
director executiv CCN
, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/01/2010 12:09:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

MEMORIU CATRE PRIMARIE PE TEMA PROIECTELOR DE BICICLETE COMUNITARE

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) a depus la Primaria clujeana un memoriu pe tema proiectelor de biciclete comunitare (bike-sharing) pe care municipalitatea preconizeaza sa le realizeze, din cauza ca acestea ridica mai multe semne de intrebare.

In primul rand, memoriul critica nerespectarea de catre municipalitate a prioritatilor si ordinii logice in domeniu promovarii bicicletei, prin faptul ca promoveaza proiecte de biciclete comunitare in loc sa rezolve mai intai cai de comunicatie specifice sau favorabile pentru biciclete.

In al doilea rand este denuntata lipsa de transparenta in domeniu, absenta consultarilor cu organizatiile biciclistilor clujeni si neroganizarea unei dezbateri publice, mergandu-se din nou pe "politica faptului implinit" care are mari sanse sa duca la noi rezultate nemultumitoare din punct de vedere calitativ, cum s-a intamplat in trecut cu asa-zisa pista pentru biciclete de pe bd.21 Decembrie sau cu alte infrastructuri ce au trebuit ulterior modificate sau sunt neutilizate.

In al treilea rand este criticata abordarea preconizata in proiectul "I Love Velo", si anume amplasarea tuturor bicicletelor intr-o singura localtie (Sala Sporturilor), si aceea departe de centru si de alte zone de interes, fapt care scade spre zero utilitatea lor din punct de vedere al mobilitatii urbane si face proiectul nedemn de a fi prezentat ca "bike sharing", fiind comparabil mai degraba cu hidrobicicletele cu care clujenii se pot plimba pe lacul din Parcul Central.

Memoriul a fost lansat public cu ocazia Marsului Biciclistilor Clujeni din 26 iunie 2010 si, pentru a demonstra ca ideile si propunerile noastre pe aceasta tema se bucura de sprijin la nivelul comunitatii, am inceput si o actiune de colectare de semnaturi de sustinere de la public in sprijinul acestui document.

Memoriul este si o urmare si continuare a apelului public din 22 aprilie 2010 pe tema promovarii bicicletei in Cluj ( la care Primaria nu a oferit inca vreun raspuns) si a fost lansat tot in cadrul campaniei "Velorutia Romana 2010", derulata la Cluj de CCN ca partener local al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) cu sprijinul GEF-SGP, avand ca scop promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ.

RADU MITITEAN
director executiv CCN
coordonator proiect "Velorutia Romana 2010" la Cluj

ANEXA:
Memoriu din 26.06.2010 catre Primaria clujeana privind preconizatele proiecte de bike-sharing
============================================

M E M O R I U
catre Primaria municipiului Cluj-Napoca
privind preconizatele proiecte de biciclete comunitare (Bike Sharing)

Am aflat din presa ca Primaria continua demersurile pentru realizarea unor sisteme de biciclete comunitare (bike-sharing) in Cluj-Napoca.

Am inteles ca, pentru unul mai de amploare, documentatia este inca in lucru (proiectul urmand a se depune in vederea obtinerii de fonduri structurale UE prin P.O.R.), cu potentiala implementare anul viitor. Suntem ingrijorati ca nici pana in acest moment draftul de proiect nu a fost facut public si nu a avut loc o consultare si o dezbatare publica, iar putinele elemente ajunse la cunostinta noastra starnesc mai degraba ingrijorare decat entuziasm.

Am aflat cu surpindere ca, in iulie 2010, ar urma sa se inaugureze insa un alt proiect ("I love Velo"), realizat de Primarie in colaborare cu un ONG din Bucuresti, sponsorizat de o mare banca, si ca ar fi vorba concret de un parc de 150 de biciclete comunitare, ce pot fi imprumutate gratuit, dar toate in locatie unica, pe platforma de langa Sala Sporturilor.

Consideram ca, in sine, realizarea unor sisteme de bike-sharing in Cluj-Napoca este ceva pozitiv si poate avea o contributie la promovarea utilizarii bicicletei ca factor de mobilitate urbana.

DAR:

1. Ne manifestam ingrijorarea cu privire la faptul ca nu sunt respectate prioritatile, fiind mai urgenta si importanta planificarea si realizarea unei retele coerente de cai de comunicatie pentru biciclete si de parcaje publice de biciclete in oras, decat sisteme de bike-sharing.

2. Condamnam faptul ca nici in aceasta privinta nu exista consultare cu comunitatea si organizatiile biciclistilor clujeni pe aceasta tema, si nici dezbateri publice, desi este nu doar o nevoie logica si o datorie morala, ci si o obligatie legala, pe care Primaria nu o respecta.

3. Consideram ca ar trebui mai multe amplasamente pentru acele biciclete din proiectul "I Love Velo", nu doar unul singur, si ca ele trebuie plasate mai central si in locurile cu mare flux de public, nu intr-o zona relativ departata de centru, de campusurile studentesti, de zonele comerciale si administrative etc.

4. Apreciem ca, daca se va ramane la ideea amplasarii tuturor bicicletelor respective la Sala Sporturilor, nu va fi un veritabil sistem de bike-sharing iar utilitatea si impactul vor fi mult mai reduse decat ar putea si ar merita sa fie, pentru ca vor fi utilizate mai mult recreativ, pe o zona limitata, si foarte putin ca mijloc de deplasare in oras, alternativ la cele motorizate.

5. Reamintim ca asteptam un raspuns la apelul public din 22 aprilie, precum si respectarea numeroaselor promisiuni facute in trecut de Primarie si ramase in continuare neonorate, cum sunt mare parte din pistele si alte facilitati aprobate in sedintele Comisiei Municipale de Sistematizare a Circulatiei din 30 martie si 6 iulie 2009.
=========================
, , , |
Bookmark and Share