Author: CCN
•5/30/2016 10:48:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

Scrisoare deschisa:

STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA
- propunere in atentia candidatilor
la functia de primar si consilier local -

La fel ca la alegerile locale precedente, CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) actionand pe latura sa de asociatie ecologista, propune din nou partidelor si politicienilor clujeni o STRATEGIE LOCALA DE MEDIU, un document elaborat in colaborare cu alte ONG de mediu (ASOCIATIA ECOLOGISTA "FLOARE DE COLT", CLUBUL ECOLOGIC "TRANSILVANIA", ASOCIATIA "ECOURI VERZI" si ASOCIATIA "TRANSILVANIA VERDE") si care este in continuare de actualitate.

Aceast document ar putea fi baza politicilor publice ale Primariei clujene in domeniul protectiei mediului in anii urmatori, pentru a asigura coerenta, eco-compatibilitatea si sustenabilitatea actelor si actiunilor primarului si consiliului local, cum nu s-a intamplat pana acum dar este imperios necesar sa fie pe viitor.

Apelam la toti candidatii la functia de primar si de consilier local, precum si la partidele politice si organizatiile care propun sau sustin candidati pentru aceste functii publice la nivelul municipiului Cluj-Napoca sa analizeze strategia propusa si sa declare public daca si-o insusesc si o sprijina integral sau partial.

Candidatii sunt asteptati sa isi motiveze public, inclusiv in scris, eventualele diferente de opinie si, daca au o viziune proprie in acest domeniu, sa si-o expuna public si sa o transmita si organizatiilor semnatare ale prezentului demers.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Cluj-Napoca, 30 mai 2016

Radu Mititean
director executiv CCN


ANEXA:
Propunere de Strategie locala de mediu pentru municipiul Cluj-Napoca
========================================

STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA
- propunere -

1. GENERALITATI

Protectia mediului va fi o preocupare prioritara pentru autoritati si comunitatea locala si va fi integrata in toate celelalte politici si va constitui un criteriu esential la luarea deciziilor in toate domeniile. In acest sens politica de dezvoltare urbana si economica se va orienta spre evolutii si activitati cu impact de mediu redus si va evita mentinerea sau atragerea la Cluj-Napoca si imprejurimi de structuri precum industrii puternic poluante si va pune accent pe intarirea monitoringului de mediu si analiza aprofundata si strategica a impactului de mediu.

2. INFORMAREA, EDUCATIA SI IMPLICAREA ECOLOGICA A COMUNITATII

Clujul va depune eforturi sa devina o comunitate de avangarda la nivel national in probleme de mediu si in acest sens va actiona pentru a obtine un nivel inalt de formatie si constiinta ecologica in randul locuitorilor si elementelor decizionale, printr-un masiv efort de informare, educare si implicare a comunitatii in probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea si eficientizarea activitatilor de educatie ecologica, informare sistematica completa a publicului pe intelesul lui, consultare proactiva si dezbatere publica reala si din stadii incipiente a problemelor, politicilor si proiectelor de mediu sau cu impact de mediu, implicarea si sprijinirea societatii civile.

3. GESTIUNEA DESEURILOR

Cluj-Napoca se va orienta spre un sistem de management integrat al deseurilor, stabil, modern si sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii si practici, pus in concordanta cu legislatia si integrat sistemului judetean / zonal si in concordanta cu politicile regionale si nationale in domeniu si cu reglementarile si strategiile din UE, utilizand inclusiv parghii economice si educationale si politici de informare si cooperare.

Sistemul va pune accent pe prevenirea producerii deseurilor, reducerea cantitatilor produse (in special a celor periculoase sau greu sau deloc reciclabile), colectarea completa si selectiva la sursa, transport, sortare si procesare eficienta si cat mai putin poluanta, recuperare si valorificare performanta si depozitare selectiva, cu impact de mediu cat mai redus, a celor momentan nerecuperabile.

4. SPATIILE VERZI SI PROTECTIA BIODIVERSITATII

Municipiul va tinde sa redevina o urbe cu un procent de spatiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel national si cu o distributie adecvata a spatiilor verzi care sa asigure accesul facil al tuturor locuitorilor si indeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare si pro-biodiversitate.

In acest sens se va face un efort puternic investitional si de reglementare ce va include cresterea cantitativa accentuata a suprafetelor de spatii verzi prin conservarea celor existente si realizarea de spatii verzi noi in zonele deficitare si in cele de dezvoltare urbana, asigurand ca spatiile vor avea compactete, suprafata adecvata si interconectare pentru a forma o retea verde.

Spatiile verzi vor fi tratate ca ecosistem si prin urmare vor prima criteriile ecologice asupra celor estetice iar in extravilan se vor conserva cat mai multe zone naturale sau cvasinaturale. In intravilan se vor impune obligatii sporite cantitativ si calitativ privind suprafetele plantate in perimetrele construite, parcari etc. Pentru terenurile cultivate si cele cu vegetatie forestiera se vor promova si chiar impune practici agricole si silvice ecologice.

Se vor avea in vedere variante neconventionale de crestere a suprafetei verzi cum ar fi utilizarea acoperisurilor, grilaj cu gazon in loc de suprafete asfaltate etc. Se vor revizui practicile de deratizare si dezinsectie pentru a reduce afectarea biodiversitatii. Se vor lua masuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale in oras in special pasari, lilieci, insecte.

Extravilanul Clujului va pastra intr-un procent important caracter de zona naturala sau cvasinaturala - padure, pajiste, zone umede - cu accent pe exinderea cantitativa si ameliorarea calitativa dpdv ecologic al padurilor periurbane, mentinerea si extinderea culoarelor si conexiunilor ecologice cu zonele de intravilane si respectiv cu zone naturale din comunele venice, si cu accent special pe ocrotirea ariilor naturale protejate cum sunt padurea Faget si mai ales rezervatia naturala Fanatele Clujului.

5. TRANSPORTUL DURABIL SI MINIMIZAREA IMPACTULUI MOBILITATII

Tinta va fi realizarea unui sistem eficient si durabil de transport urban si periurban care sa satisfaca necesitatile de mobilitate a persoanelor si bunurilor cu un impact de mediu cat mai redus. In acest sens va fi elaborata si implementata o politica de transporturi care va revizui radical sistemul actual nu doar ca distributie a fluxurilor ci si ca tipuri si modalitati de transport.

Accentul va fi pus pe promovarea transportului in comun si descurajarea celui automobilistic, precum si pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) si a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrica) sau prin tehnologie performanta de diminuare a emisiilor. Criterii vor fi cele de nivel de emisii de noxe dar si cele de zgomot, vibratii si spatiul ocupat in deplasare si stationare.

De asemenea se va optimiza traficul auto existent si viitor. In acest sens se va realiza un studiu complex corelat cu revizuirea PUG si un sistem de monitorizare si gestiune centralizata / dinamica a traficului rutier. Se vor reloca fluxurile de trafic si zonele de stationare atat prin elemente de infrastructura noi sau ajustarea celor actuale cat si prin instituirea de reguli de restrictie sau conditionare selectiva a accesului sau stationarii, in scopul degajarii zonei centrale si a zonelor rezidentiale si eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit si periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, in contrapartida cu adecvarea altor zone pentru absorbtia de flux ridicat de trafic rutier si de mase mari de vehicule stationate respectiv preluarea traficului de tranzit.

De asemenea se va moderniza si amenaja infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizarii ei si va fi promovat transportul intermodal.

6. PROTECTIA APELOR

Municipiul Cluj-Napoca va cauta sa se asigure ca Somesul Mic va fi un element central, atractiv si de valoare pentru oras, iar celelalte cursuri de apa nu vor mai fi o problema ecologica iar calitatea apelor subterane va fi reabilitata si mentinuta la un nivel adecvat peste tot.

Se va extinde reteaua de canalizare la intreg perimetrul construit si se vor preveni si rezolva orice exfiltratii si functionari inadecvate ale statiei de epurare. Se vor elimina deversarile directe in apele de suprafata. Se vor lua masuri de depoluare si combaterea eutrofizarii lacurilor existente si mentinerea si extinderea oglinzilor de apa din oras si imbunatatirea starii sau potentialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.

Se vor stopa amenajarile de albii si maluri de tip betonare / canalizare. Lucrarile viitoare necesare se vor axa pe materiale si tehnologii cu impact mai redus si se va incerca o pastrare in forme cat mai apropiat de cele naturale. Se vor avea in vedere renaturari de albii, pastrarea si refacerea debitelor pe Somesul Mic si alte cursuri si conditiilor naturale si a ihtiofaunei si evitarea aparitiei unor utilizari puternic poluante sau consumptive.

Se vor promova politici de economisire a apei potabile si a apei in general si de evitare a perturbarii calitatii, cantitatii si circulatiei apelor subterane prin supraextractie sau injectie, prin drenaj sau barare prin lucrari de constructii in adancime, prin impermeabilizarea suprafetelor sau poluare chimica sau termica. Apele vor fi tratate ca ecosisteme.

7. PROTECTIA ATMOSFEREI

Se va urmari ca municipiul Cluj-Napoca sa redevina un oras cu "aer curat" adecvat si posibil pentru un oras modern universitar si turistic axat pe servicii si plasat in cadru natural favorabil

Un accent important va fi pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu precum si in perioade de varf sau zone "fierbinti" atat prin masurile de reducere si redistribuire a traficului auto in oras (mentionate la sectiunea transport durabil) cat si prin monitorizare stricta si sanctiuni contra celor ce utilizeaza autovehicule ce nu se incadreaza in normele de emisii dar si prin masuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizarii unor vehicule sau forme de transport cu emisii cat mai reduse.
De asemenea se va urmari implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze si pulberi in atmosfera de catre agentii economici din Cluj-Napoca in special cei a caror locatie este in sau in apropriere de zone centrale / pericentrale / rezidentiale sau care sunt situati in zonele amonte ale fluxurilor obisnuite de aer sau alte locatii nefavorabile. Se va promova mutarea acestora in alte zone daca emisiile nu pot fi duse la nivele cvasinule si se va impiedica aparitia in aceste zone de noi structuri industriale sau de alta natura ce polueaza atmosfera.

Se va formula politici si reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum / praf  prin alte activitati cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasa in aer liber care degaja fum sau degajarile de praf de la traficul rutier ( strazi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe santiere fara masuri adecvate ( stropire, perdele de protectie etc.)

8. PROTECTIA SOLULUI

Se va urmari sa se reduca / elimine poluarea solului si subsolului sau modificarea potentialului biologic prin secatuire, suprasaturare hidrica sau uscare etc. precum si degradarea fizica a solului (alunecari de teren, eroziune, indepartarea stratului fertil etc.).

In acest sens se vor reglementa si monitoriza adecvat practicile agricole si cele din constructii si se vor lua masuri proactive de promovarea a bunelor practici si a celor mai bune tehnologii disponibile. Vor fi vizate in special lucrarile pe suprafata mare sau in adancime precum si la cele in panta accentuata sau in zone instabile geotehnic si la nevoie se vor restrictiona constructiile.

Solul va fi privit ca element de valoare intrinseca de mediu si ca ecosistem si se va monitoriza si imbunatati valoarea sa biologica in special dar nu exclusiv in zonele cu vegetatie din intravilan.

9. PROTECTIA CONTRA POLUARII ACUSTICE SI LUMINOASE

Clujul va trebui sa redevina si sa fie perceput ca un oras linistit (in sens propriu), in special zona centrala, zonele rezidentiale, zonele de servicii mediale, de educatie si de recreere. In acest sens politicile de limitare a zgomotului si vibratiilor vor viza sursele cu accent pe traficul auto, feroviar si aerian, lucrarile de constructii, lucrarile la trama stradala si retelele edilitare si sursele de tip disco / concerte in aer liber si se va face o monitorizare extinsa.

Se vor utiliza toate instrumentele inclusiv instituirea de limite de zgomot diferentiate teritorial si orar,  politici de sanctiuni si bonificatii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecraneaza zgomotul si tehnologii si materiale care previn sau reduc producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrari sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului cert sau potential auditiv si vibrator al unui obiectiv va lua in calcul si efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.

Fara a afecta nevoile de punere in valoare a monumentelor si zonei centrale si siguranta publica si a traficului, se va urmari evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare in special in sau spre zonele rezidentiale sau naturale. Nu se vor admite sisteme laser sau reflectoare cu bataie lunga cu orientare variabila si alte elemente de poluare luminoasa.

10. PROTECTIA PEISAJULUI

Clujul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor dar impactul peisagistic si integrarea cu elementele naturale va fi avuta in vedere la toate nivelele, de la arhitectura unei anumite cladiri sau ansamblu arhitectonic sau artera de circulatie pana la cea a orasului pe ansamblu sau a intregii zone metropolitane.

Se va cauta limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de inaltime, a formei, culorii si reflectivitatii cladirilor si elementelor acestora precum si a altor elemente cu suprafata sau inaltime ridicata sau care prin amplasare sunt puternic vizibile in special de la distanta. Se vor lua masuri de intercalare si mascare cu vegetatie sau prin taluzuri sau semiingropare in teren a elementelor ce nu merita evidentiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale si in acest sens se va analiza perspectiva din diverse incidente inclusiv din aer,  din zonele de agrement, de pe caile de acces si de pe dealurile inconjuratoare.

Redactat:
Radu Mititean / CCN



, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/24/2016 05:08:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

PRIN GRECIA CU BICICLETA - HALKIDIKI SI PELOPONEZ
Invitatie la proiectie foto

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi, 26 mai 2016, de la ora 19:00, la Club 30+ (http://www.30plus.ro/ str.Avram Iancu nr.29, et.II, intrare din str.Kovacs Dezso) la o prezentare foto tema PRIN GRECIA CU BICICLETA - HALKIDIKI SI PELOPONEZ. Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a doua sejururi pe meleaguri elene, insumand peste o mie de kilometri de drumuri litorale, pastorale si montane strabatute in patru saptamani prin doua fascinante peninsule ale Greciei, incarcate de istorie si cultura, dar si cu munti impresionanti scaldati in mare: Halkidiki si Peloponez.

Prezentarea va fi sustinuta de lect.univ.dr.Radu Barna, cel mai activ membru al Clubului de Cicloturism "Napoca" in materie de expeditii cicloturistice in spatiul mediteraneean, ce a incantat si in trecut publicul cu prezentari foto pe teme turistice - pedestre montane, biciclistice sau culturale.

El a surprins in imagini foto o serie de valori deosebite naturale si culturale ale Greciei, care, in afara zonelor bine consacrate pentru turismul de masa, se dovedeste un adevarat paradis pentru turismul activ nemotorizat in general si pentru cicloturism in special.

Va fi si o ocazie de a afla si dezbate mici secrete, reguli nescrise si problemele care se pot ivi in asemenea ture lungi in general si in acele regiuni ale Greciei in special.

"Cand mergi cu bicicleta toate simturile iti sunt impresionate : peisajele se percep diferit de cele vazute prin parbrizul unei masini, parca mai reale, mai apropiate si mai palpabile, mirosul padurilor de oleandri este imbatator, smochinele, portocalele, migdalele sau anasonul salbatic, cules din natura, iti desfata gusturile, iar auzul iti este surprins de varietatea si melodiozitatea zgomotelor. Pentru aceasta am evitat bineinteles soselele mari, aglomerate, ceea ce m-a condus pe drumuri cateodata abia practicabile, dar cu atat mai pitoresti” a declarat autorul proiectiei, nerabdator sa impartaseasca publicului clujean impresii si informatii despre aceste destinatii.

Halkidiki este situata in nordul Greciei, in Macedonia centrala, avand drept capitala regionala orasul Polygyros, si este locul de nastere a lui Aristotel. Muntii Cholomondas sunt acoperiti de dese paduri de stejar, ocrotite ca parte a unui sit Natura 2000. Halkidiki este formata din cinci regiuni administrative si are trei puternice proeminente ce se avanta in Marea Egee - peninsulele Kassandra, Sithonia si celebrul Muntele Athos, cu binecunoscutele lui 20 de manastiri, majoritatea multiseculare, zona care are un statut special autonom, si unde muntii ating peste 2000 de metri inaltime.

Peloponezul este extremitatea continentala sudica a Greciei, si, similar cu Halkidiki, are munti de peste 2000 metri altitudine si mai multe ”picioare” care patrund adanc spre sud in inima Marii Mediterane - Messenia, Mani, Malea, Argolid. DIn 1893, canalul Corint a transformat Peloponezul din punct de vedere tehnic intr-o mare insula, unita de continent prin doua poduri. Peloponezul freamata de istorie - sa amintim numai de antica Mycene si de Olympia - patria Jocurilor Olimpice.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Acest comunicat este publicat pe blogul CCN www.ccn.ro iar eventul aferent este afisat pe facebook la adresa: https://www.facebook.com/events/823913467754158/

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 23 mai 2016

Radu Barna
autorul turei si proiectiei

Radu Mititean
director executiv CCN



Author: CCN
•5/16/2016 12:14:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editia speciala "MARSUL TACERII 2016" a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Miercuri, 18 mai 2016 seara se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a104-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998), dar avand un caracter special prin faptul ca va fi un MARS AL TACERII dedicat BICICLISTILOR VICTIME ALE ACCIDENTELOR RUTIERE, ca parte a evenimentului global "RIDE OF SILENCE" ajuns la a 13-a editie si derulat in sute de orase de pe toate continentele.

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 18:45. Inceputul efectiv al marsului va fi la ora 19:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate.

Traseul propus este: Piata Unirii - bd.Eroilor - Cl.Dorobantilor - al.Bibliotecii - bd.21 Decembrie 1989 - p-ta A.Iancu - str. Cuza Voda - p-ta M.Viteazu - str.I.P.Voitesti - str.G.Baritiu - str.Splaiul Independentei - pod Napoca - bd. 1 Decembrie 1918 - str.G.Garibaldi - str.Uzinei Electrice - al.Stadion - str.G.Cosbuc - str.Motilor - str. Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii

Este in primul rand un eveniment comemorativ si de atentionare publica, dedicat biciclistilor care au murit sau au fost raniti in accidente de circulatie, in principal a celor care au cazut victima soferilor neatenti, si isi propune sa atraga atentia publicului, autoritatilor si presei asupra amplorii inadmisibile pe care a luat-o rata de accidentare a participantilor mai vulnerabili la traficul rutier, cum sunt biciclistii si pietonii, din cauza atitudinii unor soferi, a legislatiei inadecvate si a infrastructurii deficitare.

Acest mars este o actiune care se va desfasura in tacere, fara pancarte, in deplasare in coloana, cu viteza redusa, si care se va finaliza in piata Unirii, la sfarsitul actiunii, in jurul orelor 20:30, cu o depunere a unei jerbe si aprinderea unor lumanari in locul unde anii trecuti a fost plasat un ”ghost bike”, disparut intre timp.

Mesajului actiunilor este nevoia de mai multa atentie si protectie pentru biciclisti prin legislatie, infrastructura si atitudine a soferilor si autoritatilor, mai alex in contextul gravelor deficiente de conceptie si executie a pistelor de biciclete din Cluj-Napoca, ce pun in pericul siguranta biciclsitilor.

Reamintim faptul ca siguranta rutiera se afla in Romania la un nivel inacceptabil de scazut si e net mai redusa fata de media europeana, existand un risc nejustificat de crescut accident grav sau mortal ce ii vizeaza in special pe participantii vulnerabili la trafic, cum sunt si biciclistii. Cauzele principale sunt deficientele de continut si aplicare a legii, dar si problemele de infrastructura rutiera si tolerarea si chiar incurajarea de catre autoritati a unei culturi pro-automobilistice agresive. In acest sens, este evidenta tratarea cetatenilor ca fiind de rang inferior odata ce au coborat din autoturism si plasarea celor vulnerabili in postura de vinovati prezumati prin politicile nedeclarate dar clar perceptibile de descurajare a circulatiei pietonale si biciclistice, cum sunt reflectate si in aberantul proiect de nou Cod Rutier aflat in dezbatere in Senatul Romaniei.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com iar despre "Marsul Tacerii" la nivel mondial se pot gasi informatii pe www.rideofsilence.org

RADU MITITEAN
director executiv
tel. 0744-576836




, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/10/2016 11:30:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

PISTELE DE BICICLETE DIN CLUJ - INCOTRO?
CCN ORGANIZEAZA O NOUA DEZBATERE PUBLICA

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) invita publicul clujean JOI, 12 mai 2016, de la ora 19:00, la Club 30+ (http://www.30plus.ro/ str.Avram Iancu nr.29, et.II, intrare din str.Kovacs Dezso) la o prezentare si dezbatere publica pe tema situatiei actuale si masurilor necesare pe termen scurt cu privire la pistele de biciclete din Cluj-Napoca. Intrarea este gratuita.

Recent au avut loc o serie de accidente si incidente in care au fost implicati biciclisti care utilizau cu respectarea legii pistele de biciclete existente, dar care multe dintre ele au grave deficiente de proiectare si realizare creand nu doar disconfort, ci si pericol semnificativ de accidentare pentru utilizatori.

De asemenea, autoritatile au avertizat sau sanctionat o serie de biciclisti pentru pretinsa utilizare ilegala a unor cai de comunicatie, si anume circularea pe carosabil nu pe asa-zisa pista de biciclete adiacenta, sau circulatia pe bicicleta pe alei de parc pe care se pretinde ca ar fi existat interdictie de acces cu bicicleta, desi sunt semne de intrebare serioase cu privire la regimul juridic a acelor cai de comunicatie si cu privire la existenta unor incalcari de norme din partea biciclistilor.

Pana la adoptarea unor planuri coerente de dezvoltare a unei adevarate retele de cai de comunicatie specifice sau favorabile biciclistilor, a unei viziuni si a unor norme tehnice unitare si adecvate de proiectare si executie, urmate de o revizuire generala si o refacere din temelii a infrastructurilor realizate haotic si defectuos in ultimul deceniu, se impune luarea de urgenta a unor masuri pe termen scurt, in urmatoarele luni, cu privire la pistele pentru biciclete deja executate in fapt in teren.

CCN a monitorizat sistematic situatia pistelor de biciclete si problemelor lor in ultimii 10 ani si a facut nenumarate sesizari si propuneri catre Primaria clujeana, care pare sa le fi ignorat sistematic, ba chiar a refuzat sa furnizeze informatii de interes public pe aceste teme, inclusiv si in special planurile de realizare de noi piste, chiar si cand a fost obligata prin hotarari judecatoresti definitive sa faca publice documentele in cauza.

Ca ONG activ si pe linie de promovare a accesului public la informatii si participarii publice la luarea deciziilor, CCN considera ca este nevoie de o mult mai larga constientizare, dezbatere si implicare in asemenea probleme din partea comunitatii locale in general si din partea cetatenilor care sunt interesati de problema mobilitatii urbane in special, mai ales a biciclistilor din Cluj-Napoca si imprejurimi.

In acest sens, CCN propune analizarea si discutarea individuala, initial la dezbaterea din 12 mai seara, si apoi si in mediul online, pe rand, a fiecarei piste de biciclete deja existente in Cluj-Napoca, pe baza de harta si de fotografii si de cunoastere personala de catre participanti a situatiei si problemelor specifice, pentru a realiza un inventar si a putea determina la zi, sintetiza si prezenta Primariei, ca propunere un document care sa raspunda la o lista de intrebari importante.

Astfel, problemele puse in discutie vor fi:
1.         Care piste ar trebui desfiintate de tot prin inalturare indicatoare, marcaje si stalpisori delimitatori deoarece nu isi au rostul ( ex. cele pe strazi mici, linistite)?
2.         Pe care piste trebui inalturata obligativitatea utilizarii prin inlaturarea indicatoarelor specifice, chiar daca raman marcaje si elemente de delimitare, ca sa devina legal sa se circule si pe carosabil daca acele asa-zise piste sunt prea inguste sau cu obstacole de tip gropi, guri de canale etc. si deci improprii pentru utilizatori?
3.         Care piste ar trebui mentinute neaparat, dar cu latirea lor semnificativa, cu mutare corespunzatoare a marcajelor si eventual stalpisorilor de delimitare ?
4.         Care piste semnalizate ca fiind bidirectionale sau care desi nu sunt semnalizate ca atare ca fiind bidirectionale, sunt folosite in practica in ambele directii, desi sunt prea inguste, ar trebui sa ramana in fapt pentru ambele directii, si care ar trebui declarate oficial si semnalizate ca atare ca fiind pentru o singura directie (care anume?) ?
5.         Unde trebuie neaparat si urgent trasate treceri pentru biciclete la interuperea unor piste in zonele de intersectie?
6.         Unde ar trebui neaparat evidentiat cu fond rosu pista de biciclete / traversarea pentru biciclete, care acum e evidentiata mai putin vizibil, numai prin marcajele de delimitare de culoare alba?
7.         Care marcaje de delimitare a pistelor trebuie neaparat urgent retrasate pentru ca nu mai sunt vizibile deloc sau foarte putin, sau sunt prea inguste?
8.         La care piste e nevoie de mai buna evidentiere a caracterului lor prin plasarea de mai multe sau mai mari pictograme cu biciclete, sau cu alt design decat cele existente?
9.         La care piste e nevoie de mai multe indicatoare specifice de pista de biciclete sau de reglementare a accesului bicicletelor, sau relocare a unor indicatoare existente?
10.       La care strazi, la intersectare cu piste pentru biciclete, ar fi nevoie urgent de indicatoare de atentionare privind prezenta potential sporita a biciclistilor?
11.       Pe care piste sunt obstacole majore sau alte pericole speciale dincolo de caracterul prea ingust al pistelor, si ce natura au acele obstacole ?
12.       Ce solutii trebuie adoptate in cazul statiilor de transport public prin / pe langa care trec pistele de biciclete, pe termen scurt?
13.       Ce solutie trebuie adoptata fata de marcajele albe in forma de triunghi intors aplicate pe piste inainte de intersectii, inclusiv cele unde e trasata pista / traversare pentru biciclete, si care par a imita indicatorul rutier "cedeaza trecerea?
14.       Ce portiuni lipsa de piste de biciclete sunt urgente si esentiale pentru a asigura o minima coerenta si legatura intre pistele deja realizate de Primaria clujeana?

Concluziile dezbaterii si raspunsul conturat la intrebarile de mai sus vor fi oferite Primariei, presei si candidatilor la fotoliul de Primar si de consilier local si vor fi publicate pe Internet.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Acest comunicat este publicat si online pe blogul CCN www.ccn.ro
iar eventul aferent este afisat pe facebook la adresa:
https://www.facebook.com/events/1003515066386714/

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 10 mai 2016

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/10/2016 10:33:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

VIZITAND PE BICICLETA IMPREJURIMILE CLUJULUI

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi 12 mai 2016, de la ora 21:00, la Club 30+ (http://www.30plus.ro/ str.Avram Iancu nr.29, et.II, intrare din str.Kovacs Dezso) la prezentarea cu imagini "Vizitand pe bicicleta imprejurimile Clujului". Intrarea este libera.

Va fi o prezentare foto cu imagini de pe trasee de turism pe bicicleta din jurul Clujului si masivul Gilau-Muntele Mare, ce ilustreaza frumoasele posibilitati de cicloturism si mountain biking recreativ pe care le ofera aceste zone si marea diversitate de obiective naturale si culturale ce asteapta sa fie descoperite in ture pe doua roti.

Este un imbold suplimentar celui dat prin publicarea hartii de cicloturism si mountain bike "100 de excursii cu bicicleta in zona Clujului" prin editura Schubert&Franzke in 2010 si prin organizarea de sute de ture cicloturistice in aceasta zona, practic la fiecare sfarsit de saptamana, pentru membrii si simpatizatii clubului.

Proiectia are loc la finalul dezbaterii publice pe tema problemelor si solutiilor imediate legate de pistele de biciclete din Cluj, programata in aceeasi locatie de la ora 19:00.

Va asteptam!

DIRECTOR EXECUTIV
Radu Mititean


Author: CCN
•5/08/2016 06:02:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

NU BLOCATI TROTUARELE !
CAMPANIE CCN IN FAVOAREA PIETONILOR CLUJENI

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) lanseaza campania "NU BLOCATI TROTUARELE !" de atentionare prin autocolante a soferilor care blocheaza abuziv trotuarele din Cluj-Napoca.

Sunt vizati cei care isi imobilizeaza in mod voluntar autoturismele pe trotuar incat pietonii nu mai pot trece decat cu greu sau deloc, fiind obligati sa ocoleasca pe carosabil sau pe pista de biciclete. Scopul este reducerea numarului de cazuri de asemenea prezente ilegale, prin atentionarea soferilor prin aplicarea de autocolante informative pe parbriz.

Prin aceasta campanie, desfasurata in premiera la Cluj-Napoca, CCN incearca sa compenseze, macar partial, insuficienta implicarii adecvate pe acest subiect a autoritatilor abilitate sa aplice legislatia rutiera, si anume Politia Rutiera si Politia Locala, datoare sa impuna respectarea normelor legale. Desi au facut progrese in ultimii ani, autoritatile din pacate depun eforturi care in continuare sunt mult prea reduse fata de amploarea si gravitatea fenomenului de blocare cu masini a trotuarelor, desi pentru aceasta practica legea prevede interdictie expresa si sanctiuni.

Autocolantele au textul principal "Ati blocat ilegal trotuarul ! / Acum ati primit o atentionare amabila. Data viitoare puteti primi amenda. In plus, poate fi accidentat sau suferi dauneun pieton!" si imaginea grafica simbolica a unui autoturism care ocupa un trotuar si doi pietoni, dintre care unul impinge un carucior pentru copii, care circula pe trotuar si au trebuit sa treaca - metaforic - peste capota masinii oprite ilegal.

Autocolantele se distribuie gratuit membrilor si simpatizantilor Clubului de Cicloturism "Napoca" si oricaror clujeni interesati, mai ales cu ocazia reuniunilor periodice ale CCN si proiectiilor foto bilunare de la Club 30+ si a Marsurilor Biciclistilor Clujeni organizate lunar de CCN. Tiparirea s-a facut cu sprijinul generosului sponsor Maros Bike.

Blocarea totala sau aproape totala a trotuarelor de catre masini afecteaza intereselor tuturor pietonilor, dar in special a celor cu carucioare pentru copii, a celor cu mobilitate redusa, a celor care duc de mana copii sau cara bagaje de mana mai voluminoase. Ingustarea semnificativa, chiar cand nu impiedica efectiv circulatia, poate produce ambuteiaj, poate determina frecarea de vehicul, ziduri sau mobilier urban, cu murdarirea sau agararea imbracamintii sau bagajelor, si face in general neatractiva deplasarea pietonala, incurajand indirect traficul motorizat, astfel ca sunt lezate indirect interesele intregii comunitati, mai ales ca inevitabil orice cetatean este macar uneori si pieton.

Aceasta campanie este complementara celei derulate de CCN pe tema blocarii ilegale cu masini a pistelor de biciclete. Este initiata de CCN deoarece, pe langa promovarea bicicletei, Clubul de Cicloturism "Napoca" in calitate de ONG preocupat si de protectia mediului, militeaza pentru o mobilitate urbana durabila, care include in mod firesc, alaturi de promovarea utilizarii bicicletei, si promovarea deplasarii pietonale si a utilizarii transportului public, in dauna utilizarii autoturismului si mobilitatii motorizate individuale.

Mai mult, implicarea CCN este fireasca si pentru ca, pe de o parte, pietonii clujeni nu au nicio organizatie neguvernamentala care sa militeze specific pentru drepturile lor, si, pe de alta parte, am constatat ca multi soferi care nu blocheaza pista de biciclete, blocheaza insa complet trotuarul adiacent, fortand pietonii sa ocoleasca pe pista de biciclete. Si astfel tot la efect antibiciclistic duce ilegalitatea comisa de soferii in cauza.

In plus, fortand pietonii sa ocoleasca pe pista de biciclete, creste riscul de conflict pieton-biciclisti, ceea ce este inacceptabil, desi se pare ca tocmai aceasta ar fi strategia autoritatilor locale, de a face mai mult spatiu pentru autovehicule si a impinge biciclistii spre trotuare. Ideea e conturata de faptul ca Primaria clujeana insista sa faca piste de biciclete la nivelul trotuarului sau adiacent trotuarului, fara spatiu de siguranta adecvat, desi pistele pentru biciclete trebuie realizate exclusiv luand din spatiul alocat autovehiculelor, nu din putinul care ramasese pietonilor dupa doua decenii de succesive ingustare a tortuarelor si hacuirii spatiilor verzi pentru latirea spatiului alocat autoturismelor. Relevant este si ca sistematic se omite faptul ca sunt necesare spatii de siguranta atat fata de benzile de circualtie sau spatiile de parcare pentru autovehicule, cat si fata de trotuar.

Plasarea acestor autocolante de atentionare este un gest de bunavointa, facut in loc sa cheme Politia pentru amendarea acelei masini imobilizate ilegal pe trotuar, atentionand doar soferul printr-un mesaj scris, in speranta ca data viitoare nu va mai incalca legea si drepturile pietonilor. Este o atitudine care nu isi propune sa minimalizeze gravitatea faptei comise de cei care au blocat trotuarul, si nici sa incurajeze pe termen lung o atitudine de ingaduinta, ci sa contribuie la constientizarea si responsabilizarea prin asemenea mijloace informative fara caracter sanctionator a soferilor care se comporta incorect.

Forma de autocolant aplicat pe parbriz, in fata soferului (nu de fluturas plasat la stergatorul de parbriz), a fost aleasa pentru ca, cu ocazia dezlipirii, care dureaza cateva secunde si necesita un efort de atentie, mesajul va fi citit, ceea ce ar fi insa putin probabil sa se intample daca ar fi un fluturas pus la stergatorul de parbriz, ce va fi cel mai probabil smuls si mototolit intr-o secunda fara a fi citit, fiind confundat cu un fluturas publicitar plasat in cadrul tot mai numeroaselor campanii de publcitate comerciala agresiva.

Precizam ca autocolantul se dezlipeste relativ usor si nu lasa urme de adeziv pe parbriz, astfel ca soferii respectivi, care au plasat abuziv autovehiculul, nu pot pretinde ca li s-au provocat daune la autoturism sau prin timpul ce au trebuit sa il consume pentru inlaturara autocolantului si sa pozeze public in victime in loc de ceea ce sunt de fapt, si anume contravenienti, persoane ce nu respecta legea.

Recomandam utilizarea numai in cazul in care autovehicului este plasat astfel incat a ramas mai putin de un metru latime utila a trotuarului, pentru a fi vizate astfel doar cazurile cele mai grave de blocare si pentru a evita si pretentia ca de fapt plasarea autovehicului total sau partial pe trotuar nu ar fi ilegala, din cauza unor exprimari din legislatia rutiera insuficient de clare pentru cei fara pregatire juridica.

Textul Ordonantei de Urgenta 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, impropriu numita uneori "Codul rutier", prevede la art.72 alin.(7): "Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar cand aceasta este permisa, conform indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de cel putin un metru."  HG 1391 / 2006 de aprobare a Regulamentului de aplicare a OUG 195 / 2002 prevede la art. 142 ca "Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor: ...  n) pe trotuar, daca nu se asigura spatiu de cel putin 1 m pentru circulatia pietonilor;"

Desi Regulamentul nu mentioneaza expres si conditia ca posibilitatea respectiva sa fie expres semnalizata prin indicatoare si marcaje, acest fapt se subintelege, pentru ca Regulamentul trebuie interpretat in corelare cu prevederile din OUG 195 / 2002, neputand deroga de la acesta, care are rang superior ca tip de act normativ.  Insa, din nestiinta sau voit, in mod abuziv, multi soferi, dar din pacate si unii politisti, considera nu ar fi ilegala imobilizarea autovehicului pe trotuar daca se lasa un metru liber din trotuar, chiar daca nu exista indicatoar sau marcaje care sa permita expres acea plasare a autovehiculului pe trotuar.

Precizam ca oricum prevederea legala actuala este inechitabila, doar un metru fiind mult prea putin pentru un trotuar, firesc fiind sa poata pietonii circula in ambele sensuri, macar cate doi adulti de mana / la brat / in paralele, sau un adult cu doi copii de mana, sau avand in o sacosa / valiza sau alt bagaj de mana voluminos in una sau ambele maini, astfel ca o latime utila a trotuarului ar trebui sa fie de minim trei metri, nicidecum de numai un metru, caz in care deplasarea pietonala nu e nici favorizata nici tratata echitabil, ci in cel mai bun caz tolerata dar descurajata activ de autoritati prin aceste norme legale nefavorabile.

Recomandam utilizarea autocolentelor numai cand nu sunt persoane in autovehicului vizat, pentru ca alminteri atentionarea se va face verbal, politicos dar ferm, atragand atentia ca autovehicului este oprit ilegal pe trotuar si se impune eliberarea lui imediata, in caz contrar urmand a fi sesizata Politia. Recomandam fotografierea de la distanta a autovehiculului care blocheaza ilegal trotuarul, pregatire de la distanta a autocolantului si atentie la prezenta in apropiere a soferului, pentru ca unii se pot manifesta agresiv.

CCN incurajeaza initiative similare in Cluj-Napoca si in alte orase si la considera perfect justificate civic, moral si legal, cu conditia respectarii aspectelor tehnice - limbaj nu neaparat politicos dar totusi civilizat al mesajului scris si elementelor grafice, posibilitatea de a dezlipi autocolantul fara urme si fara a fi nevoie de substante sau instrumente sau tehnici speciale. CCN descurajeaza practici agresive sau care aduc daune autoturismelor parcate abuziv sau soferilor acestora, pentru ca o ilegalitate nu justifica o alta si exisa riscul ca acei soferi care incalca legea sa fie perceputi ca victime si sa fie protejati in continuare de autoritati si de opinia publica, ceea ce ar fi in defavoarea legalitatii si a pietonilor.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista clujeana care militeaza de peste 20 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Una din directiile importante de actiune este incurajarea pe multiple cai a mobilitatii urbane durabile, care inlcude promovarea utilzarii bicicletei, mersului pe jos si transportului public.

Cluj-Napoca, 8 mai 2016

Radu Mititean
director executiv CCN

ANEXA:
Imaginea autocolantului utilizat in campanie




, , , , , , , |
Bookmark and Share