Author: CCN
•8/31/2017 04:30:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

CCN ANIVERSEAZA 25 DE ANI DE ACTIVITATE

Recent s-au implinit 25 de ani de activitate a Clubului de Cicloturism Napoca (CCN). Fondat la 3 iunie 1992 de 25 de tineri clujeni entuziasti, pasionati de bicicleta, turism, munte si protectia mediului, dupa mai multe luni de pregatiri si documentare, CCN a dobandit personalitate juridica la 21 august 1992 si a devenit primul ONG cu profil specific cicloturism din Romania. Desi ramane o organizatie locala clujeana ca membri. CCN a devenit si este in continuare o organizatie de reper in domeniul biciclistic, civic, montan si de mediu si la nivel regional, national si international.

CCN militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. In acest sens, CCN activeaza in 4 domenii importante si complementare: promovarea bicicletei, sporturi montane, protectia mediului, tineret & civic. Este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista cu caracter de organizatie neguvernamentala non-profit, independenta si nepartizana politic. CCN este recunoscut ca ONG de tineret, de mediu si civic, totodata club montan, sportiv si turistic, principalul accent fiind pe domeniul biciclistic.

CCN este in principal o organizatie militanta, actionand in beneficiu public. Are si activitati de loisir si servicii in beneficiul propriilor sai membri. Intreaga activitate se bazeaza exclusiv pe voluntariat. CCN nu desfasoara activitati economice. Detine presedintia Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si este membru in numeroase coalitii si aliante ONG la nivel local, regional si national.

O descriere detaliata a CCN si o sinteza a activitatii lui in ultimii 25 de ani se gaseste la: http://ccncluj.blogspot.ro/2009/04/despre-noi.html (text actualizat recent) iar mai multe informatii sunt afisate pe blogul www.ccn.ro si pe pagina de facebook https://www.facebook.com/ccn.ro/

Cluj-Napoca, 31.08.2017

Radu Mititean
director executiv CCN


, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•8/29/2017 03:24:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

BIKE ROMANIA CAMP 2017 LA FINAL
10 zile de mountain biking si documentare turistica in zona Vatra Dornei

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat a 19-a editie a actiunii cicloturistice montane BIKE ROMANIA, care a vizat in acest an muntii Suhard, Calimani, Bistritei, Bargau, Rarau si Giumlau, cu baza la Vatra Dornei.

Timp de o zece zile, peste 60 de membri si simpatizanti CCN si apartinatori ai acestora, inclusiv 20 de copii, au parcurs pe mountain bike-uri, dar de cateva ori si pe jos, impartiti pe echipe, drumuri forestiere, pastorale si de caruta si poteci din masivele montane din inima Bucovinei, ce inconjoara Tara Dornelor, explorand, testand si documentand accesibilitatea lor cicloturistica, pedaland in total peste 1000 de km si urcand in total o diferenta de nivel de peste 10000 metri, la care se adauga turele montane pedestre si ecvestre.

Printre obiectivele vizitate s-au numarat diverse arii naturale protejate si atractii culturale, precum Parcul National Calimani, Tinovul Mare de la Poiana Stampei, Pietrele Doamnei, Cei 12 Apostoli, Cheile Zugreni, alte rezervatii naturale, situri Natura 2000 si Ramsar, dar si manastiri celebre precum Moldovita si Sucevita, sau mai putin cunoscute, precum Piatra Taieturii, Recele, 12 Apostoli, Paltinis, Rarau, muzee etnografice, monumente istorice, sate pitoresti, mocanita de la Moldovita, ultimii plutasi pe Bistrita Aurie, festivale folclorice...

In cicloturism insa, "drumul este destinatia", fiecare portiune pe culmile si vaile zonei fiind gustata de participanti, chiar daca, desigur, au fost elemente forte din punct de vedere peisagistic precum pedalatul pe traseele de creasta ale muntilor Suhard, Calimani, Giumalau si Bistritei...

Copiii participanti au avut dealtfel si ocazia sa calareasca pe cai, inclusiv excursii de o zi intreaga pana in varf de munte, sa se amuze pe tiroliene, sa asiste la spectacole folclorice, sa se bucure de bucataria traditionala, sa se sature de afine si zmeura culeasa in excursii, sa se catere pe stanci si sa se joace in rauri de munte, pe langa excursiile pe jos si pe bicicleta.

Tabara a avut si un rol formativ, unii participanti fiind mai putin experimentati in domeniul turismului montan pe bicicleta, dar perfectionandu-se cu acest prilej. A avut si un rol de educatie biciclistica si montana pentru numerosii copii participanti, care, in ciuda varstei fragede, au facut si ei ture biciclistice de zeci de kilometri pe drumuri nemodernizate, dar si excursii montane pe jos, insotiti de regula de cate unul sau ambii parinti, astfel ca Bike Romania Camp 2017 a avut si un accentuat caracter de turism familial, pe langa caracterul de turism montan activ nemotorizat si ecologic si cel de documentare si testare.

Tara Dornelor sta bine cantitativ si calitativ la oferta de cazare pentru turisti, dar se simte o lipsa de organizare in gestiunea ofertei, fiind dificil sa identifici si contactezi pensiunile potrivite in principiu dorintelor tale. Tabara "Bike Romania 2017" a avut baza principala la pensiunea "Angela" si am fost multumiti de cazare, masa, facilitatile pentru pastrat si servisat bicicletele si amabilitatea gazdelor, dar nu eram prima oara. Alte unitati de cazare chiar daca au raport bun calitate-pret par adesea insuficient adaptate nevoilor specifice unor anumite grupuri-tinta, in special ale practicantilor de turism activ, sportiv sau cultural, grupurilor mai numeroase sau cu cerinte mai particulare, desi situatia este net mai buna decat in alte zone din tara.

Pe langa multele frumuseti si valori ale zonei, au fost insa constatate si documentate si aspecte ce afecteaza negativ mediul si turismul, cum ar fi exploatarile forestiere abuzive, vizibile indeosebi in Muntii Bistritei, unde sunt versanti imensi taiati "la ras", degradarea aspectului arhitectonic traditional prin constructii noi neconforme ca si culori, dimensiuni si design, noua rampa de deseuri de langa Pasul Mestecanis (o aberatie incredibila), si urmele  lasate de mineritul practicat iresponsabil, cum e cazul fostei exploatari miniere Calimani, unde uriasele cariere si halde sunt si in ziua de azi o imensa rana vizibila de la zeci de kilometri ce sluteste peisajul si otraveste apele, refacerea ecologica promisa de autoritati de peste doua decenii ramanand un basm de ametit electoratul.

Sunt prezente si in Tara Dornelor si muntii inconjutatori si alte fenomene negative, dar mai putin pregnant ca in alte zone din Carpati. Astfel, apropierea de un sat nu e e regula semnalizata de cresterea numarului si dimensiunii mormanelor de gunoaie de pe marginea drumului, cum se intampla in alte zone, iar sistemul de colectare, selectiva chiar, a deseurilor arata a fiind functional inclusiv in satele mai izolate. Doar malurile Bistritei si Dornei arata trist din cauza "decorarii" cu deseuri de plastic, in special pungi si flacoane, fenoment ce afecteaza dealtfel grav toate raurile tarii, dar in Tara Dornelor oripileaza turistii amatori de rafting.

Pseudoturismul motorizat cu ATV-uri, autoturisme de teren sau motociclete enduro a infestat si inima Bucovinei, cu larga contributie a unor firme locale de "turism", dar din fericire e inca mai putin prezent ca in alte zone, precum Fagetul Clujului, muntii Cindrel sau Tarcu, gratie si unor laudabile preocupari ale unor localnici de a limita fenomenul, inclusiv prin mijloace fizice. Eolienele si microhidrocentralele nu au lovit nici ele serios zona, si speram sa si ramana asa si sa dispara cele cateva fieratanii cu elice, ce spurca peisajul in rest superb din zona Piatra Fantanele, ca oricum sunt de ajuns antenele GSM si stalpii de inalta tensiune plasati fara respect pentru peisaj, problema ignorata total de autoritati.

Drumurile de interes cicloturistic si de drumetie pedestra si marcajele de turism montan sunt in masivele vizitate intr-o stare in general mai buna decat in alti munti din Carpati, dovedind o mai buna implicare a autoritatilor locale, cluburilor de munte si serviciilor Salvamont, dar exista si pe aceste linii unele nevoi de imbunatatire, cum ar fi nevoia de reparare a unor drumuri noroioase, spalate / erodate sau blocate de doboraturi de vant, si nevoia de refacere a unor marcaje de turism montan pedestru, in special o mai buna semnalizare la interesectii si in zone cu orientare mai dificila, corelarea situatiei de pe teren cu cea din harti si panouri, si clarificari acolo unde ruta a fost modificata dar sunt vizibile in teren si marcajele vechi, starnind acum confuzii in randul turistilor.

Organizatorii anumitor manifestari sportiv-competitionale in natura si-au lasat din pacate si in muntii din zona Dornelor urmele nepasarii fata de mediu si de semeni, necolectand la final de concurs panglicile si alte elemente de marcare provizorie a traseului. Totusi, nu regasim aici fenomenul grafitti ce a impanzit alte zone, unde organizatorii de evenimente nu s-au abtinut de la utilizarea si de spray-uri de vopsea in culori vii.

Am constatat ca e reala si existenta unui traseu special amenajat de MTB downhill / freeride de pe vf. Diecilor spre Vatra Dornei, gandit a se corela cu existenta telescaunului care urca spre Dealul Negru, pentru care ar putea atrage noi groupe-tinta de clienti in afara sezonului de schi daca ar fi adaptat si marketat pentru bikeri. Doar ca marcajele pentru traseu sunt descompletate si era blocat de trunchiuri de arbori doborati de vant, nefiind intretinut desi era varf de sezon de profil. Nici marcajele speciale de Nordic Walking ce pleaca din centrul statiunii balneoclimaterice nu mai sunt usor de urmarit in zonele mai departate de oras, iar vechiul marcaj de drumetie triunghi albastru e aproape imposibil de urmarit din parcul statiunii spre vf.Diecilor. Parcul statiunii, desi acum destul de bine intretinut, este plin de kitsch si mai ales este strajuit de trista ruina a fostului cazinou, subliniind contrastele turistice ale Vetrei Dornii. 

Ca de obicei, s-au evidentiat diferentele dintre hartile clasice sau online inclusiv GoogleMaps si realitatea din teren, drumuri bune existente nefigurand pe nico harta din nicio generatie, iar drumuri figurand pe harta ca fiind carosabile se terminau brusc in mijlocul padurii continuand cu vagi urme de tras lemne cu calul. Unele poteci turistice marcate sunt complet infundate de vegetatie, implicand ore de "inot" prin ienuperi, altele sunt bune de strabatut dar marcajul este doar pe harta, nu si pe teren. Unele cabane forestiere sunt doar jalnice ruine, in schimb multe constructii noi nu figureaza inca pe harti, iar care drum auto de pe harta e asfaltat sau dimpotriva accesibil de fapt numai cu autovehicule de teren ramane adesea un lucru de descoperit pe teren.


Doboraturile de vant foarte numeroase si de data relativ recenta au ingreunat serios sau facut tehnic nefezabile unele dintre excursiile planificate. Ar trebui sa fie o prioritate pentru organele forestiere si autoritatile locale inlaturarea blocajelor macar de pe traseele turistice marcate si drumurile carosabile, nu doar de pe cele unde sunt programate exploatari forestiere sau e acces auto la vreo cladire, un om cu un motofierastrau putand intr-o zi sa croiasca o cale de trecere pentru pietoni si biciclisti pe foarte multi kilometri de drum afectat de doboraturi.

A fost trist sa constatam ca si zona Vatra Dornei sufera de sindromul centrelor de informare turistica nefunctionale, care in ultimii ani au impanzit toata tara dar cu putine exceptii sunt amplasate in locuri putin vizibile, stau incuiate sau au orare absurde (inchis in weekend), nu au materiale de promovare si personal adecvat si sunt deocamdata de cele mai multe ori bani publici cheltuiti aiurea. In schimb sunt in zona multe panouri informative cu continut destul de actual si bun calitativ, inclusiv cu propuneri de trasee cicloturistice, nu doar de turism pedestru montan.

A fost o experienta pozitiva si utilizarea trenului pentru a evita pedalatul pe sosea principala la unele excursii biciclistice, dar mai mult gratie amabilitatii personalului CFR, pentru ca e prea redusa capacitatea vagoanelor de a prelua turisti cu biciclete sau alte echipamente mai voluminoase, desi numarul de calatori e foarte redus pe trenurile regio de scurt parcurs din zona, si ar fi benefica tuturor o mai mare orientare spre turisti.

Deplasarile pe doua roti pe drumul european ce strabate zona, s-au dovedit a fi mai putin stresante decat se asteptau unii participanti, gratie acostamentului larg pe mare parte din sectiuni. Din pacate sunt inca prea multi soferi care se cred insa la raliu si Politia nu pare prea activa la domolirea vitezei lor, nici macar in localitati. Ar fi dezirabila pe viitor crearea unor piste pentru biciclete pe portiunea Iacobeni - Vatra Dornei - Poiana Stampei sau asfaltarea unor drumuri secundare, pentru a oferi alternative.

Sutele de kilometri de track-uri inregistrate cu aparatura GPS si sutele de waypoint-uri vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor existente si formularea de propuneri de noi trasee cicloturistice in zona, care sa se integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR), iar miile de fotografii realizate vor servi la pregatirea unor proiectii publice de imagini prin care CCN va populariza in viitor superlativele turistice ale acestei zone.

Programul "Bike Romania" este derulat de CCN cu incepere din 1999, in fiecare an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea fiind deschisa membrilor CCN si in mod exceptional si ai altor cluburi partenere de profil din tara si strainatate, precum si reprezentantilor altor structuri interesate de cicloturismul montan in Carpati.

Radu Mititean
director executiv CCN
coordonator program "Bike Romania"

 
















































, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•8/26/2017 05:10:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
===============================

PROIECTUL DE NORME PRIVIND TRASEELE CICLOTURISTICE
DIN NOU PE MASA MINISTERELOR

Majoritatea tarilor europene au retele nationale de trasee cicloturistice marcate si legislatie / standarde care reglementeaza clasificarea si marcarea acestei categorii de trasee turistice, pentru a nu fi o dezvoltare neunitara, haotica, care sa deruteze turistii pe bicicleta. In Romania nu exista inca un cadru legal pentru traseele turistice pentru biciclisti, desi ONG-urile de profil se lupta de doua decenii pentru adoptarea lui.

Din aceasta cauza, a vidului legislativ, magistralele europene de cicloturism de lung parcurs din reteaua EuroVelo se opresc la granitele Romaniei, si riscam sa fim exclusi definitiv din retea daca nu ne rezolvam carenta de reglementare care a blocat toate proiectele de profil si a facut sa se piarda finantarile disponibile pentru marcarea de trasee cicloturistice in ultimele doua decenii. In lipsa traseelor marcate, dezvoltarea cicloturismului este mult franata desi Romania are un potential imens la acest capitol, mult peste cel al multori tari care atraga sute de mii de cicloturisti pe langa proprii cetateni care petrec tot mai multe vacante pe bicicleta.

Din 1997, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN), alaturi de alte organizatii de biciclisti (reunite din 2002 in Coalitia Nationala "Pro Velo" iar din 2007 in Federatia Biciclistilor din Romania - FBR), se straduieste sa convinga autoritatile publice sa rezolve lipsa cadrului legal pentru marcarea de trasee cicloturistice in Romania. Dupa doi ani de demersuri diverse, avand si sprijinul Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) la care ne-am afiliat in 1997, am reusit, in martie 1999, sa obtinem, prin vocea ministrului turismului din acea vreme, o promisiune oficiala, dar verbala (exprimata in conferinta de presa de la finalul primei Conferinte Nationale de Cicloturism, desfasurate la Resita) in sensul ca i-am convins de necesitatea reglementarii si ca se va rezolva problema in cateva luni, urmand ca noi sa le punem la dispozitie informatii si documente privind traseele cicloturistice din alte tari, ca sursa de inspiratie pentru redactarea proiectului de Hotarare de Guvern.

Iata ca au trecut de atunci 20 ani. Nici la ora actuala nu avem acea hotarare de guvern decat in stadiu de proiect, desi nu e vorba nici de lipsa de informre, nici de reticenta fata de ideea de marcare de trasee turistice in general, dat fiind ca, pentru alte domenii, cum ar fi cel al traseelor marcate pentru turism montan pedestru, legislatie exista de peste jumatate de secol, chiar daca si aceea nu era calitativ prea buna si acum este cam depasita si ar necesita actualizari.

Cum in primii ani autoritatile nu au redactat proiectul de HG, l-am redactat noi, la fel si nota de fundamentare si documentatia-suport. De circa 15 ani actele au zacut "la sertar" sau au iesit periodic "la plimbare" intre birourile din acelasi minister sau intre ministere (pentru prima oara in 2007), si s-au intors la ministerul initiator fara sa primeasca toate avizele necesare pentru a putea fi supuse aprobarii Guvernului.

In ultimii 15 ani au fost zeci de intalniri cu ministerele interesate si alte zeci de audiente si participari la dezbateri publice, si au fost sute de e-mail-uri si probabil peste 1000 de convorbiri telefonice pentru a debloca acest proiect de hotarare de Guvern. Nu ne-am descurajat si am reinceput aceeasi munca de lamurire cu practic fiecare nou ministru sau secretar de stat pentru turism sau presedinte de Autoritate Nationala pentru Turism, multumita si faptului ca au ramas totusi in structura autoritatii publice centrale pentru turism cativa oameni competenti si dedicati, care nu s-au descurajat nici ei in aceste doua decenii de ceva ce parea pentru multi o lupta cu morile de vant.

Si discutiile preparatorii cu factorii de decizie din alte ministere, de care depinde adoptarea acestui necesar cadru legal, au fost in mod repetat afectate de desele schimbari la esalonul decizional dar si la nivelele tehnice, facand sa trebuiasca de multe ori reluate aproape "de la zero" in anumite autoritati discutiile, pentru ca fostii responsabili nu au transmis informatiile cate cei care au preluat acele atributii, iar arhivele ministeriale ni se spunea ca ba au ramas in subsolul din fostul sediu, ba sunt de peste un an de la mutare nedespachetate, iar cele electornice pierdute pentru ca s-a defectat serverul sau s-a schimbat infrastructura IT sau erau pe conturile de e-mail personalizate ale unor demnitari sau functionari care nu mai lucreaza in acea institutie si succesorii lor nu au acces la acele mailuri... Astfel s-a ajuns ca acelasi document sa trebuiasca depus de noi la registratura aceleiasi institutii aproape an de an, si uneori sa nu se primeasca cu anii vreun raspuns desi legea prevede termene clare in acest sens...

O sinteza a evolutiei acestor demersuri in perioada martie 1999 - martie 2008 am publicat-o in 15 martie 2008 si se poate citi la adresa: 
Tonul era nejustificat de optimist, si evita sa lezeze anumite sensibilitati institutionale, pentru ca si atunci parea iminenta adoptarea proeictului de HG. Dar nu a fost sa fie. Nici la cele cateva ocazii ulterioare, cand proiectul de HG a ajuns in faza de avizare interministeriala dar a fost in final blocat.

In 2016, dupa noi demersuri ale ONG-urilor de profil (in special CCN, FBR, Hai cu Bicla - HcB si Adevaratii Veloprieteni Romania - AVR), Guvernul de atunci si-a asumat la nivelul Cancelariei Primului-Ministru deblocarea acestui proiect de Hotarare de Guvern, declarand ca intelege gravitatea consecintelor neadoptarii cadrului legal in acest domeniu. Insa in continuare din partea mai multor ministere s-a intampinat o rezistenta destul de indarjita, mascata insa sub forma unor lungi siruri de obiectiuni ridicate succesiv, dupa ce cele anterioare erau lamurite sau se facusera ajustarile solicitate de aceste autoritati in proiectul de HG. Tactica dealtfel utilizata si in rundele trecute de avizare interministeriala, cand de fiecare data se mai "descoperea" cate o problema, amanand astfel momentul pronuntarii oficiale cu privire la proiectul de act normativ.

Au fost prin urmare in 2016 mai multe intalniri de lucru gazduite de Cancelaria Primului-Ministru, cu participarea a 4-5 ministere, si o intensa corespondenta interministeriala si consultari cu ONG-urile de profil, iar sprijinul politic la nivel mai inalt pentru deblocarea proiectului a asigurat ca macar de aceasta data ministerele interesate sa formuleze relativ prompt raspunsuri si sa dea curs invitatiilor la consultari directe. Ca urmare a acestei serii de intalniri si de corespondenta, s-a revizuit succesiv proiectul de HG pentru a da curs in cel mai inalt grad posibil seriilor succesive de obiectii ridicate sau sugestii facute de anumite ministere, chiar si cand nu erau cu adevarat justificate.

In august 2016, dupa o serie de erori procedurale semnalate de noi si corectate, fostul Minister al Economiei, Comertului si Relatiei cu Mediul de Afaceri (MECRMA), ca minister tutelar al Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT), a publicat in sfarsit pe site-ul propriu proiectul de Hotarare de Guvern in forma revizuita de comun acord la finalul lunii mai, initiind astfel faza oficiala de consultare publica prevazuta de Legea 52 / 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, in cursul careia se pare ca nu s-au primit obiectii si critici la adresa proiectului, ceea ce era de asteptat, dat fiind ca proiectul a fost elaborat de noi dupa ample consultari la nivel national si a mai fost de mai multe ori in aceasta faza de consultare publica in ultimul deceniu. A urmat apoi si o dezbatere publica, in 30.08.2016, solicitata de CCN, de FBR si de o serie de alte organizatii membre FBR, derulata la sediul MECRMA si unde toti participantii au exprimat aprecieri pozitive la adresa proiectului de HG, si nu au fost propuneri de modificare sau completare.

Am primit apoi toata toamna anului 2016 repetate asigurari verbale si chiar scrise dar informale de la o serie intreaga de reprezentanti ai autoritatilor, inclusiv la nivel de consilier al ministrului, de secretar de stat si chiar de ministru, ca proiectul este in faza de avizare interministeriala, ca exista consens si sprijin politic pentru adoptarea lui, si ca va fi adoptat de Guvern pana la finalul anului 2016. Dar nici de aceasta data promisiunile nu s-au concretizat, iar ulterior am aflat ca de fapt nici nu s-a ajuns efectiv in faza de avizare interministeriala, ci cei care continuau sa se opuna ar fi "rezolvat" prin manevre de culise ca MECRMA sa nici nu mai trimita proiectul de HG pe circuitul oficial de avizare la Ministerul Afcerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor si Ministerul Justitiei. Astfel, blocarea si de acesta data a adoptarii proiectului de HG a ramas mascata ca origine, neputand fi dovedita public si asigurand ca acel minister sa nu fie nevoit sa refuze oficial avizarea si sa motiveze refuzul, deoarece era evident ca nu pot motiva credibil opozitia lor. Cel mai trist a fost nu acest nou esec in adoptarea HG, ci modul in care s-a facut si faptul ca acesta blocare procedurala a fost ascunsa ONG-urilor de profil, si s-a continuat pana in decembrie 2016 sa se dea asigurari la nivel inalt ca proiectul este in procedura de avizare si are sanse mari de adoptare.

In 2017, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN), alaturi de Asociatia Adevaratii Veloprieteni Romania (AVR), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) au reluat demersurile de contactare si convingere a noului Guvern sa relanseze adoptarea proiectului de HG privind traseele cicloturistice. Noul Minister al Turismului a manifestat deschidere si, mai rapid decat in anii precedenti, dupa o serie de intalniri cu ONG-urile de profil, a fost initiata procedura specifica in interiorul ministerului, si s-au reluat si consultarile cu alte ministere, inclusiv in cadrul nou-infiintatului Consiliu Interministerial pentru Turism.

La o dezbtere publica din iunie 2017, s-au dat asigurari la nivel de ministru ca proiectul de HG este o prioritate si va fi promovat in urmatorele saptamani in forma agreata in 2016. La cateva zile dupa aceea s-a ajuns la demisia ministrilor in cauza si apoi la schimbarea Guvernului si reluarea de catre CCN, AVR si celelalte organizatii biciclistice, sub egida FBR, a contactelor cu noua formula guvernamentala, care pe linie de turism are continuitate, si s-au dat din nou asigurari privind prioritizarea proiectului de HG.

La o dezbatere publica la Ministerul Afacerilor Interne, care a avut loc tot in vara acestui an, pe teme de legislatie rutiera, fiind atins colateral si subiectul legislatiei privind traseele cicloturistice, s-au dat asigurari oficiale - dar verbale - la nivel de subsecretar de stat, ca MAI nu se va mai opune adoptarii proiectului de HG. De mentionat ca asemenea asigurari verbale au existat insa si in 2016, chiar la nivel mai inalt, dar sunt semnale ca la esaloane inferioare din MAI continua sa se manifeste reticente.

Pentru a sprijini demersurile pentru adoptarea acestui mult asteptat HG, am depus la Ministerul Turismului si la alte autoritati si o noua scrisoare de sprijin din partea Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si o rezolutie propusa de FBR si votata in unanimitate in plenul Conferintei Internationale EuroVelo care a avut loc la Nijmegen (Olanda) in 12.06.2017 si la care au participat reprezentantii majoritatii organizatiilor nationale de biciclisti din Europa si delegatii Centrelor Nationale EuroVelor si Punctelor de Contact EuroVelo din zeci de tari inclusiv cele vecine Romaniei.

Dealtfel, la acea conferinta, a fost din nou prezentata si dezbatuta situatia din Romania, la fel ca la conferinta precedenta din octombrie 2016 de la Viena, dat fiind ca Romania a ajuns in penibila postura de a fi unica tara din UE in care, la doua decenii de la lansarea oficiala a retelei EuroVelo, marcarea in Romania a traseelor EuroVelo nici nu a putut sa inceapa din cauza neadoptarii cadrului legal necesar, fapt ce afecteaza intreaga retea europeana si pune tot mai serios problema nu doar a neaprobarii de noi trasee EuroVelo care sa treaca prin Romania, ci si a rerutarii spre tari vecine a itinerarului traseelor EuroVelo 6 si EuroVelor 13, cu consecinta excluderii complete a Romaniei din reteaua paneuropeana, daca nu isi rezolva curand problemele.

In 25 iulie 2017, Ministerul Turismului a promovat din nou, oficial, proiectul de HG, afisandu-l pe site-ul propriu si declansand faza de consultare publica ceruta de legislatia de transparenta decizionala: http://turism.gov.ro/web/2017/07/25/proiect-de-act-normativ-5/  , http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/07/Proiect-HG-trasee-cicloturistice.pdf  si http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/07/Nota-fundamentare-proiect-HG-trasee-cicloturistice.pdf  urmand o perioada de 10 zile in care conform legii oricine era interesat putea transmite observatii si propuneri pentru eventuale modificari sau completari ale proiectului. FBR si organizatiile membre, inclusiv CCN, au mediatizat in cercurile biciclistilor, inclusiv prin social media de profil, proiectul si posibilitatea de a se mai propune modificari, pentru e fi evitate orice critici privind insuficienta transparenta, desi ne dorim adoptarea proiectului fara alte modificari.

Pe aceeasi linie de maxima transparenta, desi nu mai doream noi modificari, FBR si mai multe asociatii membre ale acesteia, inclusiv CCN, am solicitat imediat Ministerului Turismului o dezbtere publica a proiectului de HG. Dezbaterea a fost organizata la Bucuresti in 23 august 2017 la sediul Ministerului Turismului cu incepere de la ora 12:00, anuntul fiind la: http://turism.gov.ro/web/2017/08/17/anunt-dezbatere-publica/ si http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/08/Anunt-dezbatere-publica.pdf si fiind raspandit de noi si prin social media, forumuri si liste de discutii pe Internet si alte canale.

La dezbaterea publica din 23.08.2017, Ministerul Turismului, ca initiator oficial al proiectului de HG, a fost reprezentat la nivel de secretar de stat (dl.Bogdan Tomoioaga) asistat de directorul directiei juridice si un consilier ministerial, si au participat mai multe ONG de biciclisti, inclusiv Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si doua dintre asociatiile membre ale acesteia - Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si Asociatia Adevaratii Veloprieteni (AVR). A mai participat Asociatia Hai cu Bicla (HcB) si deputatul Tudor Rares Pop, care si in 2016 a avut o puternica implicare in promovarea acestui proiect de HG, la vremea respectiva in postura de consilier la Cancelaria Primului Ministru.

Participarea la dezbatere a fost totusi redusa numeric, fapt insa firesc dat fiind ca proiectul de HG este identic cu cel din 2016 si foarte apropiat de formele promovate in alti ani anteriori, si a mai fost in dezbatere publica in repetate randuri. Dealtfel toti participantii au exprimat doar acordul si dorinta ca proiectul sa fie adoptat de Guvern in forma actuala: http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/08/PROCES-VERBAL-CICLOTURISM.pdf  

Reprezentantii Ministerului Turismului la dezbaterea din 23.08.2017 au dat asigurari ca in etapa de consultare publica, recent incheiata, nu au fost primite critici si solicitari de noi modificari si completari, si ca in paralel au avut deja loc consultari in cadru organizat cu celelalte ministere interesate si sunt semnale pozitive, si ca la nivelul conducerii ministerului proiectul acesta de HG este declarat prioritar si va fi trimis curand pe circuitul oficial de avizare interministeriala.

FBR, CCN si ceilalti participanti au asigurat Ministerul Turismului de sprijinul lor informational, logistic si de advocacy, inclusiv din partea partenerilor straini si internationali, pentru finalizarea cu succes a discutiilor cu celelalte ministere, pe baza expertizei de profil cicloturistic si juridic de care dispun organizatiile de biciclisti prezente.

S-a oferit de catre ONG-urile participante si sprijin pentru actiunile preconizate de minister de promovare a Romaniei si unor regiuni din tara si ca destinatii cicloturistice, precum si pentru redactare si difuzare de materiale promotionale de profil, amintind si colaborarile trecute in domeniu, ce au inclus de exemplu organizarea unor ture de prezentare a potentialului cicloturistic al diverselor zone din Romania, pentru jurnalisti de turism sau reprezentanti de agentii de turism si federatii de profil din diverse tari; vizite pe bicicleta pe viitorul traseu EuroVelo6 pentru reprezentanti politici si diplomatici ai unor importante state membre UE; furnizarea gratuita de texte si imagini pe teme cicloturistice pentru paginile web ale ministerului, conceperea si tiparirea pe baza de informatii si fonduri procurate de noi, in 2003, in peste 6000 de exemplare, a primei harti cicloturistice a Romaniei, difuzata in spatiul germanofon inclusiv prin reteua Ministerului Turismului si alte asemenea, precum si potentialul promotional pentru zonele respective a unor evenimente biciclistice de amploare pe care le organizeaza asociatiile prezente.

ONG-urile participante la dezbatere au si solicitat Ministerului Turismului sprijin administrativ si politic pentru celelalte modificari legislative necesare promovarii turismului pe bicicleta, cum e cazul discutiilor in curs cu MAI pe teme de legislatie rutiera sau de noi puncte de trecere a frontierei necesare cicloturismului international, sau cu MDRAPFE pe teme de normative tehnice pentru infrastructura pentru biciclete si de proiecte de finantare pentru infrastructuri de profil, si a proiectelor de lege de interes biciclistic aflate deja in dezbatere in Parlament sau pe care intentionam sa le depunem, cum ar fi initiativa strategica "Legea bicicletei" ce urmeaza sa fie lansata in curand ca proiect legislativ multipartinic.

Subliniem ca actuala forma a proiectului de HG, desi nu o consideram ideala, este in opinia noastra compromisul cel mai bun pe care speram sa il putem obtine la acest moment, raportat la legislatia rutiera in vigoare acum in Romania (care este una dintre cele mai desuete si antibiciclistice din Europa, in ciuda peste doua decenii de eforturi de a o imbunatati) si la alte reglementari, respectiv la situatia infrastructurii turistice si rutiere, a celei bugetare si politice, si de asemenea raportat la mentalitatile care domina inca in societate si in multe structuri ale administratiei publice locale si centrale.

Speram ca proiectul de HG sa fie trimis de Ministerul Turismului in actuala forma cat mai curand spre avizare celorlalte ministere interesate (MAI, MDRPFE, MT, MM, MAP, MJ) si speram ca de data aceasta sa primeasca aviz pozitiv din partea tuturor, in termenul legal, incat sa fie adoptat de Guvern si publicat in Monitorul Oficial in toamna anului 2017 si sa se poata trece la etapele ulterioare - adoptarea prin ordin ministerial a instructiunilor de aplicare a normelor aprobate prin HG, constituirea comisiilor judetene de ciclotrasee, conturarea structurii Retelei Nationale de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR) si a rutei concrete a magistralelor nationale si integrarii cu cele internationale, infiintarea Centrului National de Coordonare EuroVelo Romania si pregatirea proiectelor concrete de marcare si omologare de trasee cicloturistice. Cu alte cuvinte, dupa adoptarea proiectului de HG, munca cea mare abia incepe pentru ca preconizata retea de trasee cicloturistice marcate sa devina realitate!

Stam la dispozitia celor interesati cu detaliile necesare, documentatia de fundamentare si exemple din numeroase alte tari europene privind necesitatea marcarii de trasee cicloturistice intr-un sistem unitar si coerent, modul propus de clasificare, marcare, omologare si gestionare de trasee cicloturistice, beneficiile dezvoltarii cicloturismului, potentialul cicloturistic al Romaniei, structura propusa pentru Reteaua Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR) si integrarea ei in Reteaua Europeana de Trasee Cicloturistice de Lung Parcurs EUROVELO.

26 august 2017

av. Radu Mititean
director executiv - Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)









, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•8/12/2017 02:24:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA 119 - AUGUST 2017

Joi, 17 august 2017, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 119-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti biciclistii clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 18:00. Marsul va dura circa o ora si jumatate si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului si cartierele  , Iris, Plopilor si Grigorescu.

Traseul concret este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - str. Cuza Voda - p-ta M.Viteazu - str. I.P.Voitesti - str. Decebal - str. E. Petrovici - str.Traian - str. Daniil Barceanu - p-ta Abator - str. Anton Pann - str. Parcul Feroviarilor - str. Rasaritului - p-ta 1 Mai - str. Portelanului - str. Nadasel - str. Bujorului - str. Sobarilor - str.Iris - str. Gh.Asachi - p-ta K.Liebknecht - str Razboieni - str. Vrancea - str. Dragos Voda - str.Garii - str. Oasului - str. Traian - str. Dacia - str.Gen.Dragalina - bd.1 Decembrie 1918 - str.G.Garibaldi - str. Uzinei Electrice - str.Stadion - Parcul Central S.Barnutiu - str. Emil Isac - str.Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Marsul este legat si de faptul ca Primaria a continuat actiunile de latire de spatiu alocat masinilor in dauna spatiului alocat pietonilor si biciclistilor, a refacut la aceeasi latime absolut insuficienta pistele de pe bd.1 Decembrie 1918 si Bucium, ingusteaza banda comuna pentru transportul public si Biciclete de pe str.Memorandumului si bd. 21 Decembrie 1989 si face cu caracter discontinuu si latime insuficienta banda comuna pentru sensul opus, dinspre Marasti spre Primarie, si multe promisiuni probiciclistice au ramas in continuare doar pe hartie si unele dintre cele realizate sunt in stare precara ca marcaje, plus de calitate redusa prin lipsa de continuitate si de latime inadecvate etc.

Totodata, marsul este, ca de obicei, si un prilej de contact, cunoastere si pedalare impreuna a biciclistilor clujeni, o ocazie de impartasire de opinii, de gasit colegi de excursii sau surse de echipament specific, de schimb de experienta pe tema magazinelor si service-urilor de biciclete si alte teme de interes si de cunoastere de noi trasee urbane.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro  precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro la si evenimentul are pagina de facebook:

Cluj-Napoca, 11.08.2017

ROXANA CLEJA
coordonator actiune

RADU MITITEAN
director executiv CCN

, , , , |
Bookmark and Share