Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992

COMUNICAT:

VICEPRESEDINTELE PARLAMENTULUI GERMAN PE BICICLETA IN ROMANIA
TESTAND VIITORUL TRASEU CICLOTURISTIC AL DUNARII ALATURI DE CCN

Clubul de Cicloturism NAPOCA a organizat saptamana trecuta in judetul Mehedinti, pe Clisura Dunarii, un eveniment de promovare a viitorului Traseu Cicloturistic al Dunarii in Romania (DCR), constand intr-o tura cicloturistica la care au participat si un grup de oficiali germani incluzandu-i pe vicepresedintele Bundestag-ului, d-na Susanne Kastner, si consulul Germaniei la Timisoara, Rolf Maruhn.

Cei 30 de kilometri de traseu, intre Dubova si Orsova, au fost parcursi de grupul de 36 de biciclisti din Germania, Serbia si Romania, sub indrumarea reprezentantilor Clubului de Cicloturism NAPOCA si Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) cu opriri de vizitare a diverselor obiective turistice (precum Cazanele Mici, Manastirea Mraconia, Capul lui Decebal) si a fost urmata de deplasarea la Baile Herculane.

Oficialii germani au apreciat potentialul natural si cultural foarte ridicat al zonei si au exprimat interesul mare pentru cicloturismul pe axa DUnarii, dar au si constatat si situatia precara a drumurilor si a unei parti din infrastructura turistica si lipsa de facilitati pentru biciclisti.

D-na Susanne Kastner, care este si presedinte al Forumului Romano-German si a grupului parlamentar de prietenie germano-romana, si-a exprimat dorinta de a vedea Traseul Cicloturistic al Dunarii implementat cu succes si in Romania si de a-l parcurge personal pe bicicleta pana pe litoralul Marii Negre.

Tura de documentare si prezentare a fost organizata de CCN cu sprijinul financiar al Guvernului Germaniei / BMZ prin Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica (GTZ) si s-a bucurat de sustinere din partea Institutiei Prefectului si Consiliului Judetean Mehedinti, politiei rutiere si autoritatilor locale de pe parcurs.

INFORMATII DE FOND:

Traseul Cicloturistic al Dunarii (DCR) reprezinta partea estica din magistrala cicloturistica transeuropeana EuroVelo nr.6 din cadrul retelei europene EuroVelo, initiate de Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) la care CCN este afiliat (Detalii pe www.EuroVelo.org si www.ecf.com ). DCR este deja implementat in Germania, Austria, Slovacia, Ungaria si Croatia si in curs de realizare in Serbia, Romania si Bulgaria.

In Romania, proiectul DCR este coordonat de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) si implementat in colaborare cu organizatiile Bike Attack Resita si Prietenii Naturii Sibiu cu sprijinul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (BMZ) prin Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica (GTZ).

CCN militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. In acest sens, CCN actioneaza in patru domenii importante si complementare: Promovarea bicicletei; sporturi montane; protectia mediului si cunoasterea si dezvoltarea durabila a zonei montane; promovarea tineretului si dezvoltarea societatii civile.

RADU MITITEAN
director executiv CCN
presedinte FBR
coordonator principal proiect DCR in Romania

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
RO-400457 Cluj-Napoca ROMANIA
tel.+40-(0)744-576836 e-mail:office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
=====================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - Editia MAI 2008

Sambata, 31 mai 2008, va avea loc o noua editie a marsului biciclistilor clujeni (a noua din seria lunara inceputa in toamna anului 2007, in continuarea celei anuale lansate de CCN in 1998).

Intalnirea participantilor va fi de aceasta data in Skate Park-ul de langa Palatul Telefoanelor / Parcul IL Caragiale ( acces din str.Baritiu), la amiaza, la ora 12:00, pentru ca dupa-amiaza, cei doritori sa poata asista sau participa la concursul de MTB dual downhill urban "UpDown Cup" care se va desfasura pe Cetatuie.

Traseul propus pentru aceasta editie a marsului biciclistilor clujeni este: Skate Park - str. Emil Isac - str. Gh.Sincai - str. Napoca - bd. Eroilor - Calea Dorobantilor - giratoriu Marasti - P-ta Marasti - bd. 21 Decembrie 1989 - str. Cuza Voda - p-ta M. Viteazul - str. Horea - Gara. Detalii veti putea gasi si pe site-ul www.reactieinlant.ro

Cu ocazia acestui mars se vor mai colecta semnaturi de sustinere pentru petitia lansata in 22 septembrie 2007 catre autoritatile locale clujene pe tema infrastructurilor pt biciclete in CLuj si vor fi distribuite materiale informative despre forumul internetistic CLUJBIKE, proiectul VELORUTIA si CCN, precum si progamul actiunilor pro-biciclistice programate de Ziua Mediului ( 5 iunie).

Radu Mititean
director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992

INVITATIE
la proiectie de imagini cicloturistice
RETOSPECTIVA BIKE ROMANIA 2000 - 2001

Clubul de Cicloturism NAPOCA va invita azi, marti 20 mai 2008, de la ora 20:00, la Casa de Cultura a Studentilor Cluj-Napoca ( et.II sala 22) la o proiectie de imagini pe teme cicloturistice.

Este o retrospectiva foto a editiilor din 2000 si 2001 a traditionalei ture "Bike Romania" pe care Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) o organizeaza anual in colaborare cu Uniunea Generala a Biciclistilor din Germania (ADFC), alegand in fiecare an o alta zona din Romania, pentru a fi investigata, prezentata si testata din punct de vedere cicloturistic.

Proiectia se face ca de obicei la invitatia si cu sprijinul Cercului de Turism Montan "Ochiul Muntelui" al Casei de Cultura a Studentilor Cluj-Napoca.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992

Ziua Pamantului 2008 la Cluj-Napoca:

EDITIE SPECIALA A "MARSULUI BICICLISTILOR"
SI DEPUNEREA LA PRIMARIE A UNEI PETITII CU 1300 SEMNATURI
vizand facilitati pentru biciclisti

Marti 22 Aprilie 2008, cu ocazia "ZILEI PAMANTULUI", Clubul de Cicloturism NAPOCA desfasoara la Cluj-Napoca o noua serie de actiuni pentru promovarea utilizarii
bicicletei ca mijloc de transport in mediul urban.

Activitatile includ:

1. De la ora 16:00 - Tura pe biciclete a unor membri CCN in zona centrala a orasului pentru documentarea starii amenajarilor deja existente pentru biciclisti (fotografiere stare piste pentru biciclete, rastele pt biciclete etc.)

2. De la ora 17:00 - Tura pe biciclete a unor membri CCN, cu rol de documentare, pe viitoarele trasee de cai de comunicatie pentru biciclisti ce urmeaza a fi realizate in perioada urmatoare in Cluj (astfel cum au fost conevenite in intalnirea de lucru avuta de CCN la Primarie in 21.04.2008).

3. De la ora 18:00 - Editie speciala a MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI. Intalnirea este pe platoul din fata Salii Sporturilor. La ora 18:30 coloana de biciclisti pleaca spre Primarie, unde se face o pauza pentru predarea unei petitii catre autoritatile locale, continuand apoi marsul. Actiunea este autorizata de Primarie si Politie si este organizata in parteneriat cu www.reactieinlant.ro si sprijinita de BCC Cluj-Napoca.

4. Depunerea la Primarie, cu ocazia marsului, a petitiei "APEL catre autoritatile locale pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport in Cluj-Napoca" insotit de un teanc de tabele de semnaturi de sustinere de la peste 1300 de clujeni. Apelul a fost lansat de Clubul de Cicloturism NAPOCA cu ocazia Saptamanii Europene a Mobilitatii in septembrie 2007 si este redat in ANEXA. Actiunile de strangere de semnaturi vor continua si pe viitor.

Cluj-Napoca, 22 aprilie 2008

RADU MITITEAN
director executiv


ANEXA:
APEL - petitie lansata de CCN in 21.09.2007 catre autoritatile locale clujene pe tema promovarii bicicletei si semnat pana acum de peste 1300 de clujeni.
================================

A P E L
catre autoritatile locale
pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport in Cluj-Napoca

Noi, cetateni ai municipiului Cluj-Napoca,

dorind sa avem un oras cu mai putina aglomeratie, praf, zgomot si gaze de esapament, in care sa iti faca placere sa traiesti si sa te deplasezi,

vazand ca traficul auto a atins o intensitate ce afecteaza negativ deplasarea in oras, activitatile economice, sociale si culturale,

stiind ca exista solutii alternative, dar vazand ca multe par a fi neintelese sau prea mult amanate sau aplicate inadecvat si ca nu exista o strategie coerenta in acest domeniu,

considerand ca bicicleta este o parte a solutiei, fiind un vehicul ecologic, eficient energetic, suficient de comod si rapid, care ocupa putin spatiu, nu face zgomot, nu emite noxe si are un efect benefic asupra sanatatii celor care il folosesc in mod regulat,

SOLICITAM
autoritatilor locale:

1.
Realizarea unei retele coerente de piste si alte cai de comunicatie specifice pentru biciclete in intregul oras. Dar nu oricum, ci:

- de calitate adecvata (de exemplu respectand latimea de minim 1,50 metri pe sens, marcare si semaforizare corespunzatoare, ridicarea masinilor care le blocheaza etc.)

- care sa nu ia din putinul spatiu ce a mai ramas pietonilor sau din spatiile verzi (ci din cele folosite acum de masini sau ocupate cu panouri publicitare, tonete etc.)

- care sa se realizeze acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, nu unde e mai usor sau ieftin (trebuind sa se inceapa prin interconectarea zonelor de maxim interes, cum sunt zona centrala, principalele cartiere, zonele comerciale si de agrement, marile unitati de invatamant si industriale).

2.
Realizarea de rastele si alte facilitati adecvate de parcare in siguranta a bicicletelor (in toate zonele de interes public, precum si in cartierele de blocuri, campusurile universitare si alte zone unde parcarea lor in siguranta este acum o mare problema);

3.
Asigurarea pe viitor in mod gradat a intermodalitatii de transport (posibilitatea de a lua bicicleta in / pe mijloacele de transport in comun).

4.
Deschiderea pentru traficul bicicletelor in ambele sensuri pe strazile care au la ora actuala regim de sens unic si exceptarea bicicletelor de la alte restrictii de circulatie sau stationare impuse pentru vehicule, cum sunt benzile rezervate pentru transportul in comun sau aleile si strazile pietonale.

5.
Luarea altor masuri de promovare a mersului pe bicicleta, precum si mersului pe jos si a transportului in comun.

6.
Descurajarea utilizarii autoturismelor, extinderea zonelor pietonale, implementarea adecvata a regulilor de aprovizionare si acces pentru traficul greu, degajarea trotuarelor si spatiilor verzi de autovehicule si constructii si redarea, catre cetateni, a spatiului public.

[urmeaza semnaturile a peste 1300 de clujeni]
[apelul este lansat de Clubul de Cicloturism NAPOCA]
[actiunea de strangere de semnaturi va continua]
=================================

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
=================================================

TURISM MONTAN PE SCHIURI IN AUSTRIA:
CCN prezinta imagini de schi de tura in Alpii tirolezi

Clubul de Cicloturism NAPOCA va invita sa asistati marti 15 aprilie 2008, de la ora 20:15, la Casa de Cultura a Studentilor din Cluj-Napoca (et. II, sala 22) la o noua prezentare in imagini pe teme de schi de tura, realizate de data aceasta in Alpii tirolezi din Austria. Intrarea este libera.

Imaginile vor fi prezentate de Simona Pop (presedintele Clubului de Cicloturism NAPOCA) si au fost realizate cu ocazia recentei tabere alpine de profil (turism montan pe schiuri si schi-alpinism), desfasurate in luna februarie 2008 in Alpii austrieci, cu participarea mai multor membri CCN.

Proiectia este realizata la invitatia Cercului de Turism Montan "Ochiul Muntelui" al Casei de Cultura a Studentilor Cluj-Napoca.

Va asteptam!

RADU MITITEAN
director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992

TAXA DE PRIMA INMATRICULARE ACTUALA VERSUS
NOUA VARIANTA PROPUSA, NUMITA "TAXA DE POLUARE"

Legat de problema taxei de prima inmatriculare,
pe care Guvernul doreste sa o converteasca
intr-o "taxa de poluare" auto, urmand sa se
desfasoare in aceasta perioada noi consultari
publice pe acest subiect, de exemplu in data
de 10 aprilie la Palatul Parlamentului,

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN), ca organizatie
neguvernamentala care militeaza de 15 ani pentru
promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de
transport cu rol utilitar si recreativ si pentru
promovarea transportului durabil si a protectiei
mediului in general,

fara a intra in detaliile variantelor precedente
si respectiv ale celei mai recente variane propuse
pentru aceasta taxa,

formuleaza urmatoare pozitie de principiu:

Dorim ca statul roman:

- sa incurajeze utilizarea bicicletei si a
altor forme de transport cu impact de mediu
mai redus ( de exemplu transportul public,
traficul pietonal, transportul feroviar);

- sa ia masuri pentru internalizarea
costurilor de mediu ale diverselor forme
de transport ( in principal al celui motorizat
rutier, naval si aerian);

- sa descurajeze formele nedurabile de
transport in general si transportul
automobilistic in particular.

In acest sens, o taxa suplimentara la
inmatricularea autovehiculelor ar putea fi
binevenita din punct de vedere al protectiei
mediului, daca indeplineste o serie de conditii:

- sa fie calculata echitabil, pentru a nu
produce o reactie de acceptanta redusa in
randul publicului;

- sa fie calculata strict pe criterii de mediu,
nu sa foloseasca protectia mediului doar ca
pretext, asa cum s-a facut in cazul actualei
"taxe de prima inmatriculare" care nu este
de fapt o taxa de mediu, desi s-a pretins
in mod abuziv ca este;

Instituirea unei asemenea taxe de mediu pt poluarea
produsa de autovehicule trebuie sa fie parte a unei
politici coerente de impunere de taxe de mediu pentru
toate activitatile cu impact negativ semnificativ
asupra mediului, altfel va fi perceputa ca discriminare
sau disimulare in haine "verzi" a unor alte scopuri.

Calcularea acestei taxe aplicate la inmatriculare
in mod echitabil si strict pe criterii de mediu
implica luarea in calcul a costurilor de mediu
care nu sunt taxate in alt mod si pot fi taxate
adecvat prin acest procedeu.

Astfel, consideram ca printr-o taxa de poluare
aplicata o singura data, cu ocazia inmatricularii
autovehicululuii, pot fi vizate exclusiv sau
predominant costurile de mediu ale procesarii
autovehiculului la finalul ciclului de viata.

Prin taxa de poluare auto aplicata cu ocazia
inmatricularii consideram ca nu pot fi vizate
costurile de mediu generate in procesul de producere
a acelui autovehicul, deoarece de regula ele sunt
generate in alte zone sau tari si sunt foarte
complexe, trebuind taxate in alt mod, la sursa
lor ( conform principiului poluatorul plateste),
in etapele si asupra producatorilor /
procesatorilor respectivi ( asupra mineritului
si altor activitati de extractie si consum de
resurse minerale neregenerabile, asupra
activitatilor de industrie metalurgica si
constructoare de masini, electronica si
electrotehnica, petrochimica etc.)

De asemenea, consideram ca taxa de poluare
auto aplicata la inmatriculare, trebuind sa vizeze
costurile de mediu de postrprocesare a autovehicului
dupa ce inceteaza folosirea lui cu destinatia initiala,
nu trebuie sa fie legata de vechimea sau capacitatea
cilindrica sau performanta / eficienta energetica si
ecologica a motorului, pentru ca acestea sunt
nerelevante in acest caz.

Costurile de mediu generate de functionarea
autovehicului respectiv trebuie recuperate din
taxe asupra acelor impacte negative de mediu
(poluarea atmosferica cu noxe, emisiile de CO2
prin consum de carburanti fosili, pulberile,
zgomotul produs etc.), impacte ce pot fi taxate
echitabil numai daca baza de calcul este poluarea
efectiv produsa, prin prisma cantitatii de
carburant consumat, caruia i se poate aplica
un factor de corectie tinand cont de nivelul
de emisii (ex. daca e non-euro sau EUR 2,3 etc.).

Prin urmare consideram ca aceste impacte negative
de mediu nu se pot taxa exclusiv sau in principal
asupra autovehicului in sine ( deci printr-o taxa
unica la inmatriculare sau prin taxe de mediu anuale
fixe), ci prin taxe aplicate exclusiv sau predominant
asupra combustibilului si altor consumabile ( uleiuri,
anvelope etc.).

Daca in loc ca acest impact de mediu negativ generat
de utilizarea propriu-zisa a autovehicului sa fie
taxat asupra combustibilului, se aplica asupra
vehiculului in sine, ca pana acum, se taxeaza
identic si unul care parcurge 1.000 de km pe an
si unul care parcurge 100.000 km pe an, ceea
ce este absolut inechitabil si de natura sa
compromita ideea de taxa de mediu si sa reduca
acceptanta publica pentru taxele de mediu in general.

Descurajarea utilizarii de vehicule foarte vechi si
poluante se poate eventual face printr-o taxa anuala
incasata odata cu impozitul pe vehicul, taxa care sa
creasca proportional cu nivelul de emisii, indiferent
de originea si vechimea autovehicului, pentru ca ce
conteaza este numai poluarea si alte impacte negative.

Trebuie insa foarte atent cumpanite efectele pozitive
si negative asupra mediului, deoarece producerea si
respectiv reciclarea / precesarea finala a unui
autovehicul produce impact / costuri foarte mari de
mediu, motiv pentru care nici o scurtare prea
accentuata a ciclului de viata a autovehiculelor
nu este de dorit, chiar daca cele noi sunt mai
putin poluante... Impactul negativ de mediu al
producerii respectiv reciclarii unui autovehicul
egaleaza cu siguranta impactul negativ de mediu
suplimentar pe un termen destul de lung pe care
l-ar produce continuarea utilzarii autovehiculului
vechi, chiar daca acesta e mai poluant ca cel nou.

Nu agreem finantarea din Fondul pentru Mediu
a programelor de reinnoire a parcului auto. Desi nu se
poate nega ca exista si beneficii de mediu prin o
asemenea innoire ( cu rezervele mentionate in
paragraful anterior), consideram ca raportul intre
investitie si beneficiul de mediu este dezastruos
in cazul primelor pentru casarea unui autovehicul
vechi, cu banii respectivi alocati altor investitii
putandu-se obtine impacte pozitive de mediu
incomparabil superioare, astfel ca la o evaluare
obiectiva, asemenea utilizari ale sumelor din Fondul
pentru Mediu ar trebui sa fie la coada listei de
prioritati, in urma a sute de alte domenii.

Mai mult, acele prime de casare alocate din FOndul
pentru Mediu, care se propune sa fie alimentat si
din aceasta "taxa de poluare", ar fi ceva mai moral
si acceptabil sa se aloce celor care ar opta sa
renunte la autovehiculul vechi, dar sa NU isi
achizitioneze unul nou. Dar chiar si o asemenea
varianta o consideram inoportuna, inclusiv din
motive practice ( dificultatea extrema de a controla
daca acea persoana intr-adevar s-a reorientat
spre alte moduri de deplasare cu impact de mediu
mai redus ex. transport in comun rutier sau pe sine,
pietonal, bicicleta etc., sau tot cu automobilul
circula, fara a mai figura ca titular (existand
nenumarate posibilitati legale in acest sens).

Exista si alte aspecte discutabile in proiectul
de Ordonanta de Urgenta in cauza, dar pe care nu
avem competenta respectiv dreptul legal sa le
comentam, avand in vedere profilul organizatiei
noastre.

In concluzie nu sprijinim instituirea taxei de
poluare auto in forma ei actuala propusa de Guvern
si consideram ca nici actuala taxa de prima
inmatriculare nu este o taxa de mediu si este imoral
sa fie prezentata publicului in acest fel.

Cluj-Napoca, 9 aprilie 2008

RADU MITITEAN
director executiv

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992
=================================================

CICLOTURISM SI SPORTURI MONTANE
CCN isi prezinta in imagini activitatea pe teme
montane in cadrul "Zilelor Muntelui" editia 2008

Clubul de Cicloturism NAPOCA va invita sa asistati marti 8 aprilie 2008, de la ora 19:30, la Casa de Cultura a Studentilor din Cluj-Napoca (in Sala Mare) la o noua prezentare in imagini din activitatea clubului in domeniul turistic si sportiv montan. Intrarea este libera.

Vor fi imagini din excursii, ture, tabere si expeditii ale clubului din ultimii ani, cu profil de cicloturism montan, dar si de alpinism si escalada, turism pedestru montan / drumetie, schi alpin si de tura, speoturism si parapanta, reflectand activitatea CCN pe linie de turism si sporturi montane.

Proiectia este realizata in cadrul festivalului "Zilele Muntelui" editia 2008, organizat de Clubul de Turism Montan "Ochiul Muntelui" si Asociatia de Turism Montan "Alpinet" in colaborare cu Casa de Cultura a Studentilor Cluj-Napoca (CCS). Festivalul se desfasoara in perioada 8-11 aprilie 2008 la CCS si cuprinde expozitii de fotografie, prezentari de cluburi montane si numeroase proiectii de imagini - detalii la www.zilele-muntelui.ro

CCN militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. In acest sens, CCN actioneaza in patru domenii importante si complementare: Promovarea bicicletei; sporturi montane; protectia mediului si cunoasterea si dezvoltarea durabila a zonei montane; promovarea tineretului si dezvoltarea societatii civile.

In calitate de club de munte, CCN practica si promoveaza forme de sport si turism activ outdoor nemotorizat, in principal cele cu specific montan - mountain biking, turism pedestru montan, schi alpin de partie, de varianta si de tura, alpinism si escalada, speologie turistica si sportiva, parapanta, whitewater etc.

Va asteptam marti seara la proiectie si va rugam sa instiintati cat mai multa lume posibil interesata.

RADU MITITEAN
director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992
=================================================

INFORMATIE DE PRESA:

NOI ABERATII LEGISLATIVE - CODUL SILVIC

1. INTRODUCERE

Perioada 15 martie - 15 aprilie este "Luna Padurii". In acest interval
ar trebui sa se petreaca lucruri bune pentru paduri. Intamplator sau nu,
a aparut si o noua lege-cadru privind padurile. Care insa, ca o ironie a
sortii si o noua dovada a modului aberant de legiferare in ROmania, in
loc sa fie un prilej de bucurie pentru iubitorii padurii si un mare pas
inainte, este o grea lovitura pentru viitorul padurilor, dar si un abuz
multiplu contra drepturilor cetetenilor iubitori de natura si o
incurajare a activitatilor daunatoare padurilor si mediuliu in general.

Este vorba de LEGEA nr.46 din 19 martie 2008 - "Codul silvic", publicata
in Monitorul Oficial nr. 238 / 27 martie 2008. La prima vedere poate
parea o lege moderna si mult mai buna decat vechiul "Cod Silvic" datand
din 1996. Totusi la o privire mai atenta, acest asa-zis Cod Silvic arata
ca cei care l-au redactat respectiv aprobat unii nu l-au citit, altii nu
l-au inteles, iar altii au actionat cu stiinta cand au inserat
multiplele aberatii pe care le contine.

Aceasta lege, deja in vigoare, nu este din pacate o surpriza, ci urmarea
unor multiple demersuri facute fie cu incompetenta, fie cu reavointa si
reacredinta, in ultimii ani, de diverse cercuri interesate de orice
altceva decat de protectia si managementul adecvat al padurilor din
Romania si respectarea diverselor interese publice legate de acestea,
cercuri care controleaza multe din autoritatile publice si institutiile
care au un cuvand de spus in domeniu.

Unele dintre aberatiile din noua lege nu sunt o noutate, ci doar
reluarea unora mai vechi, pentru care se incercase in mod repetat si
uneori se si reusise temporar introducerea lor in legislatie, dar in
final fusesera abrogate sub presiunea publicului, ONG-urilor si Comisiei
Europene, pentru ca atentau grav la principiile statului de drept si de
protectia mediului, la drepturile omului si la angajamentele asumate de
Romania.

Desi s-au facut multiple observatii, propuneri, proteste etc. bine
fundamentate si temeinice din partea diverselor cercuri intereate, cu
privire la acest proiect si la alte variante care au circulat in ultimul
an prin Parlament, mai nimic din ce s-a semnalat, propus si argumentat
si noi si altii nu a fost luat in seama, ca dovada ca interesele oculte
din spatele acestei legi sunt imense si sfideaza orice, inclusiv bunul
simt si logica...

Desigur, nu se poate afirma ca toate sau majoritatea prevederilor noii
legi sunt criticabile. Sunt multe corespunzatoare si chiar binevenite si
laudabile. Dar pe ansamblu sunt mult prea multe aberatii si prevederi
neclare sau care vor duce la rezultate contrare scopului declarat al
legii.

2. EXEMPLE DE PREVEDERI INACCEPTABILE
(ca fond sau ca forma actuala):

2.1 Legat de administrarea parcurilor nationale si naturale

Prin noua lege se consfiinteste monopolul administrarii parcurilor
nationale si naturale de catre un agent economic interesat prin
definitie in primul rand de exloatarea padurii, nu de protectia ei. De
ani de zile se incearca eliberarea administratiilor acestor categorii
esentiale de arii naturale protejate din mainile ROMSILVA, pentru a fi
administrate de viitoarea Agentie Nationala pentru Ariilor Naturale
Protejate (ANAP) sau o structura in subordinea / sub autoritatea
ministerului mediului, nu a autoritatii din domeniul
silvico-forestiero-cinegetic. Infiintarea ANAP trebuia sa aiba loc
demult, dar interesele oculte au tergiversat aplicarea prevederilor
legale in domeniu. Acum stim si de ce: Prin Art. 27 pct. 2 din noul Cod
Silvic se prevede prioritatea ocoalelor silvice la luarea in
administrare a parcurilor unde este cel putin 50% padure - adica cea mai
mare parte din cele existente in ROmania, lipsind astfel indirect de
efecte prevederile legislatiei privind ariile naturale protejate, dar si
angajamentele internationale ale Romaniei.

2.2 Drept de veto al ministerului agriculturii asupra instituirii
regimului de arie naturala protejata

Se consacra expres dreptul de veto al ministerului padurilor (MADR)
asupra institurii regimului de arie naturala protejata de tip parc
national sau natural pentru zone care cuprind si paduri ( Art. 27
pct.1). Degeaba ar vrea ministerul mediului (MMDD) sa instituie de
exemplu regimul de Parc national sau parc natural pentru muntii Ciucas
sau Fagarasi - daca ministerul agriculturii nu isi da avizul, nici nu se
mai ajunge la discutarea initiativei la nivel de Guvern...
O asemenea putere discretionara asupra unor domenii ce tin de competenta
altui minister nu se poate justifica logic si legal.

2.3 Drept de veto al ministerului agriculturii (MADR) asupra planurilor
de management ale ariilor naturale protejate

De asemenea, pe "usa din dos" se introduce dreptul de veto al
ministerului agriculturii si padurilor ( MADR ) asupra tuturor
planurilor de management pentru arii naturale protejate de interes
national de orice categorie in care sunt si paduri ( adica pentru marea
majoritate a lor). Astfel, prin Art. 27 pct. 3 se prevede ca
amenajamentele silvice sunt parte integranta din planurile de
management, dar ca modificarea lor se poate face numai cu avizul
ministerului de resort silvico-forestier (MADR). Deci, daca acesta nu
vrea, adoptarea planului de management este blocat pe termen nelimitat,
indiferent ce parere are ministerul mediului (MMDD), proprietarii de
paduri din zona, administratorului ariei protejate, comunitatile
locale... O asemenea putere discretionara asupra unor domenii ce tin in
principal de competenta altora nu se poate justifica logic si legal.

2.4 Continuarea posibilitatii legale de a construi vile in padure

Se permite in continuare scoaterea din circuitul silvic a unor suprafete
forestiere si defrisarea lor si ridicarea de vile / case de vacanta in
padure, astfel incat acele paduri pot deveni usor si repede altceva
decat padure. ( vezi Art. 37). Limitarea la 5% a suprafetei scoase din
circuitul silvic si obligatia de compensare
nu rezolva decat o mica parte din problema - degeaba avem pe ansamblu la
fel de multe hectare de padure sau chiar mai multe, daca ea e plina de
drumuri si vile si tot ce atrage asta dupa sine ( adio liniste,
habitatul natural e fragmentat, se fac retele de drumuri si utilitati
etc. ).

2.5 Protectia padurii prin... cat mai multe drumuri forestiere!!!??

De asemenea, prin noul Cod Silvic se forteaza intr-un mod ridicol
inclusiv dpdv al tehnicii legislative, constructia de drumuri
forestiere, proclamand textual ca "marirea gradului de accesibilizare a
fondului forestier constituie o conditie de baza a gestionarii durabile
a padurilor" !!!!???? ( Vezi Art. 83). Deci asta era, din lipsa de
drumuri forestiere nu s-au putut pana acum gestiona durabil padurile
Romaniei??? Dimpotriva, se poate argumenta inclusiv stiintific si
exemplifica cu patarniile altor tari ca asa ceva nu este nicidecum o
necesitate pentru protectia si gestionarea durabila a padurilor, ci mai
ales pentru intensificarea exploatarii lor, si ca mai degraba
favorizeaza accelerarea taierilor abuzive si exploatarile exagerate
facute adesea cu aparente legale, care au dus deja la o situatie
deosebit de grava a padurilor in Romania.

2.6 Pentru drumuri forestiere noi nu mai este nevoie de o evaluare si
autorizare riguroasa

Desi construirea unor drumuri forestiere noi este prin natura ei o
activitate cu impact negativ de mediu cert si potential ridicat, mai
ales daca are loc in anumite tipuri de zone, noul Cod Silvic, in loc sa
inaspreasca normele si conditiile de autorizare si realizare,
dereglementeaza domeniul si acorda o "libertate" greu justificabila
logic si legal dpdv al intereselor publice. Printre altele, s-a prevazut
ca pentru construirea de noi drumuri forestiere nu mai este nevoie nici
macar de autorizatie de construire! (Implicit nici de diversele acorduri
/ avize care preced si conditioneaza emiterea autorizatiei de
constructie). Adica un cetatean care vrea sa isi faca in spatele casei
un cotet de porci trebuie sa isi obtina autorizatie de constructie...
Dar cine vrea sa faca un nou drum auto forestier de zeci de km nu mai
are nevoie de asa ceva!

2.7 Autoritatile de mediu nu sunt parte in comisiile care decid
realizarea de noi drumuri forestiere

De parca padurea nu ar fi un factor de mediu esential si protectia ei
dpdv ecologic nu ar fi un obiectiv de baza, autoritatile de mediu au
fost considerate de noul Cod Silvic ca nefiind oportune ca prezenta in
comisiile speciale care va aproba noile drumuri forestiere... De parca
acestea ar fi un drum de exploatare agricola intra doua tarlale de
porumb, nu o sosea prin padure...

2.8 Drumurile forestiere devin toate drumuri de... utilitate
PRIVATA!!???

Drumurile forestiere, desi aproape toate sunt proprietate publica a
statului roman ( si cateva mai nou proprietate publica a unor comune) si
teren proprietate PUBLICA, sunt declarate generic, prin noul Cod Silvic,
ca fiind de utilitate PRIVATA!!!

Pana si curtea unei unitati militare este proprietate publica si este de
utilitate PUBLICA, nu PRIVATA, doar accesul public este conditionat si
restrictionat. La fel si accesul pe un stadion proprietate publica se
face contra cost, dar asta nu face ca el sa fie de utilitate PRIVATA. In
schimb noul Codul Silvic proclama la modul generic toate drumurile
forestiere din Romania a fiind de utilitate PRIVATA !!?? Chiar si cele
prin paduri PUBLICE!!!!

Este o batjocura incredibila la adresa principiilor constitutionale si
la adresa legislatiei privind proprietatea publica, dar si un abuz
strigator la cer, stiind ca drumurile asa-zise "forestiere" sunt in
foarte multe cazuri si singura cale de acces spre numeroase obiective de
interes public ( obiective turistice, localitati, traee turistice,
cladiri, terenuri publice etc.)

2.9. Nu mai poti culege legal o boaba de zmeura fara aprobarea
silvicilor!

In tarile europene mai civilizate, prin prevedri exprese ale legii,
oricine poate culege din padure ciuperci comestibile, fructe de padure
sau alte chesitii ( ex. un buchetel de flori) daca e vorba de cantitati
mici, destinate strict uzului propriu, si nu esti in zone sau perioade
cu regim special de restrictie sau nu e vorba de specii cu regim strict
de protectie.

In schimb, la noi, prin Art. 58 al noului Cod SIlvic, toate acestea sunt
declarate proprietatea proprietarului si detinatorului padurii si se
prevede chiar expres necesitatea de aviz sau autorizatie pentru orice
recoltare, neprevazandu-se exceptii sau limite. Practic, in baza
textului legii, corelat cu prevederile COnstitutiei si COdului Civil si
Penal, un copil dintr-un sat de munte nu mai poate culege in padure un
kg de ciuperci pt familia sa si nici macar o cutiuta de zmeura sau niste
fragi ca sa ii manance el, daca nu are prealabile autorizari de la
ocolul silvic. Inclusiv in paduri proprietate publica a statului sau a
comunei!!!!!!!!

S-ar putea crede ca legiuitorul s-a gandit de fapt la exceptii dar a
uitat sa le mentioneze sau o va face prin alte acte normative. Ei bine,
s-a gandit si la exceptii si le-a prevazut expres, dar numai legat de
vanat si de pestele din apele din apele de munte. De ciuperci, fructe de
padure etc. nu a prevazut vreo exceptie sau vreo trimitere la norme
speciale... De asemenea, unii ar putea crede ca legiuitorul se referea
la culesul de produse nelemenoase in cantitati comerciale. In tacerea
legii, nu putem prezuma asa ceva. Daca voia sa spuna asta, o spunea
textual, cum scria in reglementarile mai vechi, acum abrogate.

2.10 Interdictie cvasitotala de acces in padure a altor persoane decat
proprietarii si personalul silvic - adio turism, recreere...

Prin Art. 54 se interzice la modul general si absolut orice acces public
in orice padure in orice fel sau scop ( inclusiv pe jos in scop
recreativ pe poteci existente in zone care nu au regim special de
protectie) cu exceptia unor zone si trasee expres prevazute in acest
sens. De facto se interzice orice acces public in mare parte din
padurile din Romania, adica pe circa 1/4 din suprafata tarii, abuz
incredibil si de evidente neconstitutionalitate. Prevedere care clar nu
are cum sa se aplice practic cu succes in general, dar care da o putere
uriasa si abuziva administratorilor de fond forestier si asigura ca
oricine circula prin padure si vede braconieri sau taieri ilegale de
lemne, daca nu era pe un traseu turistic marcat, nu va prea risca sa
sesizeze autoritatile pentru ca implicit s-ar autodenunta. De pe trasee
turistice marcate sau drumuri publice nu poti vedea nici 1 la mie din
padurea din ROmania...

Din nou unii ar putea crede ca leguitorul nu avea intentia de a institui
o interdictie generala, dar ca exceptiile ar urma sa fie prevazute
printr-o lege speciala. Ei bine, nu exista nici o referire la asa ceva,
deci nu putem face o asemenea prezmumptie, si normele de aplicare nu pot
legal sa deroge de la lege. Mai mult, cu privire la alte restrictii, de
exemplu cand e vorba pasunat cu turme de animale domestice in padure, se
prevad in noul COd SIlvic numeroase si detaliate exceptii si proceduri
clare, ca dovada ca nu s-a gandit nicidecum sa emita prin acest act
normativ doar principii si sa nu prevada detalii, exceptii etc.

In vechiul Cod Silvic, restictia era specifica si clara, si se referea
la accesul nemotorizat al cetatenilor, dar numai pentru "parcelele in
curs de regenerare, in plantiile si culturile forestiere cu inaltimi mai
mici de 5 metri, parchetele in curs de exploatare, in zonele de refugiu
al vanatului, in rezervatiile naturale si in padurile declarate
monumente ale naturii, in rezervatii stiintifice, precum si in parcelele
din jurul izvoarelor de apa minerala si potabila, captate pentru
exploatare industriala sau pentru consum distributiv centralizat pe o
raza de 100 de metri". Si acea restrictie era exagerata si
nejustificata, dar nicidecum ca in noul Cod Silvic, unde se prevede
interdictie totala si generala in afara unor zone sau trasee special
marcate pentru acces public...

In tari civilizate este exact invers. A se vedea de exemplu codul silvic
francez ( Art. L380-1 si R 138-1 pana la R 138-20), legea-cadru silvica
federala elvetiana ( Art. 14 si 15), legea-cadru silvica federala
germana ( Art. 13 si 14). De exemplu legislatia silvica germana prevede
de principiu ca orice cetatean poate merge prin orice padure in scop
recreativ ( nu doar pe drumuri sau poteci, cu atat mai putin doar
drumuri sau poteci marcate pentru circulatia publicului) fara sa se
poata impune taxe in acest sens, si ca exceptii si restrictii se pot
impune numai din motive temeinice si proportional cu respectiva
necesitate ( ex. arii naturale protejate cu regim sever..), existand si
reguli care faciliteaza si alte forme de acces nemotorizat in scop
recreativ ex. mers cu bicicleta sau fotoliu rulant sau calare ( insa
numai pe cai de comunicatie existente, nu pe oriunde...).

Adica in principiu conform noului Cod Silvic in Romania cetateanul nu
mai are voie sa circule prin padure nici macar pe jos sau cu bicicleta,
chiar daca este pe teren proprietate publica, ci numai daca este in mod
special si expres prevazut ca poate, si numai in zona sau pe ruta
special marcata in acest sens... In rest trebuie sa se opreasca la
liziera padurii sau sa o ocoleasca, ceea ce adesea nici nu e posibil
(ex. in zone montane - munti intregi nu au nici un traseu turistic
marcat si nu poti evita trecerea prin zone de padure...)

Mai mult, prin noul COd Silvic, cetateanul obisnuit care vrea sa se
plimbe prin padure pe jos in scop recreativ este pus pe plan egal cu
vanatorii, ATV-istii, enduristii si cei care merg cu masini 4x4 prin
padure in scop asa-zis "sportiv" (?), carora le poate fi si lor admis de
catre ROmsilva sau alt administrator de padure accesul, inclusiv
motorizat, chiar si pe poteci sau drumuri necarosabile...

2.11. Permisivitate larga fata de turismul si "sportul" cu motor in
padure!

Prin noul COd SIlvic se relaxeaza mult restrictiile de acces si
circulatie in padure cu mijloace motorizate, inclusiv in scop turistic
si sportiv!!! Practic cu autorizarea administratorului acelei zone se
pot acum face orice activitati motorizate, inclusiv trasee sau poligoane
permanente pt asa ceva, inclusiv raliuri 4x4 sau enduro sau cu ATV, sau
snowmobile etc. pentru ca a disparut orice restrictie generala.

In vechiul cod silvic se prevdea cel putin ca accesul motorizat, ca si
cel al vehiculelor cu tractiune animala, e limitat la drumurile
forestiere permanente pe care nu se prevede expres interdictie de acces.
Si se prevedeau si exceptiile: "utilajele forestiere, vehiculele
tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parchetele in
curs de exploatare, precum si vehiculele care transporta stupi". Atat!

Acum nu mai e nici o interdictie legala generala pentru 4x4, ATV, Enduro
etc. - pot fi autorizati de Romsilva sau alt administrator de padure in
principiu pe oriunde, chiar si in afara drumurilor auto forestiere, de
ex. pe drumuri de tractor sau caruta sau pe poteci sau trasee de-a
dreptul prin padure pe unde nu e nici o urma...

Exact invers decat in tarile europene dezvoltate, unde in ultimele
decenii protectia mediului dar si dreptul cetatenilor de a se bucura in
liniste de recreere in natura a devenit un obiectiv prioritar si prin
urmare practicarea de turism si "sport" motorizat in padure si in alte
zone naturale a fost sever restrictionata sau aproape total interzisa.

2.12 Blandete fata de infractori

Cu raufacatorii, noul cod silvic este in continuare foarte bland. Mult
mai bland ca in alte tari, unde oricum fenomenul infractional silvic
este incomparabil mai redus ca din Romania... Astfel, conform Art. 108,
cel care fura mai putin de 5 metri cubi (echivalent valoric calculat
dupa pretul mediu pe metrul cub de lemn pe picior), si nu face asta prea
des, nu este infractor, ci doar contravenient.

Adica nenorocitul care fura o paine sau o gaina e bun de puscarie, dar e
doar un contravenient cel care fura un car plin de lemne ( 4,5 metri
cubi cantaresc tone intregi si ai nevoie de boi sau cai zdraveni la
caruta, daca nu esti cumva cu tractorul!!!).

Mai mult, si daca furi peste 5 mc de lemn sau furi in mod repetat, poti
scapa doar cu amenda penala... Amenda care e modica fata de cati bani
faci din furtul de lemne...

Era de inteles sa nu il incadrezi ca infractor pe cel prins cu o
legatura de crengi uscate sau cu un bradut de Craciun sau cu un
butuc de 10 kg... dar pe cel cu o remorca de mai multe tone de lemne
????

2.13 Protectia jnepenisurilor nu mai este importanta

Data fiind marea importanta si sensibilitatea foarte ridicata a
jnepenisurilor si presiunea mare exercitata asupra lor, in vechiul cod
silvic se prevedea la modul general la Art. 103 ca "Distrugerea sau
vatamarea, in orice mod, a jnepenisurilor" este infractiune.

In noul cod silvic, distrugerea sau degradarea jnepenisurilor nu mai
este infractiune decat in situatia particulara in care se comite prin
incendiere.

3. EXEMPLE DE PROBLEME DE FORMA

Nu intram in detalii de tehnica legislativa pentru a critica mai in
detaliu sub acest aspect noul Cod Silvic. Amintim doar ca insasi
denumirea de "Cod SIlvic" este o ofensa la adresa principiilor si
normelor legale de tehnica legislativa, si ca aceasta lege nu si-ar
merita numele de "cod".

Un cod adevarat cuprinde toate sau majoritatea reglementarilor din acel
domeniu, sau cel putin cele de nivel de lege. De exemplu codul silvic
francez isi merita numele de "cod", pentru ca are sute de pagini si
acopera cam totul in materie de reglementare silvica. Cel romanesc este
de fapt o lege-cadru, nicidecum un "cod". Numeroase domenii esentiale,
precum reglementarea contraventiilor silvice sau a organizatii si
functionarii formelor asociative specifice pt proprietarii privati de
paduri, sunt lasate tot pe seama unor legi speciale...

4. ALTE PROBLEME

Noi ne limitam la critici in domeniul de interes si competenta a
asociatiei noastre. Cu siguranta ca legea are deficiente grave si
numeroase si sub alte aspecte, dar lasam respectivele critici pe seama
specialistilor in biologie forestiera, in management silvic etc.

Cluj-Napoca, 4 aprilie 2008

DIRECTOR EXECUTIV
Radu Mititean

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992
=================================================

22 MARTIE - ZIUA MONDIALA A APEI:
DOLIU IN LOC DE SARBATOARE


FESTIVISM NEJUSTIFICAT

22 Martie a fost declarata de Organizatia Natiunilor Unite ca fiind Ziua
Mondiala a Apelor. In Romania, in ultimul deceniu, autoritatile au
tratat 22 martie ca zi de sarbatoare. "Apele Romane" organiza de fiecare
data reuniuni festive, expozitii, cocktailuri si conferinte de presa in
care prezenta celorlalte autoritati, presei, ONG-urilor si publicului o
imagine frumoasa despre starea apelor subterane si de suprafata din
Romania si isi zugravea in culori roz munca si realizarile, iar
celelalte autoritati ii dadeau dreptate, desi stiau sau trebuiau sa stie
ca realitatea este dramatic de diferita...

AUTORITATILE UNA SPUN SI ALTA FAC

Inundatiile din ultimii ani au fortat autoritatile sa recunoasca in
sfarsit deschis ca au fost o mare greseala realizarea pe scara larga de
desecari, taieri de meandre, indiguiri si alte lucrari de asa-zisa
"regularizare" a raurilor si ca ele trebuie nu doar stopata continuarea
pe acest drum, ci revenit mai aproape de starea naturala anterioara,
prin refacerea zonelor umede, facilitarea inundarii controlate a
anumitor suprafete la ape mari, dezincorsetarea raurilor etc. In
realitate insa aproape toate politicile si investitiile sunt in
continuare nu pentru renaturari si ecologizari, ci pentru reparatii si
consolidari de "lucrari de aparare" si pentru noi betonari, canalizari,
indiguiri, dragari, devieri si desecari.

CA LA NOI LA NIMENEA

In toate tarile dezvoltate, erorile anilor '50-'70 sunt regretate si se
incearca repararea lor, doar la noi nu se renatureaza cursurile de apa
si zonele adiacente, ci dimpotriva se continua incorsetarea raurilor,
betonarile si alte distrugeri ale ecosistemelor acvatice naturale care
asigurau in trecut echilibrul, desi este dovedit ca inundatiile din
ultimii ani sunt in mare parte consecinta directa a defrisarilor dar si
desecarii zonelor umede, indiguirii raurilor si altor lucrari
nechibzuite de asa-zisa "amenajare" si "regularizare". Ce daca
Directiva-Cadru Apa a UE impune tratarea apelor in primul rand ca
ecosistem - noi declaram public ca o transpunem dar in realitate facem
pe dos...

INCOMPETENTA DOMNESTE IN CONTINUARE

Politicile in domeniul apelor din Romania ultimilor 15 ani sunt generate
tot prin prisma viziunii inguste si demult depasite a inginerului
hidrotehnist al epocii comuniste, crescut in doctrina utilitarista de
tip "omul infrunta si invinge natura" si incapabil sa inteleaga ceva din
ecologie si biologia apelor, din legitatile naturale si din intelesul
modern al protectiei mediului. Aceste personaje vad lacurile si raurile
ca simpla masa de lichid si cred ca protectia suprema a calitatii apei
ar fi daca raul ar curge printr-un tub de sticla, sunt convinse ca este
cu atat mai bine cu cat un rau este mai mult "regularizat" si "amenajat"
si cred ca dirijarea unui parau printr-o albie artificiala betonata este
o sansa de a asigura apei o buna calitate, desi in realitate este o
condamnare la moarte.

CORUPTIA BLOCHEAZA REFORMA POLITICII DE APE

Exista si multi oameni competenti in autoritatile de mediu si in cadrul
Administratiei Nationale "Apele Romane", dar ei sunt tinuti departe de
parghiile decizionale sau li se impun decizii aberante, pentru ca
situatia actuala nu este generata doar de incompetenta unor demnitari si
functionari, ci in mare parte de coruptie. Mafia din domeniu
supravietuieste schimbarilor politice si infloreste, dictand in
continuare in favoarea unor grupuri de interese si impunand ca anumite
firme sa primeasca sume imense de bani publici, iar cum acestea stiu
doar sa proiecteze diguri si baraje si sa sape canale si sa toarne
beton, nu este de mirare ca aproape tot ce se face incalca grosolan
principiile de mediu, interesul public si nu in ultimul rand si
angajamentele fata de UE.

APELE - CODASE LA TRANSPARENTA

Administratia Nationala "Apele Romane" si-a dobandit o trista
notorietate de campioana a lipsei de transparenta. Putine structuri s-au
aratat in ultimii ani mai reticente la asigurarea accesului la
informatiile de interes public sau consultarea publicului in procesul de
luare a deciziilor decat Directiile Bazinale de Ape, desi pe langa
legislatia generala in domeniu ( Legea 544 / 2001 privind liberul acces
la informatiile de interes public, Legea 52 / 2003 privind transparenta
decizionala in administratia publica) exista legislatie specifica
detaliata si favorabila, dar care este prea putin aplicata. Site-urile
de Internet sunt sarace in date iar unele sunt de ani de zile "in
constructie"...

CACEALMAUA COMITETELOR DE BAZIN

Consultarea tuturor factorilor interesati si participarea lor la luarea
deciziilor in domeniul apelor, ar trebui sa aiba loc prin "Comitetele de
Bazin". Autoritatile au tergiversat din 1996 pana in 2000 emiterea
reglementarilor prevazute de Legea Apelor, apoi inca un an infiintarea
lor efectiva, ocazie cu care procedura de desemnare a reprezentantilor
ONG-urilor a fost masiv fraudata de autoritati iar de atunci s-a refuzat
orice corectare a acelui abuz si inlaturare a celor nereprezentativi.
Alegerile au fost nu doar nedemocratice ci si pentru un mandat nelimitat
(!) iar revizuirea aberantei reglementari in cauza este amanata din an
in an. Oricum Comitetele de Bazin nu au fost nicidecum "parlamente ale
apei" ci mai mult structuri nefunctionare, de forma, care doar aprobau
formal, fara dezbateri si fara modificari, toate propunerile Directiilor
Bazinale de Ape...

MARINARII PUN GAND RAU MARILOR RAURI

Desi Romania este semnatar al Conventiei Internationale privind
Protectia Fluviului Dunarea si s-a angajat sa realizeze Coridorul Verde
al Dunarii renaturand partial lunca cu zone umede distrusa prin desecari
in anii '70 si sa pastreze zonele care sunt inca apropiate de starea
naturala, Ministerul Transporturilor promoveaza un proiect megalomanic
de adancire a senalului navigabil, taierea multor ostroave si inchiderea
multor brate secundare ale fluviului, pe multe sute de kilometri, care
ar distruge ce a mai ramas din Dunare din punct de vedere ecologic si nu
numai. Dar vizate sunt si Muresul, Somesul, Siretul, Prutul, Oltul,
Argesul, Jiul, Ialomita si alte rauri, pe care politicieni iresponsabili
au decis sa fie amenajate ca si cai navigabile, desi nu au debitele
raurilor din tarile occidentale si deci ca sa devina navigabile vor
trebui transformate total, in simple canale, distrugandu-le din punct de
vedere ecologic.

RAURILE DE MUNTE - VICTIME ALE HIDROENERGETICII

Lacurile de acumulare, in special cele de mari dimensiuni sau in zona de
munte si lanturile de baraje au si multe consecinte negative complexe si
grave asupra mediului si nu numai, motiv pentru care in tarile
dezvoltate se recunoaste ca s-a exagerat in trecut, nu se mai prea fac
noi baraje si se regreta construirea anumitor baraje. In Romania, desi
raurile interioare au debite mici, s-au facut mari acumulari pe
majoritatea cursurilor de apa, adesea in lant si cu captarea si devierea
a sute de rauri pentru a aduce mai mult debit in acele lacuri de
acumulare, lasand practic seci nenumarate vai si creand grave
dezechilibre hidrologice si ecologice care acum abia incep sa se vada.
Cu toate acestea, se planuieste continuarea construirii numeroaselor
baraje in lucru sau proiect in 1990 si chiar noi lacuri de acumulare,
condamnand din punct de vedere ecologic si peisagistic ultimele rauri si
bazine care scapasera de furia "amenajarilor" hidroenergetice.

NICI ARIILE NATURALE PROTEJATE NU SUNT LA ADAPOST DE FURIA BETONISTICA A
HIDROTEHNICIENILOR

Nu scapa de setea de a turna beton si de a le artificializa nici raurile
din interiorul parcurilor nationale si naturale. Astfel, in Retezat se
continua lucrarile abuzive de captare a multor rauri si deviere
subterana a lor spre lacul Gura Apelor, in Parcul National Defileul
Jiului s-au inceput lucrarile la un baraj imens, in Parcul Natural
Gradistea de Munte - Cioclovina se incepe construirea unor hidrocentrale
pe raul Strei iar asemenea planuri incompatibile cu statutul de arie
naturala protejata sunt in rapida inmultire, desi Romania sta foarte
prost la protectia naturii si nu ar mai trebui sa isi permita asemenea
agresiuni...

CETATENII SUNT TINUTI DEPARTE DE APE

La nivel de declaratii, autoritatile romanesti recunosc ca trebuie "sa
ne intoarcem cu fata spre ape" si ca un contact mai strans a
cetateanului cu raurile si lacurile duce la mai mult respect si
protectie. In practica insa autoritatile concesioneaza malurile
lacurilor sau tolereaza constructii abuzive, vile si debarcadere,
ingradiri si blocari ale accesului public la maluri si pe plaje, desi
sunt prin lege proprietate publica si nu ar trebui sa fie rezervate
catorva potentati. In alte tari se faciliteaza accesul la mal, se reduc
pantele si se fac plaje si pajisti pe malul raurilor si lacurilor,
inclusiv in centrul marilor orase, si se amenajeaza debarcadere pentru
ambarcatii nemotorizate si locuri pentru scaldat, iar de-a lungul
malurilor se fac alei pietonale si piste pentru biciclisti, banci si
locuri de agrement. La noi dimpotriva, se inchid raurile intre ziduri
inalte verticale de beton care nu permit accesul la apa, se interzice
scaldatul, inotul, surfingul sau navigatia cu alte ambarcatii, in loc de
amenajare pentru pietoni sau biciclisti a coronamentului digurilor se
interzice orice tip de circulatie publica pe acestea iar malurile
raurilor in loc sa fie artera de baza peisagistica, turistica si
recreativa a orasului sunt canale si lazi de gunoi iar nici in afara
localitatilor nu este mai bine...

APELE SUBTERANE POLUATE SI SUPRAEXPLOATATE

Apele subterane sunt o mare bogatie a unei tari, mai ales in conditiile
Romaniei, amenintata de schimbarile climatice (in multe judete din sudul
si estul tarii putandu-se vorbi deja nu doar de aridizare ci chiar de
tendinte de desertificare) dar care pe de alta parte are circa 1/ 3 din
apele minerale ale Europei si alte avantaje pe care risca sa le piarda
prin persistenta si amplificarea poluarii apelor subterane. Poluarea cu
nitrati din surse agricole ramane in multe zone o problema grava si ia
din nou amploare prin persistenta sau reluarea unor practici agricole
iresponsabile. In alte zone avem in continuare contaminari ale apelor
subterane cu metale grele sau radioactive, hidrocarburi, pesticide, alti
poluanti persistenti organici etc. din cauza mineritului, exploatarilor
petroliere si depozitarii necontrolate a deseurilor si altor surse.
Multe sunt poluari istorice, pentru inlaturarea carora nu s-a facut
nimic in ultimii 15 ani, iar multi mari poluatori sunt tolerati in
continuare platind doar penalitati si amenzi modice. In plus, multe
rezerve subterane de ape sunt supraexploatate si risca epuizare sau
contaminare daca se continua in stilul actual.

POLUAREA INDUSTRIALA A APELOR DE SUPRAFATA RAMANE O MARE AMENINTARE

Autoritatile se lauda adesea ca s-a imbunatatit semnificativ calitatea
apei multor rauri fata de perioada dinainte de 1989 si lasa sa se
inteleaga ca ar fi meritul lor. Este adevarat ca se face o monitorizare
mult mai stricta, dar imbunatatirea situatiei este doar conjuncturala si
este cauzata de colapsul industriei dupa 1990. Cum acum aceasta revine
in forta, reapar si sursele industriale de poluare iar autoritatile nu
par pregatite sa faca fata provocarii, mai ales ca sunt surse de poluare
mult mai multe si diverse. De fapt ele nu au disparut niciodata in cazul
apelor, pentru ca platformele industriale abandonate nu au fost
ecologizate si au fost o sursa continua de poluare grava, nemediatizata
pentru ca nu mai exista poluatorul care sa fie aratat cu degetul si
amendat simbolic dar cu multa mediatizare ca publicul sa creada ca
statul aplica cu adevarat legile. Sa ne amintim numai de catastrofa de
la platforma Metadet, cand tone de cianura s-au scurs in Prut
otravindu-l.... Cine isi mai aminteste?

MINERITUL CA INAMIC AL APELOR

Mineritul a fost si ramane una dintre cele mai grave amenintari, mai
ales in modul cum s-a practicat si se mai practica in Romania. Carpatii
sunt plini de galerii miniere abandonate si inundate sau din care ies si
se varsa neepurate in rauri si lacuri debite mari de ape de mina extrem
de toxice.... Sute de mari halde de steril neconsolidate si nevegetate
stau in bataia ploilor, neprotejate si supravegheate adecvat sau chiar
complet abandonate, din care apele dizolva si duc cu ele in aval
cantitati mari de metale grele, substante radioactive, acizi si alti
poluanti. Catastrofele de la Baia Mare si Novat sunt doar varful
aisbergului fata de ce se poate intampla in alte cazuri, de exemplu daca
s-ar realiza proiectul minier Rosia Montana. Sume enorme din bani
publici s-au cheltuit pentru programul de inchidere si ecologizare a
minelor, sume in cea mai mare parte risipite din cauza coruptiei dar in
concret nu s-a rezolvat mai nimic pe linie de mediu...

EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE MAI ARE DE ASTEAPTAT

In tarile civilizate si carora le pasa de mediu si de sanatatea
oamenilor nici nu se pune problema sa existe alimentare centralizata cu
apa curenta, in casa, fara sistem adecvat de canalizare si epurare a
apelor uzate. La noi chiar si in ultimii ani s-au aprobat numeroase
proiecte de acest fel, desi era nu doar neecologic ci si ilegal.
Problema nu e doar in mediul rural, ci si in orase. In marile orase avem
zone intinse fara canalizare iar statiile de epurare sunt departe de a
fi la standarde. In orasele mici adesea chiar lipsesc sau functioneaza
mai mult pe hartie, astfel ca apele din milioane de WC-uri ajunge
neepurata sau insuficient epurata in raurile tarii si ne miram apoi de
problemele de mediu si de sanatate care nu se mai sfarsesc. In loc ca
problema sa fie o prioritate nationala absoluta, autoritatile aproba in
continuare constructia a zeci de mii de vile in zone fara canalizare,
extinderea oraselor desi nu au bani de echipare edilitara a strazilor
din zone centrale, iar pentru epurarea apelor uzate "solutia" a fost
mereu amanarea si negocierea de perioade de tranzitie de decenii intregi
cu Uniunea Europeana pe motiv ca mai repede nu putem indeplini
conditiile de epurare a apelor uzate, desi se pare ca de fapt nici nu
vrem...

ALIMENTAREA CU APA PE O DIRECTIE PERICULOASA

Un procent semnificativ din populatia Romaniei nu are acces la apa
potabila de buna calitate, pentru ca in fantani ajunge apa din panza
freatica contaminata cu nitrati si alte substante din excesul de
fertilizanti utilizati in agricultura sau din latrinele amplasate prea
aproape de fantani, dar si din poluarile industriale istorice. Dar nici
in cazul sistemelor centralizate de alimentare cu apa situatia nu este
peste tot satisfacatoare. Ingrijorarea cea mai mare o produce insa
directia spre care ne indreptam: In loc sa fie protejate sursele de apa,
ele sunt lasate sa se degradeze si apoi se aduce apa din alta parte, de
tot mai departe si cu costuri tot mai mari, sau se investesc sume uriase
in tehnologii scumpe de tratare a apei in loc sa se previna poluarea
sursei. Ca exemplu, Clujul, in loc sa isi protejeze sursele de apa
Floresti si Gilau, le lasa sa se degradeze si le abandoneaza succesiv,
mutand priza de apa pentru statia de tratare Gilau spre amonte, initial
pe lacul Somesul Cald si acum pe Tarnita, iar ca tratare a apei, in loc
de investitii in calitate, s-a investit in cantitate, obtinand o
capacitate de productie mult mai mare decat necesarul, iar acum, pentru
a recupera investitia, trebuie gasiti clienti si transportata apa spre
alte judete, care vor abandona actualele lor surse de apa, cu un pret
enorm si pentru oameni si pentru mediu.

EPITAF PENTRU APA

Contrar aparentelor, Romania este o tara saraca in apa. Iar saracia se
va accentua in contextul defrisarilor masive, urbanizarii, schimbarilor
climatice, reluarii irigatiilor pe mari suprafete si mentinerii si
continuarii desecarii putinelor zone umede ramase. Iar protectia
calitatii rezervelor sarace de apa pe care le are Romania nu pare o
prioritate pentru guvernanti. Organizatia Mondiala a Sanatatii si
Programul Natiunilor Unite pentru Mediu avertizeaza demult ca se apropie
o criza mondiala a apei, dar noua nu ne pasa. Celelalte state din UE
depun eforturi pentru a implementa Directiva-Cadru Apa, noi o
implementam doar pe hartie si in declaratii politicianiste. Aplicam
politica "dupa noi potopul" desi declaram ca ne gandim la generatiile
viitoare. Politicienii si autoritatile declara ca nu le plac apele
tulburi la propriu, dar la figurat par sa se straduiasca din greu sa
ramana tulburi, ca sa nu se vada cine sunt pestii cei mari, pe unde se
invart, pe cine mananca si cine e urmatoarea lor victima. De fapt nici
nu ar trebui sa se ascunda, pentru ca este tot mai clar ca victime
suntem in final cu totii....

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean


NOTA:
Textul de mai sus, elaborat in 2007 este, din punct de vedere al formei
/ limbajului / terminologiei un pamflet, destinat publicului si presei,
si prin urmare s-au utilizat si unele hiperbole sau exprimari mai
absolutizante sau nu foarte riguroase, precum si unele concluzii si
opinii subiective, specific jurnalistice. Din punct de vedere al
fondului, al esentei ideilor critice si exemplelor utilizate,
textul este obiectiv si corect si toate elementele criticate pot fi
la cerere detaliate, explicate si sustinute de noi cu argumente si
dovezi riguroase din punct de vedere juridic si stiintific, fiind
rezultatul unor indelungate cercetari proprii si documentari
aprofundate, teoretice si practice, in tara si la nivel international.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
RO-400457 Cluj-Napoca ROMANIA
tel.+40-(0)744-576836 e-mail:office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
=====================================
[15 martie 2008 - distribuire imediata si generala]

Informatie de presa:

RETEAUA NATIONALA DE TRASEE CICLOTURISTICE PE CALE DE A FI OFICIALIZATA
**********************
Propunerile CCN privind marcajele cicloturistice sunt pe punctul de a fi
aprobate de Guvern
**********************

Dupa noua ani de discutii si amanari, autoritatile sunt in sfarsit pe
cale de a da curs propunerilor organizatiilor de biciclisti de
consacrare oficiala a unei retele nationale de trasee cicloturistice
marcate si a unor norme unitare de concepere si realizare a marcajelor
cicloturistice.

In acest fel se apropie de sfarsit o situatie care a facut ca Romania sa
fie una dintre ultimele tari europene in ce priveste turismul pe
bicicleta, neavand inca o retea de trasee marcate si nici alte
infrastructuri si facilitati specifice, dar nici cadrul legal necesar in
acest sens.

CCN a inceput in 1997 munca de concepere si documentare pentru viitoare
trasee cicloturistice marcate in Romania si a obtinut de la Federatia
Europeana a Biciclistilor (ECF) includerea Romaniei in viitoarea retea
europeana de trasee cicloturistice marcate de lung parcurs EuroVelo.

A devenit atunci evident ca, din moment ce se va face o retea europeana
unitara in acest domeniu, ea trebuie sa se bazeze pe retele nationale la
nivelul fiecarei tari, atat pentru cicloturism clasic ("de sosea") cat
si de munte ( mountain bike), cum incepusera deja sa isi dezvolte la
acea vreme mai multe state europene...

Dupa consultari si cu alte organizatii din tara si din strainatate si cu
forurile internationale de profil, Clubul de Cicloturism NAPOCA a propus
in 1999 autoritatilor sa institutie si in Romania o retea nationala de
trasee cicloturistice marcate si un sistem unitar de planificare,
aprobare, realizare si intretinere a marcajelor cicloturistice.

Scopul era umplerea vidului legislativ existent in acest domeniu si
crearea posibilitatii de a se demara marcarea de trasee pentru turismul
pe bicicleta, asigurand totodata ca nu se va produce o dezvoltare
haotica in domeniu, ci o evolutie armonioasa, bazata pe o viziune comuna
si pe standarde si metodologii unice ( cum exista deja de multe decenii
pentru marcajele de turism pedestru montan) incat in timp sa se ajunga
la o retea nationala de trasee cicloturistice marcate, unitara, coerenta
si integrata in retelele internationale.

Concret, in martie 1999, la o intalnire pe teme cicloturistice la
Resita, ministrul turismului de la acea vreme s-a declarat convins de
argumentele noastre si a promis ca le va de curs, initiind o hotarare de
guvern in acest sens. I-am furnizat propuneri concrete si argumentate,
ne-am declarat disponibilitatea de a ajuta la redactare etc., a fost
desemnat un rasponsabil in cadrul minsiterului de resort pentru aceasta
problema, a fost o serie de intalniri de lucru, parea ca totul merge
bine... dar apoi s-a schimbat ministrul, s-au modificat insarcinarile
personalului implicat, si initiativa s-a impotmolit.

In 2000 am reluat munca de lobby, am ajuns din nou pas cu pas pe
ierarhie pana la nivelul noului ministru al turismului la acea vreme,
care a reluat si el promisiunile ministrului anterior, a desemnat un nou
responsabil in domeniu, am reluat intalnirie de lucru si din nou parea
ca lucrurile se indrepta in directia buna... dar iarasi s-a schimbat
ministrul, s-a reorganizat ministerul, s-au modificat insarcinarile
celor initial desemnati sa se ocupe de problema cicloturismului, si
initiativa s-a blocat din nou...

Si tot asa in continuare inca 7 ani... dupa fiecare modificare la
nivelul conducerii autoritatii publice centrale in domeniul turismului
sau reorganizare a acesteia reluam aproape "de la zero" initiativa,
inaintam din nou documentatiile, reluam discutiile la diverse nivele, si
cand parea ca lucrurile se indreapta spre finalizare si proiectul de
hotarare de guvern urmeaza sa fie semnat de conducatorul autoritatii,
acesta era inlocuit sau se reorganiza autoritatea fara sa se preia
adecvat initiativele aflate in lucru si totul trebuia reluat. Nici nu
are rost sa mai insiram denumirile succesive ale autoritatii si numele
diversilor ministri, secretari de stat sau presedinti de autoritate
nationala pt turism care s-au perindat si care au promis ca finalizeaza
initiativa dar nu au facut-o.

In toamna lui 2007, sprijiniti si de Programul GTZ-IBD si de recent
infiintata Federatie a Biciclistilor din Romania, am avut o noua serie
de intalniri cu oficialitati din ministerul turismului (MIMMCTPL)
incluzand actualul secretar de stat pt turism (Lucia Morariu), care a
promis ca va promova in sfarsit proiectul de hotarare de guvern propus
de noi si aflat acolo "la sertar" de multi ani. Am depus din nou
documentatiile de fundamentare actualizate si explicatiile privind
necesitatea si oportunitatea reglementarii, fara sa ne facem insa iluzii
foarte mari...

In noiembrie 2007 am aflat insa cu bucurie ca proiectul de HG a fost
acceptat si semat de secretarul de stat pt turism intr-o forma foarte
apropiata de propunerea noastra ( care fusese intre timp insusita de
Coalitia Nationala de Cicloturism si Promovarea Bicicletei PRO VELO si
de Federatia Biciclistilor din Romania - FBR) si inaintat la secretarul
general al ministerului, urmand sa fie apoi prezentat spre semnare
ministrului (Ovidiu Silaghi) si apoi trimis spre avizare altor
ministere.

A urmat o perioada in care nu am mai reusit sa obtinem informatii
privind stadiul proiectului si ne-am ingrijorat ca s-a blocat din nou pe
undeva. Dar la inceputul lunii martie, la Berlin, la Targul
International de Turism (ITB) am aflat de la secretarul de stat pt
turism din MIMMCTPL ca proiectul de HG a fost trimis deja de la
sfarsitul anului trecut la avizare la alte ministere, ca deja s-au
obtinut avizele si acum proiectul ar fi in curs de definitivare.

Vineri 14 martie 2008 a aparut pe site-ul de Internet al autoritatii
publice centale pt turism www.mturism.ro comunicatul prin care se anunta
promovarea proiectului de hotarare de guvern privind organizarea retelei
nationale de trasee ciclotruistice (RNTCR) si se prezinta continutul
actului normativ propus. [ detaliile la
http://www.mturism.ro/index.php?id=31&stire=31 ]

Am comparat textul promovat de MIMMCTPL cu textul propus de noi cu ani
in urma si pe care il sustinem in continuare fara modificari si am
constatat cu satisfactie ca in cea mai mare parte este perfect identic,
cu exceptia a trei articole, unde sunt unele diferente:
- Art. 9 - privind competenta de aprobare a noilor trasee sau a
modificarilor majore de trasee si evidenta traseelor cicloturistice
omologate (unde au fost eliminate competentele ministerului, ramanand
toate in atributia consiliilor judetene, inclusiv pentru traseele
nationale)
- Art. 12 - privind contraventiile ( unde au fost restranse competentele
de
constatare a contraventiilor si aplicare a sanctiunilor, ramanand
competente numai consiliile judetene si Politia Romana).
- Art. 13 - privind dispozitiile finale ( unde a fost eliminata
prevederea potrivat careia normele de aplicare a hotararii vor contine
si ruta de principiu a
traseelor cicloturistice marcate de rang national)

Aceste trei modificari nu sunt in opinia noastra tocmai binevenite si
sunt doar partial acceptabile, motiv pentru care vom face in continuare
lobby pentru revenirea la o varianta mai apropiata in esenta de
propunerile noastre anterioare.

Ne exprimam satisfactia pentru faptul ca actuala conducere a autoritatii
administratiei publice centrale in domeniul turismului ( MIMMCTPL) a dat
"unda verde" acestei initiative pe care conducerile anterioare au
tergiversat-o aproape un deceniu si speram ca proiectul sa fie adoptat
de Guvern cat mai curand si fara modificari care sa ii afecteze negativ
calitatea.

Ne exprimam public si disponibilitatea de a contribui la elaborarea
normelor de aplicare a acestei reglementari si la punerea lor in
practica.

Odata cu intrarea in vigoare a acestei reglementari legale vor fi
deblocate si vor putea fi puse in practica numeroase initiative,
inclusiv de nivel interantional, care pana acum au "batut pasul pe loc".
Un exemplu relevant este in acest sens proiectul Traseului Ciclotruistic
al Dunarii (DCR) [ detalii pe www.danube-info.org ], a carui
implementare este coordonata la nivelul Romaniei de asociatia noastra.
Este un proiect desfasurat cu incepere din 2004, in mai multe tari din
sud-estul Europei, cu finantarea GTZ-IBD [ detalii pe www.gtz.ro ], si
care se integreaza in magistrala transeuropeana de cicloturism de lung
parcurs EuroVelo nr. 6 [ detalii pe www.eurovelo.org] , in curs de
implementare sub egida Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) [
detalii pe www.ecf.com] la care asociatia noastra este afiliata.

Radu Mititean
director executiv - Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

Nota:
Pentru detalii ne puteti contacta la tel. 0744-576836 sau prin e-mail la
office@ccn.ro sau contact@biciclisti.ro