Author: CCN
•10/02/2023 12:24:00 a.m.

 

ZIUA MONDIALA A HABITATULUI - 2 OCTOMBRIE


Organizatia Natiunilor Unite a desemnat in 1985 prima zi a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Habitatului”, care de atunci este marcata la nivel global pentru a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra dreptului esential la locuinta dar si asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil.


Tema Zilei Mondiale a Habitatului pentru 2023 este ”Resilient urban economies. Cities as drivers of growth and recovery”- un apel la o mobilizare si dialog a categoriilor de cetateni si interese din zonele urbane intr-o perioada in care cresterea economica si calitatea vietii este afectata de criza economica din 2009, de cea generata de pandemia COVID-19 si de actualele conflicte militare si economice cu repercusiuni la nivel mondial, pe viitor OECD preconizand noi socuri economice pentru care orasele trebuie sa fie pregatite, inclusiv prin promovarea de agende verzi, mobilitate durabila si masuri extinse de asigurare a rezilientei.


In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050, dar perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alta doua miliarde in urmatoarele trei decenii.


Nici Romania nu este straina de subdezolvarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau si mai multi dupa alte surse....


Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban” , ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 ( prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istambul).


UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), este activa in 90 de tari si are un plan strategic 2020-2023 si pune accent pe Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 11 din cadrul ”Agendei 2030” care este dedicat oraselor.


Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

https://www.un.org/en/observances/habitat-day

https://unhabitat.org/about-us

https://urbanoctober.unhabitat.org/whd

https://www.un.org/sustainabledevelopment/cities/

https://habitat3.org/the-conference

https://habitat3.org/wp-content/uploads/NUA-English.pdf


Orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.


Nici Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale ( vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, a lati strazi si a indesi cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.


Cluj-Napoca, 2 octombrie 2023


Radu Mititean

director executiv CCN



, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/06/2023 05:39:00 p.m.

 

PEDALAND DE-A LUNGUL SOMESULUI IN CLUJ

- TURA VELO 10 SEPTEMBRIE


Duminica 10 septembrie 2023, cu plecare la ora 10:00 din parcarea Cora, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic in Cluj-Napoca.


Vom pedala in total circa 27 de km cu un total de doar 300 metri diferenta de nivel in urcus, prin Cluj-Napoca, pe strazi asfaltate si cativa kilometri de drumuri pietruite si de pamant in periferiile orasului si pe diguri, astfel ca este accesibil si celor cu nivel redus de antrenament sau cu experienta sau abilitati reduse de pedalat pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate redusa si tehnic dar si ca efort necesar.


Va fi o experienta de parcurgere, descoperire si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in Cluj-Napoca, prin cartierele Grigorescu, Manastur, Plopilor, zona centrala, Marasti, Iris, Bulgaria si Someseni, din dreptul strandului Sun, de la capatul vestic al Clujului, pana la podul str.cpt.Gr.Ignat in nord-estul orasului.


Tura este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe portiunea dintre Gilau si Apahida printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, dar fara sa fi avut loc vreo prima consultare publica pe aceasta tema, desi se tot promite, ceea ce starneste ingrijorare in lumina modului cum se contureaza amenajarile pe proiectul deja spre final de implementare pe sectiunea dintre Parcul Rozelor si Sala Sporturilor...


Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.


Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda totusi bicicleta cu structura de tip mountain bike sau trekking sau macar "gravel" si un nivel totusi macar mediu de abilitati de pedalat, chiar daca nu se intrevad portiuni de deplasare pe drum accidentat sau de impins bicicleta, dar sunt unele portiuni de drum de pamant sau pietruit sau inierbat.


Se anunta vreme buna, insorita si calduroasa. Totusi, participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant. Si evident apa, ceva mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de mai multe ore, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.


Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.


Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in interiorul localitatii Cluj-Napoca.


Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru 2023, urmand si in urmatoarele luni sa fie organizate noi asemenea ture deschise si publicului doritor.


Este si un mini-curs privind metodologia de monitorizare si documentare a problemelor de mediu si mobilitate, prin care cetatenii se pot implica voluntar, cu ajutorul unei biciclete si unui telefon smart cu capacitati foto si GPS (cum am majoritatea) in identificare, documentare si apoi sesizare a autoritatilor, presei si comunitatii asupra problemelor care apar pe drumurile secundare si pe malul apelor in si in apropierea Clujului - depozitare ilegala de deseuri, blocarea accesului public, incalcarea normelor de urbanism, degradarea drumurilor, nerespectarea bunelor practici agricole si alte asemenea.


Tura aceasta face parte din campania "Somesul - Culoar Verde-Albastru" editia 2023, derulata de Asociatia MiniMASS in parteneriat cu asociatiile Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN), Societate Organizata Sustenabil (SOS Someșul Nostru) si Clujul Sustenabil. Este un program care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Apahida si Gilau ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.


Campania Somesul Culoar Verde - Albastru se afla in acest an la editia a 2-a si beneficiaza de sprijinul programului de finantare "Cu Apele Curate" derulat cu sprijinul Lidl România. Programul reprezinta un apel la implicare in combaterea si prevenirea poluarii cu plastic a apelor Dunarii si afluentilor sai, adresat membrilor comunitatilor si autorităților publice din localitatile vizate.


Detalii si pe www.ccn.ro 

si pe Facebook la adresa

https://www.facebook.com/events/2313684778814122/


Cluj-Napoca, 6 septembrie 2023


Radu Mititean

director executiv CCN




, , , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•8/22/2023 10:29:00 p.m.

 

PEDALAND PE VALEA SEACA SI VALEA CHINTAULUI

- TURA VELO 26 AUGUST



Sambata 26 august 2023, cu plecare la ora 12:00 din Piata Unirii (la finalul editiei 161 a Marsului Biciclistilor Clujeni), Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe Valea Seaca si valea Chintaului, afluenti ai Somesului Mic din zona de la nord-vest si nord de Cluj-Napoca.


Vom pedala in total circa 40 de km, dintre care mare parte pe asfalt pe drumuri secundare si cativa kilometri pe drum pietruit si de pamant, fara dificultati tehnice si cu multe pauze de odihna si admirat peisajele, cu un total de mai putin de 400 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este accesibil si celor cu grad mai redus de antrenament sau cu experienta sau abilitati mai reduse de pedalat pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate tehnica redusa.


Va fi o experienta de parcurgere, descoperire si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a vailor mentionate si a culmilor dintre ele, fara portiuni de padure, cu prezentarea si testarea zonelor respective ca potential cicloturistic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, depozitarea deseurilor, disciplina in constructii si alte aspecte.


Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in mare parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda totusi bicicleta cu structura de tip mountain bike sau trekking sau macar "gravel" si un nivel totusi macar mediu de abilitati de pedalat, chiar daca nu se intrevad portiuni de deplasare pe drum accidentat sau de impins bicicleta.


Participantii trebuie sa aiba apa, mancare, pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant si cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.


Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.


Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la mica distanta de localitati si de o sosea asfaltata, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau din punct de vedere al accesului sau orientarii.


Pe traseu vor exista posibilitati de aprovizionare cu apa si mancare cand trecem prin satele Corusu, Salistea Noua, Vechea / Deusu si Chinteni.


Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru 2023, urmand si in urmatoarele luni sa fie organizate noi asemenea ture deschise si publicului doritor.


Este si un mini-curs privind metodologia de monitorizare si documentare a problemelor de mediu si mobilitate, prin care cetatenii se pot implica voluntar, cu ajutorul unei biciclete si unui telefon smart cu capacitati foto si GPS (cum am majoritatea) in identificare, documentare si apoi sesizare a autoritatilor, presei si comunitatii asupra problemelor care apar pe drumurile secundare si pe malul apelor in apropierea Clujului - depozitare ilegala de deseuri, blocarea accesului public, incalcarea normelor de urbanism, degradarea drumurilor si alte asemenea.


Tura aceasta face parte din campania "Somesul - Culoar Verde-Albastru" editia 2023, derulata de Asociatia MiniMASS in parteneriat cu asociatiile Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN), Societate Organizata Sustenabil (SOS Someșul Nostru) si Clujul Sustenabil. Este un program care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Apahida si Gilau ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.


Campania Somesul Culoar Verde - Albastru se afla in acest an la editia a 2-a si beneficiaza de sprijinul programului de finantare "Cu Apele Curate" derulat cu sprijinul Lidl România. Programul reprezinta un apel la implicare in combaterea si prevenirea poluarii cu plastic a apelor Dunarii si afluentilor sai, adresat membrilor comunitatilor si autorităților publice din localitatile vizate.


Detalii si pe www.ccn.ro

si pe Facebook la adresa

https://www.facebook.com/events/811085257420426/


Cluj-Napoca, 22 august 2023


Radu Mititean

director executiv CCN




, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•4/18/2023 07:30:00 p.m.


TURA VELO LA NORD-EST DE CLUJ IN 22 APRILIE 

PE DOUA ROTI PRIN CAMPENESTI, FEIURDENI SI PADURENI


Sambata 22 aprilie, cu plecare la ora 12:00 din Piata Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura cu bicicleta in imprejurimile Clujului, si anume spre nord-est, prin Apahida, Campenesti, Feiurdeni si Padureni.


Scopul este prezentarea si testarea zonelor respective ca potential cicloturistic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, depozitarea deseurilor, disciplina in constructii, practici agricole si alte aspecte.


Tura ghidata face parte din programul CCN de cunoastere si promovare a imprejurimilor Clujului ca posibilitati de turism cu impact redus de mediu, agrement si sport nemotorizat in natura, dar se inscrie si in programul "Somesul - culoar verde-albastru" , ecologic si de mobilitate nemotorizata, valea Feiurdeni fiind un afluent important al Somesului Mic, pe care s-a realizat o mare salba de iazuri piscicole.


Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Va avea o lungime totala de circa 50 km ( calculata din centrul Clujului, din Piata Unirii) si diferenta de nivel de numai circa 450 metri si de desfasoara pe drum asfaltat sau pietruit, deci e de dificultate medie spre usoara si accesibila si fara nivel semnificativ de antrenament. Se recomanda totusi bicicleta cu structura de tip mountain bike sau alt tip de bicicleta cu cauciucuri mai groase si mai multe viteze.


Participantii trebuie sa aiba apa, mancare, pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant si cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Ghidajul va fi asigurat de Clubul de Cicloturism "Napoca". Tura este gratuita. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.


Tura velo va incepe la 12:00 din Piata Unirii (coltul cu Bd. Eroilor), va face o pauza de regrupare la 12:30 in parcarea hypermarketului Selgros, apoi pedalam pe calea Someseni si prin Dezmir pana in Apahida, evitand DN1. Dupa Apahida parasim valea Somesului Mic, trecem prin Campenesti pe malul salbei de lacuri, si pedalam pe valea Feiurdeni pana in satul omonim, de unde urcam in Padureni, intalnind drumul care vine dinspre Borsa prin Satu Lung. Revenim spre seara in Cluj-Napoca pe valea Chintaului, inchizand circuitul in Piata Unirii.


Evenimentul Facebook aferent turei velo in imprejurimile Clujului, din 22 aprilie, este la adresa:

https://www.facebook.com/events/189549370612478

si se gaseste si pe site-ul CCN www.ccn.ro


Precizam ca tura se va desfasura in continuarea editiei lunare a Marsului Biciclistilor Clujeni, care are loc intre 10:00 si 12:00 cu plecarea si finalul din p-ta Unirii si pentru care detalii gasiti pe blogul CCN la adresa

https://ccncluj.blogspot.com/2023/04/marsul-biciclistilor-clujeni-editia-157.html

si pe facebook la evenimentul:

https://www.facebook.com/events/950965699438370/

incurajam participantii la tura velo in imprejurimile Clujului sa participe si la marsul biciclistic prin oras, ce o precede !


Radu Mititean

director executiv CCN







, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•8/28/2020 11:12:00 p.m.

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

str. Septimiu Albini nr.133 ap.18

400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro

tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992

========================================


Scrisoare deschisa:


STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA

- propunere in atentia candidatilor

la functia de primar si consilier local -


La fel ca la alegerile locale precedente, CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) actionand pe latura sa de asociatie ecologista, propune din nou partidelor si politicienilor clujeni o STRATEGIE LOCALA DE MEDIU, un document elaborat in colaborare cu alte ONG de mediu (ASOCIATIA ECOLOGISTA "FLOARE DE COLT", CLUBUL ECOLOGIC "TRANSILVANIA", ASOCIATIA "ECOURI VERZI" si ASOCIATIA "TRANSILVANIA VERDE") si care este in continuare de actualitate.


Aceast document ar putea fi baza politicilor publice ale Primariei clujene in domeniul protectiei mediului in anii urmatori, pentru a asigura coerenta, eco-compatibilitatea si sustenabilitatea actelor si actiunilor primarului si consiliului local, cum nu s-a intamplat pana acum dar este imperios necesar sa fie pe viitor.


Apelam la toti candidatii la functia de primar si de consilier local, precum si la partidele politice si organizatiile care propun sau sustin candidati pentru aceste functii publice la nivelul municipiului Cluj-Napoca sa analizeze strategia propusa si sa declare public daca si-o insusesc si o sprijina integral sau partial.


Candidatii sunt asteptati sa isi motiveze public, inclusiv in scris, eventualele diferente de opinie si, daca au o viziune proprie in acest domeniu, sa si-o expuna public si sa o transmita si organizatiilor semnatare ale prezentului demers.


CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.


Cluj-Napoca, 28 august 2020


Radu Mititean

director executiv CCN



ANEXA:

Propunere de Strategie locala de mediu pentru municipiul Cluj-Napoca

========================================


STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA

- propunere -


1. GENERALITATI


Protectia mediului va fi o preocupare prioritara pentru autoritati si comunitatea locala si va fi integrata in toate celelalte politici si va constitui un criteriu esential la luarea deciziilor in toate domeniile. In acest sens politica de dezvoltare urbana si economica se va orienta spre evolutii si activitati cu impact de mediu redus si va evita mentinerea sau atragerea la Cluj-Napoca si imprejurimi de structuri precum industrii puternic poluante si va pune accent pe intarirea monitoringului de mediu si analiza aprofundata si strategica a impactului de mediu.


2. INFORMAREA, EDUCATIA SI IMPLICAREA ECOLOGICA A COMUNITATII


Clujul va depune eforturi sa devina o comunitate de avangarda la nivel national in probleme de mediu si in acest sens va actiona pentru a obtine un nivel inalt de formatie si constiinta ecologica in randul locuitorilor si elementelor decizionale, printr-un masiv efort de informare, educare si implicare a comunitatii in probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea si eficientizarea activitatilor de educatie ecologica, informare sistematica completa a publicului pe intelesul lui, consultare proactiva si dezbatere publica reala si din stadii incipiente a problemelor, politicilor si proiectelor de mediu sau cu impact de mediu, implicarea si sprijinirea societatii civile.


3. GESTIUNEA DESEURILOR


Cluj-Napoca se va orienta spre un sistem de management integrat al deseurilor, stabil, modern si sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii si practici, pus in concordanta cu legislatia si integrat sistemului judetean / zonal si in concordanta cu politicile regionale si nationale in domeniu si cu reglementarile si strategiile din UE, utilizand inclusiv parghii economice si educationale si politici de informare si cooperare.


Sistemul va pune accent pe prevenirea producerii deseurilor, reducerea cantitatilor produse (in special a celor periculoase sau greu sau deloc reciclabile), colectarea completa si selectiva la sursa, transport, sortare si procesare eficienta si cat mai putin poluanta, recuperare si valorificare performanta si depozitare selectiva, cu impact de mediu cat mai redus, a celor momentan nerecuperabile.


4. SPATIILE VERZI SI PROTECTIA BIODIVERSITATII


Municipiul va tinde sa redevina o urbe cu un procent de spatiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel national si cu o distributie adecvata a spatiilor verzi care sa asigure accesul facil al tuturor locuitorilor si indeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare si pro-biodiversitate.


In acest sens se va face un efort puternic investitional si de reglementare ce va include cresterea cantitativa accentuata a suprafetelor de spatii verzi prin conservarea celor existente si realizarea de spatii verzi noi in zonele deficitare si in cele de dezvoltare urbana, asigurand ca spatiile vor avea compactete, suprafata adecvata si interconectare pentru a forma o retea verde.


Spatiile verzi vor fi tratate ca ecosistem si prin urmare vor prima criteriile ecologice asupra celor estetice iar in extravilan se vor conserva cat mai multe zone naturale sau cvasinaturale. In intravilan se vor impune obligatii sporite cantitativ si calitativ privind suprafetele plantate in perimetrele construite, parcari etc. Pentru terenurile cultivate si cele cu vegetatie forestiera se vor promova si chiar impune practici agricole si silvice ecologice.


Se vor avea in vedere variante neconventionale de crestere a suprafetei verzi cum ar fi utilizarea acoperisurilor, grilaj cu gazon in loc de suprafete asfaltate etc. Se vor revizui practicile de deratizare si dezinsectie pentru a reduce afectarea biodiversitatii. Se vor lua masuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale in oras in special pasari, lilieci, insecte.


Extravilanul Clujului va pastra intr-un procent important caracter de zona naturala sau cvasinaturala - padure, pajiste, zone umede - cu accent pe exinderea cantitativa si ameliorarea calitativa dpdv ecologic al padurilor periurbane, mentinerea si extinderea culoarelor si conexiunilor ecologice cu zonele de intravilane si respectiv cu zone naturale din comunele venice, si cu accent special pe ocrotirea ariilor naturale protejate cum sunt padurea Faget si mai ales rezervatia naturala Fanatele Clujului.


5. TRANSPORTUL DURABIL SI MINIMIZAREA IMPACTULUI MOBILITATII


Tinta va fi realizarea unui sistem eficient si durabil de transport urban si periurban care sa satisfaca necesitatile de mobilitate a persoanelor si bunurilor cu un impact de mediu cat mai redus. In acest sens va fi elaborata si implementata o politica de transporturi care va revizui radical sistemul actual nu doar ca distributie a fluxurilor ci si ca tipuri si modalitati de transport.


Accentul va fi pus pe promovarea transportului public in comun si descurajarea celui automobilistic, precum si pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) si a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrica) sau prin tehnologie performanta de diminuare a emisiilor. Criterii vor fi cele de nivel de emisii de noxe dar si cele de zgomot, vibratii si spatiul ocupat in deplasare si stationare.


De asemenea se va optimiza traficul auto existent si viitor. In acest sens se va realiza un studiu complex corelat cu revizuirea PUG si un sistem de monitorizare si gestiune centralizata / dinamica a traficului rutier. Se vor reloca fluxurile de trafic si zonele de stationare atat prin elemente de infrastructura noi sau ajustarea celor actuale cat si prin instituirea de reguli de restrictie sau conditionare selectiva a accesului sau stationarii, in scopul degajarii zonei centrale si a zonelor rezidentiale si eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit si periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, in contrapartida cu adecvarea altor zone pentru absorbtia de flux ridicat de trafic rutier si de mase mari de vehicule stationate respectiv preluarea traficului de tranzit.


De asemenea se va moderniza si amenaja infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizarii ei si va fi promovat transportul intermodal.


6. PROTECTIA APELOR


Municipiul Cluj-Napoca va cauta sa se asigure ca Somesul Mic va fi un element central, atractiv si de valoare pentru oras, iar celelalte cursuri de apa nu vor mai fi o problema ecologica iar calitatea apelor subterane va fi reabilitata si mentinuta la un nivel adecvat peste tot.


Se va extinde reteaua de canalizare la intreg perimetrul construit si se vor preveni si rezolva orice exfiltratii si functionari inadecvate ale statiei de epurare. Se vor elimina deversarile directe in apele de suprafata. Se vor lua masuri de depoluare si combaterea eutrofizarii lacurilor existente si mentinerea si extinderea oglinzilor de apa din oras si imbunatatirea starii sau potentialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.


Se vor stopa amenajarile de albii si maluri de tip betonare / canalizare. Lucrarile viitoare necesare se vor axa pe materiale si tehnologii cu impact mai redus si se va incerca o pastrare in forme cat mai apropiat de cele naturale. Se vor avea in vedere renaturari de albii, pastrarea si refacerea debitelor pe Somesul Mic si alte cursuri si conditiilor naturale si a ihtiofaunei si evitarea aparitiei unor utilizari puternic poluante sau consumptive.


Se vor promova politici de economisire a apei potabile si a apei in general si de evitare a perturbarii calitatii, cantitatii si circulatiei apelor subterane prin supraextractie sau injectie, prin drenaj sau barare prin lucrari de constructii in adancime, prin impermeabilizarea suprafetelor sau poluare chimica sau termica. Apele vor fi tratate ca ecosisteme.


7. PROTECTIA ATMOSFEREI


Se va urmari ca municipiul Cluj-Napoca sa redevina un oras cu "aer curat" adecvat si posibil pentru un oras modern universitar si turistic axat pe servicii si plasat in cadru natural favorabil


Un accent important va fi pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu precum si in perioade de varf sau zone "fierbinti" atat prin masurile de reducere si redistribuire a traficului auto in oras (mentionate la sectiunea transport durabil) cat si prin monitorizare stricta si sanctiuni contra celor ce utilizeaza autovehicule ce nu se incadreaza in normele de emisii dar si prin masuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizarii unor vehicule sau forme de transport cu emisii cat mai reduse.


De asemenea se va urmari implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze si pulberi in atmosfera de catre operatorii economici din Cluj-Napoca in special cei a caror locatie este in sau in apropriere de zone centrale / pericentrale / rezidentiale sau care sunt situati in zonele amonte ale fluxurilor obisnuite de aer sau alte locatii nefavorabile. Se va promova mutarea acestora in alte zone daca emisiile nu pot fi duse la nivele cvasinule si se va impiedica aparitia in aceste zone de noi structuri industriale sau de alta natura ce polueaza atmosfera.


Se vor formula politici si reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum / praf  prin alte activitati cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasa in aer liber care degaja fum sau degajarile de praf de la traficul rutier ( strazi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe santiere fara masuri adecvate ( stropire, perdele de protectie etc.)


8. PROTECTIA SOLULUI


Se va urmari sa se reduca / elimine poluarea solului si subsolului sau modificarea potentialului biologic prin secatuire, suprasaturare hidrica sau uscare etc. precum si degradarea fizica a solului (alunecari de teren, eroziune, indepartarea stratului fertil etc.).


In acest sens se vor reglementa si monitoriza adecvat practicile agricole si cele din constructii si se vor lua masuri proactive de promovarea a bunelor practici si a celor mai bune tehnologii disponibile. Vor fi vizate in special lucrarile pe suprafata mare sau in adancime precum si la cele in panta accentuata sau in zone instabile geotehnic si la nevoie se vor restrictiona constructiile.


Solul va fi privit ca element de valoare intrinseca de mediu si ca ecosistem si se va monitoriza si imbunatati valoarea sa biologica in special dar nu exclusiv in zonele cu vegetatie din intravilan.


9. PROTECTIA CONTRA POLUARII ACUSTICE SI LUMINOASE


Clujul va trebui sa redevina si sa fie perceput ca un oras linistit (in sens propriu), in special zona centrala, zonele rezidentiale, zonele de servicii medicale, de educatie si de recreere. In acest sens politicile de limitare a zgomotului si vibratiilor vor viza sursele cu accent pe traficul auto, feroviar si aerian, lucrarile de constructii, lucrarile la trama stradala si retelele edilitare si sursele de tip disco / concerte in aer liber si se va face o monitorizare extinsa.


Se vor utiliza toate instrumentele inclusiv instituirea de limite de zgomot diferentiate teritorial si orar,  politici de sanctiuni si bonificatii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecraneaza zgomotul si tehnologii si materiale care previn sau reduc producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrari sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului cert sau potential auditiv si vibrator al unui obiectiv va lua in calcul si efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.


Fara a afecta nevoile de punere in valoare a monumentelor si zonei centrale si siguranta publica si a traficului, se va urmari evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare in special in sau spre zonele rezidentiale sau naturale. Nu se vor admite sisteme laser sau reflectoare cu bataie lunga cu orientare variabila si alte elemente de poluare luminoasa.


10. PROTECTIA PEISAJULUI


Clujul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor dar impactul peisagistic si integrarea cu elementele naturale va fi avuta in vedere la toate nivelele, de la arhitectura unei anumite cladiri sau ansamblu arhitectonic sau artera de circulatie pana la cea a orasului pe ansamblu sau a intregii zone metropolitane.


Se va cauta limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de inaltime, a formei, culorii si reflectivitatii cladirilor si elementelor acestora precum si a altor elemente cu suprafata sau inaltime ridicata sau care prin amplasare sunt puternic vizibile in special de la distanta. Se vor lua masuri de intercalare si mascare cu vegetatie sau prin taluzuri sau semiingropare in teren a elementelor ce nu merita evidentiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale si in acest sens se va analiza perspectiva din diverse incidente inclusiv din aer,  din zonele de agrement, de pe caile de acces si de pe dealurile inconjuratoare.


Redactat:

Radu Mititean / CCN




, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•1/22/2020 03:59:00 a.m.


POZITIE A ORGANIZATIILOR DE BICICLISTI

FATA DE PROIECTUL DE ORDONANTA PRIN CARE GUVERNUL
VREA SA MODIFICE LEGISLATIA RUTIERA PENTRU 
BICICLETE SI TROTINETE ELECTRICE

Guvernul vrea sa modifice prin ordonanta actuala legislatie rutiera, inclusiv in ceea ce priveste regulile pentru biciclete si pentru trotinetele electrice. In 15.01.2020, Ministerul Afacerilor Interne a publicat un proiect de ordonanta de modificare a OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, iar in 22.01.2020 are loc la sediul MAI o dezbatere publica, in care organizatiile de biciclisti vor incearca sa convinga MAI sa modifice unele propuneri din proiect care ar face mai mult rau decat bine mobilitatii urbane.

Proiectul de ordonanta:

Nota de fundamentare:

SINTEZA RASPUNSULUI CCN / FBR ref. BICICLETE:


1 Se completează definiția bicicletei prin asimilarea pedelecurilor - Susținem!
Nu e de fapt o modificare - asimilarea era deja prevăzut demult de legislatia UE. Mai trebuiau și altele !

2 Se elimină mopedele de pe pistele de biciclete - Susținem !
De fapt intenția era din 2016 când în Regulament a fost eliminată asimilarea, dar rămăsese în definiția din OUG

3 Se acceptă trotinetele electrice pe pistele de biciclete - Susținem condiționat
Sunt tolerabile pentru bicicliști dacă viteza lor nu va depăși 25 km/h !

4 Se menține obligativitatea utilizării de către bicicliști a pistelor - NU susținem !
Obligativitatea utilizării trebuie să devină excepția, așa cum e în state mai dezvoltate
5 Se menține vârsta minimă de 14 ani pentru a circula cu bicicleta - INACCEPTABIL ! !
În nicio țară nu există așa o restricție. Trebuie să fie decizia părinților cât unde cu cine și cum.
Trebuie lăsat să se reglementeze eventual prin Regulament, diferențiat.

6 Obligativitate purtare cască sub 16 ani - INACCEPTABIL !
Cvasitotalitatea țărilor europene nu au obligativități. Pentru că nu se justifică medical și descurajează utilizarea bicicletei. Părinții să decidă dacă și când e cazul de cască sau alte echipamente de protecție.

SINTEZA RASPUNSULUI CCN / FBR ref. TROTINETE ELECTRICE:

1 Se defineste trotineta electrica intr-un mod destul de corect - Susținem !
Este firească și esențială limitarea la 25 km/h. Multe țări au limite chiar mai joase.
Nu înțelegem de ce nu se definește și trotineta mecanică / clasică, nemotorizată.

2 Sunt obligate / li se permite trotinetelor electrice pe pistele de biciclete - Susținem condiționat
Sunt tolerabile pentru bicicliști dacă viteza lor nu va depăși 25 km/h ! Nu ar trebui să existe obligativitate.

3 Sunt scutite de înregistrare - Susținem !
Raportat la masa și viteza lor de max. 25 km/h e firească scutirea de înmatriculare și înregistrare, ca la biciclete. Prin urmare în mod corect nu necesită permis de conducere, RCA, ITP etc.

4 Se instituie obligativitatea utilizării pistelor de biciclete - NU susținem !
Obligativitatea utilizării trebuie să devină excepția, așa cum e în state mai dezvoltate.

5 Se interzice circulatul pe carosabil unde limita generală este peste 50 km/h - NU susținem !
În lipsă de piste, trotinetele electrice ar trebui să poată circula pe orice drum cu excepția autostrăzilor și drumurilor expres sau DN noaptea sau când nu sunt acostamente. Că nu au alternative!

6 Se stabilește vârsta minimă de 14 ani pentru a circula cu trotineta electrică - NU susținem !
În condițiile în care regimul trotinetei mecanice e neclar, ar trebui permis de la 12 sau chiar 10 ani. Să decidă părinții cât unde cu cine și cum. Trebuie lăsat să se reglementeze eventual prin Regulament, diferențiat.

7 Obligativitate purtare cască sub 16 ani - NU susținem !
Cvasitotalitatea țărilor europene nu au obligativități. Pentru că nu se justifică medical la 25 km/h și descurajează utilizarea. Părinții să decidă dacă și când e cazul de cască sau alte echipamente de protecție.

8 Interdicție pasageri pe trotinetele electrice - Susținem condiționat
În condițiile în care regimul trotinetei mecanice e neclar, ar trebui totuși tolerat pasager copil mic la circulat pe piste sau alei de parc cu viteză sub 10 km/h

9 Nivel amenzi - toate clasa a III-a - NU susținem !
NIvelul este uriaș și disproporționat. Rezultatul va fi că nu se vor aplica. În Franța sancțiunile sunt pentru aproape toate faptele trotinetiștilro amenzi de clasa I - 11 EUR, sau clasa II - 35 EUR. În schimb pentru circulat cu trotinetă electrică ce poate prinde peste 25 km /h e faptă penală - închisoare PLUS amendă penală 1500 EUR plus confiscarea trotinetei... Ar trebui pentru faptele ușoare clasa I penru cele mai grave clasa II maxim.

SINTEZA RASPUNSULUI CCN / FBR ref. ALTE VEHICULE ȘI DISPOZITIVE:

Interdicție totală de circulație și amenzi de clasa III pentru orice vehicul ușor sau dispozitiv care nu se încadrează în definiția bicicletei, trotinetei electrice și vehiculelor trase sau împinse cu mâna dar circulă cu peste 6 km/h - INACCEPTABIL !
În acet fel practic se interzice total circulația practic peste tot în România ( exceptând vreo curte privată sau drum privat) pentru întregi categorii de vehicule - toate triciclurile și cvadriciclurile fără motor gen triciclete pentru adulți, ricșe, velomobile, biciclete cargo, de asemenea trotinetele clasice / mecanice, și toate vehiculele motorizate pentru persoane cu mobilitate redusă ce sunt construite să aibă viteză de peste 6 km/h dar sub 25 km/h (altminteri ar fi considerate mopede), plus desigur vehicule și dispozitive autoechilibrante gen Segway (folosit la ora actuală chiar și de Poliția locală în diverse orașe din România, că evident poate circula cu peste 6 km/h), hoverboard, monoroți etc. care sunt autorizate în multe țări să circule pe anumite căi de comunicație. Propunerea de normă interzice total pe orice căi de comunicație, penru că actuala definiție a ”drumului public” acoperă și trotuarele, pistele de biciclete, aleile de parc etc.

OBSERVAȚII GENERALE

Intenția MAI de a iniția o modificare a OUG 195 / 2002 este lăudabilă, actuala legislație rutieră fiind notoriu că este una din cele mai desuete din Europa și că necesită multe actualizări și schmbări de paradigmă. Demersul este de fapt o promisiune mai veche și mereu reînnoită în ultimii ani privind inițierea unor modificări care să vizeze și vehiculele ușoare.

Proiectul de ordonanță a fost din păcate promovat fără consultarea organizațiilor de profil, cel puțin a celor notificate conform Legii 52 / 2003 privind transparența decizională în administrația publică, ceea ce a viciat procedura și o vulnerabilizează juridic, existând posibilitatea anulării actului adoptat pe motiv de viciu procedual. Iar la secțiunea a 6-a din nota de fundamentare, destinată consemnării consultărilor efectuate, se recunoaște candid că nu au existat, dar se pretinde că ”proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”, explicație absurdă, pentru că evident că ORICE proiect de act normativ interesează anumite grupuri-țintă și ar trebui să existe consultări, cu atât mai mult un proiect de ample modificări în circulația pe drumurile publice. Rezultă că însuși Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră a fost evitat....

Proiectul de ordonanță a fost din păcate redactat și promovat fără să se țină cont de observațiile și propunerile remise în mod repetat de-a lungul anilor de către organizațiile de bicicliști și de mobilitate durabilă pentru că nu se regăsesc niciunele dintre multele propuneri, singurii pași pozitivi pe linie de regim al bicicletelor sunt corelări doar cu modificări anterioare, în schimb sunt multe măsuri nefavorabile.

In nota de fundamentare exista afirmatii eronate sau cu grad de incredere incert, si in general fundamentarea proiectului de ordonanta, asa cum se reflecta in nota de fundamentare, nu corespunde bunelor practici si cerintelor de tehnica legislativa.

Ar fi fost foarte multe aspecte care ar trebui modificate in OUG 195 / 2002. Este de inteles ca prezentul demers nu isi propune sa rezolve decat problema trotinetelor electrice si cateva aspecte legate de biciclete, de vehicule lente usoare si de probleme ref. permisele de conducere. Totusi, unde nu exista urgenta, o reglementare in pripa si insuficient fundamentata nu este dezirabila. Se poate intelege oarecum urgenta cu referire la trotinetele electrice, iar partea cu permisele nu face obiectul prezentului material, dar partea biciclistica a proiectului de ordonanta este in mod evident insuficient documentat si fundamentat. De mentionat ca in curand urmeaza depunerea la Parlament a unei initiative legislative multipartite care printre altele isi propune modificari mai ample in legislatia rutiera, motiv pentru care nu sugeram aici noi modificari, calendarul strans pe care il are la dispozitie Guvernul avand in vedere apropierea sfarsitului vacantei parlamentare si deci a perioadei in care poate adopta ordonante facand nefezabila o completare ampla a proiectului de ordonanta actual.

Pe ansamblu din punct de vedere biciclistic modificările sunt foarte puține și relativ minore, câteva pozitive relativ minore și una foarte gravă și inacceptabilă - cea cu obligativitatea căștii. Sunt multe zeci de alte modificări care ar fi necesare.

Cluj-Napoca, 21.01.2020

av. Radu Mititean
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)
ww,ccn.ro


, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•12/09/2019 10:13:00 p.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie lunara decembrie 2019 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Sambata, 14 decembrie 2019, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 147-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 10:45. Startul efectiv al marsului va fi putin dupa ora 11:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierele Marasti si Grigorescu, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A. Iancu - Cl.Dorobanților - Str.Petofi Sandor - bd. 21 Decembrie 1989 - str. Cuza Vodă - str.I.P.Voitești - str. Dacia - str.Gen.Dragalina - Bd.1 Decembrie 1918 - pasarela albastra - pista biciclete mal Somes - str.Uzinei Electrice - str. Stadion - Parcul Central S.Bărnuțiu - str. Emil Isac - str.Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa e progres in domeniul infrastructurilor biciclistice, dupa o lunga stagnare fiind reluata realizarea de noi piste, dar tot cu grave deficiente calitative, iar problemele la cele vechi nefiind rezolvate, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate si de spatii laterale de siguranta, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Insa principalul motiv de protest este de acesta data ideea Primariei clujene de a permite accesul pe banda comuna pentru mijloacele de transport in comun si biciclete de pe bd.N.Titulescu a taxiurilor, cu perspectiva extinderii acestui acces si pe celelalte benzi din oras, in conditiile in care nu a existat nicio informare si consultare publica prealabila si acele benzi sunt prea inguste oricum si pentru biciclete plus mijloacele de transport in comun ( latimea normala trebuind sa fie de 4,50 metri) da decum sa mai introduci si taximetrele. Ele merita acces pe banda prioritara, dar cand aceasta va avea o latime adecvata sau se vor face in sfarsit piste magistrale pentru biciclete pe marile artere ale Clujului, cu respectarea bunelor practici la nivel european si nu carpacelile actuale.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

Cluj-Napoca, 9 decembrie 2019

RADU MITITEAN
director executiv CCN

ROXANA CLEJA
vicepresedinte CCN



, , , , , |
Bookmark and Share