Author: CCN
•9/15/2024 01:33:00 a.m.

PEDALAND IN NORDUL ZONEI METROPOLITANE CLUJ
- TURA VELO in 21 SEPTEMBRIE
prin CHINTENI, VULTURENI, BORSA SI RASCRUCI
si la FESTIVALUL SILVOITEI  

Sambata 21 septembrie 2024, cu plecare la ora 8:30 din p-ta Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe zona de la nord-est de Cluj-Napoca, prin Chinteni, Vultureni, Borsa si Rascruci, tura fiind parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean.

Vom pedala in total circa 60 de km, dintre care o parte pe drumuri de pamant si drum pietruit, si ceva mai mult de jumatate pe asfalt, in principiu fara dificultati tehnice semnificative dar cu un total de circa 700 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie dar nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta, fiind totusi nevoie de experienta de deplasare pe drumuri nemodernizate. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie. Revenirea din Rascruci la Cluj-Napoca este planificata sa se faca cu trenul, seara.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor zone la nord si nord-est de Cluj-Napoca, trecand pe valea Chintaului si pe sub dl.Lombului pana in satul Chinteni, apoi pe drumuri de pamant pe culmea dintre vaile Chintaului si Valea Seaca pana aproape de Vechea si coborind apoi in Babutiu.

La Babutiu facem pauza de amiaza la Festivalul Silvoitei, beneficiind de accesul oferit gratis de organizatori pentru cei care vin din Cluj pana acolo pe bicicleta ! Despre festival puteti citi la https://www.facebook.com/events/1038754631134037/

De la Babutiu tura continua dupa-masa trecand prin satele Soimeni, Vultureni, Ciumafaia si Borsa, pana la Rascruci, partial pe drumuri secundare, paralele cu drumul judetean si revenind in Cluj-Napoca seara.

Va fi si prezentarea zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, pentru ca sunt portiuni mai lungi de urcus si cu pante mai mari si suprafete de rulaj mai rugoase. Nu ne nevoie de abilitati avansate de pedalat pe teren variat, dar sunt multi km de drum de pamant care poate fi pe alocuri mai spalat sau pietros sau denivelat, iar lungimea traseului si diferenta de nivel cere o conditie fizica cel putin medie, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Vremea se anunta fara precipitatii in timpul turei si relativ calda, dar pot fi oricand si ploi chiar daca prognoza meteo estimeaza probabilitate mai redusa, astfel ca participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, apa cel putin 2 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei. Participantii trebuie sa isi suporte costul biletului de tren la intoarcere de la Rascruci la Cluj-Napoca (daca nu vin cumva pe bicicleta pana in Cluj), precum si costul a ce isi cumpara (daca isi cumpara) la Festivalul Silvoitei de la Babutiu....

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati ( max. 3-4 km pana la zone cu case) si se desfasoara pe drumuri publice sau oricum accesibile in cea mai mare parte si cu mijloace auto, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau ce pun probleme semnificative din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi. Tura velo din 21.09.2024 este a zecea din acest an ( IVMC24 – TV10), fiind organizate si alte asemenea ture cu bicicleta, dar si ture pe jos si ture in alergare.

Campania IVMC este derulata in 2024 de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU.

Aceasta tura velo din campania IVMC24 este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si alte ture pe bicicleta si pe jos pe care CCN le-a organizat ( si unele pe jos le va mai organiza in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii).

Detalii despre tura velo din 21 septembrie 2024 ( IVMC24 – TV10 ) si pe blogul CCN la adresa
si pe pagina Facebook a evenimentului
iar despre IVMC si organizatorii campaniei puteti citi pe www.ccn.ro in sectiunea ”despre noi” si pe pagina de Facebook a CCN https://www.facebook.com/ccn.ro
si cea a campaniei Inelul Verde Metropolitan Clujean

Cluj-Napoca, 15 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836





Author: CCN
•9/09/2020 01:52:00 a.m.

INTRA IN VIGOARE MODIFICAREA CODULUI SILVIC
CATEVA VESTI BUNE DAR FOARTE MICI 
PENTRU BICICLISTI, ALERGATORI SI DRUMETI

In Monitorul Oficial nr. 823 / 08.09.2020 s-a publicat Legea nr. 197/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. Este o lege care aduce ample modificari Codului Silvic, din pacate insa mult mai putine si mai putin importante calitativ decat s-a propus si decat ar fi fost de dorit in materie de drept de acces public pe jos si cu bicicleta in scop turistic, recreativ si sportiv in padure si inca mult prea permisive pentru vehicule motorizate.


Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) a formulat si promovat prin intermediul unor parlamentari si prin ONG-uri de mediu cu care colaboreaza, un numar mare de amendamente, insa doar doua au fost acceptate ca atare de catre Parlament si la cateva s-a acceptat sa se faca unele modificari sau completari pe temele propuse de CCN, dar nici pe departe ce ceream.  


Astfel, asa cum am dorit, s-a introdus in art. 5 din Codul Silvic, in lista principiilor care stau la baza gestionării durabile a pădurilor, inca unul, si anume: " promovarea și protecția rolului sanogen, educativ, turistic, sportiv și recreativ al pădurii și accesibilității ei în asemenea scopuri pentru populație, în mod nemotorizat".


De asemenea, a mai fost acceptata reformularea lit.d) din pct. 26 din Anexa 1 a Codului Silvic, dedicata definitiilor, unde referitor la amenajarile care se pot realiza intr-o padure cu rol de parc recreativ / tematic/ educational, vechea forma limitativa care prevedea doar "piste pentru biciclete sau pentru role" urmand a fi astfel inlocuita cu formularea mai larga "piste pentru biciclete și alte infrastructuri specifice sau favorabile circulației bicicletelor, precum și, după caz, poteci de pământ pentru deplasare pedestră și alergare și, separat, pentru ciclism montan și pentru deplasare ecvestră, piste pentru alergare, piste pentru deplasare pe dispozitive cu role, punți, pasarele și podețe aferente acestor căi de comunicație".


Totodata au fost preluate de Parlament partial propunerile noastre ca amenajarea de poteci si trasee pentru drumetie pedestra, alergare si biciclete, daca nu implica taieri de arbori si se realizeaza doar utilizand pamant, pietris si lemn, sa se considere ca nu este o scoatere definitiva din circuitul silvic / ocupare temporara de teren din fondul forestier national si prin urmare nu necesita nici parcurgerea procedurilor pentru asemenea operatiuni si nici nu necesită autorizatie de construire. Astfel vor deveni mult mai usor de realizat asemenea amenajari, daca se incadreaza in aceste conditii care asigura un impact redus de mediu, insa numai in padurile de tip "parc recreativ / tematic / educational", nu si in padurile-parc, asa cum propusesem, si fara referirile necesare la deplasare ecvestră, piste pentru dispozitive cu role, punți, pasarele și podețe si o limitare a latimii maxime.


In schimb celelalte norme concrete din Codul Silvic vor ramane inca intr-o forma care este inca departe de a pune cu adevarat in practica noul principiu introdus in lege, pentru ca celelalte propuneri ale noastre nu au fost acceptate deloc sau doar intr-o forma mult modificata si atenuata ca efect, fiind niste relaxari infime a interdictiilor de acces pe jos si cu bicicleta in padure si de alte activitati recreative cu impact redus de mediu, fata de ce propusese noi, sau unele teme fiind complet ignorate, pe de o parte, iar pe de alta parte fiind mult prea modeste accentuarile de restrictii pentru accesului motorizat in padure in scop recreativ/ turistic sau asa-zis "sportiv", desi circulatia cu ATV-uri, autoturisme 4x4 si motociclete "enduro" si iarna cu snowmobile este foarte nociva si pentru mediu si pentru cei care doresc sa se recreeze si sa faca turism si sport nemotorizat in padure.


In concret, in afara modificarilor acceptate (cele introduse in Codul Silvic prin noua lege prin Art. I pct. 1 si pct. 43 partea ref pct. 26 lit.d) din Anexa 1 a Codului Silvic) mai propusesem modificari si completari la Codul Silvic la art. 17, 54, 58, 83, 85, 107 insa, dintre acestea, noua lege de modificare si completare a acestuia a adus unele modificari si completari numai la art. 54, 83 si 107, dar foarte departe de propunerile noastre.


Astfel, actuala forma a art.54 din Codul Silvic interzice total accesul si pe jos, si pe bicicleta, inclusiv pe drumurile auto forestiere, daca nu e zona special amenajata sau traseu special marcat pentru drumetie (traseele existente insa nu acopera nici 0,001% din potecile existente in paduri iar actuala legislatie le reglementeaza doar pentru zona montana) sau cicloturism ( care nu exisa deloc si nici nu pot inca legal exista pentru ca proiectul legislativ pentru marcarea si omologarea traseelor pentru biciclete este blocat de MAI de peste doua decenii). In schimb actuala forma a art.54 din Codul Silvic instituia exceptii pentru mijloacele motorizate, care puteau circula practic oriunde in padure daca aveau aceptul organelor silvice sau proprietarului padurii, astfel ca nu e de mirare ca in multe paduri de langa orase vuieste de ATV-uri, motociclete enduro si autovehicule 4x4.


Noul text al art.54, asa cum a fost modificat prin Legea 197/2020, permite acum si celor pe jos si biciclistilor ca regula generala sa circule si pe drumuri forestiere si in "paduri de protectie cu rol social" ( urmeaza sa se clarifice care sunt acestea), insa aceasta relaxare este una absolut insignifianta, si inca pentru circulatia bicicletelor se prevede ca organele silvice pot institui conditii suplimentare, deci pot de fapt bloca micile relaxari ale normelor. In schimb ei nu mai pot aproba circulatia motorizata oriunde prin padure, ci doar in forme organizate si numai pe drumuri auto forestiere, deci un progres semnificativ in directia interzicerii ei.


Concret, textul actual inca in vigoare al art.54 este:

==========================
Art. 54
(1)Accesul public în padure este permis numai in zone amenajate si pe trasee marcate in acest sens.
(2)Accesul public în fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism, care se pot practica numai cu acordul:
a)sefului ocolului silvic, in cazul administrarii;
b)proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii serviciilor silvice.
===========================


Noul continut al art.54 din Codul Silvic, asa cum a fost modificat prin Legea 197/2020, este:
==========================
Art. 54
(1) Accesul public pedestru in padure este permis pe raspunderea celui care intra in padure numai in zone amenajate, pe trasee si poteci marcate in acest sens, pe drumurile forestiere si in padurile cu functii de protectie, predominant sociale.
(1^1) Accesul public cu bicicleta in padure este permis numai pe drumurile forestiere, pe potecile si pe traseele amenajate, pe raspunderea celui care intra in padure si cu respectarea conditiilor stabilite de administratorul fondului forestier/proprietar, dupa caz.
(2) Accesul public în fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism organizate, care se pot practica pe drumurile forestiere sau pe trasee special marcate si omologate, numai cu acordul:
a)şefului ocolului silvic, în cazul administrarii;
b)proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii serviciilor silvice.
(3) In cazul organizatilor neguvernamentale, accesul in fondul forestier cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este permis doar in urma semnarii unui protocol cu administratorul, in cazul fondului forestier proprietate publica a statului, sau cu administratorul/proprietarul, in cazul fondului forestier proprietate privata.
(4) Amenajarea in fondul forestier national de poteci si trasee pentru plimbare, alergare si biciclete se face cu acordul administratorului, pentru fondul forestier proprietate publica a statului, sau cu acordul proprietarului, pentru fondul forestier, altul decat proprietate publică a statului. In padurile incadrate in tipul I functional, amenajarile se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.
(5) Potecile si traseele pentru plimbare, alergare si biciclete pot fi realizate numai din pamant, lemn si pietris. Realizarea acestora nu face obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier national, nu necesita autorizatie de constructie si este permisa numai in situatia in care nu implica taieri de arbori, defrisari.
========================== 


Nu s-a acceptat libera circulatie pedestra in padure in afara potecilor marcate decat in acel tip special de paduri, care nu se stie care vor fi ele, nu s-a acceptat deplasarea cu bicicleta pe drumuri de exploatare, nu s-a acceptat reglementarea camparii, culesului de cantitati mici de ciuperci sau fructe de padure pentru consumul propriu.


Toate aceste modificari aduse Codului Silvic de Legea 197/2020 vor intra in vigoare in 11 septembrie 2020 iar Guvernul si ministerul de resort vor trebui sa adapteze prin hotarari de guvern respectiv ordine ministeriale normele de aplicare a acestuia, pentru a fi in concordanta cu noile prevederi din Codul Silvic. Din pacate, doar pentru cateva dintre modificari s-a prevazut un termen concret pentru adaptarea normelor cu rang inferior legii, astfel ca situatiile neclare probabil vor mai persista.


Clubul de Ciclourism "Napoca" a fost un critic acerb al actualului Cod Silvic inca de la dezbaterea lui in 2008 cand insa vocea societatii civile a fost aproape complet ignorata. O sinteza a criticilor CCN fata de forma initiala a Codului Silvic poate fi citita la: 
iar o analiza a critica e modificarilor aduse sau propuse la Legea 46/2008 in perioada 2008-2014 poate fi citita la: 

CCN va continua sa promoveze, alaturi de alte organizatii din Federatia Biciclistilor din Romania, modificari si completari la Codul Silvic, in prezent fiind in discutii cu mai multi parlamentari pentru a promova prin acestia noi proiecte de lege care sa contina textele care au fost refuzate sau nu au fost preluate in forma propusa de noi in aceasta lege 197/2020, care este un pas inainte, dar unul inca foarte mic.

Cluj-Napoca, 8 septembrie 2020


av. Radu Mititean 
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) www.ccn.ro
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro




, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/04/2018 09:30:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

PE BICICLETA PRIN INIMA CARPATILOR ORIENTALI

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI, 7 iunie 2018, de la ora 19:00, la biblioteca "Heltai" (str.Clinicilor nr.18, vizavi de aleea care urca in Campusul "Hasdeu") la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de cicloturiosm montan pe tema "Pe bicicleta prin inima Carpatilor Orientali". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture de mountain biking de o saptamana prin Muntii Harghitei, Hasmas, Calimani, Bistritei si Stanisoarei, ce a insumat peste 500 km de drumuri forestiere, pastorale si de caruta pe vaile si culmile Carpatilor Orientali, organizata de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in cadrul programului "Bike Romania" de explorare, testare si documentare cicloturistica a Carpatilor romanesti, derulat cu incepere din anul 1999 in colaborare cu Uniunea Biciclistilor din Germania (ADFC).

Tura a inclus vizitarea a numeroase obiective turistice naturale si culturale, cum sunt Parcul National Hasmas-Cheile Bicazului, statiunile turistice Sovata, Lacu Rosu si Borsec, superbele vai ale Bistritei moldovenesti si afluentilor acesteia, precum si multe localitati pitoresti de munte aninate pe intaltimi sau cuibarite in vai adapostite. De asemenea, proiectia va reflecta si problemele din domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile cu care se confrunta zonele strabatute, in special exploatarile forestiere necontrolate si ranile lasate de minerit.

* * *
La finalul proiectiei, cei interesati au oportunitatea de a se inscrie ca membri aderenti in Clubul de Ciclotruism "Napoca" - o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista clujeana care militeaza de peste 25 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•4/16/2018 01:30:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

SUDUL CARPATILOR ORIENTALI PE BICICLETA

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI 19 aprilie 2018, de la ora 19:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe tema "SUDUL CARPATILOR ORIENTALI PE BICICLETA". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture de mountain biking de doua saptamani in muntii Nemira, Vrancei, Ciucului, Harghitei, Giurgeu, Tarcau, Hasmas si Ceahlau, organizata de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in colaborare cu Uniunea Generala a Biciclistilor din Germania (ADFC) in cadrul programului de investigare cicloturistica "BikeRomania".

In cursul acestei superbe ture au fost parcursi pe bicicleta si documentati cu mijloace GPS peste 1000 km de drumuri de munte de-a lungul Carpatilor Orientali,  plecand de la Slanic Moldova, trecand prin  Soveja, Nereju, Baile Tusnad, Baile Harghita, Lacul Uz, Izvorul Muresului, Lacu Rosu, Cheile Bicazului si ajungand in final la Durau si Izvorul Muntelui.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN


, , , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/24/2017 02:41:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Invitatie la proiectia foto
DOUA LUNI PE BICICLETA PRIN PERU SI BOLIVIA

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi, 26 octombrie 2017, de la ora 19:00, la Club 30+ (http://www.30plus.ro/ str.Avram Iancu nr.29, et.II, intrare din str.Kovacs Dezso) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de cicloturism intitulata " DOUA LUNI PE BICICLETA PRIN PERU SI BOLIVIA". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture cicloturistice desfasurata timp de opt saptamani, in vara anului 2017 in Peru si Bolivia, tari fascinante nu doar pentru mostenirea lor culturala si istorica fascinanta, ci si pentru peisajele andine impresionante.

Proiectia este sustinuta de protagonistul turei - Robert Török, un pasionat membru al Clubului de Cicloturism "Napoca", ce a incantat si anii trecuti publicul cu prezentari foto pe tema unor ture biciclistice pe meleaguri indepartate.

Imaginile sunt surprinse pe parcursul celor peste 3000 km strabatuti solitar cu aceasta ocazie, dintre care cea mai mare parte pe bicicleta, transportand si echipamentul de campare si toate dotarile necesare.

Tura a pornit in 23.05.2017 în Peru, la Lima, traseul urmat trecand prin Canete - Huancayo - Huancavelica - Ayacucho - Abancay - Cusco - Puno, pana la granita boliviana, de aici trecand pe la lacul Titicaca - La Paz - Salar de Coipasa - Salar de Uyuni - Uyuni - Potosi - Sucre - Santa Cruz de la Sierra, finalizand tura la 25.07.2017.

Printre cele mai deosenbite obiective turistice vizitate s-au numarat celebrele orase Machu Picchu (complex arheologic incas aflat la mare altitudine in munti) si Cuzco (unde s-au nimerit chiar zilele oraşului), precum si Valle de la Luna (formaţiune geologica in apropiere de La Paz), Salar de Coipasa (salină în aer liber) si Salar de Uyuni (cel mai mare camp de sare din lume).

Si aceasta actiune se inscrie in programul "VELOMOND" desfasurat de Clubul de Cicloturism „Napoca" (CCN) de peste un deceniu si jumatate vizand strabaterea pe bicicleta a unor trasee de lung parcurs pe diverse continente, documentarea si promovarea acestora si a cicloturismului ca model si alternativa ecologica de turism international.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Eventul pe facebook este publicat la adresa
iar prezentul comunicat se gaseste si pe www.ccn.ro

Va asteptam!

ROBERT TOROK
prezentatorul proiectiei

RADU MITITEAN
director executiv



Author: CCN
•8/29/2017 03:24:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

BIKE ROMANIA CAMP 2017 LA FINAL
10 zile de mountain biking si documentare turistica in zona Vatra Dornei

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat a 19-a editie a actiunii cicloturistice montane BIKE ROMANIA, care a vizat in acest an muntii Suhard, Calimani, Bistritei, Bargau, Rarau si Giumlau, cu baza la Vatra Dornei.

Timp de o zece zile, peste 60 de membri si simpatizanti CCN si apartinatori ai acestora, inclusiv 20 de copii, au parcurs pe mountain bike-uri, dar de cateva ori si pe jos, impartiti pe echipe, drumuri forestiere, pastorale si de caruta si poteci din masivele montane din inima Bucovinei, ce inconjoara Tara Dornelor, explorand, testand si documentand accesibilitatea lor cicloturistica, pedaland in total peste 1000 de km si urcand in total o diferenta de nivel de peste 10000 metri, la care se adauga turele montane pedestre si ecvestre.

Printre obiectivele vizitate s-au numarat diverse arii naturale protejate si atractii culturale, precum Parcul National Calimani, Tinovul Mare de la Poiana Stampei, Pietrele Doamnei, Cei 12 Apostoli, Cheile Zugreni, alte rezervatii naturale, situri Natura 2000 si Ramsar, dar si manastiri celebre precum Moldovita si Sucevita, sau mai putin cunoscute, precum Piatra Taieturii, Recele, 12 Apostoli, Paltinis, Rarau, muzee etnografice, monumente istorice, sate pitoresti, mocanita de la Moldovita, ultimii plutasi pe Bistrita Aurie, festivale folclorice...

In cicloturism insa, "drumul este destinatia", fiecare portiune pe culmile si vaile zonei fiind gustata de participanti, chiar daca, desigur, au fost elemente forte din punct de vedere peisagistic precum pedalatul pe traseele de creasta ale muntilor Suhard, Calimani, Giumalau si Bistritei...

Copiii participanti au avut dealtfel si ocazia sa calareasca pe cai, inclusiv excursii de o zi intreaga pana in varf de munte, sa se amuze pe tiroliene, sa asiste la spectacole folclorice, sa se bucure de bucataria traditionala, sa se sature de afine si zmeura culeasa in excursii, sa se catere pe stanci si sa se joace in rauri de munte, pe langa excursiile pe jos si pe bicicleta.

Tabara a avut si un rol formativ, unii participanti fiind mai putin experimentati in domeniul turismului montan pe bicicleta, dar perfectionandu-se cu acest prilej. A avut si un rol de educatie biciclistica si montana pentru numerosii copii participanti, care, in ciuda varstei fragede, au facut si ei ture biciclistice de zeci de kilometri pe drumuri nemodernizate, dar si excursii montane pe jos, insotiti de regula de cate unul sau ambii parinti, astfel ca Bike Romania Camp 2017 a avut si un accentuat caracter de turism familial, pe langa caracterul de turism montan activ nemotorizat si ecologic si cel de documentare si testare.

Tara Dornelor sta bine cantitativ si calitativ la oferta de cazare pentru turisti, dar se simte o lipsa de organizare in gestiunea ofertei, fiind dificil sa identifici si contactezi pensiunile potrivite in principiu dorintelor tale. Tabara "Bike Romania 2017" a avut baza principala la pensiunea "Angela" si am fost multumiti de cazare, masa, facilitatile pentru pastrat si servisat bicicletele si amabilitatea gazdelor, dar nu eram prima oara. Alte unitati de cazare chiar daca au raport bun calitate-pret par adesea insuficient adaptate nevoilor specifice unor anumite grupuri-tinta, in special ale practicantilor de turism activ, sportiv sau cultural, grupurilor mai numeroase sau cu cerinte mai particulare, desi situatia este net mai buna decat in alte zone din tara.

Pe langa multele frumuseti si valori ale zonei, au fost insa constatate si documentate si aspecte ce afecteaza negativ mediul si turismul, cum ar fi exploatarile forestiere abuzive, vizibile indeosebi in Muntii Bistritei, unde sunt versanti imensi taiati "la ras", degradarea aspectului arhitectonic traditional prin constructii noi neconforme ca si culori, dimensiuni si design, noua rampa de deseuri de langa Pasul Mestecanis (o aberatie incredibila), si urmele  lasate de mineritul practicat iresponsabil, cum e cazul fostei exploatari miniere Calimani, unde uriasele cariere si halde sunt si in ziua de azi o imensa rana vizibila de la zeci de kilometri ce sluteste peisajul si otraveste apele, refacerea ecologica promisa de autoritati de peste doua decenii ramanand un basm de ametit electoratul.

Sunt prezente si in Tara Dornelor si muntii inconjutatori si alte fenomene negative, dar mai putin pregnant ca in alte zone din Carpati. Astfel, apropierea de un sat nu e e regula semnalizata de cresterea numarului si dimensiunii mormanelor de gunoaie de pe marginea drumului, cum se intampla in alte zone, iar sistemul de colectare, selectiva chiar, a deseurilor arata a fiind functional inclusiv in satele mai izolate. Doar malurile Bistritei si Dornei arata trist din cauza "decorarii" cu deseuri de plastic, in special pungi si flacoane, fenoment ce afecteaza dealtfel grav toate raurile tarii, dar in Tara Dornelor oripileaza turistii amatori de rafting.

Pseudoturismul motorizat cu ATV-uri, autoturisme de teren sau motociclete enduro a infestat si inima Bucovinei, cu larga contributie a unor firme locale de "turism", dar din fericire e inca mai putin prezent ca in alte zone, precum Fagetul Clujului, muntii Cindrel sau Tarcu, gratie si unor laudabile preocupari ale unor localnici de a limita fenomenul, inclusiv prin mijloace fizice. Eolienele si microhidrocentralele nu au lovit nici ele serios zona, si speram sa si ramana asa si sa dispara cele cateva fieratanii cu elice, ce spurca peisajul in rest superb din zona Piatra Fantanele, ca oricum sunt de ajuns antenele GSM si stalpii de inalta tensiune plasati fara respect pentru peisaj, problema ignorata total de autoritati.

Drumurile de interes cicloturistic si de drumetie pedestra si marcajele de turism montan sunt in masivele vizitate intr-o stare in general mai buna decat in alti munti din Carpati, dovedind o mai buna implicare a autoritatilor locale, cluburilor de munte si serviciilor Salvamont, dar exista si pe aceste linii unele nevoi de imbunatatire, cum ar fi nevoia de reparare a unor drumuri noroioase, spalate / erodate sau blocate de doboraturi de vant, si nevoia de refacere a unor marcaje de turism montan pedestru, in special o mai buna semnalizare la interesectii si in zone cu orientare mai dificila, corelarea situatiei de pe teren cu cea din harti si panouri, si clarificari acolo unde ruta a fost modificata dar sunt vizibile in teren si marcajele vechi, starnind acum confuzii in randul turistilor.

Organizatorii anumitor manifestari sportiv-competitionale in natura si-au lasat din pacate si in muntii din zona Dornelor urmele nepasarii fata de mediu si de semeni, necolectand la final de concurs panglicile si alte elemente de marcare provizorie a traseului. Totusi, nu regasim aici fenomenul grafitti ce a impanzit alte zone, unde organizatorii de evenimente nu s-au abtinut de la utilizarea si de spray-uri de vopsea in culori vii.

Am constatat ca e reala si existenta unui traseu special amenajat de MTB downhill / freeride de pe vf. Diecilor spre Vatra Dornei, gandit a se corela cu existenta telescaunului care urca spre Dealul Negru, pentru care ar putea atrage noi groupe-tinta de clienti in afara sezonului de schi daca ar fi adaptat si marketat pentru bikeri. Doar ca marcajele pentru traseu sunt descompletate si era blocat de trunchiuri de arbori doborati de vant, nefiind intretinut desi era varf de sezon de profil. Nici marcajele speciale de Nordic Walking ce pleaca din centrul statiunii balneoclimaterice nu mai sunt usor de urmarit in zonele mai departate de oras, iar vechiul marcaj de drumetie triunghi albastru e aproape imposibil de urmarit din parcul statiunii spre vf.Diecilor. Parcul statiunii, desi acum destul de bine intretinut, este plin de kitsch si mai ales este strajuit de trista ruina a fostului cazinou, subliniind contrastele turistice ale Vetrei Dornii. 

Ca de obicei, s-au evidentiat diferentele dintre hartile clasice sau online inclusiv GoogleMaps si realitatea din teren, drumuri bune existente nefigurand pe nico harta din nicio generatie, iar drumuri figurand pe harta ca fiind carosabile se terminau brusc in mijlocul padurii continuand cu vagi urme de tras lemne cu calul. Unele poteci turistice marcate sunt complet infundate de vegetatie, implicand ore de "inot" prin ienuperi, altele sunt bune de strabatut dar marcajul este doar pe harta, nu si pe teren. Unele cabane forestiere sunt doar jalnice ruine, in schimb multe constructii noi nu figureaza inca pe harti, iar care drum auto de pe harta e asfaltat sau dimpotriva accesibil de fapt numai cu autovehicule de teren ramane adesea un lucru de descoperit pe teren.


Doboraturile de vant foarte numeroase si de data relativ recenta au ingreunat serios sau facut tehnic nefezabile unele dintre excursiile planificate. Ar trebui sa fie o prioritate pentru organele forestiere si autoritatile locale inlaturarea blocajelor macar de pe traseele turistice marcate si drumurile carosabile, nu doar de pe cele unde sunt programate exploatari forestiere sau e acces auto la vreo cladire, un om cu un motofierastrau putand intr-o zi sa croiasca o cale de trecere pentru pietoni si biciclisti pe foarte multi kilometri de drum afectat de doboraturi.

A fost trist sa constatam ca si zona Vatra Dornei sufera de sindromul centrelor de informare turistica nefunctionale, care in ultimii ani au impanzit toata tara dar cu putine exceptii sunt amplasate in locuri putin vizibile, stau incuiate sau au orare absurde (inchis in weekend), nu au materiale de promovare si personal adecvat si sunt deocamdata de cele mai multe ori bani publici cheltuiti aiurea. In schimb sunt in zona multe panouri informative cu continut destul de actual si bun calitativ, inclusiv cu propuneri de trasee cicloturistice, nu doar de turism pedestru montan.

A fost o experienta pozitiva si utilizarea trenului pentru a evita pedalatul pe sosea principala la unele excursii biciclistice, dar mai mult gratie amabilitatii personalului CFR, pentru ca e prea redusa capacitatea vagoanelor de a prelua turisti cu biciclete sau alte echipamente mai voluminoase, desi numarul de calatori e foarte redus pe trenurile regio de scurt parcurs din zona, si ar fi benefica tuturor o mai mare orientare spre turisti.

Deplasarile pe doua roti pe drumul european ce strabate zona, s-au dovedit a fi mai putin stresante decat se asteptau unii participanti, gratie acostamentului larg pe mare parte din sectiuni. Din pacate sunt inca prea multi soferi care se cred insa la raliu si Politia nu pare prea activa la domolirea vitezei lor, nici macar in localitati. Ar fi dezirabila pe viitor crearea unor piste pentru biciclete pe portiunea Iacobeni - Vatra Dornei - Poiana Stampei sau asfaltarea unor drumuri secundare, pentru a oferi alternative.

Sutele de kilometri de track-uri inregistrate cu aparatura GPS si sutele de waypoint-uri vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor existente si formularea de propuneri de noi trasee cicloturistice in zona, care sa se integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR), iar miile de fotografii realizate vor servi la pregatirea unor proiectii publice de imagini prin care CCN va populariza in viitor superlativele turistice ale acestei zone.

Programul "Bike Romania" este derulat de CCN cu incepere din 1999, in fiecare an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea fiind deschisa membrilor CCN si in mod exceptional si ai altor cluburi partenere de profil din tara si strainatate, precum si reprezentantilor altor structuri interesate de cicloturismul montan in Carpati.

Radu Mititean
director executiv CCN
coordonator program "Bike Romania"

 
















































, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/23/2017 03:34:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARAMURES FAMILY BIKE CAMP 2017 LA FINAL
Cinci zile de cicloturism montan, turism cultural si drumetie in muntii Gutai

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat o noua editie a minitaberei anuale de turism montan biciclistic si pedestru FAMILY BIKE CAMP, care a vizat in acest an Maramuresul, cu accent pe munii Gutai, si cu o accentuata componenta culturala adaugata celei de turism activ si sport montan.

Timp de cinci zile, cei peste 50 de participanti, membri si simpatizanti CCN si apartinatori ai acestora, inclusiv multi copii, au parcurs trasee in circuit, cu baza la Budesti, prin muntii Gutai, precum si la poalele acestora, in depresiunea Maramuresului si Lapusului, bucurandu-se de o parte din numeroasele valori deosebite naturale si culturale, inclusiv diverse arii naturale protejate, chei, formatiuni stancoase, dar si biserici de lemn monument istoric, manastiri, arhitectura traditionala, port popular si obiceiuri inca vii in perioada sarbatorilor.

Participantii au parcurs pe mountain bike-uri, impartiti pe echipe, in total peste 400 de km si urcand in total o diferenta de nivel de peste 4000 metri, pe drumuri forestiere, pastorale si de caruta si poteci pe care le-au pedalat, testandu-le si documentandu-le ca accesibilitate cicloturistica, iar altii au strabatut pe jos zeci de kilometri de poteci, verificand si starea marcajelor si amenajarilor turistice.

Printre obiectivele vizitate s-au numarat Creasta Cocosului, Cheile Tatarului, Taurile Chendroaiei si Taul Morarestilor, manastirile Rosia si Barsana, bisericile de lemn din Budesti, Breb, Desesti, Harnicesti, Plopis, Surdesti si Leschia, statiunile turistice si balneoclimaterice Ocna Sugatag, Izvoarele, Mogosa, Cavnic, Suior, memorialul Sighet, cimitirul vesel de la Sapanta, complexul tehnic traditional din Desesti si alte atractii turistice.

Ne-am reconfirmat ca prin satele se mai pot intalni inca destule gospodarii traditionale, insa arhitectura populara si peisajul original sunt sub asediu. Fie al parasirii, vechile constructii fiind abandonate, napadite de vegetatie si in curs de daramare, fie al invaziei de betoane, azbociment, tabla si tigla coloarata strident, fiind tot mai greu sa fotografiezi o casa traditionala printre aberatiile ce infloresc cu evidenta incalcare a normelor urbanistice.

Am remarcat starea relativ buna a majoritatii marcajelor si amenajarilor pentru turismul pedestru, multumita si colegilor de la asociatia EcoLogic din Baia Mare si serviciilor Salvamont din zona, fiind totusi puncte si portiuni unde marcajele lasa de dorit si pot pune dificultati de orientare, lipsind semne de marcaj si sageti in anumite puncte sensibile sau fiind aproape sterse sau mascate de vegetatie, sau plasate pe variante de drum sau poteca ce au fost intre timp abandonate si au devenit putin vizibile sau greu de strabatut. 

Se observa usor si diferentele foarte mari de flux turistic si notorietate intre diversele trasee si obiective din zona, la fel si din punct de vedere al serviciilor turistice, sate precum Breb sau obiective precum Creasta Cocosului fiind destinatii foarte cautate de turisti romani si straini, pe cand in alte cazuri turismul este inca o exceptie exotica. Unele amenajari mai vechi sunt degradate, cum e statiunea Izvoarele, altele noi sunt nefunctionale, cum sunt o serie de centre de informare turistica si grupuri sanitare, care stau incuiate si cu panze de paianjen groase peste panourile care arata ca au fost realizate cu fonduri UE.

De remarcat este si existenta mai multor trasee marcate pentru cicloturism utilizand metodologia propusa inca de acum 15 ani de Clubul de Cicloturism "Napoca" dar a carei oficializare treneaza de peste un deceniu din cauza blocarii de catre anumite autoritati publice a proiectului de Hotarare de Guvern insusit si promovat de Ministerul Turismului.  Chiar daca s-a utilizat acelasi semn de marcaj, "C" unicolor, pentru trasee diferite care se intalnesc si sunt de rang local, cat timp reteaua zonala nu este intregrata intr-una regionala sau nationala, nu este o problema pentru cicloturisti, si face aceasta zona a Maramuresului istoric una din putinele din Romania unde exista deja o retea de trasee cicloturistice marcate, gratie initiativei si bunei cooperari la nivel local, dovedita imposibila in alte zone din Romania in aceasta faza de lipsa a unei legislatii specifice la nivel national. Detalii despre rutele marcate se gasesc pe http://ecomaramures.com/cicloturism/trasee-de-bicicleta/ 

Majoritatea drumurilor si marcajelor cicloturistice sunt in stare acceptabila, desi se simte nevoie reimprospatarii si completarea unor marcaje si indicatoare disparute la intersectii importante, si mai mult respect din partea autoritatilor si unor localnici, care ignora uneori traseele, cum e cazul intersectiei din Feresti, unde incepe superbul traseu spre Ocna Sugatag pe ruta fostei cai ferate, cu inceputul drumului blocat de parapetii nou realizati pentru drumul national si cu drumul apoi barat pe primul kilomentru de mai multe garduri electrice. nesemnalizate, de pot fi un real pericol pentru turisti.

Am avut prilejul sa constatam ca intensitatea taierilor de paduri, desi vizibila si deranjanta, pare mai redusa decat in muntii Apuseni sau in Muntii Maramuresului, fara a putea spune ca fenomenul taierilor nu afecteaza natura sau turismul prin cantitatea, amplasarea si modul de exploatare adesea salbatic. Este de remarcat ca si gunoaiele aruncate in mediul natural in apropierea localitatilor sunt mai putine ca in alte zone, desi problema nu poate fi declarata rezolvata. Eolienele si microhidrocentralele nu au lovit natura in aceasta zona asa de puternic ca in alte masive, desi santierul hidrotehnic de la Cheile Tatarului este o rana grava ecologic si peisagistic, iar pseudoturismul de tip ATV / Enduro / Roving agreseaza si areale din aceasta superba regiune iar ranile lasate de minerit inca nu s-au vindecat.

Mini-tabara a avut, ca si in anii precedenti, si un rol formativ, unii participanti fiind mai putin experimentati sau chiar incepatori in domeniul turismului montan pe bicicleta sau pedestru, dar initiindu-se sau perfectionandu-se cu acest prilej. A avut si un rol de educatie biciclistica si montana pentru numerosii copii participanti, care, in ciuda varstei fragede, au facut si ei ture biciclistice de zeci de kilometri pe drumuri nemodernizate, dar si excursii montane pe jos, insotiti de regula de cate unul sau ambii parinti, iar multi au dormit in cort, s-au catarat pe stanci, astfel ca actiunea si-a meritat denumirea de Family Bike Camp pentru ca a avut si un accentuat caracter de turism familial, cu participanti de la 5 la peste 80 de ani, pe langa caracterul de turism montan activ nemotorizat si ecologic si cel de documentare si testare.

Sutele de kilometri de track-uri inregistrate cu aparatura GPS si sutele de waypoint-uri vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor existente si formularea de propuneri de trasee cicloturistice in zona, care sa se integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR), iar miile de fotografii realizate vor servi la pregatirea unor proiectii publice de imagini prin care CCN va populariza in toamna acestui an superlativele turistice ale acestei zone.

Radu Mititean
director executiv CCN






























, , , , , , |
Bookmark and Share