Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 16 mai 2026, a 194-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC194), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o doua ore iar traseul concret se va axa pe zona centrala si pericentrala si cartierul Gheorgheni si Andrei Muresanu.

Traseul are ca de obicei o lungime de circa 15 km, dar diferenta totala de nivel in urcus este de circa 150 m impartiti pe mai multe urcari scurte. Este accesibil oricui stie sa circule cu bicicleta si are o conditie fizica medie, nefiind nevoie de antrenament de nivel sportiv sau experienta semnificativa de pedalat, dar implica o serie de portiuni de urcare si coborare pe strazi cu inclinatie mai ridicata, fiind deci recomandabile biciclete cu multe viteze.

Traseul concret planificat este: Piata Unirii - p-ta St.cel Mare - str.M.Lehrer - - str. A.Muresanu - str. Brasov - str. I.Vulcan - str. N.Iorga - str. Av.Badescu - str. D. Cornea - str. N.Iorga - str. D. Cantemir - str. Brasov - str. D.Bolintineanu - str. Gh.Doja - str. I.Vulcan - str. N.Iorga - str. A. Francu - str. Al.Bohatiel - str. E.Brote - str. Predeal - str.T.Maiorescu - str. Al.Bohatiel - str. Macinului - str. Alverna - str. A.D.Xenopol - str.Becas - str. Malinului - str. C.Brancusi - str. A. Sever - str. I.Budai-Deleanu - str. C. Brancoveanu - str. A.Sever - str. S.Albini - str. Heltai Gaspar - str. L.Rebreanu - str. Albac - str. S.Albini - str. C. Brancoveanu - str. C.Brancusi - str. V.Lupu - str. Iugoslaviei - str. S.Albini - str. M.Veliciu - str. A. Densusianu - str. T. Ionescu - str. Madach Imre - str.M.Veliciu - str. C. Brancusi - bd. N.Titulescu - p-ta T.Cipariu - p-ta St.cel Mare - pt-a A.Iancu - bd.21 Dec. 1989 - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o componenta recreativa prin pedalarea si prin zone mai putin cunoscute multor biciclisti clujeni respectiv zone pe dealuri ce ofera privelisti pitoresti asupra Clujului.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de circa 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, si urca o diferenta de nivel de circa 150 metri in total, ceea ce, chiar daca ritmul este unul lent sau mediu, este deja o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 194 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier. In plus nu exista conexiuni velo intre multe cartiere si zona centrala sau cartierelor vecine intre ele.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului

precum si pe www.ccn.ro care redirecteaza la blogul CCN

Radu Mititean

director executiv CCN

0744-576836

Sambata 18 aprilie 2026, cu plecare la ora 13:00 din Piata Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic aval de Cluj-Napoca, pana la Apahida.

7 Aprilie este Ziua Mondiala a Sanatatii, in care ar trebui constientizat, mai mult ca in alte zile, ca o problema de sanatate publica tot mai ridicata in foarte multe tari, inclusiv in Romania, este sedentarismul, cu tot lantul lui de consecinte. Si ar trebui inteles si ca, pentru omul urban modern, utilizarea bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare, precum si utilizarea ei in scop recreativ pentru o petrecere activa a timpului liber, sunt o optiune oportuna pentru a mai compensa din aceste dezavantaje ale epocii actuale.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), una din importantele agentii specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite, a proclamat ca, incepand din 1950, ziua de 7 aprilie va fi "Ziua Mondiala a Sanatatii", data fiind aleasa pentru a marca adunarea generala de constituire a OMS, tinuta in anul 1948. Toate cele 194 state membre OMS marcheaza aceasta zi.

Tema editiei din 2026 este "Impreuna pentru sanatate. Sustineti stiinta” (”Together for health. Stand with science”) si este dedicata nevoii de colaborare in domeniul stiintific medical, de sustinere publica a stiintei medicale si de adecvata intelegere si utilizare a rezultatelor ei si a stiintei in general, pentru a proteja sanatatea umana, animala, cea a plantelor si planeta in general. Campania care se lanseaza cu aceasta ocazie va dura un an si se va axa nu doar pe popularizarea rezultatelor stiintifice in domeniu si intelegerea lor, ci pe problema punerii lor in practica, intr-o epoca de declin a colaborarii la nivel international si de crestere a ignorantei publice dar si a bazarii pe elemente obiective a deciziilor autoritatilor publice, ceea ce a dus la o erodare a increderii si o subminare a intemeierii pe cunoastere obiectiva a politicolor publice in domeniul sanatatii. Mai multe despre editia 2026 a Zilei Mondiale a Sanatatii se pot citi la: https://www.who.int/campaigns/world-health-day/2026

Evenimente conexe editiei din 2026 a Zilei Mondiale a Sanatatii la nivel mondial sunt summitul "One Health" organizat la Lyon, in Franta, in 5-7 aprilie 2026, urmat in 7-9 aprilie de prima editie a Forumului Global al Centrelor de Colaborare OMS, o retea de sute de institutii academice din peste 80 de tari. Detalii la

https://www.who.int/news-room/events/detail/2026/04/05/default-calendar/one-health-summit si la

Dincolo de problemele actuale de credibilitate a autoritatilor si organizatiilor acedemice de profil din cauza dezinformarilor si a afectarii obiectivitatii sau manipularii rezultatelor unor cercetari stiintifice in domeniul sanatatii, raman problemele de fond ale sanatatii publice la nivel mondial. Daca in tarile in curs de dezvoltare, cele mai mari probleme sunt in continuare bolile infectioase, subnutritia, lipsa de acces la apa potabila si a servicii medicale de baza preventive si curative, in statele dezvoltate problemele sunt mai ales bolile cardiovasculare, cancerul, obezitatea si alte asemenea generate in mare parte de stilul de viata nesanatos al "omului modern" urban, caracterizat prin sedentarism si alimentatie nesanatoasa.

Se vorbeste tot mai mult de nutritie, diete, reducerea consumului caloric, dar mult prea putin de efortul fizic, care dincolo de consumarea caloriilor ingerate este esential pentru sanatatea sistemului cardiovascular si osteomuscular, dar cu influenta asupra practic tuturor sistemelor biologice din organismul uman. Omul modern din mediul urban are tot mai putin timp sa faca sport - sa mearga la jogging, la inot, sa practice jocuri sportive sau sa mearga la o sala de fitness, iar activitatea profesionala este tot mai statica. Ce ar fi de facut?

O solutie avantajoasa de crestere a activitatii fizice cotidiene, cu un raport excelent cost - beneficiu si fara alocare de timp zilnic extra pentru sport, este adoptarea unei mobilitati urbane active, pietonale si mai ales biciclistice, precum si petrecerea weekendurilor si vacantelor in mod activ, inclusiv prin lungi excursii pe jos sau pe bicicleta, unde arzi in mod placut mii de calorii in loc sa urmezi diete severe sau sa platesti abonament la vreo sala de fitness ca sa transpiri intre patru pereti in loc sa fii in natura...

Bicicleta aduce indirect multe avantaje pentru sanatate. Astfel, ea are o foarte mare eficienta spatiala, in sensul ocupa mult mai putin spatiu decat un autoturism, atat in deplasare cat si cand stationeaza. Prin urmare sunt mai putine ambuteiaje, mai mult loc pentru spatii verzi, deci mai putina poluare. De asemenea, este cel mai eficient energetic mod de deplasare terestra, fie ea motorizata sau nemotorizata, deci inseamna mai putin consum de energie din surse neregenerabile, ceea ce duce tot la mai putina poluare. In plus, este o forma de transport care nu polueaza nici fonic nici nu emite noxe, iar producerea si respectiv dezafectarea polueaza mult mai putin decat la un autoturism. Toate aceste consecinte au un evident impact indirect asupra sanatatii publice. Dar bicicleta are si avantaje directe de sanatate: Este pentru multi locuitori unica ocazie de a avea si activitate fizica in fiecare zi, iar, in plus, un grad ridicat de utilizare a bicicletei reduce si riscul general de accidente.

Exista numeroase prejudecati cu privire la utilizarea bicicletei din punct de vedere al sanatatii - ca duce la afectiuni locomotorii, la inhalare sportia de poluanti atomosferici, la afectiuni genitopelviene, ca riscul de accident e prea ridicat etc. Si se discuta sau chiar promoveaza multe solutii ineficiente sau false. Toate acestea protretizeaza public in mod nemeritat bicicleta ca un vehicul incomod si potential periculos pentru viata si sanatatea utilizatorului,

Astfel, de exemplu, multi mai cred in mod eronat ca daca circuli mult cu bicicleta, poti avea probleme cu genunchii sau spinarea sau alte probleme ale aparatului locomotor, desi in realitate ele apar doar daca mergi mult pe o bicicleta cu cadrul prea mic, sau cu saua reglata prea jos sau prea sus, cu bratele pedalelor prea lungi sau alte asemenea inadecvari ale bicicletei la corpul utilizatorului si modul de utilizare a bicicletei. Multi isi inchipuie ca statistic biciclistul inhaleaza mai multe gaze toxice si pulberi decat daca s-ar deplasa pe jos sau cu un autoturism pe aceeasi ruta.

Multi mai cred ca statul mult in sa poate crea probleme de potenta masculina sau de sensibilitate genitala la femei, desi in realitate doar daca stai prea mult pe o sa nepotrivata poate avea efecte negative - de exemplu daca ai o bicicleta de oras sau de cicloturism, sau alta cu pozitie inalta a corpului, sau pedalezi toata ziua sau zile intregi, insa in mod prostesc folosesti pentru asta o sa ingusta si tare, destinata de fapt numai cursierelor sau utilizarii in stil sportiv, cand se sta putine ore pe bicicleta si greutatea corpului sta in mica masura pe sa, pentru ca e repartizata mai ales pe membre.

Se supaestimeaza mult si riscul statistic de accident, care procentual e de fapt in scadere in ultimii ani si in Romania, cresterea numerica absoluta de cateva zeci de procente fiind supracompensata de cresterea de sute de procente a numarului de biciclisti activi. Se prezinta mereu public numere absolute de accidente cu biciclisti, fara a face necesara ponderare cu procentul biciclistilor in totalul persoanelor care de deplaseaza pe drumurile publice si mai ales cu distantele parcurse. O prezentare corecta - rata de accident la unitatea de distanta parcursa cu bicicleta - ar dovedi ca statistic deplasarea cu bicicleta este mai sigura chiar si decat mersul pe jos, oricat de neverosimil poate parea celor neinformati.

In materie de false solutii, se poate da ca exemplu tipic campania mediatica si de legiferare dusa de unele autoritati si cercuri de interes economic, sub masca preocuparii pentru sanatatea publica, in sensul instituirii obligativitatii purtarii castii de catre toti biciclistii in toate imprejurarile. Tarile care au introdus asemenea obligativitate generale (de exemplu Australia) au cunoscut o scadere dramatica a numarului de biciclisti cu un efect de ansamblu negativ asupra sanatatii publice prin pierderea avantajelor aduse de utilizarea frecventa a bicicletei de catre multi cetateni, si chiar s-a inregistrat si o crestere statistica a accidentelor rutiere implicand biciclistii. E dovedit si ca, in caz de accident grav in care e implicat un autovehicul, casca pentru biciclisti rarissim previne moartea sau trauma craniocerebrala grava, in schimb casca poate agrava accidentul prin leziuni rotationale.

Dealtfel, multe studii invocate de autoritatile diverselor tari in sprijinul campaniei pro-casca au fost dovedite intre timp ca false si au fost retrase, si nu s-au confirmat beneficiile pentru sanatatea publica, invocate intial pentru a incalca principii de etica si echitate. De aceea societatile medicale de specialitate nu sprijina asemenea campanii si niciun stat european nu a introdus o obligativitate generala de purtare a castii pentru biciclilsti, insa autoritatile romane au introdus in legislatia rutiera ideea, deocamdata cu statut de recomandare, si cocheteaza in continuare cu ideea de obligativitate.

Utilizarea bicicletei aduce importante beneficii cardiovasculare si respiratorii. Astfel, contrar credintelor mai vechi, o cantitate zilnica relativ redusa de efort fizic moderat sau chiar usor poate asigura o influenta benefica semnificativa asupra aparatului cardiorespirator. De exemplu, un studiu britanic pe 10.000 persoane varstnice a identificat un nivel de risc de boli coronariene cu 50% mai redus la cei care pedalau in medie minim 30 mile / saptamana fata de cei sedentar. S-a dovedit in multiple studii si ca, in medie, un biciclist inhaleaza de fapt mai putine elemente nocive decat ocupantul unui autoturism si chiar decat un pieton, pentru strabaterea aceleiasi distante / rute urbane, astfel ca a circula cu bicicleta de fapt, printre altele, previne, nu creste riscul de afectiuni iritiative ale cailor respiratorii.

Pe linie de beneficii locomotorii, s-a dovedit ca mersul pe bicicleta are efecte pozitive asupra scheletului si asupra multor articulatii, prin solicitari repetate de intensitate redusa / medie, fara socurile si solicitarile intensive “de varf” pe care le provoaca alergarea sau alte sporturi. Mersul pe bicicleta stimuleaza si antreneaza echilibrul si coordonarea si solicita o mare parte din muschii scheletici ai organsimului (nu doar cei ai membrelor inferioare), precum si miocardul, si este un efort de anduranta, cu beneficiile de rigoare.

In materie de beneficii neuropsihice, mersul pe bicicleta stimuleaza atentia distributiva, asigura o interactiune mai directa cu alte persoane si cu mediul iar biciclismul, prin caracteristicile sale, reduce stresul, tensiunea psihica, conferind un tonus bun, pofta de viata si de munca. In fine, exista si beneficii metabolice si imunitare. Astfel, mersul zilnic pe bicicleta contribuie la evitarea supraponderalitatii si la prevenirea altor dereglari metabolice si are un efect pozitiv asupra sistemului imun, nu doar pe linie antiinfectioasa, ci fiind dovedita si contributia la preventia anumitor tipuri de cancer.

In plus este notoriul efect sanogen al depoluarii atmosferice urbane, pentru ca bicicleta are emisii zero de noxe in timpul deplasarii si imobilizarii, si cum si poluarea fonica si generarea sau antrenarea de pulberi este mult mai redusa fata de un autovehicul, fiecare biciclist in plus inseamna mai putina poluare si deci ameliorarea conditiilor urbane de mediu, ce produce efect pozitiv pe sanatatea tuturor.

Este dovedit stiintific ca, pe masura ce creste numarul absolut de utilizatori cotidieni ai bicicletei in mediul urban, si creste procentul lor in ansamblul participantilor la trafic, chiar daca nu se imbunatateste infrastructura, legislatia sau abilitatile biciclistilor, totusi scade treptat procentul de accidente de circulatie care implica biciclistii si apoi scade si numarul absolut de accidente, prin efectul de "siguranta numerica" ("safety in numbers") deoarece soferii si pietonii se obisnuiesc cu prezenta biciclistilor si nevoia de a ii respecta.

Efect global al utilizarii bicicletei asupra sanatatii publice este unul pozitiv si dincolo de actuala perioada de pandemie, ducand la cresterea sperantei de viata si a calitatii vietii. Bicicleta este o parte a solutiei la problemele de mobilitate urbana si de mediu, iar beneficiile depasesc mult riscurile si costurile pe ansamblu. Bicicleta este nu doar un vehicul sanatos, ci o cale de a promova sanatatea, beneficiile de sanatate depasind riscurile de sanatate. Utilizarea bicicletei in orase trebuie promovata nu pentru a satisface nevoile biciclistilor, ci ale intregii comunitati

Pe linie de sanatate publica, Romania este intr-o situatie de neinvidiat, pentru ca imbina dezavantajele tarilor subdezvoltate si in curs de dezvoltare, cu cele ale statelor dezvoltate. Astfel, avem o stare proasta a sistemului de asistenta medicala, dar si a celui educational si de asistenta sociala, a celui de protectia consumatorului si de control sanitar, a infastructurilor pentru asigurarea apei potabile de calitate si de gestiune a apelor uzate si deseurilor, si avem o crescanda stare de saracie si incultura in paturi tot mai largi ale populatiei, ceea ce face sa fie prezenta inca patologie tipica de Lumea a III-a, nu de stat membru UE.

Insa avem, mai ales in mediul urban, dar tot mai mult si in rural, problemele de sanatate ale statelor dezvoltate. Astfel, cetatenii Romaniei, si in special copii din mediul urban, merg mult prea putin pe jos si cu bicicleta, in schimb stabilesc mereu noi recorduri la statul la televizor si la jucatul pe calculator, pe tableta si pe telefon, pe langa orele in banca la scoala, sunt dusi la scoala mereu cu "mama-taxi" sau in cazul cel mai bun cu mijloace de transport public, cei mai mari isi petrec serile si weekendurile prin cluburi sau in mall sau la picnic static si grataristic, cand nu ”stau pe telefon”, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali. Iar la adulti si varstnici sedentarismul este in plina inflorire, gratie schimbarii profilului de activitate economica a tarii, mecanizarii multor munci care erau in trecut fizice si fenomenului de motorizare a mobilitatii, dar si din cauza unor probleme de perceptie, de aspiratii si valori sociale pervertite.

In Romania, politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins procente alarmante, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit greu de realizat din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar dusul lor apoi, de mana, pana in sala de clasa.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Proiectele legislative de substanta care isi propun masuri de incurajare a mersului pe bicicleta sunt blocate in Parlament sau la nivel interministerial, in ciuda declaratiilor de preocupare pentru sanatatea publica pe care le proclama conducerea institutiilor fundamentale ale statului, iar autoritatile judiciare trateaza cu dezinteres ilegalitatile carora la cad victima biciclistii, de la furturile de biciclete la accidentele rutiere in care au fost victime. In schimb este in procedura parlamentara in Camera Deputatilor, in postura de camera decizionala, un proiect de lege unde doua dintre cele patru comisii parlamentare sesizate pentru raport propun intrerzicerea circulatiei cu bicicleta pana la varsta de 16 ani, obligatie permanenta generala de purtare a castii pt biciclstii ramasi, obligatia de a avea farul la bicicleta aprins si ziua in amiaza mare si alte aberatii incredibile...

Organizatiile neguvernamentale din Romania, data fiind penuria de resurse si lipsa de sprijin si cooperare din partea autoritatilor, nu pot compensa lipsa de actiune a acestora, putand doar sa suplineasca in masura foarte redusa, deficitul de actiune a sectorului public, prin activitatile lor de advocacy, programe-pilot proprii si furnizare de know-how.

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ sau a unor proiecte-pilot initiate de ONG-uri.

Si pentru adulti, majoritatea statelor europene dezvoltate au politici guvernamentale de incurajare a unei mobilitati active, inclusiv prin parghii fiscale si programe speciale de tipul "cycling to work" in care incurajeaza deplasarea la si de la locul de munca cu bicicleta in locul deplasarii automobilistice, din motive de sanatate publica dar si de mediu si de combaterea congestiei traficului rutier urban si periurban, prim masuri de stimulare directa a angajatilor dar si masuri care vizeaza convingerea angajatorilor sa ofere facilitati, cum ar fi posibilitati atractive de parcare acoperita a bicicletelor, dusuri si vestiare, oferirea de biciclete de serviciu sau de compensatii financiare pentru venirea cu bicicleta la locul de munca etc.

Exista in alte tari si politici si programe guvernamentale de incurajarea utilizarii bicicletei de catre persoanele in varsta si de cele cu dizabilitati motorii, in efortul de a ii atrage si mentine la un nivel de activitate fizica benefic pentru ele si implicit si pentru societate, caci duce la scaderea multor costuri directe si indirecte. De la scoli si programe de mers cu bicicleta specializate pe asemenea categorii sociale, pana la subventionarea achizitiei de biciclete si adaptarea infrastructurii la nevoile specifice ale acestor persoane, care se descurca mai greu sau deloc cu piste de biciclete inguste, cu viraje stranse, cu denivelari sau inclinari mari, timpi redusi de culoare verde sa semafor si alte probleme de calitate a infrastructurilor pentru circulatia bicicletelor.

Ar trebui ca 7 Aprilie sa dea de gandit si cum sa avem o viata mai activa fizic. Atunci va fi usor de vazut cum o mobilitate urbana activa, cu mult mers pe jos si pe bicicleta, poate fi o semnificativa parte a solutiei. Daca autoritatile vor inceta sa faciliteze traficul motorizat si vor incepe in sfarsit sa promoveze efectiv, inclusiv prin infrastructuri adecvate, circulatia pietonala si biciclistica.

Cluj-Napoca, 6 aprilie 2026

dr.med. Radu Mititean

director executiv CCN

presedinte FBR

Duminica 15 martie 2026, cu plecare la ora 09:00 din cartierul Manastur (capat tramvaie), Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic amonte de Cluj-Napoca, pana la lacul Somesul Cald si satul Agarbiciu, in periferia Muntilor Gilaului.

Vom pedala in total circa 63 km, cu o diferenta de nivel totala de circa 600 m, pe strazi asfaltate, drumuri pietruite si de pamant pe malul sau in lunca Somesului si pe culmi paralele cu acesta, inclusiv pe diguri, pe liziere si prin padure, astfel ca este accesibil si celor cu nivel doar mediu de antrenament, dar este totusi nevoie de anumita experienta si abilitati de pedalat si pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate medie si ca efort din punct de vedere tehnic.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire, testare si consemnare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in zona de la vest de Cluj-Napoca, prin si aproape de Floresti, Luna de Sus, Gilau, Somesu Rece, Somesu Cald si Agarbiciu, in extremitatea estica a Muntilor Gilaului si la contactul dintre masivul Feleac si Dealurile Clujului.

Se porneste de la marginea sud-vestica a Clujului, din marginea cart. Manastur, de la capatul tramvaielor (intersectia str. Bucuim cu str. Primaverii si Drumul Sf. Ion). Acolo se poate ajunge usor dinspre "Nodul N" situat la iesirea principala din oras spre vest, sau dinspre zona centrale a cartierului Manastur urmand sinele de tramvai.

In prima parte a turei vom pedala pe drumul Sf. Ion si apoi prin spatele complexului Vivo si vom iesi in Floresti, unde ramanem aproape pe poalele masivului Feleac, evitand comlpet drumul principal (DN1 / E60) si pedaland pe strazi secundare si drumuri de pamant ajungem in Luna de Sus si mai departe pana in Gilau tot pe drumuri secundare. Continuam pe Somes in sus prin satele Somesu Rece si Somesu Cald si de la coada lacului Somesu Cald parasim valea omonima si intram pe afluentul Agarbiciu, pe care il urmam in amonte pana in satul omonim, de unde revenim pedaland pe lumea dinte vaile Agarbiciului si Capusului pana inapoi in Gilau, de unde pedaland pe malul Somesului si lacului de acumulare Floresti revenim in Cluj-Napoca in jurul orei 18:00.

Tura velo propusa de CCN pentru duminica 15 martie este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe multe sectiuni din sectorul dintre Gilau si Apahida, printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, care parea sa se indrepte intr-o directie buna, dar din pacate pare blocat in faza de avizare si in acest fel diverse planuri urbanistice zonale pentru alte proiecte punctuale si planurile urbanistice generale ale unor comune se aproba fara a tine cont de nevoia asigurarii unei continuitati ecologice si pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a compromis deja partial rezultatul final, cum vedem deja pe malul stang pe sectiunea dintre Podul Napoca si Podul Elisabeta sau zona Parcul Armatura si Parcul Feroviarilor si se contureaza zona Rivus / Carbochim...

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, moloz si alte deseuri, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in bua parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Traseul se poate in principiu parcurge cu orice tip de bicicleta dar se recomanda cele de tip MTB sau cel putin biciclete de trekking sau gravel.

Participantii trebuie sa aiba haine pentru vreme mai rece sau cu vant si eventual si cu ceva precipitatii (deci si pelerina sau haine impermeabile), desi prognoza meteo actuala indica soare si vreme destul de calda pentru aceasta perioada. Si evident apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta cu durata de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera. Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in sau in apropierea unor localitati si drumuri publice asfaltate des circulate si pe care se desfasoara inclusiv transport public in comun.

Tura face parte din seria de actiuni de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru care continua si in 2026 cu ture velo si pedestre (acesta fiind prima tura velo din acest an SVA26 - TV01) si care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Gilau si Apahida (si pe viitor in continuare spre vest si spre nord si conexiuni laterale pe afluenti) si ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Culoarul ecologic si de mobilitate nemotorizata a Somesului Mic si afluentilor lui in Zona Metropolitana Cluj este complementar cu initiativa "Inelul Verde Metropolitan Clujean" (IVMC) urmand sa formeze impreuna o retea metropolitana care sa asigure conectivitatea ecologica si de mobilitate nemotorizata.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe blogul CCN

https://ccncluj.blogspot.com/2026/03/tura-velo-la-agarbiciu-pe-somes-in-sus.html

si pe pagina de Facebook a evenimentului:

https://www.facebook.com/events/events/899101036301070

Cluj-Napoca, 9 martie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

8 MARTIE este ZIUA INTERNATIONALA A FEMEII. Este perceputa mai mult ca o zi de sarbatoare, de oferit flori si cadouri femeilor, in special mamelor, de evenimente festive sau de distractie. Dar este inca, si a fost la origine, aproape exclusiv, o zi de lupta pentru drepturi egale civile si politice.

5 Martie este Ziua Mondiala a Eficientei Energetice. Este o tema de o importanta foarte mare, dar subevaluata. Guvernele se preocupa de cresterea productiei de materii prime energetice si de energie, cresterii ponderii surselor regenerabile si reducerii poluarii la productia si transportul de energie, cat si de securizarea accesului la materii prime enegetice fosile si controlul preturilor acestora in conditiile turbulentelor politice si militare actuale ( razboaiele din Ucraina si din Orientul Mijlociu si Apropiat) dar prea putin pun accentul pe eficientizarea utilizarii energiei, unde exista un potential imens foarte putin valorificat, care ne-ar scuti pentru viitorul apropiat de nevoia de cresteri puternice a capacitatii de productie de energie si ar reduce consumul.

Eficienta energetica nu inseamna numai cladiri sau conducte mai bine izolate, instalatii de ardere si alte instalatii mai performante sau tehnologii care nu necesita incalziri la temperaturi foarte mari, ci si o crestere a eficientei energetice in domenii precum transporturile, mobilitatea fiind o sfera in care se consuma cantitati foarte mare de energie si e si potential important de economisire, dar nu doar prin motoare mai performante....

In acest context, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) reamintesc faptul ca bicicleta este dovedita ca fiind modul terestru de deplasare cel mai eficient energetic din toate cele existente, depasind mersul pe jos, trenul si toate categoriile de autovehicule, motiv suplimentar pentru care ar merita promovata in special ca mijloc cotidian de transport in mediul urban.

Astfel, studiile de specialitate arata ca deplasarea cu bicicleta, la viteza obisnuita de 15-20 km /h se face cu o eficienta energetica de doua-trei ori mai mare fata de mersul pe jos, de patru-cinci ori mai mare decat deplasarea cu mopedul sau trenul, de sase-opt ori mai mare decat deplasarea cu automobilul daca sunt mai multi pasageri, si de circa noua-zece ori mai mare decat prin inot sau calare pe cal. Daca intr-un automobil este o singura persoana, eficienta energetica a deplasarii este de zeci de ori mai redusa decat daca deplasarea s-ar face pe bicicleta, cifrele exacte depinzand si de viteza masinii, eficienta scazand la viteze mari din cauza cresterii exponentiale a frecarii cu aerul.

Este de mentionat si faptul ca eficienta motorului unui autoturism actual este circa 25%, cam la acelasi nivel cu cea a corpului uman in ce priveste transformarea, prin "ardere", a combustibilului (alimentelor, in cazul omului) in energie mecanica. Eficienta de transmitere a fortei de la picioarele omului, prin pedalare, la roata motrice, se apropie la o bicicleta bine intretinuta de 100%, iar din punct de vedere al transportului de greutati, bicicleta are cel mai bun raport din toate vehiculele, putand transporta normal mase de peste zece ori masa proprie, raport care la autovehicule este cu mult inferior, explicand si eficienta mult mai redusa.

Asigurarea necesarului de energie pentru civilizatia umana se poate face si prin reducerea nevoilor de energie inclusiv prin cresterea eficientei energetice, o alternativa mult mai ecologica si economica fata de continuarea cresterii si consumului de energie, facut cu distrugerea mediului natural prin exploatarea resurselor neregenerabile cum sunt carbunele, gazul metan, petrolul si uraniul, dar si prin producerea de energie doar aparent "verde" cum sunt "padurile" de eoliene si sutele de microhidrocentrale ce sunt pe cale sa distruga peisajul, biodiversitatea si ecosistemele raurilor Romaniei.

In cadrul promovarii eficientei energetice, domeniul transporturilor ar trebui sa beneficieze de atentie sporita, inclusiv prin reducerea transporturilor motorizate rutiere si promovarea celor cu eficienta energetica inalta, ce pe plan interurban si international trebuie sa insemne in special promovarea transportului feroviar, iar pe plan urban si periurban ar trebui sa insemne promovarea transportului public si a bicicletei.

Cluj-Napoca, 4 martie 2026

RADU MITITEAN

director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)