Sambata 19 iulie 2025, cu plecare la ora 8:30 din Piata Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe zona de la est si nord-est a Zonei Metropolitane Cluj, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean, vizand specific Cojocna si Bontida.

Vom pedala in total circa 55 de km, in buna parte pe drum nemodernizat (inclusiv drumuri de caruta si tractor), cu un total de circa 750 metri diferenta de nivel in urcus (dar fractionati pe mai multe urcari succesive), astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie dar nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor zone la est si nord-est de Cluj-Napoca. Traseul strabate Clujul din Centru spre est, cu un punct secundar de plecare din parcarea Selgros la ora 9:00 (pentru cei care locuiesc mai in estul orasului, sa nu trebuiasca sa vina pana in p-ta Unirii), continua pe pista de bicicleta pana in Dezmir unde urcam pe asfalt pana in zona superioara a satului si continuam pe drumuri de caruta pana in satul Cara, de unde coboram in vale si urcam in satul Cojocna insa tot pe un drum nemodernizat si coboram la Baile Cojocna, unde facem pauza de amiaza si de imbaiere in statiune.

Dupa amiaza plecam din statiunea Cojocna si urcam iar in culme si pedalam pe drumuri de caruta pana in Corpadea, sat prin care coboram si apoi traversam soseaua Apahida - Mociu si continuam pe drumuri nemodernizate pana in Jucu de Sus si mai departe tot pe culme pana in Bontida, evitand drumurle principale.

In Bontida trecem pe la binecunoscutul castel Banffy, care insa nu e vizitabil in regim normal pentru ca este in desfasurare festivalul muzical Electric Castle, https://electriccastle.ro/ Cine are bilete poate ramane la festival fie pana seara tarziu, fie pana duminica. Data si ruta acestei ture nu au fost alese intamplator, caci una dintre rolurile secundare ale ei este sa arate ca se poate face deplasarea la Bontida la festivalul EC si pe bicicleta, nu doar cu mijloace motorizate, si ca se poate merge inclusiv pe trasee cicloturistice diverse, cu peisaje frumoase si pe drumuri fara trafic motorizat. De altfel am organizat si anii trecuti asemenea ture, pe trasee diferite.

Din Bontida cei care se intorc la Cluj in 19 iulie vor pedala in continuare pe drumuri nemodernizate inclusiv pe malul Somesului, pana la halta Rascruci, de unde luam trenul, si anume R10509 care pleca din Rascruci spre Cluj-Napoca la 18:19 sau R10637 care pleca din Rascruci spre Cluj-Napoca la 21:11, ele fiind operate de Interregional Calatori si avand locuri speciale pentru biciclete, biletele pentru calator si bicicleta putand fi achizitionate din tren (circa 15 lei / calator + bicicleta). Desigur, din Rascruci se poate reveni la Cluj-Napoca si pe bicicleta, fiind o distanta de circa 25 km.

Tura cuprinde nu doar verificarea si prezentarea drumurilor vizate si zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, dar se poate si cu biciclete de tip trekking sau gravel. Sunt portiuni mai lungi de urcus si cu pante ceva mai mari si e nevoie de abilitati cel putin elementare de pedalat pe teren variat, iar lungimea traseului si diferenta de nivel cer o conditie fizica cel putin medie, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Chiar daca prognoza meteo este de vreme buna si calda, desi nu caniculara, participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, apa cel putin 1,5 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei, dar participantii isi suporta fiecare propriile costuri, cum ar fi intrarea la Baile Cojocna sau deplasarea cu trenul de la Rascruci la Cluj-Napoca ( sau intrarea la EC pentru cine vrea sa ramana la festival).

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati (max. 3-5 km pana la zone cu case) si se desfasoara pe drumuri accesibile cu mijloace auto, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau ce pun probleme serioase din punct de vedere al accesului sau orientarii (cum se intampla la unele trasee in zona montana).

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, editia 2025, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi, ceea ce deja se intampla prin crearea, in luna martie 2025, a unui grup de lucru interdisciplinar pe teme IVMC sub egida Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara "Zona Metropolitana Cluj" (ADI ZMC) www.clujmet.ro .

Tura velo din 19 iulie 2025 este a patra din acest an (IVMC25 - TV04), urmand inca cel putin doua, pana in octombrie, si sunt si sase ture ghidate pe jos (prima a fost in 25 mai, a doua in 29 iunie si a treia in 13 iulie), fiind complementare celor 10 ture ghidate pe jos si 10 velo organizate de CCN in 2024 si altor ture pe jos si in alergare organizate de partenerii din campania IVMC.

Campania IVMC este sustinuta in continuare si in 2025 din partea sectorului ONG de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU. www.rnu.ro

Aceasta tura velo din campania IVMC25 este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere vor beneficia si celelalte ture pe bicicleta si pe jos pe care CCN le-a organizat sau le va organiza in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii.

Detalii despre aceasta tura velo din 19 iulie 2025 se pot citi si pe blogul CCN

si pe pagina Facebook a evenimentului

iar despre IVMC si organizatorii campaniei puteti citi pe www.ccn.ro in sectiunea ”despre noi” si pe pagina de Facebook a CCN https://www.facebook.com/ccn.ro

si cea a campaniei Inelul Verde Metropolitan Clujean

Cluj-Napoca, 12 iulie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

0744576836

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 12 iulie 2025 a 184-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC184), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala si cartierul Iris, cu lungime de 16 km si diferenta de nivel minora, in principiu integral pe asfalt, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de nivel semnificativ de antrenament sau experienta la pedalat.

Traseul planificat este Piata Unirii (coltul spre bd.Eroilor) - str.Regele Ferdinand - p-ta M.Viteazu - str. I.P.Voitesti - str. Decebal - str.Oasului - parcul Armatura - str. Nadasel - str. Oasului -str. Dumbrava Rosie - str.Gladiolelor - str.Razboieni - str. Calugareni - str. Maramuresului - str. Puietilor - p-ta Karl Liebknecht - str.Gh.Asachi - str.S.Haret - str. Oasului - str. Postavarul - str. Iris - Jan Hus - str. Oasului - str. A.T.Laurian - cart. Portelanului - str. Ovidiu - str. Nadasel - str.V.Lucaciu - str.Codru Dragusanu - str.Oasului - str. G.Byron - str. Septimius Severus - str. Sobarilor - str. Fabricii - str. Vulturului - str. Cosasilor - str. Campul Painii - p-ta 1 Mai - str. Tabacarilor - str. Portelanului - p-ta 1 Mai - str. Rasaritului - str. Pc. Feroviarilor - podul Rasaritului - str. Traian - str. Dacia - pod Horea - str. Regele Ferdinand -p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o anumita componenta recreativa prin pedalarea si prin zone mai linistite si atractive arhitectural, cum malurile Somesului si Nadasului in zona parcului Feroviarilor si Armatura.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de 16 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, ceea ce, chiar daca ritmul este unul lent sau mediu si nu sunt diferente semnificative de nivel, este deja o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 184 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa

https://www.facebook.com/events/1347539372979715 precum si la

Cluj-Napoca, 7 iulie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

0744-576836

Sambata 21 iunie 2025, cu plecare la ora 12:00 din p-ta Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe zona de la nord-vest de Cluj-Napoca, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean.

Vom pedala in total circa 60 de km, in mare parte pe drum nemodernizat (forestier / de caruta), cu un total de circa 1100 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie spre buna dar nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor zone la nord-vest de Cluj-Napoca, pe culmea dintre Nadas si v.Seaca si apoi dintre v.Seaca si v. Chintaului, prin satul Baciu, poiana Santivan, Padurea Baciu-Mera, pe deasupra satelor Corusu si Sumurducu, prin satul Salistea Veche, pe la lacul omonim, satul Berindu, pe langa satul Vechea si pe dealul Lombului si revenind in Cluj-Napoca seara in jurul orei 21.

Va fi si prezentarea zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike / trekking / gravel. Sunt portiuni mai lungi de urcus si cu pante ceva mai mari si e nevoie de abilitati cel putin elementare de pedalat pe teren variat, iar lungimea traseului si diferenta de nivel cere o conditie fizica cel putin medie, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Chiar daca prognoza meteo este de vreme buna si destul de cald, participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, apa cel putin 1,5 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati (max. 3-4 km pana la zone cu case) si se desfasoara pe drumuri accesibile cu mijloace auto, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau ce pun probleme serioase din punct de vedere al accesului sau orientarii ( cum se intampla la unele trasee in zona montana).

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, editia 2025, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi, ceea ce deja se intampla prin crearea, in luna martie, a unui grup de lucru interdisciplinar pe teme IVMC sub egida Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara "Zona Metropolitana Cluj" (ADI ZMC) www.clujmet.ro .

Tura velo din 21 iunie 2025 este a doua din acest an (IVMC25 - TV02), urmand inca patru, pana in octombrie, si sunt si sase ture ghidate pe jos (prima a fost in 25 mai, a doua fiind programata pentru 29 iunie), fiind complementare celor 10 ture ghidate pe jos si 10 velo organizate de CCN in 2024 si altor ture pe jos si in alergare organizate de partenerii din campania IVMC.

Campania IVMC este sustinuta in continuare si in 2025 din partea sectorului ONG de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU.

Aceasta tura velo din campania IVMC25 este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere vor beneficia si celelalte ture pe bicicleta si pe jos pe care CCN le-a organizat sau le va organiza in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii.

Detalii despre aceasta tura velo de sosea din 31 mai 2025 la sud-vest de Cluj, in interiorul Zonei Metropolitane Cluj (pe teritoriul administrativ al mun.Cluj-Napoca si comunelor Baciu, Sanpaul si Chinteni), trecand se pot citi si pe blogul CCN https://ccncluj.blogspot.com

si pe pagina Facebook a evenimentului 

In 3 iunie 2025, chiar de Ziua Mondiala si Ziua Nationala a Bicicletei, se implinesc oficial 33 de ani de activitate a Clubului de Cicloturism Napoca (CCN). Fondat la 3 iunie 1992 de 25 de tineri clujeni entuziasti, pasionati de bicicleta, turism, munte si protectia mediului, dupa mai multe luni de pregatiri si documentare, CCN a dobandit personalitate juridica in vara anului 1992 si a devenit primul ONG cu profil specific de cicloturism si mediu din Romania. Desi ramane o organizatie locala clujeana ca membri. CCN a devenit si este in continuare o organizatie de reper in domeniul biciclistic, civic, montan si de mediu si la nivel regional, national si international.

CCN militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. In acest sens, CCN activeaza in 4 domenii importante si complementare: promovarea bicicletei, sporturi montane, protectia mediului, tineret & civic. Este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista cu caracter de organizatie neguvernamentala non-profit, independenta si nepartizana politic. CCN este recunoscut ca ONG de tineret, de mediu si civic, totodata club montan, sportiv si turistic, principalul accent fiind pe domeniul biciclistic.

CCN este in principal o organizatie militanta, actionand in beneficiu public. Are si activitati de loisir si servicii in beneficiul propriilor sai membri. Intreaga activitate se bazeaza pe voluntariat. CCN nu desfasoara activitati economice. Detine presedintia Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si este membru in numeroase coalitii si aliante ONG la nivel local, regional si national.

O descriere detaliata a CCN si o sinteza a activitatii lui in ultimii 33 de ani se gaseste la: http://ccncluj.blogspot.ro/2009/04/despre-noi.html (text actualizat) iar mai multe informatii despre actiunile si pozitiile CCN rezulta din postarile pe blogul CCN http://ccncluj.blogspot.ro la care redirectioneaza domeniul www.ccn.ro si pe pagina de facebook https://www.facebook.com/ccn.ro/

Cluj-Napoca, 02.06.2025

Radu Mititean

director executiv CCN

3 iunie a fost proclamata de ONU in 2018 ca fiind Ziua Mondiala a Bicicletei si a fost in anii trecuti marcata in numeroase tari si la nivelul unor organizatii internationale. In Romania, din pacate, in primii ani mai mult organizatiile de biciclisti par sa fi programat activitati specifice, astfel ca aceasta zi internationala de constientizare sau actiune a ramas prea putin vizibila public in Romania in ciuda implicarii mediatice ocazionale a unor demnitari, cum a fost in 2021, tot la initiativa unor organizatii care promoveaza utilizarea bicicletei.

Prin rezolutia 272/72 din 12 aprilie 2018 a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, 193 de state membre au adoptat acum 5 ani prin consens aceasta decizie istorica de a institui o Zi Mondiala a Bicicletei, ce constituie o recunoastere la nivel international a multiplelor avantaje pe care le aduce o mai mare utilizare a bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare in scop utilitar si recreativ, fiind folosita de peste un miliard de oameni. https://documents.un.org/doc/undoc/gen/n18/106/50/pdf/n1810650.pdf si https://www.un.org/en/observances/bicycle-day promovata si de OMS https://www.who.int/campaigns/world-bicycle-day

In acea rezolutie a celei de-a 82-a sedinte plenare a celei de-a 72-a sesiuni ordinare a Adunarii Generale ONU s-a subliniat ca ca bicicleta poate aduce o importanta contributie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD) din cadrul Agendei 2030, care constituie Strategia de dezvoltare durabila la nivel mondial pentru urmatorul deceniu adoptata de ONU si pe care majoritatea statelor membre au transpus-o in legislatia si documentele programatice proprii la nivel national.

ONU mai aminteste ca bicicleta dovedeste de doua secole o unicitate in materie de longevitate si versatilitate, ca este un mijloc de transport pe cat de simplu si accesibil, pe atat de fiabil, curat si cu impact redus de mediu, cu efecte pozitive in domeniul ecologic si al sanatatii publice, iar sinergia dintre biciclist si vehiculul sau are efecte pozitive indirecte asupra creativitatii, constientizarii problemelor comunitare si de mediu si implicarii sociale, precum si pe linie de transporturi, educatie, sanatate si sport, de promovare a unui mod mai sustenabil de productie si consum, asupra schimbarilor climatice si coerentei sociale. Mai considera si ca bicicleta poate juca un rol important pentru transpunerea in practica a prevederilor Noii Agende Urbane adoptata la Conferinta ONU Habitat III de la Quito din octombrie 2016 (Rezolutia 256/71).

Iar la 15 martie 2022, Adunarea Generala ONU a adoptat Rezolutia 76/255 privind Integrarea utilizarii bicicletei in sistemele de transport public in vederea promovarii dezvoltarii sustenabile https://docs.un.org/en/A/RES/76/255

Aceste constatari si recomandari oficiale ale ONU confirma oportunitatea diverselor initiative ale organizatiilor de biciclisti, cum ar fi cele pe linie de legislatie (ca de exemplu http://ccncluj.blogspot.com/2017/08/proiectul-de-norme-privind-traseele.html si http://ccncluj.blogspot.com/2016/12/legea-bicicletei-sprijin-public-tot-mai.html ) si intaresc luarile de pozitie ale organizatiilor de biciclisti, cum este de exemplu si documentul de pozitie "Avantajele utilizarii bicicletei" redactat si difuzat de CCN in urma cu peste doua decenii, care este insa perfect actual, fiind redat in ANEXA.

Adoptarea acestei rezolutii a ONU este rezultatul si a unor ani de eforturi din partea Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si Aliantei Biciclistice Mondiale (WCA), organizatii internationale din care fac parte si CCN si alte organizatii de biciclisti din Romania prin intermediul Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), egida sub care isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului cat si altor autoritati, pentru imbuntatirea cadrului legislativ, politicilor publice si standardelor tehnice, pentru elaborarea si implementarea de proiecte de infrastructura de buna calitate, de dezvoltarea activitatilor educative pentru mobilitate durabila incluzand utilizarea bicicletei.

Intre timp, la un an de la prima marcare a Zilei Mondiale a Bicicletei, Alianta Biciclistica Mondiala (WCA) s-a transformat din simpla coalitie informala intr-o organizatie distincta, iar sub egida ONU a fost adoptat la conferinta interguvernamentala de la Viena din mai 2021 un MasterPlan PanEuropean de promovare a bicicletei https://unece.org/sites/default/files/2023-03/MASTERPLAN_2021-05-20-II_BF%203%20June_0.pdf . Iar la nivel UE a fost in 2024 adoptata si publicata in Jurnalul Oficial al UE o Declaratie privind Utilizarea Bicicletei, ca document comun al Comisiei Europene, Parlamentului European si Consiliului European - detalii la:

Epidemia COVID19 a dus la o intensa promovare in statele dezvoltate a utilizarii bicicletei, marile metropole realizand chiar sute de kilometri de noi infrastructuri dedicate, pentru a convinge cat mai multi cetateni sa circule prin oras intr-un mod prietenos cu mediu si care sa asigure nu doar doza zilnica de exercitiu fizic, ci si distantarea fizica recomandata pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-CoV-2. Din pacate in Romania nu s-a intamplat mai nimic practic in perioade de pandemie in acest sens, nici legislativ situatia nu s-a dezghetat, ci doar sunt sperante prin includerea in PNRR a unor fonduri pentru piste si trasee de biciclete si a adoptarii in Parlament a unei discutabile si nu neaparat utile legi pentru asa-zise "drumuri pentru ciclisti" ( Legea 85/2022) care aduce doar progrese minore si multa confuzie si care nu are nici acum norme de aplicare, iar pe plan local nici un oras mare din Romania nu a facut vreun pas hotarat probiciclistic, ratand o oportunitate fantastica in perioada in care din cauza masurilor de preventie a fost mult mai putin intens traficul automobilistic si mult mai multi oameni si-ar fi putut depasi retincenta de a incepe sau reincepe sa circule cu bicicleta in oras.

CCN in parteneriat cu alte asociatii ale biciclistilor intentioneaza in continuare, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), sa prezinte public propunerea de ”Legea Bicicletei” la care a lucrat din 2016 si pentru a carei preluare si depunere la Parlament ca initiativa legsialtiva transpartinica s-a incercat in legislatura trecuta gasirea unui sprijin politic transpartinic insa desi el parea asigurat, asa cum se reflecta si in comunicatele noastre si ale parlamentarilor:

si anexa:

in final s-a constatat ca fosta componenta a Parlamentului din legislatura 2016-2020 nu a fost pregatita sa isi asume promovarea proiectului, nici cea din 2020-2024, astfel ca va trebui incercat din nou cu actualii parlamentari, in alta abordare, daca se gaseste un numar suficient din suficient de multe partide din actualul spectru din Parlament.

In schimb, intr-un elan electoral nefericit, in toamna anului 2020, un grup de parlamentari a promovat si Parlamentul a adoptat Legea 277 / 2020 privind instituirea zilei de 3 iunie ca "Ziua natională a bicicletei" in conditiile in care ea era deja din 2018 Zi Mondiala a Bicicletei. Fara insa sa legifereze nimic concret pozitiv in favoarea bicicletei dincolo de acest gest pur simbolic ce nu prea aduce vreun folos practic decat eventual cresterea sanselor ca autoritatile locale sa permita ONG-urilor de biciclisti sa organizeze manifestari probiciclistice in aceasta zi, cum fac si organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de aproape trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii, detalii putand fi citite la http://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Ca o fericita coincidenta, data de 3 iunie, care este acum Zi Mondiala a Bicicletei si Zi Nationala a Bicicletei, este si ziua in care, in 1992, lua fiinta Clubul de Cicloturism "Napoca".

Cluj-Napoca, 1 iunie 2025

av. Radu Mititean

director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) www.ccn.ro

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro

ANEXA:

Documentul de pozitie CCN / FBR privind avantajele utilizarii bicicletei:

==========================

DECLARATIE PUBLICA

PRIVIND AVANTAJELE UTILIZARII BICICLETEI

Noi, Federatia Biciclistilor din Romania (FBR), in concordanta cu vointa si avand sustinerea organizatiilor neguvernamentale membre ale federatiei, precum si a celor membre ale Coalitiei Nationale de Cicloturism si Promovare a Bicicletei in Romania - PRO VELO si a altor persoane fizice si juridice,

SUBLINIEM CA BICICLETA:

• Este un mijloc de transport modern, de viitor, tot mai utilizat in statele dezvoltate din UE si din alte zone ale lumii.

• Are un potential de utilizare in Romania foarte mare, dar inca foarte putine valorificat.

• Este benefica economiei, putand crea noi locuri de munca, dezvolta noi structuri de productie si servicii specifice, atrage investitii si clienti externi, promova tehnologii moderne si atrage dezvoltare economica durabila a unor zone sau sectoare.

• Este benefica social, din punct de vedere al integrarii si armoniei, atenuand perceptia discrepantelor si inegalitatii ( intre sofer si nesofer, posesor de vehiul foarte scump si foarte ieftin, intre cine conduce si cine e doar pasager etc.), facilitand mobilitatea si a celor dezavantajati, promovand un contact mai efectiv intre oameni, facilitand interactiunea si incluziunea sociala, dialogul si relatiile interumane intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu autoturisme.

• Este benefica cunoasterii de sine, precum si cunoasterii altor oameni si o mai buna cunoastere si intelegere a mediului antropic si natural inconjurator, asigurand posibilitatea unei perceptii mai directe si nemediate asupra celor din jur intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu mijloace de transport motorizate sau care prin viteza ridicata sau separarea de mediu si de semeni reduc contactul si perceptia.

• Este eficienta spatial, ocupand o suprafata redusa atat in deplasare cat si in stationare, reducand aglomeratia in trafic si suprafata necesara pentru caile de comunicatie si parcari.

• Este un mijloc de transport relativ ieftin, accesibil practic aproape oricui si ca achizitionare si ca intretinere, mai ales in comparatie cu un autoturism, iar costurile pentru realizarea si intretinerea infrastructurilor specifice sunt mult mai reduse decat pentru alte forme de transport, realizand deci si importante economii la bugetele publice.

• Se integreaza usor si bine cu alte forme de transport ( rutier, aerian, feroviar, naval) si favorizeaza transportul intermodal.

• Este un mijloc de transport ecologic, care nu emite noxe si nu produce zgomot, fiind totodata cel mai eficient energetic mod de deplasare terestru, avand in plus un ciclu de viata potential lung, necontinand componente toxice sau greu reciclabile si consumand relativ putine resurse la producere, intretinere si dezafectare.

• Este un mijloc de transport relativ comod, permitand prin tehnologiile moderne parcurgerea cu un efort fizic redus sau mediu a unor distante apreciabile in timp rezonabil, inclusiv in caz de relief neplat sau necesitatea de a transporta si bunuri sau alte persoane.

• Este un mijloc de transport suficient de rapid pentru diversele utilizari, fiind de exemplu in mediul urban in foarte multe cazuri in medie chiar semnificativ mai rapid decat autoturismele.

• Permite invatarea usoara a conducerii ei pentru aproape oricine, indiferent de varsta, nivel de instruire, capacitati fizice si alti factori.

• Este utilizabila legal si in siguranta de aproape oricine si in aproape orice situatii, inclusiv la varste foarte fragede sau inaintate sau in stari fiziologice sau de sanatate mai particulare sau in prezenta altor factori care ar impiedica legal sau practic conducerea unui vehicul de alt tip.

• Este un vehicul sanatos, intretinand conditia fizicã, combatand sedentarismul si contribuind la mentinerea starii de sanatate a utilizatorilor si la sanatatea publica in general, reducand semnificativ riscul de boli cardiovasculare si de obezitate, dar indirect si de cancer si alte afectiuni, si neprezentand totodata riscuri pentru sanatatea utilizatorilor si pentru terti daca este corect utilizata.

• Este un vehicul nepericulos pentru utilizator si pentru altii, daca este corect utilizata si respectata si de catre ceilalti, existand un potential redus de accidentare grava a altor persoane fata de cazul vehiculelor cu motor si existand un potential redus de accidentare a conducatorului si pasagerilor bicicletei daca infrastructurile si starea tehnica sunt adecvate si sunt respectate alte cerinte necesare.

• Este un vehicul foarte versatil, fiind un avanatajos mijloc de transport urban cotidian in scop utilitar, atat pentru deplasare proprie, cat si pentru transport de bunuri si persoane, inclusiv in scop profesional, dar si un mijloc de deplasare in scop recreativ, turistic, sportiv, de agrement etc. si un mijloc de agrement sau sport in sine.

• Permite mare economie de timp pentru ca in mediul urban este adesea cea mai rapida forma de transport, ci si pentru ca folosirea ei in scop utilitar este implicit si exercitiu fizic si poate completa sau suplini timpul (adesea putin sau lipsa) ce ar trebui special alocat sportului de catre omul modern. Spectrul larg de itinerarii posibile pentru o anumita deplasare in scop utilitar permite variatia si implicit experiente cu valenta turistica si de cunoastere fara timp alocat expres iar viteza mare de deplasare in comparatie cu turismul pedestru permite vizitarea mai multor obiective intr-un anumit interval temporal si o mare flexibilitate in planificare si derularea turelor, deci si eficienta.

• Este favorabila turismului, prin posibilitatea de a da facil si o conotatie turistica deplasarilor in scop utilitar (alegerea unor trasee mereu noi) in comperatie cu cazul deplasarii cu mijloace de transport rapide sau in comun sau pe rute de tranzit. De asemenea, o buna parte din utilizatorii bicicletei in scop utilitar devin in timp interesati si de cicloturism si viceversa. Cicloturismul permite vizitarea, cu costuri mai reduse si intr-un timp relativ scurt a multor obiective turistice naturale si culturale, intr-un mod mai apropiat de naturã si de oameni, mai prietenos fatã de culturã si mediul inconjurator si care nu submineaza durabilitatea turismului cum o fac formele motorizate, si necesitand investitii relativ reduse si aducand venituri ridicate, fiind astfel una din cele mai dezirabile forme de turism.

• Este favorabila sportului, deplasarea cu bicicleta fiind implicit si o forma de sport si activitate fizica, inclusiv in cazurile cand scopul folosirii este unul utilitar sau recreativ. De asemenea, ciclismul ca sport este atrarctiv pentru practicanti si pentru public, ramurile, probele si disciplinele fiind in rapida diversificare si dezvoltare si atragand tot mai multi participanti dar si spectatori. Ca sport practicat de regula "outdoor" si implicand de regula efort fizic de durata si multiple calitati fizice si psihice, ciclismul este mai benefic pentru practicanti decat multe alte tipuri de sport, cum sunt de exemplu cele cu efort "de varf" de scurta durata.

NOTA:

==========================

- sfarsit -

1 Iunie, ca Zi Internationala a Copilului, aduce de regula in fiecare an manifestari festive, concursuri, spectacole, petreceri. Dar Ziua Copilului a fost initiata ca o zi dedicata bunastarii si drepturilor copilului, cum rezulta si din Declaratia pentru Protectia Drepturilor Copilului adopta la Geneva in 1925 in cadrul unei conferinte internationale de profil. De aceea, pe langa ceremonii si evenimente distractive, ar trebui si sa ne punem intrebari si sa ne facem ganduri cu privire la viitorul celor mici in aceasta lume aflata in mare dinamica. Viitorul pe termen lung, nu doar chestiuni de moment cum ar fi de exemplu finalizarea acestui an scolar in contextul incertitudinilor pentru urmatorii cativa ani cu privire la sistemul educational din cauza instabilitatii legislatiei si politicilor de profil.

Ca aspecte constante in ultimul deceniu, avem pentru multe tari subdezvoltate probleme cu privire la subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara, iar in tari in care se desfasoara conflicte militare cu caracter intern sau international, cu e cazul Sudanului, Ucrainei, Israelului sau Yemenului, o mare preocupare este evitarea situatiilor in care copii devin victime colaterale ale atacurilor armate, pe langa privatiunile la care ii supune situatia de razboi. Dar si in asemenea tari, lipsa activitatii fizice incepe sa fie o problema majora. In schimb, in tarile dezvoltate si nebantuite de conflicte armate, problemele cele mai mari in ultimele decenii sunt pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in mare masura legate de supraponderalitate si sedentarism.

Romania din pacate are parte de probleme din ambele extreme - avem una din cele mai mari rate de mortalitate infantila din Europa ( cea mai mare din UE, iar in rest doar cateva tari, precum Albania, Moldova si Turcia stau mai rau ca noi) si rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala si educatie pentru un stat UE care se pretinde relativ dezvoltat, dar avem deja o prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor "dezvoltate".

Astfel, orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul pe calculator si telefon, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea weekend-ului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale. Iar masurile din ultimii doi ani de restrictionare a activitatilor sportive, a accesului la locuri de joaca, piscine sau sali de sport, corelata cu indelungata perioada interzicere a mersului copiilor la scoala si gradinita si tinutul lor acasa in fata monitorului au adus noi culmi de lipsa de activitate fizica pentru multi dintre cei mici.

Numai ca semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali, persistand idei false cum ca e semn de sanatate sa fii mai "plinut" si ca e pozitiv sa "te obosesti mai putin" fizic si ca "odihna" dupa scoala sau serviciu trebuie sa insemne lipsa efortului fizic si ca "statul in casa" este in general un factor pozitiv, de protectie, desi mareste multe riscuri pentru sanatate.

Politicile publice si legislatia, in loc sa combata energic fenomenul sedentarismului, desi declarativ il deplang, in realitate il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit foarte rare si greu de organizat din cauza conditionarilor adesea aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza in continuare nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii urmata uneori chiar de insotirea copilului pana la poarte scolii si nu sunt semne ca va fi altfel cand se vor deschide scolile, probabil la toamna.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 18 ani, introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta. In 2020 s-a clarificat legal regimul utilizarii trotinetelor electice, intr-un mod destul de permisiv, desi ele reduc spre zero mobilitatea activa, si s-a impus copiilor sub 16 ani purtarea castii de protectie cand circula cu bicicleta la nivel de carosabil, fara nicio exceptie, deci tot masuri restrictive, nimic insa pentru incurajarea circulatiei cu bicicleta.

Astfel, art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca "pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut nici o exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...

Aceasta interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise circulatiei publice. Pana si manifestari publice special dedicate copiilor, de 1 iunie, in care acestia urmeaza sa foloseasca biciclete, primesc uneori interdictie de la autoritati, pe motiv ca ar insemna sa permita pedalatul de catre copii pe suprafete care conform legii sunt considerate drum public, si ar contraveni astfel legislatiei in vigoare ce nu permite nici o exceptie.

In acest context, organizarea in fiecare an, inclusiv sau mai ales de 1 Iunie, de cursuri si concursuri cu sau despre bicicleta pentru copii din ciclul primar, axate pe indemanare in conducerea bicicletei si pe cunoasterea legislatiei rutiere, prin parcursuri in poligoane cu indicatoare si marcaje rutiere, cu implicarea scolilor si Politiei rutiere, este un paradox si o dovada nu doar de bune intentii, ci si de mare ipocrizie, propunand sa ajute copiii sa dobandeasca abilitati si cunostinte pe care nu le vor putea folosi in urmatorii ani in conditiile in care autoritatile publice politienesti si educationale nu fac demersuri pentru inalturarea acestei interdictii aberante si unice in Europa.

Pana in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.

In 2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.

Parlamentul din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului.

Astfel, Parlamentul a devenit la acel moment coautor la acest adevarat atentat la sanatatea publica a tinerei generatii, explicabil dealtfel si prin faptul ca, in procent foarte mare, si parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire, pareau la acel moment sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului. Si multi inca mai par sa fie prizonierii acelei paradigme automobilistice a mobilitatii urbane, care in tarile dezvoltate este considerata o eroare a secolului trecut.

Si in loc sa faca demersuri pentru repararea acestor aberatii, decidentii au continuat din pacate pe linia interzicerii accesului copiilor la deplasarea cu bicicleta. Proiectul noului Cod Rutier (inregistrat la Camera Deputatilor cu nr. PL-x 428 / 2016 si la Senat cu nr. L 186/2016) se afla formal si acum in dezbatere la Parlament, chiar daca pare "tras pe linie moarta". A fost elaborat de un grup numeros de parlamentari, dar ca de obicei fara consultarea organizatiilor de biciclisti. Acest proiect redactat neprofesionist si care pare desprins din mijlocul secolului trecut, in plina paradigma automobilistica, mentine interdictia de a circula cu bicicleta sub varsta de 14 ani, o enormitate unica in Europa... Din fericire a fost respins de prima camera parlamentara sesizata, Guvernul a avut o pozitie de nesustinere a proiectului, pe care a reiterat-o in martie 2022 si mai multe comisii ale camerei decizionale au emis aviz negativ, astfel ca sunt totusi sanse mari ca acest proiect aberant sa fie respins definitiv, dar procedura este formal inca in curs si deci pericolul nu a trecut inca.

Mai rau, in Camera Deputatilor este in procedura parlamentara un proiect in care doua comisii au propus interzicerea utilizarii bicicletei si pentru copiii intre 14 si 16 ani, fara nici o exceptie, plus alte masuri restrictive contra biciclistilor, ceva inimaginabil si fara precedent la nivel mondial... si cel mai trist este ca acele aberatii au fost sustinute de parlamentari din majoritatea partidelor, si nici acum nu se stie daca celelalte doua comisii sesizate sau, in ultima instanta, plenul Camerei Depuetilor, vor accepta sa stopeze acest demers nebunesc, sau vom deveni cea mai antibiciclistica tara din lume sau cel putin din Europa...

A se vedea https://ccncluj.blogspot.com/2023/12/protest-contra-amendamentelor.html

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.

Mai mult, pandemia COVID19 a dus in majoritatea tarilor dezvoltate la o masiva promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare urbana, pentru ca asigura o mai buna distantare sociala fizica comparativ cu deplasarea pietonala sau cu mijloace de transport in comun fara sa aduca dezavantajele transportului individual motorizat, si vizati sunt si copiii. Pe cand in Romania nu s-a inregistrat nicio crestere cantitativa sau calitativa a promovarii ultizarii bicicletei nici la nivel legislativ national sau local, nici la nivel de realizari de infrastructuri sau politici publice, ci dimpotriva a fost mai degraba o stagnare fata de ritmul oricum lent din anii anteriori.

Ar trebui ca 1 iunie 2025 sa nu mai fie privita ca o Zi a Copilului cu caracter de pura sarbatoare, ci sa devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa.

In acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.

Lipsa de informare si de experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici internationale.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru modificarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor viitoare.

Cluj-Napoca, 30 mai 2025

av. Radu Mititean

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro

director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN) www.ccn.ro