GANDURI DE ZIUA MUNTELUI
Author: CCN
•9/14/2025 12:30:00 a.m.

GANDURI DE ZIUA MUNTELUI

14 Septembrie a fost declarata de Guvernul Romaniei in 2002 ca fiind "Ziua Muntelui", urmand a fi sarbatorita in fiecare an prin manifestari speciale - conferinte, seminarii, expozitii, schimburi de experienta, loturi demonstrative, mese rotunde. Doar ca s-a cam dat uitarii, si destul de repede, ca de multe alte initiative. HG 715 / 2002 care instituia aceasta sarbatoare a fost emisa in contextul Anului International al Muntelui, pe care Romania s-a trezit sa il marcheze simbolic spre finalul sau, desi o treime din tara noastra este munte si Carpatii ar trebui sa fie un element central in politicile publice ale statului roman si in constiinta locuitorilor.

Data de 14 septembrie a fost aleasa ca fiind data traditionala a incheierii pasunatului anual in Carpatii Romaniei. O activitate milenara care dispare pas cu pas, sub ochii practic nepasatori ai autoritatilor si ai intregii societati, tot mai multe stane fiind parasite, tot mai multe plaiuri infundandu-se, tot mai putini ciobani meritandu-si numele si renumele de odinioara si tot mai putine traditii supravietuind valului de asa-zisa "modernizare" care a facut si transhumanta tehnic aproape imposibila desi alte tari regreta ca au distrus-o si incearca sa valorifice macar turistic istoria acelui fenomen candva omniprezent.

Ziua Muntelui ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi de doliu si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole...

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita, taiem padurile montane in multe zone intr-un ritm accelerat in ultimele trei decenii, reducandu-se masiv varsta medie a arboretelor si fiind greu sa mai gasesti paduri batrane, le slutim culmile cu eoliene, noi linii de inalta tensiune, sosele pana in varf de munte, vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale, tot mai multe mijloace de transport pe cablu si mii de antene GSM, exploatari miniere de suprafata de mari dimensiuni si microhidrocentrale care seaca raurile de munte care au scapat de furia hidrotehnista a anilor 70 ai secolului trecut.

Salasele sezoniere devin treptat ruine, multe catune sunt parasite, azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata si plasa metalica inlocuieste tot mai mult gardurile de lemn si numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga...

Mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, nu sa maximizeze rolul ecologic si educativ al ariilor protejate. In schimb legislatia tembela actuala nu interzice accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, dar prohibeste total in cea mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ pe jos, pe bicicleta, calare sau pe schiuri in multe din zonele montane daca nu este traseu sau zona special marcata in acest sens...

Pentru traseele de turism pedestru, abia in ultimii ani fondurile pentru marcaje au inceput sa fie asigurate de Consiliile Judetene, desi au obligatia legala respectiva de foarte multi ani, insa pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal sau este incomplet, si tot in vid legislativ sunt si traseele de alpinism si escalada, in schimb apar tot mai multe "via ferrata" si unde ecologic nu ar trebui admise, si in schimb speoturismul este aproape total blocat, nu insa si accesul pe munte cu masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...

In schimb autoritatile au adoptat acum cativa ani o noua ”Lege a muntelui” (Legea 197 / 2018) care a inlocuit Legea 347 / 2004 si care la prima vedere pare sa aduca o viziune mai putin unilaterala si rupta de realitati. La un studiu atent se dovedeste insa ca din nou aspectele de protectia mediului, de turism si sport montan raman la stadiul de declaratii vagi de principii, iar legea este mai degraba una axata pe agricultura montana si de aspecte institutionale, sociale, culturale si de infrastructura si tot cu sanse mici ca majoritatea prevederilor ei sa devina realitate.

Caracterul ingust al problematicii vizate se poate constata si din textul concret al Legii 334 / 2018, emise in aplicarea Legii 197 / 2018, care si ea abordeaza din punct de vedere al finantarilor publice pentru zona montana numai anumite aspecte. A fost reorganizata si rebotezata Agentia Zonei Montane (a se vedea HG 1036/2018 pentru organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Zonei Montane prin reorganizarea Agentiei Zonei Montane, precum si pentru stabilirea unor masuri privind centrele regionale si oficiile de dezvoltare montana) si s-au reorganizat fostele comitete judetene si fostul comitet interministerial pentru zona montana in asa-zise ”comitete de masiv” (in realitate la nivel de grup de masive montane) si la nivel national intr-un ”Consiliu National al Muntelui” in care nu sunt insa reprezentate decat anumite interese, asa cum se poate verifica in concret in cuprinsul HG 332/2019 modificat de HG 997/2020. Aspecte discutabile sunt si in Ordinul MADR / MDRAP 1332/97/2019 privind aprobarea criteriilor de incadrare si a listei localitatilor din zona montana, ce a dus la incadrarea in zona montana a sute de UAT departe de munte, in zona indubitabil colinara in fapt, starnind confuzie, si in Regulamentul-cadru de organizare si functionare al Consiliului Naţional al Muntelui aprobat prin Decizia Primului-Ministru 200/2019.

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor.

Depinde de noi toti ca in viitor 14 Septembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor.

Depinde insa de fiecare dintre noi ca omul sa iubeasca si sa ocrotasca Muntele si sa se bucure de frumusetea si libertatea pe care o poate oferi mult mai mult decat alte zone...

Cluj-Napoca, 14 septembrie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN







, , , |
Bookmark and Share
TURA GHIDATA PE JOS IN 25 MAI in jurul izvoarelor FENESULUI in campania IVMC
Author: CCN
•5/19/2025 12:23:00 p.m.

TURA GHIDATA PE JOS IN 25 MAI
de la FINISEL la PLOPI
in jurul izvoarelor FENESULUI
in cadrul campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Duminica 25 mai 2025 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data in extremitatea sud-vestica, montana, a Zonei Metropolitane Cluj, in masivul Gilau-Muntele Mare, in zona izvoarelor Fenesului.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in calitatea si de structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), conceput si lansat in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj si recent acceptat ca idee si de autoritati.

Tura va fi practic un circuit, pe culmi, in jurul bazinului superior al vaii Fenesului, un curs de apa afluent de dreapta al Somesului Mic, pe teritoriul comunei Savadisla ajungand la limita cu comunele Valea Ierii si Gilau, plecand din satul Finisel, urcand pana in Dl. Boancasului, trecand prin saua Prislop si pe sub vf. Testiesul, pe la manastirea Muntele Rece si coborand de pe Creasta Plopilor pe la Dealul Ursoii si padurea Petrari inapoi in Finisel.

Locul de intalnire si incepere a excursiei pe jos va fi la ora 10:00 in Finisel, sat in comuna Savadisla, parte din Zona Metropolitana Cluj. Neexistand transport public fezabil, deplasarea pana la Finisel se va face cu autoturisme private sau cu bicicleta, fiind 23 de km de drum asfaltat, masurati din Cart. Manastur.

Tura este una de dificultate medie, nefiind foarte lunga (circa 18 km) si cu nivel redus de tehnicitate a parcursului ( sunt doar drumuri forestiere si de tractor / caruta, fara zone stancoase sau abrupte), dar implica un urcus continuu, lung, de aproximativ 800 metri diferenta de nivel, deci un efort de ansamblu semnificativ.

Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, dar necesita o conditie fizica cel putin medie. Fiind totusi o excursie in natura, in zona montana, chiar daca este relativ scurta si aproape de localitati, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bete de trekking, pantaloni lungi si bocanci.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta (dar fiecare participant trebuie sa isi suporte eventualele cheltuieli proprii, de exemplu costul de deplasare pana la si la Finisel, daca e cazul).

Organizatorii vor facilita contactul cu alti participanti pentru a isi gasi loc in masina altora cei care nu au autoturism propriu sau ca sa se minimizeze numarul de autovehicule necesare la transportul pana la si de la locul de incepere a excursiei pe jos, sens in care ii rugam pe cei doritori sa participe sa anunte daca au nevoie de un loc intr-un autoturism sau daca, venind cu autoturism propriu din sau prin Cluj-Napoca sau Floresti, mai au locuri disponibile.

Se preconizeaza in acest sens o intalnire la ora 9:15 in cart. Manastur in parcarea din fata hypermarketului Penny (pe Calea Floresti, statiile de autobuz CTP "Taberei" si "Piata Flora" unde opresc de exmeplu liniile de autobuz nr. 9, 24 si 24B) incat la 9:30 sa se poata porni in directia Savadisla - Finisel. Rugam in acest sens pe cei interesati de tura sa se anunte fie prin e-mail la office@ccn.ro fie prin SMS sau whatsapp la 0744-576836 pana sambata 24 mai ora 20:00.

Pentru tura pe jos, organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri obligatorii sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza doar drumuri destul de clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, zona desi este montana este de altitudine relativ joasa, in mare parte impadurita, are o retea deasa de drumuri si din orice punct este mai puțin de 5 km pana in zonele cu case permanente si deci nu exista risc real de ratacire serioasa si este distanta mica pana la drumuri carosabile.

Tura pe jos din 25 mai 2025 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere vor mai beneficia alte 6 ture ghidate bicicleta si 5 ture pe jos, pe care CCN le va organiza in urmatoarele luni, pana in octombrie. Tura este prima pe jos din acest an (IVMC25 - TP01). Cele 12 ture preconizate in 2025 sunt in continuarea celor 10 ture pe jos si 10 ture biciclistice organizate de CCN in 2024 in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct pentru a se acoperi treptat toata Zona Metopolitana Cluj.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:
Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:

Cluj-Napoca, 19 mai 2025

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836




, , , , , , , |
Bookmark and Share
NOI SI CARPATII - GANDURI DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI
Author: CCN
•12/10/2024 10:00:00 a.m.

NOI SI CARPATII
GANDURI DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI

Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui". Originea acestui eveniment isi are radacinile in 1992, cand a fost adoptata de ONU ”Agenda 21” al carei capitol 13 se referea la dezvoltarea montana sustenabila si managementul ecosistemelor fragile. In 2002, Adunarea Generala a ONU, cu ocazia Anului International al Muntilor, a decis ca din 2003 sa se marcheze anual ZIM in 11 decembrie sub egida FAO, pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.

Editia din 2024 are ca tema la nivel global "Solutii montane pentru un viitor sustenabil - inovare, adaptare si tineret" https://www.fao.org/international-mountain-day/theme/en/ . De-a lungul timpului, comunitatile montane au dezvoltat solutii socioeconomice adaptate la conditii dure de mediu, reziliente la schimbari climatice si care au pastrat sau refacut biodiversitatea in zone montane, ceea ce poate si trebuie sa fie o sursa de inspiratie si inovatie pentru situatia actuala, care trebuie insa sa adauge la componentele traditionale si cunoasterea stiintifica, progresele tehnologice si manageriale inclusiv digitalizarea si automatizarea, dar totul adaptat la specificul montan si cu accent pe implicarea tineretului in stoparea depopularii zonei montane si dezvoltarea ei durabila.

Adunarea Generala ONU a proclamat perioada 2023–2027 ca fiind "5 ani de actiune pentru dezvoltarea regiunilor montane", avand printre obiective si atragerea de finantari pentru zona montana, dezvoltare "verde" ca tehnologie si abordare economica, cresterea cooperarii intre tarile muntoase, dezvoltarea stiintei si educatiei pe teme de dezvoltare montana sustenabila. Acesti ani sunt parte din "Decada ONU de reabilitare a ecosistemelor 2021-2030" desfasurata sub egida UNEP si FAO cu scopul de a mobiliza si coordona sprijin politic, cercetare stiintifica si resurse financiare pentru o semnificativa amplificare a eforturilor de restaurare a ecosistemelor si de prevenire a unor degradari viitoare ale ecosistemelor montane.

Muntii sunt esentiali pentru omenire in ansamblu, deoarece conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.

Aici cateva mesaje-cheie ale ONU pe teme montane:
https://www.fao.org/international-mountain-day/key-messages/en/
Evenimentul anual de rang inalt dedicat ZIM:
https://www.fao.org/international-mountain-day/event/en/
Cateva evenimente de profil dedicate editiei 2024 a Zilei Internationale a Muntelui se gasesc la:

Cateva publicatii ONU pe teme montane:
Restoring mountain ecosystems 
Mountain Tourism - Towards a more sustainable path
WHY INVEST IN SUSTAINABLE MOUNTAIN DEVELOPMENT?

11 Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau pana de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Padurile Carpatilor continua sa fie taiate in moduri nesustenabile in ultimele decenii, si abia relativ recent unele statistici oficiale recunosc situatia grava, afirmandu-se chiar ca au avut loc taieri nelegale mult mai mari fata de cele legale. Mai mult, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi marile impaduriri sunt inca in faza de promisiuni politice sau planificari, in schimb suprefate care se considera padure sunt adesea ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale sau de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri sau padure foarte tanara, unde natura isi revine dupa macelul din anii 90 si 2000 dar care este departe de a putea asigura toate functiile ecologice ale unei paduri mature...

Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza adesea crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar cu criza energetica declansata de conflictul dintre Rusia si Ucraina, sunt mari presiuni pe reluarea ideii de a umple golurile montane de paduri de eoliene. Si creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care a inceput deja demersurile de realizare de linii de 400kV prin munti cu trasee alese in total dispret pentru natura.

Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului, Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.

Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.

La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej și Rovina, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi".

Chiar daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul a reaparut puternic in urma crizei energetice declansate de agresiunea ruseasca asupra Ucrainei, si multe proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului, incercandu-se chiar prin Parlament acoperirea ilegalitatilor si impiedicarea accesului la justitie al ONG de mediu pentru stoparea acestor crime ecologice.

Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in moduri deloc traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat....

Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta sau sunt parasite. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.

Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman a desfiintat institutia costozilor de arii protejate si a decis ca administrarea ariilor naturale protejate nu se poate face de catre entitati de tip ONG, non-profit, dar firmele si regiile, a caror scop este prin definitie profitul, pot insa ramane bine-mersi in postura de administrator.

In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe ori animalele cele mai viguroase....

Legislatia tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimele doua decenii ca rezolva bariera legislativa care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar multe continua sa nu aloce resursele necesare. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal complet, chiar daca in 2022 dupa decenii de blocaj demersurile legislative au inceput sa dea roade dupa ce au fost ”plimbate dintr-un sertar ministerial in altul” de peste doua decenii. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar "via ferrata" si in zone unde nu ar avea ce cauta.

Pe de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...

Totodata, e evident ca se tolereaza in continuare sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut in trecut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, sau in muntii Tarcu de catre un multimilionar ajuns intr-o importanta functie publica, sau vedem ce s-a intamplat pe Valea Sambetei din Muntii Fagarasi, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....

Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.

Cluj-Napoca, 10 decembrie 2024

Radu Mititean
director executiv
asociatia turistica sportiva civica si ecoloista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN)
www.ccn.ro










, , , , , |
Bookmark and Share
TURA GHIDATA DE LA UZINA IN JURUL VAII BARLOGULUI in 12 octombrie in campania IVMC
Author: CCN
•10/06/2024 10:44:00 p.m.

TURA GHIDATA DE LA UZINA IN JURUL VAII BARLOGULUI
din masivul Gilau-Muntele Mare, de pe valea Somesului Rece
pe jos, sambata 12 octombrie
în cadrul campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Sambata 12 octombrie 2024 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data in extremitatea vestica, montana, a Zonei Metropolitane Cluj, in masivul Gilau-Muntele Mare, in zona Muntele Rece.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca structuri initiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC).

Tura va fi practic un circuit, pe culmi, in jurul bazinului vaii Barlogu - un pitoresc afluent de dreapta al Somesului Rece, pe teritoriul comunei Gilau si partial a comunei Maguri-Racatau, plecand din catunul Uzina, urcand pe la fostul baraj si lac de pe valea Barlogu si apoi pe la rezervatia Corabia, iesind in saua Chirilesti si continuand urcusul prin catunul omonim si apoi prin catunele Platinei si Dodesti, trecand pe la Dudaie, pe muntele Batrana si pe la Sereteu si coborand prin catunul Arsura inapoi la Gura Barlogului.

Locul de intalnire si incepere a excursiei pe jos va fi la ora 9:00 in catunul Uzina de pe valea Somesului Rece, situat intre Gilau si Maguri-Racatau, aproape de fosta Centrala Hidroelectrica Somesul Rece - prima sursa de electricitate a zonei Clujului, acum cu statut de muzeu dar fara orar oficial de vizitare.

Din pacate transportul public metropolitan, desi existent pana din Cluj-Napoca pana la Uzina, nu prea poate fi folosit in scop turistic din cauza orarului nefavorabil, mai ales in weekend (fiind plecari din Cluj-Napoca doar la ora 5:30 dimineata si una dupa-amiaza tarziu). Prin urmare, pana aici, la gura Vaii Barlogului, se poate ajunge din Cluj-Napoca cu bicicleta sau cu autoturisme private, fiind 25 de km de drum asfaltat, masurati de la "Nodul N" ( iesirea din Cluj-Napoca spre Oradea).

Tura este una de dificultate medie, fiind scurta ca lungime in kilometri (doar circa 14 km) si ca tehnicitate a parcursului ( sunt doar drumuri forestiere si de tractor / caruta si o scurta portiune de poteca, fara zone stancoase sau abrupte), dar implica un urcus continuu, lung, de aproximativ 800 metri diferenta de nivel, deci un efort de ansamblu semnificativ.

Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, dar necesita o conditie fizica cel putin medie. Fiind totusi o excursie in natura, in zona montana, chiar daca este relativ scurta si aproape de localitati, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bete de trekking, pantaloni lungi si bocanci.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta (dar fiecare participant trebuie sa isi suporte eventualele cheltuieli proprii, de exemplu costul de deplasare pana la si de la catunul Uzina, daca e cazul).

Organizatorii vor facilita contactul cu alti participanti pentru a isi gasi loc in masina altora cei care nu au autoturism propriu sau ca sa se minimizeze numarul de autovehicule necesare la transportul pana la si de la locul de incepere a excursiei pe jos, sens in care ii rugam pe cei doritori sa participe sa anunte daca au nevoie de un loc intr-un autoturism sau daca, venind cu autoturism propriu din sau prin Cluj-Napoca sau Floresti, mai au locuri disponibile. Se preconizeaza in acest sens o intalnire la ora 8:00 in cart. Manastur in parcarea din fata hypermarketului Penny (pe Calea Floresti, statiile de autobuz CTP "Taberei" si "Piata Flora" unde opresc de exmeplu liniile de autobuz nr. 9, 24 si 24B) incat la 8:15 sa se poata porni in directia Somesu Rece. Rugam in acest sens pe cei interesati de tura sa se anunte fie prin e-mail la office@ccn.ro fie prin SMS sau whatsapp la 0744-576836 pana vineri 11 octombrie la ora 19:00.

Pentru tura pe jos, organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri obligatorii sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza doar drumuri clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, zona desi este montana este de altitudine relativ joasa, in mare parte impadurita, are o retea deasa de drumuri si din orice punct este mai puțin de 2 km pana in zonele cu case permanente si deci nu exista risc real de ratacire serioasa si este distanta mica pana la drumuri carosabile.

Tura pe jos din 12 octombrie 2024 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si 10 ture ghidate bicicleta si pe jos si 7 ture pe jos, iar CCN va mai organiza inca doua asemenea ture pe jos in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii. Tura este a opta pe jos din acest an (IVMC24 - TP08) si este complementara celor de alergare sau biciclistice.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
Despre parteneri:
Societate Organizată Sustenabil (SOS) https://www.facebook.com/somesulnostru
Grupul civic Alergători Începători Cluj
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro și la

Cluj-Napoca, 6 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
0744576836





, , , , , , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA INTERNATIONALA A GEODIVERSITATII - 6 OCTOMBRIE
Author: CCN
•10/05/2024 08:29:00 p.m.

ZIUA INTERNATIONALA A GEODIVERSITATII - 6 OCTOMBRIE

A 41-a Conferinta Generala UNESCO, in noiembrie 2021, a proclamat 6 octombrie ca Zi Internationala a Geodiversitatii. Scopul este marirea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile multiple pe care le aduce diversitatea geomorfologica si geologica a Pamantului, ca o componenta a imensei varietati pe care ne-o ofera natura si mediul in general si care este esentiala alaturi de diversitatea biologica.

Elemente de geodiversitate sunt mineralele, rocile, fosilele, solurile, sedimentele, formele de relief de toate felurile - munti, campii, dealuri, depresiuni, chei, stanci, pesteri, creste, caldari, brane si valcele, arcade, grohotisuri, podisuri, defilee si topografia in general, dar si elementele hidrgrafice precum apele curgatoare si statatoare, ape subterane, golfuri si fiorduri, insule si peninsule, faleze si plaje, cascade si cataracte procesele care creeaza si modifica aceste elemente si caracteristici.

Geodiversitatii in datoram in mare parte peisajul, dar si disponibilitatea solului si apei, materialelor de constructii, resurse pentru generarea de energie, navigatie, siguranta, refugiu in fata inundatiilor si altor catastrofe naturale, cadrul pentru turism si sport in natura si suportul pentru lumea vie, pentru ca geodiversitatea este si o premisa a biodiversitatii si un modulator al climei.

Multa vreme geodiversitatea a fost admirata si venerata si elementele ei erau determinante pentru alegerea locului de ridicare a unei asezari umane sau a unei fortificatii, a unui templu, iar mai recent a unui loc de recreere, dar in ultimele secole a inceput sa fie neglijata si abuzata, de la imense cariere de suprafata la modificarea brutala a reliefului si peisajului in scopul construirii de noi cai de comunicatie, mari baraje, canale, insule artificiale, nivelari, corectii ale albiilor raurilor sau a liniei tarmului, taierea meandrelor si impiedicarea curgerii libere a apelor.

Un pas spre o protectie sporita a unor elemente si zone cu valoare ridicata de geodiversitate o constituie declararea de geoparcuri. Avem in Romania deja Geoparcul Internațional UNESCO ”Tara Hategului” https://www.hateggeoparc.ro/ si Geoparcul International UNESCO ”Tinutul Buzaului” https://tinutulbuzaului.org/ si unele aspirante la un asemenea statut - ”Oltenia de sub munte”, ”Carpaterra” si ”Dobrogea Chimerica”, exista un Forumul National al Geoparcurilor UNESCO din Romania si o Retea a Geoparcurilor din Romania, dar statutul juridic si nivelul de protectie a geoparcurilor in Romania este inca modest iar legislatie specifica de protectie exista doar cu privire la unele aspecte ale geodiversitatii. La nivel mondial exista o retea internationala patronata de UNESCO din care fac parte peste 100 de geoparcuri.

Tema focala din 2024 a Zilei Internationale a Geodiversitatii este "conserving the past - sustaining the future" adica o conservare a trecutului pentru a sustine viitorul - un apel la asigurarea conservarii formatiunilor geomorfologice valoroase mostenite de la natura, fara de care viitorul va fi mai sarac si mai putin sustenabil, ca orice alta degradare ireversibila adusa mediului natural, plus impactul cultural negativ in societate a disparitiei unor imagini definitorii pentru cadrul de viata si patrimoniul natural care contribuie definitoriu la cultura si baza spirituala a unei societati umane.

Detalii si la
si

Cluj-Napoca, 5 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA INTERNATIONALA A CARPATILOR - 26 SEPTEMBRIE
Author: CCN
•9/25/2024 04:42:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
web: www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

ZIUA INTERNATIONALA A CARPATILOR - 26 SEPTEMBRIE

26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil, agricultura durabila si dezvoltarea rurala si cel privind transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”.

Ca evenimente institutionale majore mai recente sunt de consemnat a 14-a reuniune a Comitetului de Implementare a Conventiei Carpatice, tinuta in Polonia in 14-16 iunie 2023, si COP7 – a 7-a reuniune a Conventiei Partilor (organul suprem al Conventiei Carpatice) in 11-14 octombrie 2023 la Belgrad, cand s-a marcat aniversarea a doua decenii de la adoptarea Conventiei, un moment de bilant, de fapt nu foarte fericit in ciuda tonului optimist al anunturilor oficiale, pentru ca aceasta Conventie e inca foarte departe de a isi fi atins macar partial obiectivele.

Tema din 2024 a Zilei Carpatilor este “Our identity lies in our heritage” in sensul ca identitatea noastra se bazeaza pe mosternirea noastra, si deci neprezervarea traditiilor si patrimonului natural si cultural carpatic va afecta inclusiv identitatea natiunilor din tarile carpatice.

Brandul turistic la Romaniei a fost ales, cu ani in urma, sa fie ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”,din 2018, inlocuind una mai veche, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana...

Doar ca, dincolo de aspectele de legiferare, imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine continua sa fie intr-un proces de bracuire si taieri rase masive si adesea si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, reluat sub pretextul ca asa vom compensa diminuarea importurilor de gaz si petrol din Rusia, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, cu reluarea acestei tendinte dupa niste ani de stagnare, si avem deja foarte multe antene GSM si linii electrice aeriene, si noile linii de 400 kV urmeaza sa afecteze sute de km de culmi si vai carpatice, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , |
Bookmark and Share
GANDURI DE ZIUA MUNTELUI 2024
Author: CCN
•9/14/2024 01:30:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
========================================

GANDURI DE ZIUA MUNTELUI

14 Septembrie a fost declarata de Guvernul Romaniei in 2002 ca fiind "Ziua Muntelui", urmand a fi sarbatorita in fiecare an prin manifestari speciale - conferinte, seminarii, expozitii, schimburi de experienta, loturi demonstrative, mese rotunde. Doar ca s-a cam dat uitarii, si destul de repede, ca de multe alte initiative. HG 715 / 2002 care instituia aceasta sarbatoare a fost emisa in contextul Anului International al Muntelui, pe care Romania s-a trezit sa il marcheze simbolic spre finalul sau, desi o treime din tara noastra este munte si Carpatii ar trebui sa fie un element central in politicile publice ale statului roman si in constiinta locuitorilor.

Data de 14 septembrie a fost aleasa ca fiind data traditionala a incheierii pasunatului anual in Carpatii Romaniei. O activitate milenara care dispare pas cu pas, sub ochii practic nepasatori ai autoritatilor si ai intregii societati, tot mai multe stane fiind parasite, tot mai multe plaiuri infundandu-se, tot mai putini ciobani meritandu-si numele si renumele de odinioara si tot mai putine traditii supravietuind valului de asa-zisa "modernizare" care a facut si transhumanta tehnic aproape imposibila desi alte tari regreta ca au distrus-o si incearca sa valorifice macar turistic istoria acelui fenomen candva omniprezent.

Ziua Muntelui ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi de doliu si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole...

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita, taiem padurile montane in multe zone intr-un ritm accelerat in ultimele trei decenii, reducandu-se masiv varsta medie a arboretelor si fiind greu sa mai gasesti paduri batrane, le slutim culmile cu eoliene, noi linii de inalta tensiune, sosele pana in varf de munte, vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale, tot mai multe mijloace de transport pe cablu si mii de antene GSM, exploatari miniere de suprafata de mari dimensiuni si microhidrocentrale care seaca raurile de munte care au scapat de furia hidrotehnista a anilor 70 ai secolului trecut.

Salasele sezoniere devin treptat ruine, multe catune sunt parasite, azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata si plasa metalica inlocuieste tot mai mult gardurile de lemn si numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga...

Mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, nu sa maximizeze rolul ecologic si educativ al ariilor protejate. In schimb legislatia tembela actuala nu interzice accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, dar prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ pe jos, pe bicicleta, calare sau pe schiuri unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens...

Pentru traseele de turism pedestru, abia in ultimii ani fondurile pentru marcaje au inceput sa fie asigurate de Consiliile Judetene, desi au obligatia legala respectiva de foarte multi ani, insa pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal, si tot in vid legislativ sunt si traseele de alpinism si escalada, in schimb apar tot mai multe "via ferrata" si unde ecologic nu ar trebui admise, si in schimb speoturismul este aproape total blocat, nu insa si accesul pe munte cu masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...

In schimb autoritatile au adoptat acum cativa ani o noua ”Lege a muntelui” (Legea 197 / 2018) care a inlocuit Legea 347 / 2004 si care la prima vedere pare sa aduca o viziune mai putin unilaterala si rupta de realitati. La un studiu atent se dovedeste insa ca din nou aspectele de protectia mediului, de turism si sport montan raman la stadiul de declaratii vagi de principii, iar legea este mai degraba una axata pe agricultura montana si de aspecte institutionale, sociale, culturale si de infrastructura si tot cu sanse mici ca majoritatea prevederilor ei sa devina realitate.

Caracterul ingust al problematicii vizate se poate constata si din textul concret al Legii 334 / 2018, emise in aplicarea Legii 197 / 2018, care si ea abordeaza din punct de vedere al finantarilor publice pentru zona montana numai anumite aspecte. A fost reorganizata si rebotezata Agentia Zonei Montane (a se vedea HG 1036/2018 pentru organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Zonei Montane prin reorganizarea Agentiei Zonei Montane, precum si pentru stabilirea unor masuri privind centrele regionale si oficiile de dezvoltare montana) si s-au reorganizat fostele comitete judetene si fostul comitet interministerial pentru zona montana in asa-zise ”comitete de masiv” (in realitate la nivel de grup de masive montane) si la nivel national intr-un ”Consiliu National al Muntelui” in care nu sunt insa reprezentate decat anumite interese, asa cum se poate verifica in concret in cuprinsul HG 332/2019 modificat de HG 997/2020. Aspecte discutabile sunt si in Ordinul MADR / MDRAP 1332/97/2019 privind aprobarea criteriilor de incadrare si a listei localitatilor din zona montana, ce a dus la incadrarea in zona montana a sute de UAT departe de munte, in zona indubitabil colinara in fapt, starnind confuzie, si in Regulamentul-cadru de organizare si functionare al Consiliului Naţional al Muntelui aprobat prin Decizia Primului-Ministru 200/2019.

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor.

Depinde de noi toti ca in viitor 14 Septembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor.

Depinde insa de fiecare dintre noi ca omul sa iubeasca si sa ocrontasca Muntele si sa se bucure de frumusetea si libertatea pe care o poate oferi mult mai mult decat alte zone...

Cluj-Napoca, 14 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN








, , , , , |
Bookmark and Share
NOI SI CARPATII - GANDURI DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI
Author: CCN
•12/11/2023 12:45:00 a.m.


NOI SI CARPATII

GANDURI DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI


Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui". Originea acestui eveniment isi are radacinile in 1992, cand a fost adoptata de ONU ”Agenda 21” al carei capitol 13 se referea la dezvoltarea montana sustenabila si managementul ecosistemelor fragile. In 2002, Adunarea Generala a ONU, cu ocazia Anului International al Muntilor, a decis ca din 2003 sa se marcheze anual ZIM in 11 decembrie sub egida FAO, pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.


Editia din 2023 are ca tema la nivel global "Reabilitarea ecosistemelor montane" https://www.fao.org/international-mountain-day/theme/en/ , ca parte din "Decada ONU de reabilitare a ecosistemelor 2021-2030" desfasurata sub egida UNEP si FAO cu scopul de a mobiliza si coordona sprijin politic, cercetare stiintifica si resurse financiare pentru o semnificativa amplificare a eforturilor de restaurare a ecosistemelor si de prevenire a unor degradari viitoare ale ecosistemelor montane.


Adunarea Generala ONU a proclamat recent perioada 2023–2027 ca fiind "5 ani de actiune pentru dezvoltarea regiunilor montane", avand printre obiective si atragerea de finantari pentru zona montana, dezvoltare "verde" ca tehnologie si abordare economica, cresterea cooperarii intre tarile muntoase, dezvoltarea stiintei si educatiei pe teme de dezvoltare montana sustenabila.


Muntii sunt esentiali pentru omenire in ansamblu, deoarece conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.


Aici cateva mesaje-cheie ale ONU pe teme montane:

https://www.fao.org/international-mountain-day/key-messages/en/

Cateva evenimente de profil dedicate editiei 2023 a Zilei Internationale a Muntelui se gasesc la:

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/en/

Si cateva exemple de publicatii ale agentiilor specializate ONU legate de munte:

http://www.fao.org/3/cc5210en/cc5210en.pdf

https://doi.org/10.4060/cc3328en


11 Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.


In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau pana de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.


Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.


Padurile Carpatilor continua sa fie taiate in moduri nesustenabile in ultimele doua decenii, si abia recent unele statistici oficiale recunosc situatia grava, afirmandu-se chiar ca au avut loc taieri nelegale mult mai mari fata de cele legale. Mai mult, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi marile impaduriri sunt inca in faza de promisiuni politice sau planificari, in schimb suprefate care se considera padure sunt adesea ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale sau de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri sau padure foarte tanara, unde natura isi revine dupa macelul din anii 90 si 2000 dar care este departe de a putea asigura toate functiile ecologice ale unei paduri mature...


Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza adesea crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar cu criza energetica declansata de conflictul dintre Rusia si Ucraina, sunt mari presiuni pe reluarea ideii de a umple golurile montane de paduri de eoliene. Si creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care a inceput deja demersurile de realizare de linii de 400kV prin munti cu trasee alese in total dispret pentru natura.


Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului, Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.


Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.


La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej și Rovina, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.


Raurile de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi".


Chiar daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul a reaparut puternic in urma crizei energetice declansate de aregsiunea ruseasca asupra Ucrainei, si multe proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului, incercandus-se chiar prin Parlament acoperirea ilegalitatilor si impiedicarea accesului la justitie al ONG de mediu pentru stoparea acestor crime ecologice.


Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in moduri deloc traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat....


Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta sau sunt parasite. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.


Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman a desfiintat institutia costozilor de arii protejate si a decis ca administrarea ariilor naturale protejate nu se poate face de catre entitati de tip ONG, non-profit, dar firmele si regiile, a caror scop este prin definitie profitul, pot insa ramane bine-mersi in postura de administrator.


In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe ori animalele cele mai viguroase....


Legislatia tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimele doua decenii ca rezolva bariera legislativa care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.


Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar multe continua sa nu aloce resursele necesare. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal complet, chiar daca in 2022 dupa decenii de blocaj demersurile legislative au inceput sa dea roade dupa ce au fost ”plimbate dintr-un sertar ministerial in altul” de peste doua decenii. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar odioase fieratanii numite "via ferrata" chiar si in zone unde nu ar avea ce cauta.


Pe de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...


Totodata, e evident ca se tolereaza in continuare sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut in trecut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, sau in muntii Tarcu de catre un multimilionar ajuns intr-o importanta functie publica, sau vedem acum ca se intampla pe Valea Sambetei din Muntii Fagarasi, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...


A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....


Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.


Cluj-Napoca, 10 decembrie 2023


Radu Mititean

director executiv

asociatia turistica sportiva civica si ecoloista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN)

www.ccn.ro





, , |
Bookmark and Share