Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

HAOS IN REGISTRUL NATIONAL ONG
TINUT DE MINISTERUL JUSTITIEI

1. INTRODUCERE

Asa cum evidenta operatorilor economici este tinuta de Oficul Registrului Comertului, evidenta ONG-urilor (asociatii, fundatii, federatii functionand in baza OG 26 / 2000) este tinuta la nivel national de catre Ministerul Justitiei prin RNPJFSP ( "Registrul National al Persoanelor Juridice Fara Scop Patrimonial"), numit in limbaj curent (inclusiv pe site-ul Ministerului Justitiei) "Registrul National ONG".

Registrul este tinut conform prevederilor cap. X (art. 73-75) din Ordonanta Guvernului nr. 26 / 2000 privind asociatiile si fundatiile, aprobata cu modificari prin Legea 246 / 2005, cu modificarile ulterioare, Ordinului Ministrului Justitiei nr. 954/B/C/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea Registrului asociatiilor si fundatiilor, Registrului federatiilor si Registrului national al persoanelor juridice fara scop patrimonial, si Ordinuluii MInistrului Justitiei nr. 1417/C/2006 privind accesul la Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial.

La un deceniu de la organizarea acestui Registru, si la un moment in care utilizarea tehnologiei informatiei nu mai este o noutate pentru autoritatile publice, nici Internetul un mister pentru ministere, si nici computerele o raritate sau o simpla masina de scris pentru personalul din sectorul public, ne-am fi putut astepta ca aceste Registru National ONG sa functioneze la un nivel rezonabil ca mod de procesare si prezentare a informatiilor continute, asa cum functioneaza de exemplu si Registrul Comertului, aflat tot in "ograda" Ministerului Justitiei. Realitatea este insa diferita. Chiar dramatic de diferita, si nu este o exagerare prea jurnalistica sa se utilizeze termeni precum "delasare" si chiar "haos" la adresa acestui REGISTRU NATIONAL tinut de o institutie cum este Ministerul Justitiei, care ar trebui sa fie un model de legalitate, ordine si claritate.

2. DISCREPANTA INTRE REGISTRUL NATIONAL SI REGISTRELE TINUTE DE INSTANTE

Registrul National ONG ar trebui sa fie o versiune centralizata, tinuta inclusiv in format electronic si afisata pe Internet, la nivel national, a registrelor asociatiilor si fundatiilor respectiv registrelor federatiilor, tinute de Judecatorii si respectiv Tribunale, dar nu o simpla grupare a datelor din acele registre, bazate exclusiv pe acestea, ci o consemnare a datelor privind acele ONG-uri, bazata pe hotararile judecatoresti pronuntate cu privire la acordarea personalitatii juridice, modificare a actelor constitutive, dizolvare si alte aspecte si pe inscrisurile care au stat la baza acestora.

Astfel, Ministerul Justitiei dispune sau ar trebui sa dispuna de toate sursele de informatie primara necesare unei corecte, complete si prompte tineri a evidentei cu privire la ONG-uri, avand in vedere ca, pe de o parte, instantele judecatoresti care decid si opereaza in registrele locale nu sunt in afara razei sale specifice de competenta, ci sub aspect administrativ "in curtea" sa, iar pe de alta parte, aceste instante au obligatia transmiterii cu promptitudine catre Ministerului Justitiei, in vederea operarii in Registrul National ONG, nu doar a tuturor hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate in materia respectiva, prin care s-a dispus efectuarea de inscrieri/mentiuni in registrele respective, ci si a documentelor care au stat la baza lor (statute, acte constitutive, acte aditionale la acestea, procese-verbale de Adunare Generala si COnsiliu Director etc.). Asta in teorie. Practica?

Cu ceva vreme in urma, in vederea organizarii unui forum judetean al ONG-urilor, cerusem oficial Ministerului Justitiei sa ne comunice lista ONG-urilor cu sediul central in judetul Cluj. Am primit un tabel, bazat pe Registrul National ONG, din care insa am sesizat imediat ca lipseau multe organizatii pe care le cunosteam bine, care aveau personalitate juridica, figurau in registrele asociatiilor si fundatiilor de la judecatoriile din jud. Cluj si functionau de multa vreme. Ministerul Justitiei insa ne atragea atentia in acea adresa, cu multa seninatate, ca evidentele lor sunt incomplete "din cauza raportarii deficitare de catre instante". Deci constientiza situatia. Dar in toti anii acestia nu pare sa fi luat vreo masura eficienta de a pune capat acestei anormalitati...

Sunt organizatii functionand in baza OG 26 / 2000, care au personalitate juridica de ani de zile, recunoscuta de instantele competente, si care nici acum nu figureaza in Registrul National ONG. Si din aceasta cauza intampina greutati, deoarece cu diverse ocazii li se cere cu caracter obligatoriu sa indice numarul de inregistrare in acest registru, si sunt puse in imposibilitate sa o faca, din vina institutiilor din justitie. Si nu reusesc sa rezolve problema, desi o reclama, fiind trimise de la Scilla la Caribda: Ministerul Justitiei da vina pe judecatoria sau tribunalul respectiv, pe motiv ca acesta nu a trimis actele desi are obligatia sa le transmita din oficiu, iar acele instante afirma ca au transmis la timp, corect si complet, catre minister, hotararile si actele doveditoare, dar ministerul le rataceste sau pune deoparte sau din alte motive nu le opereaza in Registru...

3. DIFICULTATI DE REGASIRE A INFORMATIILOR IN REGISTRUL NATIONAL

Daca intri pe site-ul Ministerului Justitiei la rubrica "Registrul National ONG", in loc sa gasesti un motor de cautare, cu diverse criterii de sortare ex. pe judete, pe ani de infiintare, pe domenii de activitate, pe numar de inscriere in registru etc., cum este buna practica in orice baza de date privind ONG sau alte categorii de persoane juridice, gasesti cateva fisiere in format .pdf pe care sa le descarci, pe categorii:
Indexul persoanelor juridice fara scop patrimonial – asociatii
Indexul persoanelor juridice fara scop patrimonial – fundatii
Indexul persoanelor juridice fara scop patrimonial – federatii
Indexul persoanelor juridice fara scop patrimonial – uniuni
Indexul persoanelor juridice fara scop patrimonial – persoane juridice straine
Indexul persoanelor juridice fara scop patrimonial – neprecizate

Daca dai click pe cel cu "asociatii" incepe sa se descarce un fisier urias, de peste 23 MB:
http://www.just.ro/Portals/0/WWWW/files/registrul_ong/Asociatii16082010.pdf
Din start acest fapt constitutie o bariera tehnica, pentru ca serverul este relativ lent si / sau cu perioade de mare lentoare, si nu toti cei interesati in consultarea Registrului au conexiuni rapide de Internet.

Daca reusesti sa descarci si sa deschizi fisierul respectiv, esti pus in fata unui tabel in format .pdf de aproape 1500 de pagini (!) in care gasesti trecute peste 47.000 de asociatii. Si nu oricum, ci intr-o ordine aparent haotica / aleatoare, pentru ca nu e precizat niciun criteriu de ordonare, si daca studiezi tabelul se vede rapid ca nu sunt nici in ordine alfabetica propriu-zisa a denumirii, nici in ordinea datei de dobandire a personalitatii juridice, nici grupate pe judete sau localitati in care isi au sediul, nici dupa numarul de ordine din Registul National ONG, nici dupa numarul sau data hotararii judecatoresti prin care li s-a acordat personalitate juridica...

Cu multa perspicacitate iti dai seama ca exista o oarecare ordine alfabetica, dar departe de ce te astepti in mod logic... Adica mai intai vin Asociatia "Aaaa", Asociatia "Ab...", apoi Asociatia Aaaa..., Asociatia Ab... [adica fara ghilimele dupa ASOCIATIA] Apoi Aaaaa, Ab...., [ adica fara termenul generic ASOCIATIA] la final "Asociatia Aaaa", "Asociatia Abbb" si apoi "Aaaa", "Ab..." [ adica unde incep cu ghilimele]...

Ca tabloul dificultatilor tehnice si de forma sa fie complet, constatam ca unele campuri sunt completate cu diacritice, altele fara diacritice, altele se banuieste ca se intentionase folosirea diacriticelor, dar in documentul afisat pe Internet se vad doar semne de intrebare sau niste fonturi ciudate. Exista desigur reglementari legale privind formatul si setarile documentelor in format electronic produse si afisate de autoritatile publice. Dar Ministerului Justitiei nu pare sa ii pese de reglementarile emise de altii ( in cazul de fata, un Ordin al altui minister, competent pe linie de comunicatii si tehnologia informatiilor).

In continuare vom analiza si vom da exemple extrase numai din sectiunea "asociatii" a acestui registru national ONG de pe site-ul Ministerului Justitiei. De subliniat insa ca nici celelalte patru sectiuni ( fundatii, federatii, uniuni, persoane juridice straine si "neprecizate" nu sunt in regula, ci prezinta toate sau majoritatea problemelor semnalate in continuare cu privire la sectiunea "asociatii".

Desigur ca nu se poate evita remarcarea faptului ca Ministerul Justitiei accepta pur si simplu de peste un deceniu si chiar tine evidenta separata pentru organizatii cu forma juridica "neprecizata", desi conform legii toate ONG-urile cu personalitate juridica romana, care nu au un regim specific consacrat printr-un act normativ special, se supun OG 26 / 2000, si nu pot sa nu se incadreze in una dintre cele trei categorii prevazute de aceasta: asociatii, fundatii si federatii. Si "uniunile" au, de la interea in vigoare a OG 26 / 2000, regimul juridic al federatiilor, indiferent cum se numesc. Totusi, MInisterul Justitiei tine rubrica separata de "uniuni"... intru deplina confuzare a publicului....

4. DE LA O EXTREMA LA ALTA: BA DATE LIPSA, BA EXCESIVE, BA SELECTATE PE CRITERII STRANII

Daca verifici o anumita organizatie care stii ca e in regula si la zi cu operarea la judecatorie a tuturor modificarilor de acte constitutive (ex. statut, componenta organe de conducere si control etc.) , ai surpriza sa vezi ca in Registrul National, asa cum este afisat pe site-ul Ministerului Justitiei, unele modificari sunt operate complet, altele doar partial, altele deloc. Nu exista nicio precizare cu privire la vreun criteriu in acest sens ( de exemplu ca s-au operat modificarile de componenta de organe de conducere si control numai pana in anul X sau numai incepand cu anul Y sau numai la cele cu sediul in judetele A,B si C....).

De exemplu, sunt cazuri in care asociatia si-a modificat scopul inca acum un deceniu, modificarea de statut in cauza fiind incuviintata prin hotarare judecatoreasca irevocabila. Cu toate acestea, in Registrul national figureaza tot cel in redactarea statutului de la inceputul anilor '90, care nu mai este in vigoare de 10 ani. In schimb sunt operate la acea asociatie toate modificarile succesive de componenta a conducerii, ca dovada ca instanta in cauza a transmis ministerului documentele necesare...

Sunt si foarte multe rubrici necompletate in registru, sau completate intr-un mod "ciudat". De exemplu la rubrica "asociati / fondatori", la unele asociatii rubrica este necompletata, de parca in actele constitutive nu ar fi fost mentionati fondatorii... La altele, figureaza numele sau denumirea lor, dar nu si alte elemente de identificare. La altele, sunt prezente, in clar, si datele personale, inclusiv domiciliul, seria si numarul de CI, CNP-ul, incat apar intrebari legate de protectia datelor personale, fiind vorba de simpli membri ai unei asociatii, nu reprezentantul legal sau persoanele cu functii de raspundere...

La unele asociatii, in rubrica "asociati / fondatori" sunt evidentiati membrii...exclusi (!), iar la altele s-au trecut la acea rubrica modificari de componenta a conducerii, desi pentru acest subiect exista alta rubrica... Ba gasim chiar mentiuni privind inlocuirea... contabilului asociatiei!!! Cum sa nu consideram ca tinerea registrului se face haotic?

La rubrica "consiliul director", la unele asociatii nu figureaza nimic, la altele figureaza doar presedintele sau un nume fara sa i se precizeze functia, la altele mai multe nume si prenume si functia in cadrul consililui director, la altele doar numele si prenumele persoanelor din Consiliul Director, fara a li se preciza functiile, iar la altele doar numele si initiala prenumelui... In schimb in alte cazuri sunt date in clar si CNP-ul fiecarei persoane, domiciliu, data si locul nasterii, cetatenia, prenumele parintilor, serie si numar de CI, data si organul care a eliberat-o...

Uneori se ajunge chiar la absurd, atat din punct de vedere logic, al datelor necesare identificarii unei persoane, cat si al legislatiei privind protectia datelor personale. Astfel, in unele cazuri, pe langa datele anterior mentionate ( nume si prenume, domiciliu, data si locul nasterii, CI, CNP....) sunt consemnate in Registru, in clar, si numarul biroului din cadrul serviciului respectiv de evidenta a persoanelor care a eliberat CI-ul si data pana la care e valabila, profesia, ocupatia, locul de munca si functia la locul de munca, sexul, starea civila, titlul academic, gradul militar sau bisericesc, ba chiar si precizarea "fara antecedente penale" sau precizari tip "Antrenor Emerit la disciplina de tir sportiv (Conform ordinului ANS nr. 82 emis la 23.01.1991, Legitimatie nr. 1133/10.10.2004)". Aici a gasit MInisterul Justitiei de cuviinta sa exceleze in comunicare publica de informatii???

De ce aceste discrepante intre datele privind identitatea conducerii unei asociatii fata de o alta, in sensul ca despre unii se afisaza pe Internet practic totul - si ce nu e nevoie si nu e nici legitim sa stie publicul, iar despre altii practic nimic, Ministerul Justitiei nu precizeaza.... Si e greu de imaginat un motiv obiectiv si legitim, avand in vedere ca ministerul are la dispozitie documentele primare ale respectivelor organizatii, autentificate notariale sau atestate avocatial, unde este greu de crezut ca persoanele in cauza nu sunt mentionate cu toate datele de identificare.

5. OMISIUNI SI BIZARERII RELATIVE LA CONSILIUL DIRECTOR

La rubrica "Consiliu Director" ar trebui sa regasim in Registrul National ONG, asa cum este afisat pe Internet, componenta organului colectiv de conducere a asociatiei, ales de Adunarea Generala. Insa la multe asociatii, figureaza la rubrica respectiva din registru un singur nume. Ce ar trebui cititorul sa creada in aceste situatii? Ca s-a omis numele celolalti membri ai consililui director, sau ca asociatie are un consiliu... unipersonal ? La societatile comerciale este posibila existenta de "asociat unic", pentru ca legea prevede expres asa ceva. La asociatii functionand in baza OG 26 / 2000, fiind structuri prin definitie democratice si asociative, si neprevazandu-se ideea de "consiliu...unipersonal", e greu de acceptat ca fiind legala ideea unui consiliu director unipersonal...

La unele asociatii figureaza in Registru numai componenta initiala a consiliului director, la infiintarea asociatiei, la altele componenta la un moment dat ( nu cea initiala, dar nici cea actuala), la unele componenta la un moment dat si unele sau toate modificarile ulterioare (nu insa si cea initiala si / sau primele modificari). Nu se stie de ce aceasta abordare diferita de la o asociatie la alta...

Unele precizari din rubrica respectiva sunt clar utile, de genul "Exercitarea mandatului acestui Cons.Director a fost suspendata prin s.civ.nr.221/18.01.2006 din dos. 13641/2005 al JUD.PITESTI , ramasa definitiva prin nerecurare la 24.01.2006 si irevocabila la aceeasi data, pana la solutionarea irevocabila a cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. 13595/2005.", dupa ce se mentionase componenta consiliului director. Alte precizari sunt insa inutile sau generatoare de confuzie...

Uneori sunt trecute la rubrica respectiva, relativa la consiliul director, modificari in componenta Comisiei de Cenzori, sau precizari de tip "cenzorul va fi desemnat la prima intrunire legala a membrilor" desi asa ceva este o aberatie, pentru ca cenzorii nu pot fi parte din Consiliul DIrector si Comisia de Cenzori nu e organ de conducere, ci de control, deci total strtaina de rubrica respectiva dedicata consiliuli director.

Mai regasim la rubrica dedicata consilului director si precizari de tip "- s-a luat act de adeziunea a 6 noi membrii - ..." sau chiar si "un asistent social prin concurs" sau "se constituie comisii chinotehnice de dresaj, de servicii si de etologie", sau "se modifica art.8,9,10,11,12,13,14" desi asemenea informatii nu au ce cauta la rubica "consilul director".

La unele asociatii sunt mentionate la rubica "consiliu director" persoane cu functii executive pentru care, desi nu este exclus sa faca parte din acest organ, exista, prin lumina practicii in domeniu, dubii asupra faptului ca statutul organizatiei in cauza le include in componenta consiliului director: administratori, directori, sefi de departament, si mai ales "jurist", "contabil" sau "purtator de cuvant"!

Se gasesc si precizari de tip "CONSILIUL DIRECTOR NU VA MAI AVEA MEMBRII IN COMPUNEREA SA". Probabil se refera la reducerea numarului de membri ai consiliului director prin eliminarea posturilor denumite "membru" ramanand numai cele gen "presedinte", "vicepresedinte"... Dar nu este deloc clar, mai ales pentru persoane nefamiliarizate cu legislatia si practica ONG.

Se intalnesc si precizari de tip "Prelungirea mandatului membrilor Consiliului Director si a cenzorului pe o durata de inca trei ani" fara sa rezulte in vreun fel cine sunt acele persoane... Sau precizarea "patru consiliere generale" fara sa se indice vreun nume.... Sau "Organele de conducere ale asociatiei ....sunt: a) Adunarea Generala a Asociatilor ; b) Consiliul Director; c) Cenzorul" fara a se indica nume...

Relativ la componenta consilului director, se gasesc cazuri cu precizarea "nu rezulta" sau "NENOMINALIZAT" sau "desemnarea titularilor se va face dupa constituire", ceea ce ridica intrebari serioase privind legalitatea dobandirii de catre acele asociatii a personalitatii juridice, la un moment cand era in vigoare OG 26 / 2000, care prevede expres, la art. 6, ca nementionarea in Actul Constitutiv a "componentei nominale a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale asociatiei" este sanctionata cu nulitatea absoluta a acelui act.

In alte cazuri, la rubica dedicata consilului director al asociatiei, in loc de nominalizarea persoanelor ce il compun, se regasesc precizari de tip "proces verbal din 28.09.2005" sau "proces verbal din 10.10.2007" si atat, fara nici un nume sau alta precizare...

Se gasesc si cazuri in care la rubrica "consiliul director" este o insiruire de zeci de nume, la fel ca la rubrica fondatorilor... Sa fie toti membrii si parte din consiliu? Legea nu interzice expres, dar e aberant sa se suprapuna Adunarea Genarala cu COnsiliul Director la o asociatie cu zeci de membri.... Sau doar din eroare s-a trecut lista membrilor asociatiei si in rubrica de "consiliu director"?

Sau sunt redate pasaje intregi din procese-verbale de adunare generala, de exemplu: " La punctul trei al ordinei de zi, in numele Consiliului Director, dl. .... a prezentat nota privind prelungirea mandatului presedintelui.... Adunarea Generala a ....a hotarat ca mandatul actual al d-lui Presedinte ... sa fie prelungit pana la data intrarii in vigoare a noului Statut al ..., inregistrarea la Tribunalui Bucuresti etc. si a indeplinirii tuturor actelor si faptelor rezultate din prevederile noului ...";

Uneori sunt citate lungi din statut sau actul constitutiv, relativ la consiliul director, fara insa nominalizarea componentei acestuia, care ar trebui de fapt sa figureze la aceasta rubrica a registrului national ONG. Astfel, gasim in loc de numele membrilor acestui organ, texte ca de exemplu:
- "Art. 6. Organele de conducere, administrare si control ale asociatiei. 6.1. Organele de conducere, administrare si control ale asociatiei sunt: a) Adunarea generala a asociatilor; b) Consiliul director al asociatiei; c) Cenzorul. Art. 7. Adunarea generala a asociatilor. 7.1. Adunarea generala a asociatilor este organul de conducere al asociatiei si este alcatuit din totalitatea asociatilor."
- "Consiliul director ales pe o perioada de 2 ani format din 9 membrii, care vor fi desemnati de catre Adunarea Generala"
- "CONSILIUL DIRECTOR SUNT ORGANELOR DE CONDUCERE AL ASOCIATIEI" [sic!].
- "COMITETUL DE CONDUCERE" [si atat!... adica se indica denumirea data consilului director al acelei asociatii, nu insa si componenta acestuia...]

Intalnim si precizari de tip "organul de conducere al fundatiei [sic!] este Consiliul de Conducere alcatuit din..." desi este vorba de o asociatie, nu o fundatie.

Ca lista de probleme sa fie completa, nu lipsesc, din constatarile noastre (verificand datele comparativ cu cele primite direct de la organizatiile pe care le cunoastem), cazurile in care numele persoanelor din consiliul director al organizatiei sunt inscrise cu greseli de transcriere, creand dificultati celor care nu cunosc numele corect al acelor persoane.

6. HAOS LA RUBRICA PRIVIND STATUTUL DE UTILITATE PUBLICA

Registrul national ONG are si rubrici in care ar trebui inscrise datele referitoare la recunoasterea, prin Hotarare de Guvern, a statutului de utilitate publica, conform cap.VI in special art. 39 din OG 26 / 2000. COncret, sunt doua rubrici, una pentru numarul si cealalta pentru data HG-ului de acordare a acestui statut de utilitate publica. Numai ca in Registrul National ONG de pe site-ul Ministerului Justitiei, mentiunile corecte sunt minoritare fata de cele aberante, ce nu ar fi avut ce cauta la acea rubrica. In plus, diversitatea acestora este uimitoare...

Astfel, la prima privire, apare impresia ca multe asociatii au recunoscut caracterul de utilitate publica, insa la o privire atenta, se constata ca de fapt, din eroare, in acea rubrica a fost mentionat nu numarul de HG, ci temeiul legal pe baza caruia acea asociatie ar putea eventual obtine intr-o buna zi statutul de utilitate publica.

Numai ca, asa cum s-a mentionat anterior, si aceasta indicare a temeiului legal pentru eventuala recunoastere a utilitatii publice este facuta intr-un mod pentru care termenul "neunitar" este mult prea bland. Astfel, gasim o adevarata "salata", cu ingrediente precum:
- "art.1, 4, 5, 7, 8 - 12 din OG 206/2000"
- "art.1, 4, 5, 7, 8 - 12 din OG 26/2000"
- "art.1, 4-5, 6-9, 11-12 din OG 26/2000"
- "art.1,4-5,6-9 si 11-12 din OG 26/2000 si art.8 al.1 lit.b din OG 75/2001"
- "art.1, 15 si urm.din OG 26/2000"
- "art.1,4-5,7,8-12 DIN OG 26/2000 MODIFICATA PRIN LEGEA 246/2005"
- "art.5 din OG 26/2000"
- "art.5 alin.1 si art.10 alin.1 din OG 26/2000"
- "art.5, art.6-8 si 11-12 din OG 26/2000"
- "art.5,6,7 din OG 26/2000"
- "art.5, 6, 7, 8, 16, 17 din OG 26/2000"
- "Art.6-8 si 12 din OG 26/2000"
- "art.6-8 si 11-12 din OG 26/2000"
- "art.7, 8 si urm.din OG 26/2000"
- "art.7 si 8 din OG 26/2000"
- "art.7,8,9 din OG 26/2000"
- "art.7-8 si 11-12 din OG 26/2000"
- "art.7 din OG 26/2000"
- "Art.7,10,11 din OG 26/2000"
- "art.7 alin.2, 10 si 11 din OG 26/2000"
- "art.8 al.2 ind.1 din OG 26/2000"
- "art.8 si urmatorele din OG 26/2000"
- "art.8 si urm.din OG 26/2009"
- "ART.8 SI 11 DIN OG 26/2000"
- "art.10 alin.1 din OG 26/2000"
- "ART.13 DIN og 26/2000"
- "art.33 din OGR 26/2000"
- "art.33 din OG 26/2000"
- "art.33 alin.1 din OG 26/2000"
- "art.33, art.8-12 din OG 26/2000"
- [HG] 26 / 2000
- [HG] 246/2005
- OUG 26/2000
- "OUG 26/2000 modificata si republicata prin Legea 246/2005" [OUG 26 /
2000 nu se refera la ONG-uri, e vorba de OG 26 / 2000, si aceasta nu a fost republicata...],
- "OUG 26/2000 MODIFICATA SI COMPLETATA PRIN OG 37/2003"
- "OG 26/200 SI LG-69/2000"

Dincolo de aceste nesfarsite variatii in indicarea articolelor in cauza din OG 26 / 2000, sunt in unele cazuri indicate si acte normative care nu au nimic de a face cu statutul de utilitate publica, cum ar fi de exemplu:
- "Decret 31/1931"
- "Legea 21 / 1924"
- "LEGEA 21/1924, LEGEA 31/1954, LEGEA 32/1954.",
- "legea 21/1994"
- "Lg. 114 11/10/1996",
- "Lg.21/1924, Lg.31/1954, Lg.52/1954"
- "DECRETUL REGAL NR. 1898 DIN 1892"

Ba chiar este indicat anul 1996 ca an de dobandire a statutului de utilitate publica pentru o asociatie de proprietari (!), desi asociatiile de proprietari nu au cum obtine un asemenea statut, legea lor speciala de organizare si functionare neavand dispozitii in acest sens, asa cum are OG 26 / 2000. Insa din faptul ca asociatia a dobandit personalitate juridica in 2001, putem banui ca acel "1996" este pur si simplu "ratacit" in acea rubrica...

7. INSCRIERI MULTIPLE ALE ACELEIASI ORGANIZATII

In anii '90 erau semnalate in presa cazuri de autoturisme diferite, avand insa acelasi numar de inmatriculare. Ba chiar a fost un caz in care s-au ciocnit doua autoturisme si soferii implicati au constatat ca ambele au acelasi numar de inmatriculare, inclusiv in talon. Si niciunul nu era fals... ci autoritatea competenta isi incurcase bazele de date si nu mai stia care numar a fost deja alocat si care nu. Cel putin aceasta era explicatia publica...

Ei bine, poate ca o "compensare", Registrul National ONG aduce situatii inverse, si anume de inregistrarea uneia si aceleiasi organizatii de mai multe ori, la pozitii diferite, cu numere de identificare diferite. De ce sa isi faca cineva prin falsuri identitati multiple, daca ti le pot acorda chiar autoritatile? Sunt chiar cazuri cand o organizatie figureaza de cate trei, patru sau chiar mai multe ori in tabel, la pozitii diferite, si chiar cu numere diferite de inregistrare in Registrul National ONG!

Mai mult, sunt asociatii care pe adeverinta emisa de Ministerul Justitiei le este specificat un anumit numar de ordine in Registrul National ONG, iar in Registru in varianta publicata pe site-ul ministerului este specificat un cu totul alt numar...

8. INCHEIERE

Analiza ar putea continua cu alte "perle" din Registrul national ONG - sectiunea "asociatii" de pe site-ul Ministerului Justitiei, precum si cu a celorlalte sectiuni. Dar nu e cazul, pentru ca, pe de o parte, Ministerul Justitiei insusi pune la indoiala acuratetea datelor postate pe propriul sau site, precizand prin tipica formula echivoca "informatiile afisate... au caracter consultativ", adica mai direct spus, ele pot fi adevarate sau nu, ministerul neasumandu-si raspunderea pentru ce publica pe site-ul sau oficial...

Pe de alta parte, nu continuam aceasta analiza si pentru ca sunt deja destule elemente care sa indreptateasca la aplicarea apelativului de "haos" si la tragerea unui semnal de alarma cu privire la intolerabila dar probabil deliberata neseriozitate cu care este tratat la nivelul Ministerului Justitiei acest subiect.

Situatia este neschimbata de ani de zile. Si nu sunt greseli strecurate la un moment dat si care raman pe Internet pentru ca nu a avut cineva timp sa inlature sau inlocuiasca documentele vechi, cum se intampla in alte situatii. Pentru ca, in cazul Registrului National ONG, cele cinci fisiere sunt inlocuite cu unele actualizate la fiecare cateva saptamani. Insa greselile, omisiunile si aberatiile nu dispar, ci se pastreaza, transcriu, acumuleaza si inmultesc cu fiecare noua versiune, revizuita, a Registrului...

Aceasta situatie este din pacate in suspecta concordanta cu "atentia" pe care guvernantii ultimelor doua decenii o arata la adresa societatii civile in general si la adresa sectorului ONG in particular, din toate punctele de vedere, in frunte cu latura legislativa si administrativa, parand sa difere doar tonul discursului public, ba rezervat sau chiar rautacios la adresa ONG-urilor, ba pozitiv-apreciator sau chiar mieros in aparente, neacoperit insa de o reala vointa politica de a respecta si sprijini o dezvoltare durabila a societatii civile organizate in Romania.

Cluj-Napoca, 30 august 2010

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

INVITATIE

Editia lunara august 2010 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

JOI, 26 august 2010 se va desfasura la Cluj-Napoca editia lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 36-a din seria "critical mass" inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta... sau isi pot imprumuta una din proiectul "I Love Velo" de langa Sala Sporturilor. Intalnirea participantilor va fi, ca de obicei, in Skate-Parc (parcul I.L.Caragiale, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu), incepand cu ora 17:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 18:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica. Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Traseul propus este: Parcul I.L.Caragiale - str.C.Daicoviciu - str,E.Isac - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - str.Cuza Voda - p-ta M.Viteazu - str.Dragalina - str.E.Grigorescu - str. Donath - str.Miraslau - bd.1 Decembrie 1918 - pasarela peste Somes - pista pentru biciclete de pe malul Somesului - str.Uzinei Electrice - al.Stadion - str.G.Cosbuc - C.Motilor - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - str.Cuza Voda - p-ta M.Viteazu - str.R.Ferdinand - parcul I.L.Caragiale.

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com.

Demersurile se inscriu si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0740-995597

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

Informatie de presa:

BIKE ROMANIA TOUR 2010 INCHEIATA CU SUCCES
500 de kilometri strabatuti cu bicicleta in vestul Carpatilor Meridionali

La sfarsitul saptamanii care a trecut, Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat a 12-a editie a expeditiei cicloturistice montane BIKE ROMANIA TOUR, care a vizat in acest an extremitatea vestica a Carpatilor Meridionali.

Timp de o saptamana, cei 22 de participanti, membri ai CCN sau ai unor cluburi partenere din tara (Resita, Constanta, Turda) si strainatate (Germania, Ungaria), impartiti in mai multe grupe, au parcurs pe mountain bike-uri drumuri forestiere, pastorale si de caruta si poteci si plaiuri din muntii Tarcu, Muntele Mic, Cernei, Mehedinti si platoul Mehedinti, explorand, testand si documentand accesibilitatea lor cicloturistica, pedaland in total peste 500 km si urcand in total o diferenta de nivel de peste 8.000 metri.

Printre obiectivele vizitate s-au numarat Parcul National Domogled-Valea Cernei, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, lacurile de acumulare Iovanu, Prisaca, Valea Mare, Maru si Rusca, statiunile turistice Poiana Marului, Muntele Mic si Baile Herculane, pitorestile catune montane Cracu Teiului, Poiana Lunga si Dobraia, numeroase izbucuri, cleanturi si abrupturi stancoase, cascade, pesteri, o duzina de chei, vechi mori de apa, ruine de fortificatii, biserici monument istoric, alte atractii si obiective turistice.

Pe langa aceste frumuseti si valori au fost insa constatate si documentate si aspecte ce afecteaza negativ mediul si turismul. Astfel, a fost evidenta degradarea multor drumuri prin crearea de fagase, eroziune si infundarea prin vegetatie, fie in urma parasirii satelor si salaselor izolate montane, fie prin transport de lemne sau piatra cu tonaje mult peste limita admisa. Mult mai grava insa este amenintarea pe care o prezinta iresponsabilul proiect promovat in continuare, in mod ilegal, de catre autoritatile centrale, vizand realizarea a unui drum national (DN 66A) prin inima acestei superbe zone.

De asemenea se remarca si in acesta regiune o tendinta de degradare arhitectonica si urbanistica in anumite localitati, iar o "culme" a iresponsabilitatii este revoltatorul caz - in continuare nerezolvat - al abandonarii si ruinarii vechilor cladiri monument istoric- adevarate bijuterii arhitectonice - din statiunea Baile Herculane, care se coroboreaza cu parcarea si camparea haotica, intr-o inghesuiala, mizerie, fum, miros si zgomot "muzical" de nedescris pe valea Cernei, amonte de Baile Herculane, formand una dintre cele mai negre pete pe obrazul turismului romanesc.

Nu pot fi uitate nici starea proasta sau absenta indicatoarelor si marcajelor turistice pe mai multe trasee importante, existenta unor taieri rase de padure pe mari suprafete sau in zone in care nu ar fi admisibile, si mai ales impactul negativ asupra mediului, dar si asupra altor turisti, pe care il are tolerarea practicarii asa-zisului "sport" sau "turism" motorizat in zone naturale, care se manifesta intens in special ca "enduro" ( cu motociclete de teren) in zona Muntele Mic-Tarcu (dar nu numai).

Datele GPS detaliate colectate vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor existente si formularea de propuneri de trasee cicloturistice in zona, care sa se integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee Cicloturistice din Romania (RNTCR) iar cele peste 4000 de fotografii realizate vor servi la pregatirea unor proiectii publice de imagini prin care CCN va populariza in toamna acestui an superlativele turistice ale acestei zone prea putin cunoscute din sud-vestul Romaniei.

Ca marea majoritate a actiunilor CCN, nici "Bike Romania Tour 2010" nu a beneficiat de finantatori sau sponsori, participantii suportand individual toate costurile. Innoptarea s-a facut in corturi iar masa s-a servit cu mijloace proprii. Conditiile meteo au fost excelente si nu s-au inregistrat accidente, probleme tehnice sau medicale semnificative sau alte incidente, iar unele dificultati de orientare erau parte implicita din program, fiind o tura axata pe explorare si documentare.

Tura a fost asistata de doua autovehicule care au transportat bagajele mari pe rute ocolite, accesibile auto, de la un loc de campare la altul, fiind conduse pe rand de participanti, prin tragere la sorti, pentru ca dificultatea si lungimea drumurilor vizate ( etape de peste 75 km / zi, cu peste 1600 m diferenta de nivel in urcus, pe drumuri nemodernizate) si incertitudinile privind existenta si starea unor drumuri nu permiteau parcurgerea traseelor propuse cu bagaje mari pe bicicleta.

"Vom reveni cu siguranta in aceasta zona cu peisaje minunate, biodiversitate deosebita si trasee foarte frumoase pentru cicloturism montan, drumetie si escalada. Speram sa nu continue degradarea ei, pentru ca trebuie sa ne putem bucura de ea nu doar noi, ci si generatiile viitoare" a declarat la finalul turei Simona Pop, presedintele Clubului de Cicloturism "Napoca" (CCN).

Programul "Bike Romania" este derulat de CCN cu incepere din 1999, in fiecare an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea fiind deschisa membrilor CCN si a altor cluburi partenere de profil din tara si strainatate, precum si reprezentantilor altor structuri interesate de cicloturismul montan in Carpati.

Pe langa scopul utilitar, de documentare, Bike Romania Tour 2010 si-a propus si a reusit sa asigure participantilor o vacanta ecologica activa reusita in grup, pe doua roti, pe munte, cu valoare de model, prin aceasta inscriindu-se si in campania "Velorutia Romana" desfasurata de Clubul de Cicloturism "Napoca" in colaborare cu Asociatia "Bate Saua" Bucuresti, cu sprijinul GEF-SGP, vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu scop utilitar si recreativ.

Cluj-Napoca, 23 august 2010

Radu Mititean
director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

Comunicat de presa:

INCEPE "BIKE ROMANIA TOUR 2010"
Expeditie cicloturistica montana in vestul Carpatilor Meridionali

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) desfasoara in saptamana 16-24 august 2010 a 12-a editie a expeditiei cicloturistice montane BIKE ROMANIA TOUR, care va viza in acest an vestul Carpatilor Meridionali.

Timp de o saptamana, cei peste 20 de participanti vor parcurge pe mountain bike-uri, explora, testa si documenta din punct de vedere cicloturistic peste 500 de kilometri de drumuri forestiere, de tractor si de caruta din masivele Tarcu, Muntele Mic, Mehedinti, Cernei si din Platoul Mehedinti.

De pe traseu nu vor lipsi Parcul National Domogled-Valea Cernei, Parcul Natural Portile de Fier, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Clisura Dunarii, lacurile Iovanu, Valea Mare, Cerna, Maru si Rusca, statiunile turistice Poiana Marului si Baile Herculane, alte atractii si obiective turistice.

Datele GPS, fotografiile si alte informatii culese pe teren vor fi utilizate si pentru actualizarea planului de retea nationala de trasee cicloturistice si pentru editare de ghiduri si harti de profil iar cele mai frumoase imagini vor fi prezentate public in proiectiile pe care clubul nostru le va organiza din nou incepand cu luna septembrie.

Aceasta tura se inscrie in programul "Bike Romania" pe care Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) il desfasoara cu incepere din 1999, in fiecare an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea fiind deschisa membrilor CCN si a altor cluburi de profil din tara si strainatate, precum si reprezentantilor presei de specialitate, agentiilor de turism, expertilor altor factori interesati de cicloturismul montan in Carpati.

Pe langa scopul utilitar, de documentare, Bike Romania Tour 2010 isi propune si sa asigure participantilor o vacanta ecologica activa reusita in grup, pe doua roti, pe munte, cu valoare de model, prin aceasta inscriindu-se si in campania "Velorutia Romana" desfasurata in colaborare cu Asociatia "Bate Saua" Bucuresti, cu sprijinul GEF-SGP, vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu scop utilitar si recreativ.

RADU MITITEAN
director executiv

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

INVITATIE

Editia lunara iulie 2010 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

JOI, 29 iulie 2010, (si nu sambata, ca pana acum), se va desfasura la Cluj-Napoca editia lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 35-a din seria “critical mass” inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta... sau isi pot imprumuta una din proiectul "I Love Velo" de langa Sala Sporturilor. Intalnirea participantilor va fi, ca de obicei, in Skate-Parc (parcul I.L.Caragiale, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu), la ora 17:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 18:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica. Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Traseul propus este: Parcul I.L.Caragiale - str.C.Daicoviciu - str. E.Isac - str. P.Maior - p-ta L.Blaga - str. Napoca - bd.Eroilor - Calea Dorobantilor - giratoriu Marasti - bd. 21 Decembrie 1989 - str.Memorandumului - Calea Motilor - str.G.Cosbuc - al.Stadion - str. Uzinei Electrice - pista bicilisti de pe malul Somesului - pasarela peste Somes - bd. 1 Decembrie 1918 - str. Miraslau - str.Fintinele - str.Al.Vlahuta - str. O.Goga - str.Mamaia - str. Dragalina - str.R.Ferdinand - parcul I.L.Caragiale.

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com. Demersurile se inscriu si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0740-995597

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
========================================

I N V I T A T I E
la prezentarea cu imagini sustinuta de Mihai Udvar:
"SCANDINAVIA PE DOUA ROTI"

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean miercuri, 28 iulie 2010, de la ora 21:30, la terasa "Heltai" (str. Clinicilor nr.18, in curtea din spate) la o prezentare cu imagini cu titlul "Scandinavia pe doua roti". Intrarea este libera.

Va fi o prezentare fotografica a unei expeditii cicloturistice prin Danemarca, Suedia si Norvegia, in care au fost strabatuti peste 2500 km cu bicicleta incarcata cu bagaje mari (inclusiv cort, saltea, sac de dormit...), aratand prin aceasta cata independenta iti ofera bicicleta si cate lucruri frumoase pot fi vazute in mod placut, activ si ecologic, in cursul unei asemenea ture pe doua roti.

Proiectia va fi sustinuta de protagonistul turei, Mihai Udvar, membru activ al Clubului de Cicloturism "Napoca" avand in palmaresul biciclistic ture de mare anvergura in tara si strainatate si cunoscut deja publicului prin prezentarile foto si video sustinute si articolele publicate pe teme biciclistice. El ne va oferi si de aceasta data nu doar imaginile superbelor peisaje cu natura nordeuropeana, ci si fotografiile multor obiective culturale si ilustrarea facilitatilor pentru biciclisti din orasele scandinave.

Imaginile au fost realizate in cursul expeditiei cicloturistice "Velo Trans Europa 2009", ce s-a inscris in programul "Trans Europa" derulat de Clubul de Cicloturism "Napoca" de peste 15 ani cu scopul general de strabatere pe bicicleta a cat mai multe tari europene si de cunoastere a valorilor culturale si naturale a acestora si a conditiilor create pentru circulatia cu bicicleta in scop utilitar si recreativ. Proiectia face parte si din campania "Velorutia Romana" derulata la Cluj in 2010 de CCN, ca partener local al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania si cu sprijinul GEF-SGP.

Va asteptam!

MIHAI UDVAR
coordonator proiect - tel. 0742-405768

RADU MITITEAN
director executiv - tel. 0744-576836

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

ASA NU: DOUA NOI "PISTE DE BICICLETE" PE TROTUARE DIN CLUJ
- Analiza critica a unor recente realizari ale Primariei clujene -

1. Sumar

Primaria municipiului Cluj-Napoca a realizat in ultimele saptamani doua noi asa-zise piste pentru biciclete, pe strazile Horea respectiv Calea Dorobantilor, dar amplasate pe trotuare, cu latime de numai un metru sau chiar mai putin, cu obligativitate de utilizare si cu intrerupere pentru portiuni de 10-20 de metri in zona fiecarei interesectii, si preconizeaza trasarea lor si pe alte portiuni, care deja sunt semnalizate cu indicatoare rutiere specifice.

Clubul de Cicloturism "Napoca" dezaproba aceste lucrari si considera ca, la modul cum au fost realizate, nu sunt acceptabile si nu sunt de natura sa promoveze utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare in mediul urban, ci il descurajeaza, creand si probleme pietonilor, dar favorizand in schimb traficul automobilistic, care ar trebui de fapt descurajat. Unica solutie adecvata pe termen scurt este inlaturarea indicatoarelor care impun obligativitatea utilizarii lor, iar pe termen lung este mutarea pistelor la nivelul carosabilului, cu latirea suprafetei utile la minim 1,6 metri pe sens.

2. Inadecvarea de principiu

Ca o chestiune de principiu, noile piste pentru biciclete in general nu ar trebui amplasate pe trotuare, luand din putinul care a mai ramas pietonilor, ci din spatiul alocat la ora actuala pentru stationarea si deplasarea autovehiculelor, pentru ca scopul principal al realizarii de cai de comunicatie specifice pentru biciclete este incurajarea cetatenilor sa treaca de la autoturism la bicicleta, nu sa fie impinsi biciclistii pe trotuare, impreuna cu pietonii, si sa se "faca loc" mai mult masinilor degajand carosabilul de biciclisti...

In plus, chiar si unde trotuarele sunt foarte generoase (incat in urma realizarii unei piste de 1,6 metri latime utila pe sens, plus spatii de siguranta, sa ramana o latime utila pentru pietoni de minim 4 metri), exista alte considerente, legate in special de fluenta si siguranta la intersectii, pentru care pistele nu ar trebui trasate pe trotuare decat in mod exceptional, temporar si / sau pe portiuni limitate, nicidecum pe sute de metri sau kilometri...

Inacceptabilitatea de principiu a trasarii pistelor pe trotuare a fost in mod repetat subliniata de Clubul de Cicloturism "Napoca" si de alte organizatii bicilistice, inclusiv de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si este expres mentionata si in Apelul public din 22 septembrie 2007 si in cel din 22 aprilie 2010, ambele depuse oficial la Primaria clujeana insotite de mii de semnaturi de sustinere, dar evident ignorate de edili.

3. Deficiente specifice - introducere

Analiza specifica se concentreaza pe pistele pentru biciclete trasate din dispozitia Primariei municipiului Cluj-Napoca in lunile iunie-iulie 2010 pe trotuarul vestic la strazii Horea intre intersectia cu str.Dragalina si cea cu str. I.L.Caragiale si pe trotuarul estic al acesteia, de la intersectia cu str.Closca pana in apropiere de p-ta Garii, precum si pe trotuarul nordica al Caii Dorobanilor intre Administratia Finantelor Publice a Mun. Cluj-Napoca ( vizavi de Palatul de Justitie) si apropierea intersectiei cu str. Petofi Sandor.

Dincolo de chestiunea de principiu, modul concret de realizare a celor doua "piste" ridica numeroase alte probleme, si anume faptul ca sunt prea inguste si sunt mereu intrerupte, in schimb li s-a conferit caracter obligatoriu ca utilizare, interzicand implicit biciclistilor sa circule pe carosabil, desi, pentru majoritatea dintre ei, acesta ar fi mai favorabil chiar fara niciun marcaj sau facilitate pentru biciclisti, in comparatie cu aceste noi "piste".

4. Deficiente specifice - ingustime

Astfel, latimea de numai un metru sau chiar mai putin face orice depasire legal imposibila, astfel ca un biciclist lent, deplasandu-se cu 10-15 km/h (de exemplu un copil, un incepator, o bicicleta transportand incarcatura grea sau o persoana in varsta) sa "tina pe loc" timp indelungat toti biciclistii din urma lui, desi majoritatea ar dori si ar putea sa pedaleze cu 20-30 km/h. Daca ar fi doar o portiune ingustata scurta, de cateva zeci de metri, ar fi tolerabil. Dar e vorba de doua ( de fapt trei) "piste" de cate circa 1 km fiecare!

Precizam ca imposibilitatea legala a oricarei depasiri deriva nu doar din tipul de marcaj aplicat din dispozitia Primariei (banda simpla continua, paralel cu axul caii de comunicatie, incalcarea ei de catre vehicule fiind interzisa si pedepsita de legislatia rutiera) ci din faptul ca, informitate cu prevederile exprese ale legislatiei rutiere, este interzis biciclistilor sa ruleze pe trotuar in afara pistei marcate, deci la orice intrerupere a acesteia, ei sunt obligati sa coboare de pe bicicleta.

5. Deficiente specifice - discontinuitate

O alta problema este lipsa continuitatii. Asfel, pistele nou trasate incep si se sfarsesc "nicaieri", undeva la multi metri ( uneori multe zeci de metri) distanta de intersectia cea mai apropiata, in loc sa existe un racord adecvat amenajat si marcat.

Dar problema nu este doar la capete, pentru ca "pistele" la ora actuala se intrerup cu cativa metri sau chiar mai mult inainte respectiv dupa fiecare intersectie, ceea ce obliga legal biciclistul sa franeze si coboare de pe bicicleta si sa parcurga pe jos, pe langa bicicleta, acea portiune de trotuar, in zona fiecarei traversari a unei strazi laterale, neavand voie sa circule pe bicicleta pe trotuar pe portiunile nemarcate.

Daca ar dori sa circule cat mai mult pe bicicleta si cat mai putin pe jos, impingand-o, alternativa la mersul pe langa bicicleta, pe trotuar, intre capetele segmentelor de pista, ar fi si mai descurajanta, pentru ca ar trebui ca biciclistul de fiecare data sa coboare de pe trotuar si sa se strecoare printre masinile parcate paralel cu bordura pana la carosabil, si se asigure si apoi sa urce pe bicicleta si sa porneasca, sa pedaleze cateva zeci de metri pe banda intai, ca apoi din nou sa coboare din sa, sa se strecoare printre masinile parcate si sa urce din nou bicicleta pe trotuar ajungand la punctul unde pista se reia...

Astfel, orice varianta ar alege, respectand legea, biciclistul este fortat sa devina partial pieton, iar viteza lui medie de deplasare se reduce drastic, facand astfel circulatia cu bicicleta neatractiva pe acea directie, pentru ca viteza este unul dintre pricipalele atuuri ale bicicletei ca mijloc de transport urban.

6. Deficiente specifice - discontinuitate - exemplu concret

Ca exemplu concret, putem analiza situatia creata pe str. Horea. Cei circa 900 m de pista (de pe trotuarul vestic, intre intersectia cu str. Dragalina si cea cu str. I.L.Caragiale) prezinta nu mai putin de trei discontinuitati circa 15-20 metri fiecare (intersectiile cu str. St.L.Roth. Crisan si Campeni). Cand va fi trasata pista si pe portiunile de trotuar de la capete, deja partial semnalizata prin indicatoare specifice (intre p-ta Garii si intersectia cu str. I.L.Caragiale, respectiv intre intersectia cu str.St.L.Roth si str. Baritiu), pe mai putin de 1,1 km vor fi cinci portiuni de interupere a pistei, deci cinci zone de "descalecare" obligatorie!

Daca mai adaugam discontinuitatile din zona celor doua statii de transport in comun (unde marcajul de delimitare devine intrerupt si bicilistilor li s-a impus, prin semnalizare, "cedeaza trecerea" in loc sa li se amenajeze o ocolire adecvata si protejata), inseamna ca pe pista de pe latura vestica a strazii Horea, biciclistul este legal obligat sa se dea jos de pe bicicleta si sa mearga o portiune pe jos, impingand-o, la fiecare 180 sau chiar la fiecare 140 de metri. Oare edilii au calculat ce procent ar reprezenta sectiunea ce trebuie parcursa pedestru, impingand bicicleta, din cei circa 1,1 km dintre p-ta M.Viteazu si p-ta Garii? Cred ei sincer ca in acest mod se incurajeaza mersul pe bicicleta in oras?

7. Deficiente specifice - lipsa traversari

In mod normal, pentru asigurarea fluentei traficului biciclistic, cel putin in axul unei strazi principale, i se acorda prioritate fata de traficul auto de pe strazi secundare, marcand "treceri pentru biciclete" la intersectii, iar in intersectiile importante se opteaza pentru una dintre solutiile care asigura celeritatea fluxului biciclistic la nivel cel putin egal cu cel pentru autovehicule.

Din pacate, in cazul "pistelor" recent trasate pe trotuare pe str. Horea si Calea Dorobantilor, la intersectiile cu strazi secundare nu au fost realizate niciun fel de facilitati pentru biciclisti. Continuitatea pistelor pentru biciclete pur si simplu se intrerupe, nefiind in continuare niciun marcaj, in conditiile in care pentru pietoni exita marcata "trecere pentru pietoni" la aproape fiecare din intersectiile in cauza (insa, conform legii, bicicletele nu pot circula pe trecerile pentru pietoni). Prin urmare, la orice asemenea traversare biciclistii trebuie sa coboare de pe bicicleta si sa treaca de intersectie pe jos...

8. Deficiente specifice - obstacole fizice

Pe sau in imediata apropiere a pistelor recent trasate exista si diverse obstacole, care nu ar trebui sa existe. Astfel, la putini metri de capetele pistelor in dreptul fiecarei intersectii cu strazi secundare,
nu sunt amenajate rampe sau macar tesituri la borduri, sau, daca sunt, nu sunt in axul pistei ( de fapt sunt mini-rampe mai vechi proiectate pentru fotolii rulante, care sunt legal asimilate pietonilor). Prin urmare biciclistii trebuie sa salte rotile bicicletelor peste borduri.

In alte situatii, marginea unor panouri publicitare, stalpi de curent din beton, stalpi metalici ce sustin indicatoare rutiere, parcometre, coloane de afisaj, jardiniere sau alte elemente de mobilier urban vin pana la limita pistei, asa cum e marcata la sol sau ating planurile verticale imaginare care o delimiteaza lateral, desi ar trebui sa existe spatii de siguranta. Uneori chiar intra pana in spatiul propriu-zis al pistei... Ele sunt un evident pericol pentru siguranta circulatiei biciclistice si ar trebui inlaturate cat mai curand, daca nu au fost rezolvate inainte de trasarea pistei sau simultan cu marcarea ei, cum ar fi fost normal.

Un exemplu cras a putut fi admirat pe Calea Dorobantilor, vizavi de Palatul de Justitie, unde trona initial o toneta / chiosc de ziare chiar in mijlocul pistei proaspat trasate. In urma sesizarilor biciclistilor, reflectate si in presa, in loc sa fie inlaturata toneta, initial "solutia" a fost, pentru edili, stergerea acelei portiuni de pista, prin acoperirea cu vopsea neagra a marcajului proaspat executat, pe bani publici. Intre timp a fost inlaturata toneta, si a ramas zona intrerupta a noii-fostei piste, care va fi probabil (re)trasata unde a fost stearsa zilele trecute...

9. Incheiere

In 2010, in afara de aceste doua nefericite "piste" analizate mai sus, s-au mai executat cateva lucrari de noi infrastructuri, precum si de intretinere a celor realizate in 2009. Si ar mai fi trebuit deja demult puse in practica diverse lucrari aprobate in 2009...

Dar despre toate acestea, si despre alte aspecte actuale ale infrastructurilor pentru biciclete in Cluj-Napoca, intr-un document viitor...

Prezenta analiza se inscrie in campania "Velorutia Romana" derulata la Cluj-Napoca in 2010 de CCN, ca partener local al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania si cu sprijinul GEF-SGP.

Cluj-Napoca, 20 iulie 2010

RADU MITITEAN
director executiv CCN

PS
Stam la dispozitia celor interesati cu fotografii relevante ce ilustreaza afirmatiile din articol

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

PROIECTUL "I LOVE VELO" LA CLUJ - BUNE SI RELE

In 12 iulie 2010 a fost inagurat si la Cluj-Napoca, de catre asociatia Green Revolution din Bucuresti si Primaria clujeana, cu Raiffeisen Bank ca sponsor principal, proiectul "I [Love] Velo", prin care 150 de biciclete sunt puse la dispozitie in mod gratuit doritorilor, pentru intervale de pana la doua ore. Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) considera proiectul in sine ca fiind binevenit si laudabil, dar ca unele aspecte ale implementarii si prezentarii lui sunt inadecvate.

CCN saluta extinderea proiectului "I Love Velo" la nivelul mai multor mari orase din Romania, inclusiv Cluj-Napoca, felicita initiatorii pentru demers, sponsorilor pentru orientarea lor catre o activitate utila public si prietenoasa fata de mediul inconjurator si multumeste Primariei clujene ca a pus la dispozitie un spatiu pentru proiect.

Consideram ca aceasta oportunitate, deja folosita de un numar apreciabil de clujeni, va contribui la dezvoltarea unei culturi a agrementului urban si petrecerii timpului liber in mod mai activ si ecologic si ii va incuraja pe multi sa invete sa mearga cu bicicleta sau sa se reobisnuiasca sa circule cu ea. Astfel, desi proiectul "I Love Velo" are un scop recreativ, nu utilitar, in mod indirect poate contribui si la promovarea mobilitatii urbane durabile.

Din pacate insa, numeroasele aspecte pozitive sunt umbrite de cateva aspecte negative, care puteau fi evitate, daca Green Revolution si Primaria clujeana ar fi consultat organizatiile de biciclisti si publicul si ar fi studiat si respectat legislatia si bunele practici in domeniu. Nu ar mai fi fost prezentat proiectul in mod fals ca fiind "bike sharing" si factor de mobilitate urbana durabila, si nici nu s-ar fi recurs la abuzuri de tip retinerea actului de identitate pe durata comodatului bicicletei.

Astfel, atat Primaria clujeana, cat si asociatia Green Revolution, au pretins ca proiectul "I Love Velo", in modul in care este implementat (toate bicicletele intr-o singura locatie - Sala Sporturilor - care nu este una centrala, si orar care debuteaza mult peste debutul invervalului de "bussiness hours"), ar fi un proiect de "bike sharing". De fapt nu este nici pe departe asa ceva, iar prin utilizarea abuziva a termenului se creeaza confuzie si implicit se creeaza dificultati in dezvoltarea unor adevarate proiecte de biciclete comunitare care se incadreaza in ceea ce s-a consacrat pe plan mondial ca fiind "bike sharing" (cu multe zeci de statii unde pot fi preluate si predate bicicletele, amplasate in punctele de maxim interes, cu orar mult extins sau non-stop si cu biciclete echipate corespunzator pentru nevoi utilitare si folosibile adecvat intr-un spectru larg de timp si spatiu).

In urma protestelor noastre, Primaria clujeana a recunoscut public faptul ca "I Love Velo" de fapt nu este un proiect de bike-sharing, cum a fost prezentat initial, ci unul cu scop recreativ, si ca nu inlocuieste, ci urmeaza a fi complementar unui adevarat proiect de bike-sharing ce urmeaza sa fie implementat pe viitor in Cluj-Napoca. Ne exprimam satisfactia pentru aceasta rectificare facuta in declaratiile date presei de care purtatorul de cuvant al Primariei si regretam ca aceasta pozitie nu figureaza si pe site-ul oficial www.primariaclujnapoca.ro in sectiunea "comunicate" sau in alta locatie, pentru a se evita pe viitor orice echivoc.

Din pacate insa, asociatia Green Revolution pare sa insiste in continuare ca "I Love Velo" ar fi un proiect de "bike sharing", deoarece il prezinta si acum pe propriul site de Internet, in comunicate de presa si in alte imprejurari, in acest mod fals, iar aceleasi dezinformari le regasim inscriptionate pe toate bicicletele din proiect, pe bannerul de la punctul de comodat de pe platoul de langa Sala Sporturilor "Horia Demian" si pe alte materiale. Speram ca ele vor fi corectate cat de curand, suprimand termenul "bike sharing".

De asemenea, desi era in mod evident ilegal, s-a pretins initial utilizatorilor proiectului "I Love Velo" la Cluj sa isi lase, in schimbul bicicletei, un act de identitate in pastrarea functionarilor de la punctul de comodat. Desi sesizati asupra ilegalitatii, initial atat Primaria cat si asociatia Green Revolution au insistat prin reprezentantii lor ca nu ar fi o practica abuziva, iar Ministerul Mediului si Padurilor a accpetat sa isi ofere inaltul patronaj pentru proiect, iar insusi ministrul a fost prezent acum cateva zile la deschiderea centrului "I Love Velo" din Targu-Mures, fara sa se intereseze sau sa ii pese ca patroneaza o ilegalitate, care la punctele din Bucuresti dateaza de multa vreme....

Dupa ce Politia clujeana a confirmat public ilegalitatea acestui mod de procedare si a pus in vedere ca vor fi aplicate sanctiunile prevazute de lege, practica abuziva a incetat la Cluj si acum doar se prezinta actul de identitate, nu se si retine. In schimb, exista informatii ca in alte centre "I Love Velo" acest abuz continua, iar asociatia Green Revolution, in mod regretabil, a refuzat sa recunoasca deschis ca a gresit si, mai mult, a insistat in continuare, in declaratii de presa, in ciuda evidentei, ca totusi practica nu ar fi ilegala...

Desi unii au fost dezamagiti de calitatea oarecum modesta a bicicletelor si de faptul ca au o singura viteza si nu au legatoare, noi opinam ca aceste chestiuni nu sunt probleme semnificative, daca ne raportam la destinatia acestor biciclete, pentru ca, desi proiectul a fost prezentat ca "bike sharing", de fapt bicicletele acestea sunt destinate unor plimbari usoare pe pista de biciclete de pe malul Somesului, eventual si prin Parcul Central si prin Centru si cateva cartiere situate in zone plane, nu circulatiei in scop utilitar sau recreativ prin intregul oras sau in imprejurimile acestuia.

In schimb, faptul ca nu sunt echipate cu mijloacele prevazute de lege pentru conditii de vizibilitate redusa, face ca ele sa nu poata fi legal utilizate dupa momentul cand incepe sa se insereze, desi oficial s-a anuntat ca pot fi utilizate pana la ora 22:00. Nici acum, in iulie, nu este legal sa circuli la acea ora fara lumina alba sau galbena in fata si rosie in sapte, iar in septembrie-octombrie, cand se intunca mult mai repede, nici la ora 20:00 nu mai pot fi legal utilizate bicicletele din proiectul "I Love Velo" asa cum sunt echipate la ora actuala....

Speram da deficientele semnalate vor fi remediate integral, la sistemele "I Love Velo" din toate orasele in care este deja operational, si ca vor fi evitate in orasele in care vor fi dezvoltate pe viitor. Speram ca si alte sisteme legate de biciclete, indiferent de tip sau initiator, vor tine cont de bunele practici si de cerintele legale, atat ca fond (caracteristici si echipare tehnica, amplasamente si mod de operare a sistemului) cat si ca forma (mod de prezentare publica). Subliniem ca o adecvata consultare publica si cu organizatiile biciclistilor ar preveni asemenea derapaje. Uram succes proiectului "I Love Velo" si dorim ca laturile lui pozitive sa fie maximizate iar deficientele rapid si in totalitate inlaturate si evitate pe viitor.

RADU MITITEAN
director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

Comunicat de presa:

INCEPE "APUSENI FAMILY BIKE CAMP 2010"
- tabara de cicloturism montan pentru parinti si copii in Muntii Apuseni-

Joi 8 iulie 2010 incepe tabara de cicloturism montan pentru parinti si copii "Apuseni Family Bike Camp 2010", organizata de Clubul de Cicloturism "Napoca" pe valea Ariesului, cu baza la Brazesti, in muntii Trascau si Muntele Mare, special pentru membrii si simpatizantii asociatiei care au copii mici.

Scopul principal al actiunii este sa ofere tinerilor parinti, si in special mamelor, posibilitatea de a continua sa faca sejururi montane pe bicicleta si pe jos, in ciuda faptului ca timpul disponibil le este mai redus si forma fizica si nivelul de antrenament nu mai este cel din trecut, fara sa trebuiasca sa se desparta mai multe zile de cei dragi.

Cele 8 familii participante vor avea ocazia sa petreaca mai multe zile active intr-un cadru natural foarte frumos. In fiecare zi se planifica doua grupe - una formata din copii si cate unul dintre parinti, care va face plimbari pe jos si jocuri pe pajisti, iar cealalta grupa de mamici si tatici va face cate o excursie pe bicicleta sau pe jos in circuit. Apoi rolurile se vor schimba, incat fiecare dintre parinti sa aiba alternativ zile de turism activ si zile de stat cu cei mici.

"Apuseni Family Bike Camp 2010" este o actiune-model in domeniul promovarii turismului activ nemotorizat, in concordanta cu scopul Clubului de Cicloturism "Napoca": un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

RADU MITITEAN
director executiv

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
========================================

COMPROMITEREA CONCEPTULUI DE BICICLETE COMUNITARE
prin modul in care este prezentat public proiectul "I [love] Velo"
de catre organizatia initiatoare, sponsor si diverse autoritati publice

In presa citim in ultima vreme diverse articole privind lansarea de catre o organizatie neguvernamentala, initial in colaborare cu o primarie, si mai recent gratie sponsorizarii unei mari banci si sub patronajul unui minister, cu sprijinul primariilor, a unor centre in mai multe mari orase din tara, unde cetatenii vor putea "inchiria" gratuit, pentru cate doua ore, biciclete.

Exemple de comunicate si articole pe acest subiect:
http://www.greenrevolution.ro/page/ComunicateInner/objId/231
http://www.csr-romania.ro/news/comunicate-de-presa/692--asociatia-green-revolution-deschide-primul-centru-ivelo-din-iasi.html
http://www.stiriong.ro/pagini/asociatia-green-revolution-deschide-prim.php
http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Clujul_va_avea_o_-banca-_de_biciclete_0_285571854.html

Desigur ca sunt de salutat in principiu aceste proiecte prin care se pun la dispozitie publicului in mai multe orase un numar considerabil de biciclete care pot fi imprumutate ( "inchiriate" gratuit) pe cate doua ore. Si este evident foarte bine ca acele resurse sunt folosite in domeniul biciclistic, nu pentru promovarea unor vehicule motorizate sau alte chestiuni care nu au efect pozitiv de mediu, sau chiar au efect negativ ( cum e cazul diverselor activitati motorizate asa-zis "sportive" sau recreative).

Este insa foarte regretabil ca se utilizeaza pentru aceste proiecte termenul de "bike sharing" si ca mai nou se si afirma deschis sau se lasa sa se inteleaga faptul ca ele ar avea o utilitate semnificativa si pentru mobilitatea urbana in sens utilitar, nu doar recreativ.

In realitate, cat timp sunt plasate in parcuri (nu in zonele cu flux maxim de oameni, ca sursa sau destinatie sau punct intermodal), si cat timp e vorba de o singura locatie (nu de zeci sau sute de puncte in care poti lua / lasa bicicleta), contributia lor la o mobilitate urbana mai putin automobilistica si mai mult biciclistica este foarte redusa.

Un adevarat proiect de bike-sharing pe termen scurt (in sensul in care s-a consacrat pe plan international acest termen si cum a fost pus in practica in sute de orase din tarile dezvoltate si ar fi de dorit sa apara si la noi) implica obligatoriu:

- Un numar ridicat de puncte in care poti lua si inapoia bicicleta comunitara de care te-ai folosit pentru a de deplasa in oras. In orase medii trebuie ca prag minimal multe zeci, iar in metropole trebuie minim cateva sute de puncte de operare.

- Punctele de operare trebuie sa fie amplasate in principalele surse si destinatii de flux uman ridicat ( de ex. gari, autogari, statii de metrou, zone comerciale, centre de cartier, zone cu concentratii ridicate de institutii publice administrative, de unitati de invatamant, de institutii culturale etc.), nicidecum acolo unde autoritatile aveau teren disponibil sau unde considera ele ca "nu deranjeaza" alte utilizari

- Orarul punctelor de operare trebuie sa fie non-stop sau, in cel mai rau caz ( de ex. daca sunt operate uman, nu in sistem automat), extins pentru a corespunde cu rutinele de deplasare ale maselor ce cetateni, deci si dimineata devreme, cand multi merg la serviciu sau la scoala ( nu doar dupa ora 10:00 cum se preconizeza in proiectul "I [like / love] Velo" )

Prin modul cum se prezinta public aceste proiecte (initial proiectul "La Pedale", si acum proiectul "I [love / like] Velo"), dealtfel laudabile si binevenite in fond, se seamana si mentine confuzie in randul publicului ( dar si a autoritatilor locale) si exista riscul de a compromite ideea de bike-sharing adevarat si de a ingreuna aparitia lui si in Romania.

Amintim ca bike sharing-ul, precum si centrele de inchireire "clasica" de biciclete, posibilitatea de a lua biciclete in mijloacele de transport urban in comun si alte asemenea masuri sunt necesare si importante, dar nu trebuie sa aiba un caracter prioritar fata de dezvoltarea unor retele urbane coerente de cai de comunicatie pentru biciclete si a facilitatilor publice de parcare a lor in siguranta.

Ori, faptul ca autoritatile locale din marile orase ale Romaniei nu manifesta decat declarativ preocupari serioase pentru dezvoltarea infrastructurii specifice pentru circulatia bicicletelor, ca nu exista viziune si planuri adecvate si ca putinele realizari concrete au mari deficiente ( ex. piste prea inguste, duse pe trotuare, lipsa continuitatii si directitudinii etc. ) faca ca un sistem de bike-sharing, chiar bine facut, sa aiba o utilitate foarte redusa.

In concluzie regretam si dezaprobam faptul ca organizatia Green Revolution isi prezinta proiectul in acest fel, ca "bike sharing", si ca Raiffeisen Bank, Ministerul Mediului si Padurilor si diverse primarii de mari orase (Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca....) se fac implicit partase la acest tip de abordare, de natura sa aduca daune promovarii bicicletei ca mijloc de transport urban. Pacat ca o idee generoasa risca sa fie compromisa prin modul ei de prezentare si promovare publica. Nu este insa tarziu pentru corectarea acestui nefericit derapaj comunicational...

Radu Mititean
director executiv CCN