MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 181 - in 12 aprilie 2025
Author: CCN
•4/05/2025 11:38:00 p.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 181

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 12 aprilie 2025 a 181-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC181), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala si cartierele Plopilor si Manastur, cu lungime de 15 km si diferenta de nivel de circa 100 m, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de nivel semnificativ de antrenament sau experienta la pedalat.

Traseul planificat este Piata Unirii ( coltul spre bd.Eroilor) - str. R.Ferdinand - str. G.Baritiu - pista biciclete Parcul Central – Splaiul Independentei – pista biciclete mal drept Somes de la Sala Sporturilor la intrarea in Parcul Rozelor - str.Plopilor – str.Portile de Fier – str. Tasnad – str.Taberei – Cl. Floresti – giratoriul Calvaria – str. Primaverii – str. Gr.Alexandrescu – al. Micus – al.Padin – str.Ciobanului – str.Gr.Alexandrescu – str. Agricultorilor – str. Batozei – str. Bucium – Cl.Floresti - str.Ciobanului – str.Gr.Alexandrescu – str.Bucium – al.Garbau – str. Ravasului – str. Primaverii – str.Parang – str. Bucegi - al.Tazlau – str.Parang – Baza Sportiva La Terenuri – str. Marisel -aLNegoiu – al.Borsa – al. Retezat – str. Mehedinti – str. Izlazului – str. Campului – str. Urcusului – str. Govora – Cl.Manastru – str.Clinicilor – p-ta L.Blaga – str. Napoca - p-ta Unirii .

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o anumita componenta recreativa si chiar turistica, prin pedalarea si prin zone mai linistite si atractive arhitectural, cum este zona ultracentrala a municipiului, Parcul Central si malul Somesului Mic in zona vestica a orasului si parcuri pe langa care trece traseu ( Parcul Rozelor, Parcul IL Caragiale, Parcul Colina).

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, ceea ce, chair daca ritmul este unul lent sau mediu si nu sunt diferente semnificative de nivel, este deja o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 181 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

De exemplu, este in continuare inacceptabil faptul ca infrastructurile pentru biciclete sunt intrerupte in zona Pietei Unirii, terminandu-se brusc in coltul sudvestic pista de pe str. Napoca si zona pietonala in care e permis accesul biciclistilor pe str. Universitatii, fara vreo continuitate sau varianta rezonabila pentru biciclisti de a continua spre capatul pistelor de biciclete care incep in coltul sudestic al pietei, pe Bd. Eroilor si pe latura estica a pietei, astfel ca biciclistii sunt fortati fie sa devina pietoni, sa se urce cu bicicleta pe ingustul trotuar de pe str. Napoca colt cu Universitatii si sa traverseze capatul estic al str. Napoca ca pietoni pana in zona pietonala a Pietei Unirii si sa o strabata pe langa biciclete si apoi sa astepte la inca un semafor, trecand tot ca pieton, ca sa ajunga la capatul pistelor ce incep in coltul sudestic al pietei, fie, in acelasi scop, sa traverseze doua benzi de circulatie, pana pe banda a treia, pe o distanta de doar cateva zeci de metri, in plin trafic auto intens ce vine in mare viteza de pe str. Napoca sau demareaza in tromba cand se face verde la semafor, fie dupa cateva zeci de metri de pedalat pe banda intai pe latura sudica a pietei Unirii, la intrarea pe bd.Eroilor, sa se opreasca, sa coboare de pe bicicleta, sa o urce pe trotuar ( sau sa fi venit pana acolo ca pieton, pe trotuar, pe langa bicicleta, pe toata latura sudica a pietei), si sa astepte verde si sa traverseze ca pieton de pe latura sudica a bd.Eroilor spre zona pietonala din coltul sudestic al Pietei Unirii, de unde reincep, dupa alta bucata „lipsa”, spre est si spre nord piste de biciclete.

E inacceptabil si ca in coltul sudestic al Pietei Unirii sa nu exise continuitate si conectare intre pista de pe Bd.Eroilor si cea de pe latura estica a pietei, si accesul spre ele sa nu fie marcat nici dinspre carosabi, ci sa fie obligati biciclistii sa se transforme in pietoni din orice directie ar veni, in conditiile in care exista spatiu arhisuficient pentru infrastructura velo segregata fata de zonele pietonale si carosabil, si a exista si marcaj de traversare pentru biciclete, recent desfiintat de Primarie. In plus este necorectata de ani de zile semnalizarea rutiera eronata de la capatul pistei de pe latura estica a pietei, unde sunt amplasate doua indicatoare rutiere care se exclud reciproc.

Si e inacceptabil si ca pe latura vestica a Pietei Unrii nu li se permite deloc biciclistilor sa circule, nici in regimul „la pas” ( max. 5 km/h) specific zonelor pietonale, cand vor sa continue dinspre str. Napoca sau Universitatii spre str. Memorandumului, ci trebuie sa ocoleasca intreaga piata Unirii ( laturile sudica, vestica si nordica) in varianta anterior descrisa pana la coltul sudesic al pietei, si cu statul succesiv la doua semafoare, ca pieton, in coltul nordestic ( la intersectia cu str. Ferdinand si Bd.21 Decembrie). Asta in conditiile in care e lata de zeci de metri fasia pe care se pot deplasa pietonii si vehiculele (in afara de suprafata cvasipermanent ocupata de terase) si au voie sa circule – si sunt si indicatoare rutiere in acest sens (indicand sensul de circulatie si obligativitatea unor viraje) autoturismele riveranilor, camionetele de aprovizionare si cele ale diversilor livratori, vehiculele grele de servicii publice si cele de tonaj mare ce mereu aduc sau preiau materiale de le frecventele constructii provizorii ce se monteaza si demonteaza in Piata Unirii unde acel gen de amenajari se tin lant. Si s-au aplicat recent multe amenzi (si inca abuziv, in multe cazuri, in sensul de invocat alte fapte, nereale, decat pedalatul in zona pietonala, desi verbal asta s-a imputat acelor persoane). In conditiile in care pe str. Universitatii, tot cu regim de zona pietonala, se tolereaza accesul biciclistilor, nu doar al autovehiculelor riveranilor si a celor de aprovizionare, salubritate si alte servicii publice.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa

Cluj-Napoca, 5 aprilie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN
0744-576836





, , , , , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA MONDIALA A APEI - 22 MARTIE - SARBATOARE SAU DOLIU ?
Author: CCN
•3/20/2025 06:16:00 a.m.

ZIUA MONDIALA A APEI - 22 MARTIE - SARBATOARE SAU DOLIU ?

22 Martie este Ziua Mondiala a Apei (WWD) https://www.un.org/en/observances/water-day . In 2025 este a 32-a editie a acestui eveniment marcat sub egida Organizatiei Natiunilor Unite. La nivel mondial, 22 martie este o zi de reflectie, de dezbateri, de constientizare, de cautare a solutiilor la problemele tot mai grave actuale si viitoare in domeniul apei. Autoritatile din Romania insa vad de multe ori aspectul festivist, si o considera o zi de sarbatoare, de raportat cati bani am mai atras si cheltuit "pentru ape", desi inseamna de regula "pe turnat betoane". De fapt ar trebui sa fie o zi de ingrijorari. Pentru ca, atat pe plan mondial, cat si in Romania, apele - desi sunt considerate seva vietii - sunt tratate de omenire cu neglijenta. Ba chiar cu iresponsabilitate criminala.

Se recunoaste ca avem deja o criza a apei nu doar in tarile cu clima arida, ci si in majoritatea tarilor din zona temperata, inclusiv in Romania. O criza cantitativa si calitativa. O criza ce vizeaza si apele subterane, dar si cele de suprafata. O criza care ameninta si omul, nu doar prin degradarea componentelor acvatice ale mediului, ci si direct, prin amenintarea la adresa asigurarii apei necesare agriculturii, industriei si altor nevoi umane, inclusiv apei potabile pentru populatie. E timpul ca toti oamenii sa se trezeasca la realitate, in frunte cu autoritatile publice, si sa inteleaga ca in stilul actual riscam sa simtim in viitorul apropiat marile probleme ale apei...

Epidemiile vin si pleaca, razboaiele la fel, crizele politice evoluează, cele economice sunt depasite după cativa ani, dar crizele de mediu in general si criza apelor poate fi pe termen foarte lung sau ireversibila, motiv pentru care ar trebui să beneficieze de mult mai multa atentie din parte autoritatilor dar si a cetatenilor.

DE ACTUALITATE MAXIMA: CONSERVAREA GHETARILOR

Tema din 2025 pentru Ziua Mondiala a Apei este ”conservarea ghetarilor”. Pentru a mari gradul de constientizare in randul oamenilor privind importanta deosebita a ghetarilor in functionarea ciclului apei in natura si in sustinerea vietii. Aproape doua miliarde de oameni depind pentru perioade lungi din an pentru alimentarea cu apa, agricultura si productia de energie electrica de topirea ghetarilor si refacerea lor in sezonul mai bogat in precipitatii. Ziua Mondiala a Apei din 2025 isi propune sa ridice nivelul de constientizare cu privire la provocarile pe care le aduce topirea accelerata a ghetarilor si in general schimbarile climatice. Mai mult, 21 martie a fost declarata Ziua Mondiala a Ghetarilor si va fi marcata pentru prima oara in 2025, an care de altfel a fost declarat ca fiind Anul International al Conservarii Ghetarilor, cu scopul ca toti cetatenii sa inteleaga importanta criosferei.

In 2023, se estimeaza ca ghetarii la nivel mondial au pierdut peste 600 de gigatone din masa lor - cea mai mare scadere din ultimii 50 de ani. Este de stiut ca 70% din apa dulce de pe Terra e sub forma de zapada sau gheata. A se vedea si https://www.un-glaciers.org/en

EVOLUTII RECENTE ALE EFORTURILOR INTERNATIONALE

Disfunctiile din intreg ciclul apei submineaza progresele in toate domeniile majore, de la sanatate la foamete, de la asigurarea de locuri de munca la egalitatea de gen, de la educatie la industrie, de la dezastre naturale la probema pacii si razboiului. Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 6 din "Agenda 2030" Adoptata de ONU in 2015 viza asigurarea, pana in 2030, a accesului la apa curata pentru toti oamenii de pe glob, insa la acest moment atingerea acestui obiectiv pare tot mai putin fezabila in termenul propus, astfel ca este nevoie de un efort general concertat, de la organizatii mondiale si guverne pana la fiecare om in parte.

In acest sens, La Conferinta ONU pe tema Apei, care a avut loc in 22-24 martie 2023 la New York, si care a fost cel mai mare eveniment de profil din ultimii 50 de ani, cu peste 10000 de participanti, s-a adopat "Agenda de Actiune pentru Apa". 

A 38-a reuniune a structurii ONU specializate pe teme de apa ( UN-Water ) a avut lor in 18-19 august 2023 la Stockholm, in Suedia, https://www.unwater.org/news/38th-un-water-meeting. In 18-19 septembrie 2023 a avut loc la New York reuniunea de varf privind Obiectivele de Dezvoltare Durabila ( ODD / SDG) in care ODD 6 legat de ape a fost un subiect foarte important.

La Conferinta ONU pentru schimbari climatice ( COP 28) din decembrie 2023, au avut loc peste 150 de sesiuni si evenimente pe teme de ape si s-a obtinut integrarea problemei apei in documentul GCA ( ”Global Goal on Adaption”) https://www.unwater.org/news/who-cop28-achieves-milestone-integration-water-sanitation-health-and-food-systems-global-goal

In fine, a 39-a reuniune a UN-WATER avut loc in 12-13 martie 2024 la Roma https://www.unwater.org/news/39th-un-water-meeting discutandu-se si pregatirea conferintei ONU pe teme de ape in 2026.

Preocuparile mai intenese pe teme de ape la nivel mondial nu au aparut doar in ultimii ani. Astfel, in Decembrie 2016, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat in unanimitate rezolutia “Decada Internationala (2018–2028) de Actiune – Apa pentru Dezvoltare Durabila” pentru a sprijini punerea unui mai mare accent pe ape în urmatorul deceniu. Subliniind ca apa este un element esential pentru dezvoltarea durabila si pentru eradicarea saraciei si foametei, statele membre ONU au exprimat profunda ingrijorare pentru lipsa de acces la apa potabila sigura, canalizare si igiena, precum si cu privire la dezastre provocate de ape, penurie si poluare a apelor, generate de urbanizarea exacerbată, creşterea demografică, deşertificarea, seceta şi schimbările climatice.

Noua Decada a apelor axeaza pe dezvoltarea durabila si managementul intregrat al resurselor de apa pentru atingerea obiectivelor sociale, economice si de mediu, si de asemenea se va axa pe implementarea si promovarea programelor si proiectelor conexe, precum si pe continuarea cooperarii si parteneriatelor la toate nivelele, cu scopul de a contribui la atingerea scopurilor si obiectivelor convenite la nivel international pe teme legate de ape, incluzand cele ce sunt parte din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabila.

Dincolo de limbajul oficial, cu parfum de "limbaj de lemn" tip ONU, trebuie remarcat ca, prin lansarea in 2023 a noii initiative "Agenda de Actiune pentru Apa" desi suntem abia usor trecuti de jumatatea "Noii decade a apei" se recunoaste implicit ca lucrurile nu se indreapta in dirctia dorita si preconizata, desi au trecut mai multi ani de la adoptarea Agendei 2030 si lansarea "Noii decade".

Inclusiv UE, in ciuda dorintei de a fi lider mondial in tranzitia spre o economie si o societate cu impact de mediu mai redus, este foarte in urma cu alinerea efectiva la Agenda 2030 si implicit si cu obiectivele acesteia in domeniul apelor, iar Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei este departe de ce putea si ar trebui sa fie o asemenea strategie.

PARADOXUL ONU SI UE - PROTECTOARE SI DISTRUGATOARE ALE APELOR

Paradoxul este ca si ONU, pe de o parte, prin unele agentii si programe, isi propune sa protejeze mediul inclusiv apele, ca patrimoniu al intregii umanitati si mostenire esentiala pentru generatiile viitoare, dar prin alte agentii si programe incurajeaza si chiar finanteaza proiecte ce aduc grave prejudicii ecologice apelor si pun in pericol pe termen lung intregi ecosisteme si regiuni, in numele rezolvarii unor probleme de moment in alimentarea cu apa a unor comunitati si activitati umane.

Iar UE nu este mai prejos, finantand masiv lucrari care pericliteaza grav ecosistemele si mentinand politici agricole si de dezvoltare spatiala care, ducand la o si mai mare antropizare si presiune industriala si urbanistica asupra a ceea ce a mai ramas din natura Europei, pun in grav pericol pe termen lung apele chiar daca, pe de alta parte, pun mare accent pe prevenirea si combaterea poluarii si pe pastrarea biodiversitatii.

Romania este din pacate o campioana la interpretari aberante, transpunand inadecvat si incalcand sistematic inclusiv Directiva-Cadru "Apa" a Uniunii Europene (60/2000) si conventiile internationale de mediu cu relevanta pentru protectia apelor, prin proiectele pe care le promoveaza in legatura cu toate corpurile semnificative de ape din Romania, pe care le vede mai ales ca o resursa economica de exploatat, nu ca pe un patrimoniu natural ce trebuie in primul rand ocrotit.

FAPTELE AUTORITATILOR CONTRAZIC VORBELE FRUMOASE

In ultimele doua decenii, autoritatile au recunoscut public, desi cam "cu jumatate de gura", ca a fost o mare greseala realizarea pe scara larga de desecari, taieri de meandre, indiguiri si alte lucrari de asa-zisa "regularizare" a raurilor, ca trebuie nu doar stopata continuarea pe acest drum si revenit mai aproape de starea naturala anterioara, prin refacerea zonelor umede, facilitarea inundarii controlate a anumitor suprafete la ape mari, dezincorsetarea raurilor etc.

Doar ca exista o masiva discrepanta intre vorbe si fapte, pentru ca aproape toate politicile si investitiile sunt in continuare nu pentru renaturari si ecologizari, ci pentru reparatii si consolidari de "lucrari de aparare" si pentru noi betonari, canalizari, indiguiri, dragari, devieri si desecari, in ultimii ani adaugandu-se iresponsabilele planuri de a introduce in conducte cvasitotalitatea raurilor de munte pentru a face lanturi de microhidrocentrale si de a transforma in canale navigabile toate raurile medii si mari din interiorul tarii, iar apele subterane sunt amenintate de preconizata exploatare a gazelor de sist prin facturare hidraulica, toate acestea inseamnand un dezastru ecologic musamalizat de autoritatile care ar trebui sa protejeze mediul, mai nou sub pretextul crizei generate de razboiul din Ucraina si masurile economice adoptate contra statului agresor de UE si de alte state si cercuri de influenta la care Romania se aliniaza.

O CACEALMA CONTINUA - COMITETELE DE BAZIN

Consultarea factorilor interesati si participarea lor la luarea deciziilor in domeniul apelor, ar trebui sa aiba loc prin "Comitetele de Bazin". Autoritatile au tergiversat din 1996 pana in 2000 emiterea reglementarilor prevazute de Legea Apelor, apoi inca un an infiintarea lor efectiva, ocazie cu care procedura de desemnare a reprezentantilor ONG-urilor a fost in mai multe cazuri masiv fraudata de autoritati, iar apoi s-a refuzat corectarea acelui abuz si inlaturarea celor nereprezentativi. Alegerile au fost nu doar nedemocratice ci initial si pentru un mandat nelimitat (!) iar revizuirea aberantei reglementari in cauza a lasat multe ale probleme nerezolvate.

Oricum Comitetele de Bazin nu au fost nicidecum "parlamente ale apei" ci mai mult structuri nefunctionale, de forma, care doar aprobau formal, fara dezbateri si fara modificari, toate propunerile Administratiilor Bazinale de Ape... La un moment dat, Comitetele de Bazin au fost restructurate, dar la fel de netransparent si nedemocratic, iar alegeri deschise pentru reprezentanti ONG se pare ca, cel putin la anumite bazine, nu au mai avut loc deloc. E oare mai bine decat acum un doua decenii si jumatate, cand au avut loc, dar au fost fraudate?

RAURILE MARI DE MUNTE - VICTIME ALE HIDROENERGETICII CLASICE

Lacurile de acumulare, in special cele de mari dimensiuni sau in zona de munte si lanturile de baraje si derivatii interbazinale au si multe consecinte negative complexe si grave asupra mediului si nu numai. De aceea, in diverse tari dezvoltate se recunoaste acum ca s-a exagerat in trecut, si nu se mai prea fac noi baraje, ba chiar se regreta construirea anumitor baraje. In Romania, desi raurile interioare au debite mici, s-au facut mari acumulari pe majoritatea cursurilor de apa, adesea in lant si cu captarea si devierea a sute de rauri pentru a aduce mai mult debit in acele lacuri de acumulare, lasand practic seci nenumarate vai si creand dezechilibre hidrologice si ecologice care acum abia incep sa se vada.

Cu toate acestea, se continua construirea de baraje incepute sau proiectate inainte de 1990 si chiar altele noi, cum este de exemplu planul unui mare lac de acumulare pe valea Azugii sau pe Basca Mare sau in defileul superior al Muresului sau lacul de acumulare aferent propusei centrale hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti, ce va distruge unul din ultimele platouri cvasinaturale din muntii Gilaului, dar va si transforma lacul Tarnita - principala sursa de apa potabila a Clujului - intr-un simplu bazin cu nivel oscilant, proiect care desi pare nascut mort e mereu reanimat politic de autoritati iar societatea Hidro Tarnita SA a consumat multi ani banii publici pe ”cautarea de investitori”.

Sau proiectul hidroenergetic de pe Defileul Jiului, unde dupa o lunga, inegala si dura lupta cu autoritatile publice coalizate cu Hidroelectrica pentru distrugerea acestui superb rau montan, societatea civila si o mana de cetateni hotarati sa salveze aceasta valoare au reusit sa obtina prin justitie anularea auorizatiilor de construire abuziv emise. In loc sa se conformeze hotararilor judecatoresti definitive, autoritatile au continuat lucrarile si acum incearca in continuare sa modifice legislatia pentru a redeschide calea aparentei legalitati pentru odiosul lor plan de distrugere a Jiului sau sa forteze emiterea ilegala de autorizari sau scutirea abuziva de autorizarea de mediu a respectivului proiect hidrotehnic. Din pacate in multe posturi de decizie sunt inca iresponsabili care mai cred sincer in aberatia la moda al mijlocul secolului trecut, cand se discuta serios de a valorifica pe cat posibil total "potentialul hidroenergetic" al tuturor apelor curgatoare...

RAURILE MICI DE MUNTE UCISE DE MICROHIDROCENTRALE

Raurile mici care au scapat sau vor mai scapa de devierea spre alte vai, sunt amenintate in majoritatea lor de lanturi de microhidrocentrale (MHC), ce le condamna din punct de vedere ecologic dar afecteaza grav si peisagistic vaile in ansamblul lor. Se poate vedea deja pe ambii versanti ai muntilor Fagaras, in muntii Rodnei, in Bucegi, in muntii Bihor, Gilau-Muntele Mare, Vladeasa, Sureanu, Tarcu etc. , dar vizate sunt multe alte rauri, in ciuda asigurarilor date in ultimii ani de autoritati. Acest atac MHC se deruleaza chiar sub ipocritul pretext al grijii pentru mediu prin promovare de energie "verde" si mai nou au fost promovate ba sub pretextul ca din cauza razboiului dintre Rusia si Ucraina si deciziei de a se renunta la importul de gaz si petrol rusesc, trebuie dat unda verde la orice proiect energetic indiferent de impactul negativ de mediu, ba ca decoarbonizarea sectorului energetic nu se poate face decat cu alte sacrificii de mediu, de exemplu sacrificarea apelor sau acceptarea riscurilor de mediu ale energeticii nucleare, realizand in Romania un tip de CNE care nu exista inca nicaieri in lume pentru ca nu au fost considerate suficient de sigure...

In realitate sunt interese financiare private si complicitati la nivel inalt in autoritatile publice, multe proiecte trebuind sa fie investigate nu doar de autoritatile de mediu, daca ele si-ar face datoria, ci si de - sau mai ales de - organele de cercetare penala. Acestea par insa in continuare cu gura, ochii si urechile astupate cand e vorba de coruptie care afecteaza si mediul natural, desi cateva dosare par a fi in lucru si legat de ape. Un bun exemplu poate fi cazul Raului Alb din Muntii Retezat, sau a Nerei, unde in ciuda ilegalitatilor evidente, initiativele de MHC sunt stopate momentan, dar nu exista vreo garantie ca nu vor fi reluate. Pe Somesul Rece, lucrarile stopate de cativa se preconizeaza a fi reluate, intru distrugerea a ce a mai ramas natural din acel superb rau de munte.

NAVIGATIA - UN INAMIC PANDIND MARILE RAURI

Desi Romania este semnatar al Conventiei Internationale privind Protectia Fluviului Dunarea si s-a angajat sa realizeze Coridorul Verde al Dunarii renaturand partial lunca cu zone umede distrusa prin desecari in anii '70 si sa pastreze zonele care sunt inca apropiate de starea naturala, Ministerul Transporturilor a promovat multi ani un proiect megalomanic de adancire a senalului navigabil, taierea de ostroave si inchiderea de brate secundare ale fluviului, pe multe sute de kilometri, care ar degrada ce a mai ramas din Dunare din punct de vedere ecologic si nu numai. Dar vizate (intr-un alt program urias de investitii, din fericire inca nedemarat practic) sunt si Muresul, Somesul, Siretul, Prutul, Oltul, Argesul, Jiul, Ialomita si alte rauri, pe care politicieni iresponsabili au decis sa fie amenajate ca si cai navigabile, desi nu au debitele raurilor din tarile occidentale si deci, ca sa devina navigabile, vor trebui transformate total, in simple canale, distrugandu-le din punct de vedere ecologic. Guvernul a si emis o hotarare pentru canalizarea Argesului...

Iar autoritatile locale clujene au discutat in ultimii ani despre transformarea Somesului Mic in canal navigabil pe parcursul din municipiul Cluj-Napoca, si chiar au alocat fonduri pentru o asemenea crima de mediu, si unii chiar lanseaza fantezii cu navigabilitatea din Cluj pana la Dej, ceea ce inseamna o distrugere mult mai ampla din punct de vedere ecologic, in loc sa isi propuna dezafectarea unor lucrari aberante realizate de Administratia Nationala Apele Romane in ultimii ani constand in betonarea malurilor in mai multe portiuni din oras. Aval de Cluj se canalizeaza portiuni din Somesul Mic si din afluenti, sub pretextul "mutarii" pentru prelungirea pistei aeroportului, se incorsetaza apele intre ziduri de beton, ca in cele mai negre decenii ale secolului trecut cand nimic nu statea in calea furiei hidrotehniste, Apele Romane parand in continuare in postura lupului cioban la oi daca ne uitam la diverse proiecte de ”amenajari” pe care le promoveaza...

NICI ARIILE NATURALE PROTEJATE NU SUNT LA ADAPOST DE APUCATURILE BETONISTICE ALE HIDROTEHNICIENILOR, CU GANDIRE DE SECOL TRECUT

Nu scapa de setea de a turna beton, de a introduce in conducte si de a le artificializa nici raurile din interiorul parcurilor nationale si naturale si alte categorii de arii naturale protejate. Astfel, in Retezat s-au continuat lucrarile de captare a unor rauri si deviere subterana a lor spre lacul Gura Apelor, dar si planuri de microhidrocentrale, netrecand total pericolul pentru Raul Alb, unul din ultimele cursuri salbatice pe intreaga lungime, in Parcul National Defileul Jiului se continua demersurile pentru o mare hidrocentrala, ce va face sa dispara din albie mare parte din debit, in Parcul Natural Gradistea de Munte - Cioclovina se pregatesc hidrocentrale pe raul Strei, in muntii Fagaras si in multe situri Natura 2000 se preconizeaza noi proiecte hidroenergetice desi asemenea planuri incompatibile cu statutul de arie naturala protejata si au dus la declansarea procedurii de infringement contra Romaniei, care oricum sta prost la protectia naturii si nu ar mai trebui sa isi permita asemenea agresiuni, mai ales ca pretinde ca implementeaza Directiva-Cadru Apa...

Dar cum inca scamatori cu acte in regula in ale pseudostudiilor de impact de mediu, continua sa produca documentatii aberante prin care pretind ca o microhidrocentrala nu are impact negativ de mediu desi seaca aproape total raul respectiv, ba chiar ca are impact pozitiv asupra mediului, si autoritatile inchid ochii, niciun rau din Carpati nu este in siguranta. Un alt pretext pentru betonarea albiilor raurilor este "protectia localitatilor si cailor de comunicatii" desi se stie ca prin indiguiri si betonari nu faci decat sa accentuezi global riscurile si daunele, care prin asemenea lucrari doar se muta ceva mai in aval... Ipocrizia suprema este finantarea indigurilor si altor lucrari de "regularizare" din... "Fondul pentru Mediu", care ar trebui folosit pentru protectia, nu pentru distrugerea mediului natural!

IPOCRIZIA SLOGANULUI CU INTOARCEREA CU FATA LA APE - FARA SA NE MAI PUTEM APROPIA DE ELE

La nivel de declaratii, autoritatile romanesti recunosc ca trebuie "sa ne intoarcem cu fata spre ape" si ca un contact mai strans al cetateanului cu raurile si lacurile duce la mai mult respect si protectie. In practica insa autoritatile concesioneaza sau inchiriaza malurile lacurilor sau tolereaza constructii abuzive, vile si debarcadere, ingradiri si blocari ale accesului public la maluri si pe plaje, desi sunt prin lege proprietate publica si nu ar trebui sa fie rezervate catorva potentati. In alte tari se faciliteaza accesul la mal, se reduc pantele si se fac plaje si pajisti pe malul raurilor si lacurilor, inclusiv in centrul marilor orase, si se amenajeaza debarcadere pentru ambarcatii nemotorizate si locuri pentru scaldat, iar de-a lungul malurilor se fac alei pietonale si piste pentru biciclisti, banci si locuri de agrement.

La noi dimpotriva, se inchid raurile intre ziduri inalte verticale de beton care nu permit accesul la apa, se interzice scaldatul, inotul, surfingul sau navigatia cu alte ambarcatii, in loc de amenajare pentru pietoni sau biciclisti a coronamentului digurilor se interzice de cele mai multe ori orice tip de circulatie publica pe acestea iar malurile raurilor, in loc sa fie artera de baza peisagistica, turistica si recreativa a orasului, sunt de obicei canale si lazi de gunoi, si nici in afara localitatilor nu este mai bine. Iar plajele marii negre devin in tot mai mare masura zone administrate privat, rezervate unor potentati financiar, si tot mai putine exista apropiate de starea naturala. De fapt marea masa a cetatenilor este tinuta departe de ape, si atunci nici atitudinea de neintelegere sau nepasare este explicabila...

APELE SUBTERANE SUPRAEXPLOATATE SI POLUATE

Apele subterane sunt o mare bogatie a unei tari, mai ales in conditiile Romaniei, amenintata de schimbarile climatice (in multe judete din sudul si estul tarii putandu-se vorbi deja nu doar de aridizare ci chiar de desertificare) dar care, pe de alta parte, are circa 1/ 3 din apele minerale ale Europei si alte avantaje pe care risca sa le piarda prin persistenta si amplificarea poluarii apelor subterane. Poluarea cu nitrati din surse agricole ramane in multe zone o problema grava si ia din nou amploare prin persistenta sau reluarea unor practici agricole iresponsabile. In alte zone avem in continuare contaminari ale apelor subterane cu metale grele sau radioactive, hidrocarburi, pesticide, alti poluanti organici persistenti etc. din cauza mineritului, exploatarilor petroliere si depozitarii necontrolate a deseurilor si altor surse. Multe sunt poluari istorice, pentru inlaturarea carora s-a facut foarte putin in ultimii 30 ani, iar multi mari poluatori sunt tolerati in continuare platind doar penalitati si amenzi modice. In plus, multe rezerve subterane de ape sunt supraexploatate si risca epuizare sau contaminare daca se continua in stilul actual.

O mare amenintare la adresa apelor subterane sunt planurile de exploatare a gazelor de sist prin metoda fractionarii hidraulice, interzisa in multe tari si care a produs deja dezastre ecologice in Statele Unite ale Americii si in alte zone, dar autoritatile publice romanesti cocheteaza acum din nou, sub pretextul consecintelor razboiului ruso-ucrainean, cresterii preturilor combustibililor fosili si deciziei de reducere a importurilor din Rusia, cu aceste iresponsabile tehnologii, retragerea acum cativa ani a firmei Chevron nefiind decat un scurt moment de respiro intr-o lupta care va mai continua, fiind evident ca sunt in joc mari presiuni si interese transfrontaliere... Dealtfel, acum cativa ani chiar persoane din conducerea unor institutii publice au facut din nou apologia publica a fracking-ului iar in vestul tarii se apuca de forat o companie controlata de capitalul rusesc, dovedind ca frackingul nu e o amenintare care vine doar dinspre vest si ca opozitia la fracking nu e in interesul unei puteri din est, cum s-a vehiculat calomnios la adresa unor ONG de mediu.

Un subiect relativ nou si putin constientizat este poluarea cu microfragmente de mase plastice, un tip de poluare mult subevaluat pentru ca cercetarile sunt abia la inceput si tipul respectiv de poluare nu este usor de observat in mod direct, prin simturile umane, insa afecteaza organismele acvatice si patrunde astfel in tot ecosistemul dar si in lantul alimentar uman, cu consecinte inca insuficient analizate dar care se estimeaza ca ar putea fi dintre cele mai grave pe termen mediu si lung. Din pacate multi au considerat ca daca pungile de plastic se "descompun" in fragmente invizibile cu ochiul liber, si facem baraje plutitoare pentru a stopa PET-urile ce plutesc pe rauri, si malurile raurilor nu mai par "pavoazate" cu folii si e rezolvata problema "flotilelor" de flacoane duse de apa, am rezolvat problema poluarii cu plastic a apelor. De fapt doar am facut-o mai putin batatoare la ochi...

DEPARTE DE REZOLVARE SI EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE

In tarile civilizate nu se pune problema sa existe alimentare centralizata cu apa curenta, in casa, fara sistem adecvat de canalizare si epurare a apelor uzate. La noi s-au aprobat numeroase proiecte de acest fel, desi era nu doar neecologic ci si ilegal, dand lovituri mediulului pe bani publici. Mai recent a fost legalizata aceasta aberatie, de a avea apa curenta dar nu si canalizare. Problema nu e doar in mediul rural, ci si in orase. In marile orase avem inca zone fara canalizare iar statiile de epurare sunt adesea inca departe de a fi la standarde, ba sunt si zone in care lipsesc sau functioneaza mai mult pe hartie, astfel ca apele fecaloid-menajere din milioane de WC-uri ajung neepurate sau insuficient epurate in raurile tarii, si ne miram apoi de problemele de mediu si de sanatate care nu se mai sfarsesc. In loc ca problema sa fie o prioritate nationala absoluta, autoritatile aproba in continuare constructia a zeci de mii de vile in zone fara canalizare, extinderea oraselor desi nu au bani de echipare edilitara a strazilor din zone centrale, iar pentru epurarea apelor uzate "solutia" a fost mereu amanarea si negocierea de perioade de tranzitie de decenii intregi cu Uniunea Europeana pe motiv ca mai repede nu putem indeplini conditiile de epurare a apelor uzate, desi se pare ca de fapt nici nu vrem...

Se mai adauga si faptul ca sistemul de canalizare este de regula unitar si nu dual, in sensul ca apa de ploaie preluate de pe strazi ajunge in aceleasi conducte cu apele fecaloid-menajere, plus ca asfaltarea sau alte impermeabilizari a unor suprafete tot mai mari de teren in orase face ca un procent tot mai mare din apele pluviale sa ajunga la canal. Si cum capacitatea retelei de canalizare nu permite preluarea debitelor la ploi mari, sistemul este de deversare a preaplinului direct in rauri, ceea ce inseamna ca mare parte din apele uzate ajung total neepurate in apele de suprafata. Si marile orase din Romania nu par a avea preocupari serioase pentru a pune capat acestei anormalitati.

ALIMENTAREA CU APA POTABILA A POPULATIEI - PE O DIRECTIE RISCANTA

Un procent inca semnificativ din populatia Romaniei nu are acces la apa potabila de buna calitate, pentru ca in fantani ajunge apa din panza freatica contaminata cu nitrati si alte substante din excesul de fertilizanti utilizati in agricultura sau din latrinele amplasate prea aproape de fantani, dar si din poluarile industriale istorice sau contemporane, iar, pe de alta parte, desi in foarte multe sate s-au facut retele de alimentare centralizate cu apa potabila, modul de realizare sau mentenanta lasa de dorit si astfel calitatea apei livrate este problematica, sau chair stau nefolosite acele sisteme. Dar nici in cazul sistemelor centralizate de alimentare cu apa in localitati mari situatia nu este satisfacatoare, pentru ca, de exemplu, unde nu avem risc de infectie avem de regula apa contaminata cu halometani din cauza clorinarii excesive, ceea ce implica riscuri pentru sanatate....

Ingrijorarea cea mai mare o produce insa directia spre care ne indreptam: In loc sa fie protejate sursele de apa, ele sunt lasate sa se degradeze si apoi se aduce apa din alta parte, de tot mai departe si cu costuri tot mai mari, sau se investesc sume uriase in tehnologii scumpe de tratare a apei in loc sa se previna poluarea sursei. Ca exemplu, Clujul, in loc sa isi protejeze sursele de apa Gilau si Somesul Cald ( lacuri de acumulare), le-a lasat sa se degradeze si le-a abandonat succesiv, mutand priza de apa pentru statia de tratare Gilau spre amonte, pe lacul Tarnita, plin de vile fara canalizare pe maluri, ambarcatii cu motor, pontoane motorizate de mari dimensiuni etc., iar ca tratare a apei, in loc de investitii in calitate, s-a investit in cantitate, obtinand o capacitate de productie mai mare decat necesarul, iar apoi, pentru a recupera investitia, s-au facut investitii uriase pentru a transporta apa potabila spre alte judete, care vor abandona actualele lor surse de apa, cu un pret enorm si pentru oameni si pentru mediu.

MINERITUL RAMANE UN REDUTABIL INAMIC AL APELOR

Mineritul a fost si ramane una dintre cele mai grave amenintari, mai ales in modul cum s-a practicat si se mai practica in Romania. Carpatii sunt plini de galerii miniere abandonate si inundate sau din care ies si se varsa neepurate in rauri si lacuri debite mari de ape de mina extrem de toxice.... Multe mari halde de steril neconsolidate si nevegetate adecvat stau in bataia ploilor, neprotejate si supravegheate suficient si uneori chiar abandonate, din care apele dizolva si duc cu ele in aval cantitati mari de metale grele, substante radioactive, acizi si alti poluanti, in ciuda imenselor fonduri tocate de o serie de companii nationale si firme private abonate la contracte cu statul pentru "ecologizarea" vechilor exploatari.

Catastrofele de la Baia Mare si Novat din 2000 sunt doar "varful aisbergului" fata de ce se poate intampla in alte cazuri. Proiectul minier Rosia Montana pare a nu mai fie momentan de actualitate (dar din pacate nici rezolvarea poluarii istorice de la vechea exploatare) in schimb a devenit "fierbinte" proiectul minier Certej si Rovina si suntem amenintati de alte mari exploatari miniere de suprafata la Bucium, Baisoara....care ar fi un mare pericol pentru ape.

Guvernantii incearca in schimb sa convinga populatia in ultimii ani ca o buna cale de dezvoltare durabila a tarii este revenirea masiva la minerit, ca in tarile din lumea a treia, ignorand ca acolo mineritul nu a adus bunastare ci saracie si abuzarea drepturilor omului si mai ales grave prejudicii de mediu, trecute sub tacere de mass-media internationala din cauza controlului economic si politic ce se exercita asupra ei de catre grupurile puternice de interese politico-economice din statele dezvoltate, care isi protejeaza mediul promovand mineritul in tari a caror guverne sunt doar marionete. Efectele razboiului din Ucraina si tensiunilor americano-chineze sunt speculate intens de promovarii mineritului sub pretextul ca asigurarea la nivel european a unor surse proprii de materii prime strategice poate prevala inclusiv asupra criteriilor de mediu, care ar merita neglijate doar pentru a accelera deschiderea de noi capacitati de productie miniera de metale strategice.

POLUAREA INDUSTRIALA A APELOR DE SUPRAFATA RAMANE O AMENINTARE

utoritatile se lauda adesea ca s-a imbunatatit semnificativ calitatea apei multor rauri fata de perioada dinainte de 1989 si lasa sa se inteleaga ca ar fi meritul lor. Este adevarat ca se face o monitorizare mult mai stricta, dar imbunatatirea situatiei este conjuncturala si este cauzata de colapsul industriei dupa 1990. Cum acum aceasta revine treptat, dar nu totdeauna sub forma unor industrii ”curate”, reapar si sursele industriale de poluare iar autoritatile nu par pregatite sa faca fata provocarii, mai ales ca sunt surse de poluare mult mai multe si diverse.

De fapt ele nu au disparut niciodata in cazul apelor, pentru ca platformele industriale abandonate de regula nu au fost ecologizate cu adevarat si au fost o sursa continua de poluare, nemediatizata pentru ca nu mai exista poluatorul care sa fie aratat cu degetul si amendat simbolic dar cu multa mediatizare, ca publicul sa creada ca statul aplica cu adevarat legile.

In loc de rezolvarea poluarilor istorice, s-a ajuns si la abandonarea unor surse de apa potabila sau adoptarea unor tehnologii de potabilizare mult mai scumpe, incercand sa se trateze efectele in loc sa se rezolve cauza, optiune care oricum este pe termen lung perdanta si din punct de vedere economic, mai ales in perioade de criza si austeritate bugetara. Sub pretextul nevoii de "atragere a investitorilor" si "creare / mentinere de locuri de munca" se "inchid ochii" la poluari grave si sistematice, mai ales cand firmele in cauza sunt mari corporatii.

INGRIJORARE PENTRU APE ?

Contrar aparentelor, Romania este o tara saraca in apa. Iar saracia se va accentua in contextul taierilor abuzive de padure, urbanizarii, schimbarilor climatice, reluarii irigatiilor pe mari suprafete si mentinerii si continuarii desecarii putinelor zone umede ramase si abandonarii planurilor de renaturare. Iar protectia calitatii rezervelor sarace de apa pe care le are Romania nu pare o prioritate pentru guvernanti. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Programul Natiunilor Unite pentru Mediu avertizeaza demult ca se apropie o criza mondiala a apei, dar noua nu pare sa ne pese. Celelalte state din UE au depus eforturi pentru a implementa Directiva-Cadru Apa, noi am pus-o in aplicare mai mult pe hartie si in declaratii politicianiste sau vedem intentii la varf la nivel guvernamental dar care raman nepuse in practica.

Aplicam in ultimele trei decenii politica "dupa noi potopul" desi declaram ca societate ca ne gandim la generatiile viitoare. Politicienii si autoritatile declara ca nu le plac apele tulburi la propriu, dar la figurat multi par sa se straduiasca din greu sa ramana tulburi, ca sa nu se vada cine sunt pestii cei mari, pe unde se invart, pe cine mananca si cine e urmatoarea lor victima. De fapt nici nu ar trebui sa se ascunda, pentru ca este tot mai clar ca victime suntem in final cu totii....

Cluj-Napoca, 20 martie 2025

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean

NOTA:

Textul de mai sus este, din punct de vedere al formei / limbajului / terminologiei mai mult un pamflet, dar din punct de vedere al fondului, al esentei ideilor critice si exemplelor utilizate, textul este obiectiv si corect si toate elementele criticate pot fi la cerere detaliate, explicate si sustinute de noi cu argumente si dovezi riguroase din punct de vedere juridic si stiintific, si cu numeroase exemple concrete, fiind rezultatul unor atente cercetari proprii si documentari aprofundate, teoretice si practice, in tara si la nivel international. Prezentul text este o dezvoltare si ajustare a unuia mai vechi, dar din pacate perfect actual si in 2025.





, , |
Bookmark and Share
TURA VELO PE SOMES AVAL DE CLUJ in 22 martie de Ziua Modiala a Apelor in campania SVA25
Author: CCN
•3/19/2025 03:45:00 a.m.

TURA VELO PE SOMES AVAL DE CLUJ
in 22 martie de Ziua Mondiala a Apei in campania SVA25

Sambata 22 martie 2025, cu plecare la ora 10:30 din Piata Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic aval de zona centrala a mun.Cluj-Napoca, pana la Apahida.

Vom pedala in total circa 40 km, cu o diferenta de nivel neglijabila, pe strazi asfaltate dar mai ales pe drumuri pietruite si de pamant pe malul Somesului, inclusiv prin zone de santier si pe diguri, astfel ca este accesibil si celor cu nivel redus de antrenament dar este totusi nevoie de anumita experienta si abilitati de pedalat si pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate redusa ca efort dar medie din punct de vedere tehnic.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire, testare si consemnare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in zona estica a Clujului si mai ales din Someseni pana in Apahida, in continuarea turelor similare de monitorizare din anii trecuti.

Se porneste din zona centrala a Clujului, din Piata Unirii, si in prima parte a turei se va pedala din centru spre nord-est pana la parcul Parcul Armatura, si in continuare prin zona industriala, pedaland prin spatele Oserului si pe digurile de pe malul drept al Somesului pana in Someseni la podul Cpt.Gr.Ignat, de unde iesim din zona construita si pedalam pe drumuri de pamant si diguri pe malul stang al Somesului, pe langa Statia de Epurare si paralel cu noua pista a Aeroportului International Avram Iancu, si pe la est de capatul ei, in zona albiei Somesului ce urmeaza a fi blocata ca urmare a mutarii si canalizarii lui si unde in ultimii ani a luat mare amploare fenomenul depozitarii ilegale de deseuri in cantitati uriase.

In Sannicoara vom ajunge din nou pe malul drept al Somesului si vom pedala prin spatele zonelor noi de hale si apoi pe dig pana in Apahida, unde trecem pe malul stang si incepem intoarcerea spre Cluj-Napoca tot pe dig, pana in zona Sub Coasta unde trecem o vreme pe malul drept al canalului Somesului Mic si revenim pe malul stang,ocolind apoi pe la nord Statia de Epurare Ape Uzate si complexul Emerson si facem o bucla cu o pauza binemeritata in Parcul Tineretului, revenind apoi spre centrul Clujului intai paralel cu calea ferata si apoi pe malul drept al Somesului, pana in Piata Unirii unde preconizam sa ajungem in jurul orei 18:00.

Tura velo propusa de CCN pentru aceasta zi de sambata 22 martie este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe multe sectiuni din sectorul dintre Gilau si Apahida, printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, care pare sa se indrepte intr-o directie buna, dar din pacate alte portiuni nu sunt cuprinse in proiectul acesta pentru ca deja au facut obiectul unor proiecte izolate, deja aprobate sau in avizare, sau pretins finalizate, unde nu s-a tinut cont de nevoia asigurarii unei continuitati pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a compromis deja partial rezultatul final, cum vedem deja pe malul stang pe sectiunea dintre Podul Napoca si Podul Elisabeta sau zona Parcul Armatura si Parcul Feroviarilor si se contureaza zona Rivus / Carbochim...

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, moloz si alte deseuri, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Traseul se poate in principiu parcurge cu orice tip de bicicleta dar se recomanda cele de tip MTB sau cel putin biciclete de trekking sau gravel.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant si eventual si cu ceva precipitatii, desi prognoza meteo este buna. Si evident apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta cu durata de peste jumatate de zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in sau in apropierea unor localitati si drumuri publice asfaltate des circulate si pe care se desfasoara inclusiv transport public in comun.

Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru care continua si in 2025 (SVA25) si care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Gilau si Apahida (si pe viitor in continuare spre nord) si ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Culoarul ecologic si de mobilitate nemotorizata a Somesului Mic si afluentilor lui in Zona Metropolitana Cluj este complementar cu initiativa "Invelul Verde Metropolitan Clujean" urmand sa formeze impreuna o retea metropolitana care sa asigure conectivitatea ecologica si de mobilitate nemotorizata.

Data de 22 martie nu este aleasa intamplator, ci tocmai pentru ca este ZIUA MONDIALA A APEI, astfel ca si aceasta tura velo este dedicata apelor - in particular Somesului Mic pe sectiunea Cluj-Napoca - Apahida, o portiune frumoasa de rau dar supusa unor presiuni antropice foarte mari si unde deciziile autoritatilor in urmatorii ani sunt cruciale.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe blogul CCN https://ccncluj.blogspot.com
si pe pagina de Facebook a evenimentului:

Cluj-Napoca, 18 martie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN

office@ccn.ro
0744576836



Nota: Ora de incepere a fost initial anuntata ca fiind 10:00, ulterior modificata in 10:30 ! In rest nu sunt modificari fata de forma initiala a articolului !








, , , , , , , , , , , , |
Bookmark and Share
BICICLETA SI FEMEILE - GANDURI DE 8 MARTIE
Author: CCN
•3/07/2025 01:13:00 a.m.

BICICLETA SI FEMEILE - GANDURI DE 8 MARTIE

8 MARTIE este ZIUA INTERNATIONALA A FEMEII. Este perceputa mai mult ca o zi de sarbatoare, de oferit flori si cadouri femeilor, in special mamelor, de evenimente festive sau de distractie. Dar este inca, si a fost la origine, aproape exclusiv, o zi de lupta pentru drepturi egale civile si politice.

Ideea de Zi a Femeii s-a nascut in SUA in prima decada a secolului XIX si s-a raspandit rapid in tarile mai dezvoltate, 8 Martie fiind consacrata pe plan international incepand cu 1914, si in 1917 o demonstratie a femeilor a fost scanteia pentru Revolutia Rusa. Abia din 1977 insa, Organizatia Natiunilor Unite a consacrat oficial la nivel mondial aceasta zi, si marcarea ei are si o tema specifica in fiecare an, legata de drepturile femeii. Detalii la https://www.internationalwomensday.com

Tema stabilita de ONU pentru 2025 este "#AccelerateAction" si este dedicata nevoii de a accelera eforturile pentru egalitatea intre sexe, pentru incluziune, pentru egalitate de prezenta si implicare, ca rezultat al trecerii de la simpla eliminare a prejudecatilor, stereotipurilor si atitudinilor discriminatorii, la un efectiv tratament egal cu respectare a diveristatii, particularitatilor... totul putand fi sintetizat ca echitate, un concept mai avansat decat egalitatea perceputa simplist in sensul de identitate de drepturi si obligatii. Sunt tari cu evolutii negative in acest domeniu, dar si in tarile in care lucrurile evolueaza pozitiv, adesea viteza este mult prea mica. Forumul Economic Mondial apreciind ca in ritmul actual ar dura pana in anul 2158 ca sa dispara inegalitatile. De aceea este stringenta ACCELERAREA ACTIUNII de egalizare a sanselor. Detalii pe https://www.internationalwomensday.com/Missions/20724/key-ways-to-ACCELERATE-ACTION

In state indeosebi asiatice si africane, femeile se confrunta cu o problematica acuta social si juridic marcand o etapa prin care societatile europene si americane au trecut in general acum un secol. Si nu e vorba doar de a li se conferi drept de vot si de a fi alese in functii publice, ci si de drepturi civile elementare, cum sunt cel de proprietate si mostenire, de casatorie libera, de intrunire si asociere libera, si nu in ultimul rand dreptul de libera deplasare. Unde drepturile femeii se intalnesc cu bicicleta.

Este notoriu ca pentru femei din anumite tari din Orientul Mijlociu este inca doar un vis sa poata circula pe bicicleta, si mai ales in mod liber, neinsotite, chiar si prin localitatea de domiciliu, iar in state mai putin fundamentaliste, desi nu risca pedepse fizice sau sanctiuni juridice, tot risca un oprobiu social, marginalizare si ostracizare, chiar daca se deplaseaza in scop utilitar, nu recreativ, si cu o tinuta vestimentara care numai pentru pedalat nu e adecvata....

Dar a fost o vreme cand si in statele europene si nordamericane o femeie pe bicicleta nu era doar o ciudatenie, ci un scandal public. Actualele prejudecati si mentalitati ce descurajeaza inca pedalatul urban feminin in destule orase din Romania, dincolo de elementele tehnice, au deci radacini mai adanci, ce nu au fost inca, dar pot si trebuie eradicate.

In ultimele decenii ale sec.XIX, in SUA a crescut spectaculos numarul de biciclete, atingand milioane in uz, mii de fabrici, cluburi cu sute de mii de membri. Insa initial aproape numai barbati. rigiditatea epocii victoriene tinea femeile intr-o tinuta vestimentara ce facea extrem de dificila utilizarea bicicletei, era descurajat orice element care ar fi promovat o independenta ridicata a femeii si se exprimau public si ingrijorari penibile dar cu aere serioase si chiar pretins stiintifice cum ca mersul cu bicicleta ar fi un grav pericol de sanatate pentru femei, carora le-ar afecta diverse organe interne, dar si sistemul nervos, circulator sau reproducator, fara sa existe aceleasi ingrijorari cu privire la conditiile de munca mizere din fabrici sau la sedentarismul impus tehnic de societate, cum bine remarca sarcastic un jurnalist onest al vremii. Atitudinea din acei ani inca foarte patriarhali se corela cu lipsa dreptului de vot si a altor drepturi civile si politice pentru femei.

Lupta pentru emancipare, pentru obtinerea de egalitate in drepturi cu barbatii, a avut ca element esential "sufragetele" - care luptau pentru dreptul de vot, insa implicit era vorba de tot ansamblul de drepturi civile si politice si de mentalitatile care statea in calea unui tratament egal. Si aici a intervenit bicicleta. Celebra activista americana Susan B Anthony scria in 1896: "Cred ca bicicleta a facut mai mult decat orice alt lucru din lume pentru emanciparea femeii'. Iar o alta autoare celebra, Frances Willard, a inspirat generatii prin cartea ei publicata in 1895 - " A Wheel Within a Wheel: How I Learned to Ride the Bicycle" contextul fiind frumos sintetizat in articole precum https://annielondonderry.com/cycling-womens-rights/

Bicicleta a adus argumentul obiectiv pentru renuntarea la corsete si rochii pana la pamant, trecand la rochii mai usoare, scurte si comode si pantaloni bufanti si adesea trei-sferturi, in ciuda opiniei ca ar fi o tinuta nedemna, ce ar promova depravarea, cum nu se sfiau sa afirme penibil "moralistii" vremii, care au infiintat chiar o asociatie de lupta contra "scandalosului" obicei ca femeile sa poarte uneori pantaloni! Bicicleta a adus si o mobilitate independenta de neimaginat anterior, largind mult sfera de contacte sociale, si a deschis si calea de acces la calatorii de agrement si exercitiu fizic cu scop sportiv.

Bicicleta a devenit un simbol al "noii femei" a epocii moderne, acum peste un secol, chiar daca in toate statele dezvoltate a mai fost nevoie de decenii pana la egalitate juridica si drept de vot, si chiar daca si in ziua de astazi mai persista inegalitati, inclusiv in gradul de utilizare a bicicletei ca mijloc de deplasare cotidiana. Desi se intelege tot mai mult ca, pe langa faptul ca este un vehicul eficient energetic, ecologic, sanatos, suficient de rapid si comod in mediul urban in cele mai multe cazuri, accesibil financiar si capabil sa asigure si transportul unor bunuri, bicicleta perfect compatibil si cu eleganta si feminitatea.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) a putut constata si documenta in cei peste 30 de ani de activitate faptul ca, in domeniul promovarii biciclismului utilitar si recreativ in marile orase din Romania, dincolo de infrastructuri inadecvate mersului pe bicicleta, exista si probleme specifice nemateriale, inclusiv mentalitati si prejudecati ce duc la o imagine publica nefavorabila a biciclistilor in general si a biciclistelor in mod special. Aceasta realitate a generat o anumita retinere pentru femei in a utiliza bicicleta.

Dar situatia este in curs de ameliorare, cu contributia activa a campaniilor de profil derulate de CCN si de diverse organizatii probiciclistice din Romania. Dealtfel, CCN a avut si are presedintie feminina in majoritatea celor peste 30 de ani de existenta a asociatiei, si chiar o majoritate feminina in consiliul director. Nu a fost deci intamplator ca CCN s-a implicat pe aceasta linie si a organizat primul eveniment de acest tip din Romania, in 2008, cu titlul "Elegant pe Bicicleta", inspirat de proiectul deschizator de drum "Cycle Chic" lansat initial la Copenhaga si raspandit intre timp pe plan mondial, ca demers de combatere a prejudecatilor privind compatibilitatea utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare urbana in scop utilitar cu eleganta vestimentara.

A urmat implicarea unor organizatii partenere CCN si altor grupuri, de la initiativa informala "Fete Cochete pe Biciclete" pana la programul "VeloBello" al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, generat in campania "Velorutia" www.velorutia.ro sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), din care s-a desprins apoi SkirtBike www.skirtbike.ro initiat in deceniul trecut si raspandit apoi la nivel national, si au inceput si initiative independente in diverse orase, in contextul mai larg a infloririi miscarii probiciclistice in ultimii ani.

CCN a organizat la Cluj-Napoca editii SkirtBike in 2012, 2013 si 2014. La cea din 2012, Simona Pop, presedintele din acel moment al Clubului de Cicloturism "Napoca" declara: "Noi, fetele si femeile bicicliste din Cluj, ne dorim ca, dincolo de un eveniment placut de socializare si cu conotatii mondene, de lifestyle, sa fim si ambasadoare ale mersului pe bicicleta in fata autoritatilor locale, mass-mediei si publicului, sa atragem atentia asupra situatiei actuale a pistelor de biciclete, a rastelurilor publice, a intregii infrastucturi biciclistice existente, promise sau necesare in Cluj-Napoca, in contextul mai larg al unei mobilitati urbane durabile care deocamdata lipseste orasului nostru".

Din 2015, CCN a organizat, pana la recenta pandemie, anual, evenimentul "Velo Chic Cluj", ce are caracter complementar celorlalte actiuni de promovare a utilizarii bicicletei in Cluj-Napoca pe care le derula CCN, cum sunt de exemplu actiunile de lobby si marsurile lunare ale biciclistilor clujeni, reluate din 2022, toate avand rolul lor si pentru a face ca lucrurile sa se indrepte in sfarsit, chiar daca inca prea lent, in directia fireasca, si anume de a deveni o normalitate imaginea unei bicicliste imbracate elegant si existenta respectului necesar din partea altor participanti la traficul rutier.

Cluj-Napoca, 7 martie 2025

Roxana Cleja - vicepresedinte CCN, coordonator de program VeloChic
Radu Mititean - director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share
MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 180
Author: CCN
•3/05/2025 04:08:00 a.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 180

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 15 martie 2025 a 180-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC180), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala, zona Garii prin cartierele Dambul Rotund si Gruia, cu lungime de 16,5 km si diferenta de nivel de circa 300 m, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de nivel semnificativ de antrenament sau experienta dar se recomanda bicicleta cu mai multe viteze, fiind mai multe portiuni de urcare cu pante semnificative.

Traseul planificat este Piata Unirii - str. R.Ferdinand - str. Horea - str. Giordano Bruno - str.Partizanilor - str. Lombului - str. C.Coposu - Cl.Baciului - str. T.Vladimirescu - str. R.Vuia - p-ta 7 Strazi - str. Gruia - str.Serpuitoare - Parc Cetatuia - str. Cetatii - p-ta 7 Strazi - str. Mecanicilor - str. Kovari Laszlo - str. Buhusi - str. Suceava - str. Radauti - str. R.Vuia - str. Tetarom - str.Vantului - str. Vanatorului - str. Rahovei - str. C.A.Rosetti - str. E.Grigorescu - pista biciclete Parcul Central - str.E.Isac - str. Memorandumului - p-ta Unirii .

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si chiar o usoara conotatie sportiva prin diferenta de nivel mai ridicata decat la alte editii.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o anumita componenta recreativa si chiar turistica, prin pedalarea si prin zone mai linistite si atractive arhitectural, cum este zona ultracentrala a municipiului, parcul Cetatuia, Parcul Central si dealul Cetatuia ce ofera o superba panorama a orasului.

Editia 180 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

De exemplu in continuare sunt nerezolvate deficientele semnalate la pistele pentru biciclete de pe str. Horea sau semnalizarea celor din Parcul Central S.Barnutiu, discontinuitatile din unele zone sau completa neconectare velo a unor intregi cartiere.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa

Cluj-Napoca, 3 martie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN

0744-576836
, , , , , , , , |
Bookmark and Share
BICICLETA - CAMPIOANA MONDIALA A EFICIENTEI ENERGETICE
Author: CCN
•3/04/2025 02:06:00 a.m.

BICICLETA - CAMPIOANA MONDIALA A EFICIENTEI ENERGETICE

5 Martie este Ziua Mondiala a Eficientei Energetice. Este o tema de o importanta foarte mare, dar subevaluata. Guvernele se preocupa de cresterea productiei de materii prime energetice si de energie, cresterii ponderii surselor regenerabile si reducerii poluarii la productia si transportul de energie, dar prea putin pun accentul pe eficientizarea utilizarii energiei, unde exista un potential imens foarte putin valorificat, care ne-ar scuti pentru viitorul apropiat de nevoia de cresteri puternice a capacitatii de productie de energie si ar reduce consumul.

Eficienta energetica nu inseamna numai cladiri sau conducte mai bine izolate, instalatii de ardere si alte instalatii mai performante sau tehnologii care nu necesita incalziri la temperaturi foarte mari, ci si o crestere a eficientei energetice in domenii precum transporturile, mobilitatea fiind o sfera in care se consuma cantitati foarte mare de energie si e si potential important de economisire, dar nu doar prin motoare mai performante....

In acest context, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) reamintesc faptul ca bicicleta este dovedita ca fiind modul terestru de deplasare cel mai eficient energetic din toate cele existente, depasind mersul pe jos, trenul si toate categoriile de autovehicule, motiv suplimentar pentru care ar merita promovata in special ca mijloc cotidian de transport in mediul urban.

Astfel, studiile de specialitate arata ca deplasarea cu bicicleta, la viteza obisnuita de 15-20 km /h se face cu o eficienta energetica de doua-trei ori mai mare fata de mersul pe jos, de patru-cinci ori mai mare decat deplasarea cu mopedul sau trenul, de sase-opt ori mai mare decat deplasarea cu automobilul daca sunt mai multi pasageri, si de circa noua-zece ori mai mare decat prin inot sau calare pe cal. Daca intr-un automobil este o singura persoana, eficienta energetica a deplasarii este de zeci de ori mai redusa decat daca deplasarea s-ar face pe bicicleta, cifrele exacte depinzand si de viteza masinii, eficienta scazand la viteze mari din cauza cresterii exponentiale a frecarii cu aerul.

Este de mentionat si faptul ca eficienta motorului unui autoturism actual este circa 25%, cam la acelasi nivel cu cea a corpului uman in ce priveste transformarea, prin "ardere", a combustibilului (alimentelor, in cazul omului) in energie mecanica. Eficienta de transmitere a fortei de la picioarele omului, prin pedalare, la roata motrice, se apropie la o bicicleta bine intretinuta de 100%, iar din punct de vedere al transportului de greutati, bicicleta are cel mai bun raport din toate vehiculele, putand transporta normal mase de peste zece ori masa proprie, raport care la autovehicule este cu mult inferior, explicand si eficienta mult mai redusa.

Asigurarea necesarului de energie pentru civilizatia umana se poate face si prin reducerea nevoilor de energie inclusiv prin cresterea eficientei energetice, o alternativa mult mai ecologica si economica fata de continuarea cresterii si consumului de energie, facut cu distrugerea mediului natural prin exploatarea resurselor neregenerabile cum sunt carbunele, gazul metan, petrolul si uraniul, dar si prin producerea de energie doar aparent "verde" cum sunt "padurile" de eoliene si sutele de microhidrocentrale ce sunt pe cale sa distruga peisajul, biodiversitatea si ecosistemele raurilor Romaniei.

In cadrul promovarii eficientei energetice, domeniul transporturilor ar trebui sa beneficieze de atentie sporita, inclusiv prin reducerea transporturilor motorizate rutiere si promovarea celor cu eficienta energetica inalta, ce pe plan interurban si international trebuie sa insemne in special promovarea transportului feroviar, iar pe plan urban si periurban ar trebui sa insemne promovarea transportului public si a bicicletei.

Cluj-Napoca, 4 martie 2025

RADU MITITEAN
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)



, , , , , |
Bookmark and Share
TURA VELO PE SOMES AMONTE DE CLUJ in 8 martie in campania SVA25
Author: CCN
•3/03/2025 04:20:00 a.m.

TURA VELO PE SOMES AMONTE DE CLUJ
in 8 martie in campania SVA25

Sambata 8 martie 2025, cu plecare la ora 10:00 din Parcul Colina de la marginea cartierului Manastur, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic amonte de Cluj-Napoca, pana la barajul Gilau.

Vom pedala in total circa 40 km, cu o diferenta de nivel neglijabila, pe strazi asfaltate, drumuri pietruite si de pamant pe malul Somesului sau in lunca Somesului, inclusiv prin zone de santier si pe diguri, astfel ca este accesibil si celor cu nivel redus de antrenament dar este totusi nevoie de anumita experienta si abilitati de pedalat si pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate redusa ca efort dar medie din punct de vedere tehnic.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire, testare si consemnare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in zona vestica a Clujului, prin si aproape de Floresti, Luna de Sus si Gilau.

Se porneste de la marginea vestica a Clujului, din parcul Colina, situat la marginea cart. Manastur, unde se poate ajunge pe str. Bucium dinspre cart. Grigorescu sau Calea Floresti, pe la "Nodul N" , pe pista de biciclete care urca pe str. Bucium, sau dinspre str. Pirmaverii, de la intersectia cu Drumul Sf. Ion si capatul tramvaielor. Locul de intalnire este in parc la intersectia de alei vizavi de intersectia str. Bucium cu str. Grigore Alexandrescu, in apropiere fiind trecere de pietoni semnaforizata peste str. Bucium, ce trece dinspre latura ei estica, unde e marginea cartierului de blocuri, spre latura vestica, unde este Parcul Colina.

In prima parte a turei vom pedala prin Parcul Colina, vom ajunge prin spatele complexului Vivo si vom iesi in Floresti, unde dupa o scurta portiune pe drumul principal vom traversa DN1 si pe strazi secundare vom ajuge pe malul Somesului in zona str. Lacului, verificand posibilitatile de a mai pedala pe langa rau in zona in care constructiile inainteaza spre mal. Apoi vom ajunge la barajul lacului de acumulare Floresti si vom pedala pe diguri si drumuri pe malul lacului, si in amonte de-a lungului canalului si raului pana in Gilau, ajungand pana sub barajul in spatele caruia este format lacului de acumulare Gilau. La intoarcere pedalam prin zona sudica a luncii Somesului, prin Luna de Sus si Floresti, pe drumuri de camp si strazi secundare, revenind spre Cluj in zona viitorului Spital Regional de Urgenta si prin spatele complexului Vivo inapoi in Parcul Colina, unde ar trebui sa ajungem cel tarziu la ora 17:00.

Tura velo propusa de CCN pentru sambata 8 martie este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe multe sectiuni din sectorul dintre Gilau si Apahida, printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, care pare sa se indrepte intr-o directie buna, dar din pacate alte portiuni nu sunt cuprinse in proiectul acesta pentru ca deja au facut obiectul unor proiecte izolate, deja aprobate sau in avizare, sau pretins finalizate, unde nu s-a tinut cont de nevoia asigurarii unei continuitati pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a compromis deja partial rezultatul final, cum vedem deja pe malul stang pe sectiunea dintre Podul Napoca si Podul Elisabeta sau zona Parcul Armatura si Parcul Feroviarilor si se contureaza zona Rivus / Carbochim...

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, moloz si alte deseuri, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Traseul se poate in principiu parcurge cu orice tip de bicicleta dar se recomanda cele de tip MTB sau cel putin biciclete de trekking sau gravel.

Participantii trebuie sa aiba haine pentru vreme mai rece sau cu vant si eventual si cu ceva precipitatii ( deci si pelerina sau haine impermeabile), desi prognoza meteo actuala indica soare si vreme destul de calda pentru aceasta perioada. Si evident apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta cu durata de peste jumatate de zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera. Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in sau in apropierea unor localitati si drumuri publice asfaltate des circulate si pe care se desfasoara inclusiv transport public in comun.

Tura face parte din seria de actiuni de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru care continua si in 2025 cu ture velo si pedestre (acesta fiind prima tura velo din acest an SVA25 - TV01) si care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Gilau si Apahida (si pe viitor in continuare spre vest si spre nord si conexiuni laterale pe afluenti) si ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Culoarul ecologic si de mobilitate nemotorizata a Somesului Mic si afluentilor lui in Zona Metropolitana Cluj este complementar cu initiativa "Inelul Verde Metropolitan Clujean" (IVMC) urmand sa formeze impreuna o retea metropolitana care sa asigure conectivitatea ecologica si de mobilitate nemotorizata.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe blogul CCN https://ccncluj.blogspot.com
si pe pagina de Facebook a evenimentului:

Cluj-Napoca, 3 martie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , , , , , , , |
Bookmark and Share