Author: CCN
•11/20/2024 08:27:00 a.m.

DE CE LE INTERZICE STATUL ROMAN
COPIILOR MERSUL PE BICICLETA ?
Consideratii de 20 Noiembrie - Ziua Mondiala a Drepturilor Copilului

Ziua de 20 Noiembrie este marcata in multe tari ca Ziua Internationala a Drepturilor Copilului, pe baza proclamatiei Adunarii Generale ONU din 1954, si a faptului ca in 20 noiembrie 1959, ONU a adoptat Declaratia Drepturilor Copilului, iar in 20 noiembrie 1989 s-a semnat Conventia Drepturilor Copilului, ratificata si de Romania dar inca incomplet respectata. Nu este de fapt o zi ce trebuie sarbatorita, ci o zi de constientizare a problemelor legate de respectarea drepturilor copilului.

Daca pentru unele tari subdezvoltate, problemele se pun mai ales cu privire la subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara, in tarile dezvoltate problemele sunt mai degraba pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in buna masura legate de supraponderalitate si sedentarism. Romania din pacate are parte de probleme din ambele extreme - avem cea mai mare rata de mortalitate infantila din UE si avem rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala si educatie pentru un stat care se pretinde mediu dezvoltat, dar avem deja o prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor "dezvoltate".

Astfel, orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul pe calculator, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea weekendului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali.

Politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul sedentarismului, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit aproape imposibile din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar pana in sala de clasa.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 18 ani, introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Astfel, art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca "pentru a conduce o bicicleta ... pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut nicio exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...

Aceasta interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise circulatiei publice....

Pana in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.

In 2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.

Parlamentul din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului. Astfel, Parlamentul a devenit coautor la acesta atentat la sanatatea publica a tinerei generatii, explicabil dealtfel si prin faptul ca in cvasitotalitate, si parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire, par sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului.

Mai mult, in Camera Deputatilor este in procedura un proiect de lege unde doua din cele patru comisii implicate au adoptat un proiect de raport ce, daca va ajunge in varianta finala ce va fi supusa la vot in plenul Camerei Deputatilor, ar institui interdictia de a circula cu bicicleta si pentru copiii cu varsta intre 14 si 16 ani, pe langa alte interdictii si restrictii aberante. Detalii aici: https://ccncluj.blogspot.com/2023/12/protest-contra-amendamentelor.html

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.

Ar trebui ca 20 Noiembrie, la fel ca 1 Iunie, sa nu fie festiviste, ci sa devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa. In acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.

Lipsa totala de informare si experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici internationale.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si in Coalitia PRO VELO, isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru amendarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor viitoare.

Cluj-Napoca, 20 noiembrie 2024

av. Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR



, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/17/2024 02:29:00 a.m.

ZIUA MONDIALA DE COMEMORARE A VICTIMELOR TRAFICULUI RUTIER

In 17 noiembrie 2024, fiind a treia duminica a lunii noiembrie, se marcheaza la nivel mondial Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier. In Romania, unde rata de accident rutier este de multi ani mereu cea mai ridicata din tarile UE, o asemenea zi ar trebui sa fie una de ample manifestari, dezbatieri, actiuni de comemorare si constientizare, insa acest flagel pare a fi acceptat tacit de autoritati si cetateni, ca si cum nu i s-ar putea pune capat.

Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier, referita adesea prin initialele WDR sau WDoR, a fost initiata in 1995 de catre Federatia Europeana a Victimelor Accidentelor Rutiere (FEVR) https://fevr.ngo/ si s-a raspandit rapid la nivel mondial, iar dupa un deceniu, prin votul Adunarii Generale ONU - punctul 10 din Rezolutia 60/5 adoptata in 26.10.2005, a fost proclamata ca zi mondiala oficiala pe aceasta tema. Decada 2021 - 2030 a fost proclamata de Adunarea Generală a ONU ca Decada de Actiune pentru cresterea sigurantei rutiere, prin rezolutia A/RES/74/299 intitulata "Imbunatatirea sigurantei rutiere la nivel mondial", cu tinta asumata de reducere cu 50% a ratelor de accident rutier mortal sau grav. Detalii si la: https://worlddayofremembrance.org/

Exista si un Parteneriat Global pentru Siguranta Rutiera (The Global Road Safety Partnership - GRSP https://www.grsproadsafety.org/ ) lansat in 1999 sub egida Federatiei Internationale a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie ( IFRC ), precum si un Parteneriat International al Victimelor Accidentelor Rutiere (International Road Victims' Partnership - IRVP https://www.irvp.org/about-IRVP.php.

De asemenea, sub egida ONU / OMS functioneaza o structura de Colaborare pentru Siguranta Rutiera (United Nations Road Safety Collaboration - UNRSC https://www.who.int/groups/united-nations-road-safety-collaboration infiintata in 2004 prin Rezolutia Adunarii Generale a ONU 58/289 )

Sloganul WDR este " REMEMBER. SUPPORT. ACT" - Aminteste-ti, Sprijina, Actioneaza ! Iar tema specifica in acest an este ZIUA ACEEA ( "THAT DAY" ) - ziua cand un accident rutier a pus capat sau a schimbat dramatic cursul vietii unui om. Fiecare victima are propria ei poveste, intimparita si in memoria familiei, prietenilor, colegilor si cunostintelor. O zi cu incarcatura emotionala puternica, ce face sa nu fie uitata vreodata. E "ziua aceea" si ne aminteste ca victimele accidentelor rutiere nu sunt doar niste cifre, niste statistici.

La nivelul UE, peste 20.000 oameni mor anual in accidente rutiere, si peste 1,45 milioane sunt grav raniti sau raman cu sechele. La nivel mondial mor anual in accidente rutiere peste 1,19 milioane de oameni, si peste 50 de milioane sunt ranite. Este la nivel mondial cazua nr.1 de mortalitate pentru persoanele in varsta intre 5 si 29 de ani, iar 92% dintre decesele cauzate de accidente rutiere se petrec in tarile cu nivel de venit redus si mediu.

La nivel mondial, de la primul accident provocat de un autovehicul, care a produs moartea unui om, eveniment consemnat acum peste 125 de ani, au fost consemnate peste 50 de milioane (!!) de morti in accidente rutiere si sute de milioane de persoane care au suferit vatamari ale sanatatii. Este practic o pandemie care eclipsaza ca numar total de victime majoritatea cauzelor de mortalitate, desi altele sunt mult mai intens mediatizate.

Biciclistii sunt, alaturi de pietoni, o categorie de participanti la trafic mult mai vulnerabila ca risc de deces sau ranire grava in caz de accident rutier, in comparatie cu persoanele aflate in autovehicule, si prin urmare ar trebui sa se bucure de o protectie sportiva prin legislatie, prin infrastructura rutiera, prin educatie si prin activitatea preventiva si prin cea sanctionatorie a incalcarilor, pe care ar trebui sa o desfasoare autoritatile.

Din pacate, in Romania se inregistreaza in ultimii ani la nivel UE aproape in fiecare an cea mai mare incidenta a accidentelor rutiere mortale si grave din punct de vedere biciclistic, pe 100.000 locuitori si pe distante parcurse pe bicicleta, ceea ce constituie si un mare factor de descurajare pentru utilizarea bicicletei desi ar fi un factor major de mobilitate durabila, de reducere a poluarii si a congestiei in trafic, de combatere a sedentarismului si obtinere de alte multe efecte pozitive.

La nivelul UE exista o politica-cadru 2021-2030 privind siguranta rutiera https://data.europa.eu/doi/10.2832/391271 care este asata pe pasii urmatori in directia "viziunii zero" - idealul de a elimina complet decesele cauzate de accidente rutiere.

In Romania functioneaza o organizatie denumita Asociatia Victimelor Accidentelor de Circulatie din Romania ( AVAC - https://avacromania.ro/ ) si tot la nivel neguvernamental s-a infiintat mai recent Coalitia pentru Siguranta Rutiera (CSR) https://pentrusigurantarutiera.ro/ care a lansat o Carta Alba a Sigurantei Rutiere. Din coalitie fac parte si Federatia Biciclistilor din Romania si o serie de organizatii membre ale acesteia.

Exista preocupari mai largi si la nivel guvernamental pentru siguranta rutiera, ca de exemplu prin Consiliul Interministerial pentru Siguranta Rutiera ( CISR - https://www.cisr.ro/ ) iar Politia publica rapoarte anuale privind siguranta rutiera - cel mai recent se refera din pacate la anul 2022 desi suntem la final de 2024: https://www.politiaromana.ro/files/pages_files/BSR2022_web.pdf si unde e consemnat ca in 2022 s-au produs pe drumurile publice din Romania 4715 accidente rutiere grave, care au cauzat 1633 de decese ( rata de 86 decese / milion locuitori) si ranirea grava a 3695 persoana si ranirea usoara a altor 2076 de persoane.

De Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier, gandurile ar trebui sa mearga nu doar la victime, ci si la membrii familiilor acestora, la personalul serviciilor de urgenta care intervin la accidente rutiere si la participantii la trafic in general si la categoriile vulnerabile, ca potentiale victime cat timp nu se va imbunatati substantial siguranta rutiera.

CCN este o asociatie tuistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Printre altele, militeaza pentru cresterea sigurantei rutiere a utilizatorilor bicicletei si a participantilor vulnerabili la traficul rutier in genera si pentru o mobilitate sustenabila. Detalii despre CCN si pe www.ccn.ro

CCN este membru in Federatia Biciclistilor din Romania ( FBR ) si militeaza prin intermediul acesteia si la nivel national si international pentru imbunatatirea sigurantei rutiere pentru biciclisti. 

Cluj-Napoca, 17 noiembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/07/2024 07:46:00 p.m.

ZIUA MONDIALA A URBANISMULUI - 8 NOIEMBRIE

Ziua de 8 noiembrie este marcata ca "Ziua Mondiala a Urbanismului" ( World Urbanism Day) sau ca "Ziua Mondiala a Planificarii Urbane" (World Town Planning Day). Initiativa a fost lansata in 1949 de profesorul Carlos Maria della Paolera de la Universitatea din Buenos Aires, absolvent al Institutului de Urbanism din Paris, si s-a raspandit rapid, fiind la ora actuala sarbatorita in peste 30 de tari de pe patru continente, in 2024 fiind a 75-a editie.

Scopul Zilei Mondiale a Urbanismului este sa scoata in evidenta relevanta urbanismului pentru imbunatatirea calitatii vietii in orase, pentru a obtine comunitati urbane mai sustenabile, reziliente si incluzive, reflectand una din definitiile cele mai raspandite ale obiectului urbanismului - "studiul interactiunii oamenilor cu mediu urban".

In sens larg, urbanismul se refera la cum se organizeaza din punct de vedere spatial oamenii care traiesc nu doar in orase, ci in asezarile de orice fel. In acest sens si in Romania de exemplu se fac "planuri de urbanism general" ( PUG) pentru fiecare localitate, inclusiv cele rurale, si se fac planuri urbanistice zonale si de detaliu pentru zone sau cladiri din orice tip de localitati.

Urbanismul este in evolutie, iar de la clasicul concept de simpla planificare a dezvoltarii urbane s-a ajuns la diversificari si specializari, incluzand concepte precum urbanism tactic, urbanism peisagistic ce pune accentul pe includerea naturii in oras, "Noul Urbanism" etc. Granita dintre urbanism si amenajarea teritoriului nu este una rigida iar mobilitatea urbana tinde sa devine o specializare in urbanism, nu in domeniul ingineriei transporturilor, ca rod al constatarii exprimate ironic in moduri precum "nu lasa inginerii de transporturi sa iti proiecteze o strada, ca va iesi o sosea".

Cu ocazia acestei zile, ca la fiecare editie, are loc si o conferinta mondiala virtuala, sub egida Retelei Globale a Urbanistilor ("Global Planners Network - GPN) care a si adoptat o declaratie dedicata acestei de-a 75-a editii a Zilei Mondiale a Urbanismului:

Tema Zilei Mondiale a Urbanismului din 2024 este "Locuintele incep cu planificarea" ("Homes Start with Planning") subliniind rolul crucial al urbanistilor si urbanismului, ca specialisti dar si ca promotori ai inovarii, colaborarii si participarii in domeniu, pentru asigurarea unui habitat urban adecvat pentru vremurile actuale si viitoare.

Pe plan mondial, ca entitate oficiala, Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile inclusiv prin promovarea urbanismului si coordonarea conceptului de "Noua Agenda Urbana". Aceasta vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 (prin Rezolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar "orase si comunitati durabile".

Deja in 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050. Perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alte doua miliarde in urmatoarele trei decenii, daca urbanismul va ramane un simplu deziderat in multe tari slab sau mediu dezvoltate, insa si in tarile dezvoltate, problemele de mediu si de mobilitate pot fi rezolvate sau atentuate prin masuri urbanistice pe termen lung, nu prin masuri pur tehnice, cum se constata unele tendinte.

Nici Romania nu este straina de subdezvoltarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii, inclusiv din cauza deficitului de aplicare a principiilor si instrumentelor de urbanism. Un bun exemplu poate fi chiar cazul municipiului Cluj-Napoca si al localitatilor invecinate, unde intalnim cartiere de baraci cum este ”Pata Rat / Dallas”, fenomenul ”blocuri intre case”, "umflarea" indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare sau cartiere de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau chiar 100.000 dupa alte surse, care sunt o dovada a ignorarii de catre autoritati a urbanismului ca stiinta si instrument de gestiune a localitatilor.

La nivel institutional in Romania, pe teme de urbanism, avem printre Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR) https://www.apur.ro/ si alte asociatii, ca entitati neguvernamentale, si Registrul Urbanistilor din Romania ( RUR ) ca structura oficiala specializata, precum si autoritatea publica centrala in domeniu, care este acum Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei - MDLPA https://www.mdlpa.ro/pages/urbanism iar cadrul legal actual in Romania este reprezentat in principal de Legea 350/2001, si se preconizeaza sa fie inlocuit de mult-amanatul proiect al CATUC ("CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR" ) a carui adoptare in Parlament se tergiverseaza de ani de zile. Avem insa adoptata "STRATEGIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ INTEGRATĂ PENTRU ORAȘE REZILIENTE, VERZI, INCLUZIVE ȘI COMPETITIVE 2022-2035 (POLITICA URBANĂ A ROMÂNIEI) "

Urbanismul ar trebui sa ocupe un loc mult mai important in legislatia si practica gestiunii oraselor din Romania sub toate aspectele, inclusiv de mobilitate urbana si de conciliere a omului cu natura inclusiv in mediu urban prin conceptul de natura urbana, culoare verzi-albastre, inele verzi si alte instrumente moderne de dezvoltare urbana sustenabila.

Cluj-Napoca, 7 noiembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/03/2024 11:53:00 p.m.

TURA GHIDATA PRIN PADUREA BACIULUI SI LOMB
pe jos, gratuita, sambata 9 noiembrie, în cadrul
campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Sambata 9 noiembrie 2024 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data in zona nord-vestica a Zonei Metropolitane Cluj, pe culmile care strajuiesc Valea Seaca, aproape de Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca structuri initiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC).

Tura va fi practic un traseu care este aproape circuit, pornind la ora 9:00 din Baciu, urcand pe str. Viilor si Alunis si apoi trecand prin padurea Baciului, ajungand prin Poiana Santivan si pe aproape de complexul Sun Garden, apoi prin satul Corusu, traversand vl.Seaca si urcand pe dealul Lombului si venind prin padure si pe liziere, pe deasupra satului Popesti si pana in Cluj-Napoca la intersectia str. Valea Seaca cu Calea Baciului, unde se preconizeaza finalul turei in jurul orei 17:00.

Tura este una medie, fiind lungimea de 20 km dar fiind neproblematica tehnic (sunt doar strazi si drumuri de tractor / caruta) iar diferenta de nivel este de circa 700 metri. Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, nefiind nevoie de nivel ridicat de conditie fizica sau echipament specific. Fiind totusi o excursie in natura, in luna noiembrie, chiar daca nu in zona montana si destul de foarte aproape de oras si cu prognoza meteo favorabila, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie, apa (cel putin 1 litru / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bete de trekking si bocanci.

La locul de incepere a turei se poate ajunge din Cluj-Napoca cu autobuzul CTP linia metropolitana M31, cu plecarea din p-ta M.Viteazu ( statia “Piata Mihai Viteazu Est – pe str. I.P.Voitesti) fiind plecare programata la 8:35, dar se poate urca in autobuz si la alte statii pe parcurs (de exemplu statia Closca pe str. Horea sau la gara la statia Piata Garii Nord) si se coboara in Baciu la statia”Politia Baciu N” situatia in apropierea intersectiei str. Transilvaniei cu str. Viilor. Se poate desigur veni si pe jos, cu bicicleta, taxi sau autoturism personal. Locul de incepere a turei este in satul Baciu, vecin si in fapt unit cu municipiul Cluj-Napoca, desi apartine administrativ de comuna Baciu. Str. Transilvaniei este denumirea din localitatea Baciu a DN 1 F – cel care duce spre Zalau, si care pe zona situate in Cluj-Napoca e denumit “Calea Baciului”. Detalii pentru accesul cu mijloace de transport public in comun:

Finalul turei este la intersectia Caii Baciului cu str. Valea Seaca care e totudata si DJ 105 T ce duce in directia Corusu, Salistea Noua si Salistea Veche). In apropiere este statia de autobuz CTP “Calea Baciului” unde opresc autobuzele 31 si M31 care merg spre Gara Cluj-Napoca, dar si statia “Valea Seaca” unde opresc autobuzele 31 si M31 ce continua prin Baciu (util pentru cine vrea sa ajunga din nou in zona locului de incepere a turei). Detalii pentru plecarea spre casa / alte zone din Cluj-Napoca cu mijloace de transport public in comun:

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta.

Organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza in principiu doar drumuri clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, zona este apropiata de localitati si nu exista risc real de ratacire si este distanta mica pana la drumuri carosabile.

Tura pe jos din 9 noiembrie 2024 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si 10 ture ghidate pe bicicleta si 9 ture pe jos, iar CCN intentioneaza sa mai organizeze si anul viitor asemenea actiuni deschise public. Aceasta tura este a zecea pe jos din acest an (IVMC24 – TP10) si este complementara celor de alergare sau biciclistice.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
Despre parteneri:
Societate Organizată Sustenabil (SOS) https://www.facebook.com/somesulnostru
Grupul civic Alergători Începători Cluj
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro

Cluj-Napoca, 3 noiembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836



Author: CCN
•10/30/2024 09:53:00 p.m.

ZIUA MONDIALA A ORASELOR - 31 OCTOMBRIE

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat ultima zi a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Oraselor” si este finalul Lunii Urbane ("Urban October") cum e prezentata seria de evenimente concetrate in a zecea luna a anului si dedicate problematicii habitatului urban.

Scopul Zilei Mondiale a Oraselor este de a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil. Aceasta zi vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 ( prin Razolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar " orase si comunitati durabile".

Tema Zilei Mondiale a Oraselor pentru 2024 este " Youth leading climate and local action for cities " - un apel la o mai mare implicare a tineretului, inclusiv in colaborarea cu autoritatile locale dar si prin lidership local si actiune pentru clima, dat fiind ca problemele dezvoltarii urbane si a schimbarilor climatice vor impacta cel mai mult tinerii de astazi, nu generatiile deja adulte sau varstnice, si deci e normal sa preia pe aceste teme mai mult din initiativa, decizie si responsabiliate generatiile tinere, mai ales in cazul oraselor care inregistreaza o crestere rapida a populatiei.

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050 si 60% in 2030, dar peste jumatate vor fi sub 18 ani. Perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alte doua miliarde in urmatoarele trei decenii, deci calitatea vietii urbane nu pare a avea o tendinta de crestere la nivel global, ci dimpotriva, se continua tendinta de degradare care a fost constatata incepand din 1980, in ciuda evolutiilor tehnologice si dezvoltarii economice la nivel global, ce teoretic promiteau o viata mai buna si indicau ca orasele ar fi motoare de dezvoltare si imbunatatire a vietii.

Ziua Mondiala a Oraselor a fost marcata pentru prima oara in 2014, fiind proclamata prin pct.16 din Rezolutia A/RES/68/239 a Adunarii Generale ONU din 27.12.2013 si a fost conceputa ca un mijloc de implementare a rezultatelor conturate in cadrul Conferintei ONU privind asezarile umane (Habitat II) care a avut loc la Istambul in iunie 1996 si a Rezolutiei Consiliului Economic si Social 2013/22 din 24.07.2013 privind asezarile umane, precum si a documentului "Viitorul pe care ni-l dorim" adoptat la Conferinta ONU privind Dezvoltarea Durabila tinuta la Rio de Janeiro in 2012 ( Rio 20+) si a Rezolutiilor Adunarii Generale ONU nr. 64/207 din 2009, 65/165 din 2010, 66/207 din 2011 si 67/216 din 2012, care au pregatit terenul pentru conferinta Habitat III ( care s-a desfasurat in 2016).

Ziua Mondiala a Oraselor are in vedere in 2024 si prevederile din recent adoptata Rezolutie a Adunarii Generale ONU din 22.09.2024 privind Pactul pentru Viitor ( "Pact for the Future") unde la actiunea nr.6 ( pct. 25 lit.c) se fac referiri le nevoia dezvoltarii durabile a oraselor ("support developing countries to plan and implement just, safe, healthy, accessible, resilient and sustainable cities") si de "Declaratia privind generatiile viitoare", toate adoptate in cadrul "Summit-ului Viitorului" care a avut loc la New York in 22-23 septembrie 2024.

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban” , ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 (prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istanbul). UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), iar proxima sedinta a Consiliului Director al UN-Habitat, format din 36 de persoane, este programata in 4-6 decembrie 2024.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

Nici Romania nu este straina de subdezvoltarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau chiar 100.000 dupa alte surse....

Astfel, orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale (vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, la latit strazi si indesat cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Ar fi loc si in Cluj-Napoca si in alte mari orase din Romania de politici de dezvoltare urbana mult mai coerente, cu accent pe calitatea vietii, pe sanatatea mediului, pe echilibru si sustenabilitate, nu pe profit pe termen scurt si cresteri ca scop in sine, iar abordari strategice precum inele verzi metropolitane, culoare verzi-albastre de-a lungul cursurilor de apa ar trebui sa fie regula nu exceptia iar planurile urbanistice generale nu ar trebui sa faca obiectul unor tergiversari indelungi si unor diluari si elasticizari facute in favoarea unor interese private nelegitime ci ar trebui sa fie in slujba interesului public pe termen lung. 

Din pacate, preocuparile globale la nivelul ONU / UN-Habitat si documentele strategice de nivel mondial sunt in general ignorate la nivelul autoritatilor locale din Romania, chiar si in cazul marilor orase, poate si pentru ca strategiile lor de dezvoltare si abordarile metropolitane adesea ignora principiile si viziunea din orientarile actuale mondiale. Se simte totusi o preocupare pentru alinierea la trenduri nationale si internationale, dar mai degraba una pragmatica si superficiala, chiar oportunista, ce pare limitata sau orientata spre bifarea formala a unor cuvinte-cheie si masuri declarative, ca premisa a obtinerii unor finantari UE, fara preocupare aprofundata pentru scopurile declarate, de dezvoltare sustenabila a acestor zone urbane, cu gandul la viitorii 50 de ani, nu la urmatoarele alegeri locale... 

Cluj-Napoca, 30 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
0744576836
office@ccn.ro




Author: CCN
•10/28/2024 06:20:00 p.m.

TURA GHIDATA PRIN PADUREA HOIA SI LA CHEILE BACIULUI
pe jos, sambata 2 noiembrie, în cadrul
campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Sambata 2 noiembrie 2024 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data in zone central-vestica a Zonei Metropolitane Cluj, intre valea Somesului Mic si a Nadasului, aproape de Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca structuri initiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC).

Tura va fi practic un circuit prin padurea Hoia-Baciu, pe la liziera padurilor Salos si Chisegeu si pe la Cheile Baciului, cu pornire si final de pe str. Taietura Turcului, de la intrarea in Parcul Etnografic Romulus Vuia. Tura incepe la ora 9:00 si se preconizeaza sa se incheie in jurul orei 17:00.

Tura este una usoara, fiind scurta (lungime doar circa 16 km) si neproblematica tehnic (sunt doar drumuri forestiere si de tractor / caruta si o scurta portiune de poteca, fara zone stancoase sau abrupte) iar diferenta de nivel este redusa - sub 500 metri.

Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel redus de experienta sau cu abilitati reduse de drumetie, nefiind nevoie de anumit nivel de conditie fizica. Fiind totusi o excursie in natura, chiar daca nu in zona montana ci foarte aproape de oras, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie, apa (cel putin 1 litru / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bete de trekking si bocanci.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta.

Organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza in principiu doar drumuri clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, zona este apropiata de oras si nu exista risc real de ratacire si este distanta mica pana la drumuri carosabile.

Tura pe jos din 2 noiembrie 2024 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si 10 ture ghidate bicicleta si pe jos si 8 ture pe jos, iar CCN va mai organiza inca o asemenea tura pe jos in saptamanile urmatoare in cadrul acestei campanii. Tura este a noua pe jos din acest an (IVMC24 - TP09) si este complementara celor de alergare sau biciclistice.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
Despre parteneri:
Societate Organizată Sustenabil (SOS) https://www.facebook.com/somesulnostru
Grupul civic Alergători Începători Cluj
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro și la

Cluj-Napoca, 28 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836




Author: CCN
•10/26/2024 05:30:00 p.m.

ZIUA SUSTENABILITATII IN ROMANIA - 27 OCTOMBRIE

In 27 octombrie 2024, Romania serbeaza, pentru a doua oara in mod oficial, Ziua Sustenabilitatii, in urma declararii acesteia ca sarbatoare legala, prin Legea 157/2023. O alegere usor bizara, in conditiile in care pe plan international, aceasta zi este marcata in ultima zi de miercuri a lunii octombrie, deci in 2024 pe plan mondial este 30 octrombrie.

Oricum, Romania o serbeaza mai mult teoretic, pentru ca in practica se contureaza trecerea ei mai degraba neobservata, asa cum si esenta si mesajul ei sunt inca insuficient receptate in societate, fiind si neinteleasa, ceea ce e de fapt mai greu de schimbat rapid si deci un motiv mai mare de ingrijorare.

Conceptul de sustenabilitate este strans legat de cel de "dezvoltare sustenabila" sau "durabila", care dateaza de multe decenii, avand germenii la Conferinta ONU din 1972 de la Stockholm, cand protectia mediului a fost acceptata ca o prioritate globala ce trebuie conciliata cu dezvoltarea.

Sustenabilitatea a inceput sa fie luata mai in serios dupa Raportul Brundtland ("Viitorul nostru comun") din 1987 si consacrata la Conferinta ONU din 1992 privind Mediu si Dezvoltarea, cunoscuta ca si "Conferinta de la Rio", cand s-au adoptat si "Agenda 21" si alte documente strategice de importanta mondiala.

In 2015, Adunarea Generala ONU a adoptat "Agenda 2030" definind 17 ODD ( "obiective de dezvoltare durabila") iar in 2017 UE a adoptat un document strategic de aplicare la nivelul UE a Agendei 2030.

In esenta, "dezvoltarea durabila" se refera la dezvoltarea care sa satisfaca nevoile prezentului fara a compromite sansele generatiilor viitoare de a isi satisface nevoile lor si cuprinde trei piloni - protectia mediului, dezvoltarea economica si dezvoltarea sociala, dezechilibrul intre acestia fiind recunoscut ca inacceptabil si grav daunator pe termen lung si acceptandu-se ca in realitate nu sunt in contradictie si concurenta protectia mediului cu bunastarea economica si cea sociala.

In limba romana, termenul de "sustainable" a fost initial tradus prin "durabil" si deci s-a scris si vorbit mai ales de "dezvoltare durabila", "transport durabil", si institutional a aparut un Centru National de Dezvoltare Durabila si prin HG 313/2017 s-a creat, ca structura guveramentala, un "Departament pentru Dezvoltare Durabila" iar prin HG 877/2018 s-a aprobat "Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei 2030", ce poate fi descarcata si aici:

In ultimii ani, pentru ca termenul "durabil" genera confuzii si neintelegeri, a inceput sa fie treptat inlocuit cu "sustenabil" fara sa existe, macar pentru legislatie si arhitectura institutionalala, o modificare coordonata, astfel ca avem acum o "Zi a Sustenabilitatii" proclamata ca atare prin lege, dar a ramas "strategie de dezvoltare durabila" nu sustenabila, si "Departamentul de Dezvoltare Durabila" nu "sustenabila".

Marea problema insa nu este inconsecventa terminologica, ci faptul ca la nivelul Romaniei conceptul de dezvoltare durabila / sustenabila a ramas mai mult un deziderat acceptat declarativ si proclamat retoric si juridic, dar care nu a fost preluat cu adevarat in legislatie si in arhitectura si practica institutionala a sectorului public si nici inteles si integrat in realitatea economica si sociala iar Romania manifesta grave distrorsiuni in evolutia ei din ultimele decenii si nu pare sa se indrepte cu adevarat catre o dezvoltare durabila.

Nici la nivel mondial nu pare realista indeplinirea Agendei 2030, nici macar atingerea majoritatii celor 17 ODD de catre un procent mare de tari, desi oficial nu sunt negate sau abandonate. Si nu se vorbeste decat foarte putin sau deloc despre "elefantul din camera" - daca conceptul de "dezvoltare durabila" / "dezvoltare sustenabila" mai este inca realist sau daca nu cumva, cel putin in anumite domenii, deja e tardiv si insuficient si ar trebui luata in serios nevoia unei dezvoltari doar calitative, si foarte putin sau deloc cantitative, indiferent ce precautii si masuri compensatorii s-ar adopta din punct de vedere al mediului. Optimistii spun ca o dezvoltare ar trebui sa fie implicit durabila si deci termenul "dezvoltare durabila" ar trebui sa fie un pleonasm, altii ca este un oximoron, fiind o contradictie ireconciliabila intre cele doua concepte si pun problema unei stopari a dezvoltarii sau chiar a nevoii reversarii ei (de-growth).

Este desigur imbucurator ca a fost proclamata o "ZI A SUSTENABILITATII" - trebuie insa sa i se dea si continut de substanta incat sa fie cu adevarat un ajutor pentru orientarea Romaniei spre o dezvoltare sustenabila, proclamata de multi ani dar care inca nu se prea intrevede.

Este adevarat ca sunt actiuni si evenimente, dar mai degraba minore sau colaterale. De exemplu autoritatea publica centrala romana in domeniul sustenablitatii ( DDD ) nu rezulta, conform propriului ei website, sa fi marcat in vreun fel aceasta zi, dar preconiza dupa cateva zile sa fie partener cu o universitate la lansarea unei structuri pentru Romania a unei ogranizatii internationale din zona dezvoltarii durabile (SDSN) https://www.unsdsn.org/our-networks/romania/ .

Oricum, dezvoltarea durabila / sustenabila nu depinde doar de autoritati, ci si de fiecare persoana fizica si juridica din Romania si este influentata si de evolutiile din restul UE si din tarile vecine si de cele la scara planetara.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista "Clubul de Ciclotruism Napoca" militeaza deja de peste trei decenii pentru dezvoltare sustenabila, promovand forme de mobilitate, turism si recreere nemotorizate si activitati economice cu impact redus de mediu si insistand pe nevoia dezvoltarii durabile si pentru principiul sustenabilitatii in toate domeniile inca de cand conceptul era cvasinecunoscut in Romania.

Cluj-Napoca, 26 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/19/2024 09:24:00 p.m.

SOLUTII BAZATE PE NATURA LA SOMES
- LANSAREA UNEI CARTI DESTINATE NU DOAR CLUJENILOR

Sambata 19 octombrie 2024 a avut loc lansarea cartii ”Solutii bazate pe natura la Somes”, un material cu mai multi autori din sectorul academic si din sectorul ONG-urilor de mediu, aparut la editura ”Presa Universitara Clujeana” a Universitatii Babes-Bolyai, in regim de acces liber, putand fi obtinuta gratuit in varianta electronica accesand pagina https://libraria.ubbcluj.ro/produs/ebook-solutii-bazate-pe-natura-la-somes/ .

Desi se axeaza specific pe problema Somesului Mic si malurilor lui in Cluj-Napoca si portiuni din apropierea acestui mare municipiu, are o buna parte din cuprins cu aplicabilitate mult mai generala, in aproape orice orase din Romania situate pe malul unor cursuri mai mari de apa, pentru ca sunt identice sau comparabile multe dintre provocari si solutii.

De aceea, cartea este utila nu doar administratiei publice si specialistilor in domeniu, ci si presei si publicului larg interesat de Somesul Mic sau de apele de suprafata curgatoare in general, dar si de urbanism, protectia mediului si mobilitate durabila, precum si de teme trans-sectoriale precum participarea publica la luarea deciziilor de catre autoritati.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN) a redactat, prin intermediul directorului executiv Radu Mititean, un capitol din carte, intitulat ”Lumini si umbre privind rezultatele proiectului de amenajare a culoarului de mobilitate verde-albastru pe malurile Somesului Mic in zona Armatura si Grigorescu”, ce poate fi citit la paginile 300-326 din carte si include si 18 fotografii documentare cu rol de ilustrare a criticilor formulate. Materialul a fost redactat in ianuarie 2024, inclusiv pe baza monitorizarilor facute regulat pe teren in 2022-2023, si a fost revizuit in aprilie 2024, dar este - din pacate - la fel de actual, in sensul ca deficientele semnalate cu privire la acele proiecte, desi comunicate si Primariei mun. Cluj-Napoca, nu au fost inca remediate - nici cele ce sunt tehnic si financiar usor rezolvabile.

Subcapitolele acestui material din carte sunt intitulate:
- Cu mintea si inima alaturi de Somes
- O privire asupra evolutiilor din ultimii 35 de ani
- Aspecte pozitive in zona Armatura
- Aspecte pozitive in zona Grigorescu – malul drept
- Aspecte pozitive in zona Grigorescu – malul stang
- Aspecte negative in zona Armatura
- Aspecte negative in zona Grigorescu – malul drept
- Aspecte negative in zona Grigorescu – malul stang
- Viziune de viitor – cum ar trebui sa fie concepute celelalte zone de reamenajare
- Impactul potential al altor investitii anuntate pe malul Somesului Mic in zona metropolitana Cluj.

Acest capitol a fost redactat in regim de voluntariat, insa documentarea, precum si tehnoredactarea cartii in care a aparut si realizarea si a unui tiraj pe suport de hartie a acesteia au fost posibile gratie si unor finantari din mai multe surse, indicate in notele de subsol de la paginile 15 si 16 din carte.

Cartea reda si o serie de documente redactate de acelasi autor, in anii precedenti, unele in calitate de lider de ONG de mediu, din partea CCN, altele in postura de avocat, propuneri redate la paginile 327-340 din carte dar care, din pacate, nu au fost acceptate deocamdata de autoritatile publice vizate (Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor cu diversele lui denumiri succesive, Administratia Nationala Apele Romane, Guvernul Romaniei).

Astfel, primul material este un extras din documentatia avand ca obiect propunerea de Hotarare a Guvernului pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare a comitetelor de bazin, aprobat prin HG 270/2012, prin care s-ar rezolva problema cadrului organizat de consultare a stakeholderilor din zone de nivel metropolian sau segmente ale unui curs hidrografic mai mare, pentru ca actualele comitete de bazin sunt organizate la nivele foarte vaste geografic, cum e cazul Comitetului de Bazin Somes-Tisa care vizeaza suprafete mari din 5 judete si nu poate fi un cadru de consultare eficienta pentru chestiuni locale la nivel de unul sau cateva UAT.

Al doilea material este un extras din documentatia privind propunerea de infiintare a unui ”Consiliu al Apei” pentru Somesul Mic, incluzand si o propunere de protocol de colaborare care sa stea la baza organizatii si functionarii acestei structuri, a carei titulatura completa ar fi ”Consiliul consultativ pluridisciplinar pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de suprafata din sub-bazinul hidrografic Somesul Mic - CONSAP-SM. Un asemenea consiliu ar rezolva tranzitoriu lipsa comitetelor subbazinale si in viitor, daca se va accepta propunerea din primul material, ar putea fi convertit intr-un comitet de subbazin pentru Somesul Mic.

Al treilea material este un extras din documentatia pentru o propunere de Hotarare a Guvernului pentru completarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica aprobate prin HG 930/2005, prin care s-ar crea posibilitatea ca si unele portiuni din zone de protectie sanitara sa poata fi traversate, in anumite conditii, de alei pietonale sau piste pentru biciclete, atunci cand nu exista alte variante rezonabile, cum se invoca de catre autoritatile locale clujene de peste un deceniu ca pretext pentru nerealizarea unei piste pentru biciclete intre Cluj-Napoca si Floresti - asa-zisul sat, cel mai populat din Romania, care se pare ca are faptic mai mult de dublul numarului oficial de locuitori al oricarui oras din judetul Cluj in afara municipiului resedinta de judet.

Implicarea CCN in legatura cu Somesul in zona metropolitana Cluj nu este intamplatoare, dat fiind ca, in calitate de ONG de mediu, militeaza specific de peste trei decenii pentru protectia si dezvoltarea spatiilor verzi urbane si o protectie si gestiune ecologica a apelor de suprafata in Cluj-Napoca si zona metropolitana Cluj, pe de o parte, si pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de mobilitate urbana si a transportului durabil in zona metropolitana Cluj, precum si pentru dezvoltarea cicloturismului si formelor de recreere, sport si turism activ cu impact redus de mediu.

Activitatea a inclus o monitorizare a infrastructurilor velo din Cluj-Napoca de la primele promisiuni de profil ale Primariei, din 1997, si de la primii metri de pretinse piste pentru biciclete din 2006, si pana la ora actuala, totalizand peste 1000 de deplasari "pe teren" prin Cluj-Napoca si imprejurimi, zeci de mii de fotografii, sute de kilometri de trackuri GPS, sute de sesizari, memorii si propuneri inaintate Primariei, organizarea de zecide prezentari si dezbateri publice, emiterea a sute de comunicate si informari de presa si mii de postari pe social media, completand alte demersuri CCN, cum sunt marsurile biciclistilor clujeni, incepute in 1998, devenite lunare din septembrie 2007 si ajunse la a 175-a editie.

CCN a propus inca din anii 90 dezvoltarea unei retele de cai de comunicatie specifice sau favorabile bicicletelor in municipiul Cluj-Napoca (proiectul ClujBikeNet) si imprejurimi, precum si creare a unei retele de trasee marcate de turism pedestru in toata zona Clujului (RJTTMTP Cluj), in mod repetat prezentate si dezbatute public si explicate autoritatilor locale si judetene, dar care nu au primit vreodata nici macar un raspuns concret din partea acestora, iar propunerile de zone pietonale si conexiuni pietonale si de extindere a zonelor verzi in oras formulate de acum peste doua decenii s-au regasit deocamdata in mica masura in realizarile municipalitatii clujene, desi multe apar in promisiunile electorale si in unele documente stategice si de politici publice, dar in mai mica masura si in planurile urbanistice aprobate.

Dealtfel, CCN participa de mai multi ani, impreuna cu alte ONG, cum sunt asociatia miniMass (organizatorii Somes Delivery), asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si asociatia Clujul Sustenabil (CS) la campania ”Somes Culoar Verde-Albastru” (SVA), printre ale carei rezultate si numara si convingerea autoritatilor locale din Cluj-Napoca si comunele Gilau, Floresti si Apahida sa se asocieze si sa contracteze realizarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru Somesul Mic ca si culoar de mobilitate nemotorizata de al Gilau la Apahida pe portiunile ce nu au facut obiectul altor documentatii specifice de urbanism, acest PUZ fiind in faza avansata de elaborare si avizare.

In aceeasi directie se inscrie si apartenenta CCN la asociatia nationala Reteaua pentru Natura Urbana (RNU) si la reteaua Apele Unite ale Romaniei, iar materiale pe tema Somesului Mic in Cluj-Napoca si imprejurimi produse de sau cu contributia CCN sunt multe in ultimele decenii, de la cele mai vechi, de acum peste doua decenii, cum a fost de exemplu seria de brosuri "EcoAqua" editata in parteneriat cu Clubul Ecologic Transilvania (CET) si fundatia EcoTop, sau numere dedicate Somesului Mic din suplimentul "Monitorul Mediului" al cotidianului Monitorul de Cluj, editat tot in parteneriat cu CET, pana la materiale recente, cum este amplul interviu din publicatia Somes Expres https://somesdelivery.ro/somes-expres/somes-express-2023/

Revenind la carte si la lansarea ei, precizam ca aceasta a avut la amiaza insoritei zile de sambata 19 octombrie in aer liber, in parcul Armatura, pe malul Somesului, in prezenta unora dintre autori, a presei, a unor activisti de mediu si a unor reprezentanti ai unor institutii academice, precum si a publicului care a dorit sa afle mai multe despre aceasta initiativa sau era prezent la ciclului de evenimente in care s-a inscris si aceasta lansare de carte, si anume "Somesul Post-Industrial" - o manifestare a fost organizata de miniMASS / Somes Delivery in 19-20 octrombrie 2024 avand ca parteneri, printre altii, asociatia Clujul Sustenabil, Caravana I’m Climatic, Asociatia Studentilor Arhitecti Cluj (ASTA), asociatiile Societate Organizata Sustenabil (SOS Somesul Nostru) si Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN) si beneficiind si de o co-finantare de la Administratia Fondului Cultural Naţional. Detalii privind seria de evenimente "Somesul Post-Industrial" din acest weekend de octombrie 2024 pot fi citite la adresa https://www.facebook.com/events/2107480706316309/ si pe www.somesdelivery.ro

Precizam ca lansari secundare si prezentari ale cartii au mai avut loc si vor mai avea lor cu ocazia unor conferinte si alte evenimente, cum a fost mini-lansarea de la Casa Tranzit din 13.10.2024 ora 16:00 cu ocazia "Zilelor Tranzit 2024" - tot in aer liber, pe malul Somesului.

Cartea ii are ca autori pe dr. Adi Dohotaru (care este si coordonatorul volumului), arh. Mircea Munteanu, care preda si la Universitatea KU Leuven, conf. univ. dr. Tibor Hartel, lect. univ. dr. Gyongy Pasztor si lect. univ. dr. Andrada Tobias de la UBB, lect. univ. dr. Adriana Magerusan de al UTCN, biol. Andrei Lazar si av. Radu Mititean, detalii despre autori fiind oferite la pagina 367 din carte si in prezentarea cartii de pe pagina editurii https://libraria.ubbcluj.ro/produs/ebook-solutii-bazate-pe-natura-la-somes/ . Referenti stiintifici au fost prof.univ.dr. Gabriel Badescu si lect.univ.dr.Ciprian Bogdan.

O caracterizare sintetica a cartii, asa cum o regasim pe coperta a patra, este: " In volumul Solutii Bazate pe Natura la Somes, propunem in zona metropolitana a Clujului cel mai mare spatiu public verde-albastru din Romania, sub forma unui coridor ecologic, continuu si amplu ca latime. Scopul nostru este de a creste calitatea vietii prin acces la bunuri comune si atenuarea impactului schimbarilor climatice printr-o mai mare biodiversitate urbana, atat de necesara in orasele poluate ale tarii. Cartea e un exemplu de Cercetare Participativ-Actionala care poate fi testat la nivelul oricarei zone metropolitane din Romania."

Cluj-Napoca, 19 10.2024

Radu Mititean
director executiv

office@ccn.ro
0744576836




















Author: CCN
•10/15/2024 01:00:00 a.m.

TURA VELO PE SOMES AVAL DE CLUJ
in 19 octombrie in campania SVA24

Sambata 19 octombrie 2024, cu plecare la ora 12:00 din Piata Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic aval de Cluj-Napoca, pana la Jucu.

Vom pedala in total circa 30 km, cu o diferenta de nivel neglijabila, pe strazi asfaltate dar mai ales pe drumuri pietruite si de pamant pe malul Somesului, inclusiv prin zone de santier si pe diguri, astfel ca este accesibil si celor cu nivel redus de antrenament dar este totusi nevoie de anumita experienta si abilitati de pedalat si pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate redusa ca efort dar medie din punct de vedere tehnic.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire, testare si consemnare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in zona estica a Clujului si mai ales din Someseni pana in Jucu.

Se porneste din zona centrala a Clujului, din Piata Unirii, dupa finalul editiei octombrie 2024 a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC175) si In prima parte a turei se va pedala din centru spre nord-est pana la parcul Parcul Armatura, unde va fi o pauza mai lunga pentru ca, de la ora 12:30, va fi acolo o lansare de carte - SOLUTII BAZATE PE NATURA LA SOMES - ce contine si un capitol despre infrastructurile velo pe malul Somesului, cartea vizand si ansamblul proiectului de Somes Culoar Verde-Albastru de la Gilau la Apahida. Lansarea de carte este parte dintr-un eveniment mai amplu organizat de Somes Delivery - detalii la https://www.facebook.com/events/2107480706316309 .

Revenire la Cluj-Napoca este conceptua a fi seara, cu trenul, de la statia Jucu, cu unul dintre trenurile operate de Interregional Călători ce au si locuri pentru biciclete (la 18:41 trenul Regio 10509 sau la 20:17 trenul Regio 10537).

Tura velo propusa de CCN pentru aceasta dupa-amiaza si seara de sambata 19 octombrie este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe multe sectiuni din sectorul dintre Gilau si Apahida, printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, care pare sa se indrepte intr-o directie buna, dar din pacate alte portiuni nu sunt cuprinse in proiectul acesta pentru ca deja au facut obiectul unor proiecte izolate, deja aprobate sau in avizare, sau pretins finalizate, unde nu s-a tinut cont de nevoia asigurarii unei continuitati pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a compromis deja partial rezultatul final, cum vedem deja pe malul stang pe sectiunea dintre Podul Napoca si Podul Elisabeta sau zona Parcul Armatura si Parcul Feroviarilor si se contureaza zona Rivus / Carbochim...

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, moloz si alte deseuri, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Traseul se poate in principiu parcurge cu orice tip de bicicleta dar se recomanda cele de tip MTB sau cel putin biciclete de trekking sau gravel.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant si eventual si cu ceva precipitatii. Si evident apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta cu durata de peste jumatate de zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera. Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei. Participantii trebuie fiecare sa isi acopere costurile personale, cum este cazul biletului de tren de la Jucu la Cluj-Napoca.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in sau in apropierea unor localitati si drumuri publice asfaltate des circulate si pe care se desfasoara inclusiv transport public in comun.

Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru care continua si in 2024 (SVA24) si care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Gilau si Apahida (si pe viitor in continuare spre nord) si ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Culoarul ecologic si de mobilitate nemotorizata a Somesului Mic si afluentilor lui in Zona Metropolitana Cluj este complementar cu initiativa "Invelul Verde Metropolitan Clujean" urmand sa formeze impreuna o retea metropolitana care sa asigure conectivitatea ecologica si de mobilitate nemotorizata.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe blogul CCN https://ccncluj.blogspot.com
si pe pagina de Facebook a evenimentului:

Cluj-Napoca, 14 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN





, , , , , , |
Bookmark and Share