Duminica 19 octombrie 2025 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, gratuita, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in imprejurimile Clujului, de aceasta data prin padurea Faget pana pe vf. Peana - cel mai inalt din masivul Feleac, in partea cental-sudica a Zonei Metropolitane Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in calitatea si de structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), conceput si lansat in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj si acceptat in primavara acestui an ca idee si obiect de studiu si de catre autoritati in cadrul unui grup de lucru sub egida ADI ZMC Cluj descrisa la clujmet.ro

Tura va incepe la ora 8:30 din cartierul Manastur, de la capatul liniei de tramvai, unde incepe Drumul Sf.Ion si unde sun in imediata apropiere statiile Bucium si Colina respectiv Primavarii si Garbau se poate sosi cu mijloace de transport public in comun dinspre toate zonele Clujului ( a se consulta https://ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/linii-urbane ) sau se poate veni si cu bicicleta sau pe jos (mai ales in cazul manasturenilor). Aici va fi si finalul, fiind o tura in circuit.

Va fi o drumetie pedestra de nivel mediu, in cea mai mare parte prin padure, pe drumuri de caruta / tractor si poteci si foarte putin pe asfalt sau drum pietruit. Tura strabate si arii naturale protejate si zone propuse in viitor a fi declarate zone protejate de interes local sau judetean sau arie protejata de interes national sau erropean si de desfasoara pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca si putin prin zonele marginale ale teritoriilor comunelor Ciurila, Tureni si Feleacu, toate facand parte din Zona Metropolitana Cluj.

Astfel, urcam din cartierul Manastur, de la altitudinea de circa 390 de metri, prin Padurea Galiser/ Galcer, la peste 500 metri, coboram pe str. Cernauti si traversam str.Sf.Ion trecand apoi pe al izvorul omonim. traversam valea Plesca, situata aici la sub 450 metri si urcam pe traseul marcat cu cruce rosie prin padurea Faget pana la DJ107R pe care mergem doar putin si apoi il parasim continuand urcarea prin padure pana pe vf. Peana, care are 832/833 metri de metri, fiind cel mai inalt din masivul Feleac si din zona Clujului in general.

Dupa o pauza si o incursiune pe frumosul platou inerbat, ce ofera largi privelisti spre sud si vest, spre muntiii Gilaului si Trascaului, incepep intoarcerea, care va fi tot prin padure, initial pe traseul marcat cu banda albastra. trecand si pe la Fantana lui Bilascu si iesind in cartierul Faget la str. N.Margineanu, traversand apoi str. Fagetului si urmand apoi, din nou prin padure, traseul banda galbena peste Capul Dealului si Drumul lui Pater pana la Groapa Mosului, de unde prin padure aproape de cartierul Manastur revenim spre seara la punctul de plecare.

Pe traseu vedem pe unde se propune construirea centurii ocolitoare sudice a orasului, despicand padurea Faget, cu defrisarea multor seci de hectare si crearea unei bariere ecologice si recreativ-turistice care va mai putea fi traversata doar in anumite puncte si contra careia s-a tot protestat fata de refuzul autoritatilor de a alege variate cu impact de mediu si recreativ mai mic prin tunele mai lungi, si vedem si zone unde se propun alte drumuri noi ce ar urma sa sectioneze padurea Faget si zone naturale din Faget si pe platoul Feleacului care se preconizeaza sa devina cartiere de vile. .

Vom strabate Situl Natura 2000 "Fagetul Clujului - Valea Morii", care este arie naturala protejata de tip "Sit de importanta comunitara" avand codul ROSCI0074. El a fost instituit prin Ordinul MMDD 1964/2007 si are o suprafata totala de 1686,4 hectare si inglobeaza si rezervatiile naturale Fagetul Clujului si Valea Morilor, care fusesera puse sub protectie deja anterior anului 1990 dar cu suprafete mici. Acest Sit Natura 2000 se intinde se suprafete apartinad la cinci UAT - Cluj-Napoca, Floresti, Ciurila, Tureni si Feleacu.

Situl Natura 2000 "Fagetul Clujului - Valea Morii" are Planul de Management si Regulamentul aprobate prin Ordinul MMAP 1525/2016.

Regulamentul poate fi citit aici:

Iar planul de management aici:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita duminică 12 octombrie 2025, cu plecare la ora 8:30 din piata Unirii din centrul mun.Cluj-Napoca, la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe partea vestica a Zonei Metropolitane Cluj, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean, vizand culmi ce delimitaza valea SOmesului Mic amonte de Cluj-Napoca.

Vom pedala in total circa 53 de km, dintre care mare parte pe drum nemodernizat (inclusiv drumuri de caruta si tractor) cu un total de circa 950 metri diferenta de nivel in urcus dar fragmentati pe mai multe urcari separate de portiuni mai plate si de coborire. In principiu nu vor fi dificultati tehnice semnificative.

Astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie spre buna dar nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta, fiind totusi nevoie de experienta de deplasare pe drumuri nemodernizate. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unei zone deluroase respectiv perimontane foarte pitoresti de la vest de Cluj-Napoca.

Traseul merge din Cluj-Napoca pe culmea ce desparte valea Somesului Mic de valea Nadasului, pe la Taietura Turcului, prin padurea Hoia, peste dealul Melcului, dl.Batos si dl. Suceagului pana langa autostrada care trece de la Gilau la Nadasel, si coboara apoi la Gilau si ajunge pana la lacul omonim.

Din GIlau se pedaleaza pana in satul Somesu Rece, de unde se urca spre Vanta pe drumul care duce spre Stolna, dar apoi se reia traseul pe drum nemodenrizat prin padure, pe culmea dealului Mic, pana in Luna, de unde prin Floresti sa revine in Cluj-Napoca evitand complet aglomeratul drum DN1/E60.

Tura cuprinde nu doar verificarea si prezentarea drumurilor vizate si zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte. Se va trece prin zone ce au valoare si istorica si arheologica, dar si prin zone declarate sau propuse a fi declarate arie naturala protejata.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, dar se poate si cu biciclete de tip trekking sau gravel. Sunt portiuni mai lungi de urcus si cu pante mai mari si e nevoie de abilitati cel putin medii de pedalat pe teren variat, iar diferenta de nivel cere o conditie fizica cel putin medie spre buna, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Indiferent de prognoza meteo, participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme rece sau cu vant, inclusiv caciulita sau cagula, manusi cu degete lungi, apa cel putin 2 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei. Participantii isi suporta fiecare propriile costuri, cum ar fi eventuale cumparaturi pe traseu, de exemplu la magazin in Gilau sau la terasa de pe drumul spre Stolna.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati (cel mult 3-4 km pana la zone cu case) si se desfasoara pe drumuri accesibile cu mijloace auto, nu in zone izolate sau de altitudine mai ridicata sau dificil de parcurs sau ce pun probleme serioase din punct de vedere al accesului sau orientarii, cum sunt unele trasee in zona montana.

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, editia 2025, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi, ceea ce deja se intampla prin crearea, in luna martie 2025, a unui grup de lucru interdisciplinar pe teme IVMC sub egida Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara "Zona Metropolitana Cluj" (ADI ZMC) www.clujmet.ro si fiind initiata redactarea unei documentatii de fundamentare si a unei strategii de implementare a propusului IVMC.

Tura velo din 12 octombrie 2025 este a saptea din acest an (IVMC25 - TV07), si sunt si 7 ture ghidate pe jos in 2025, fiind complementare celor 10 ture ghidate pe jos si 10 velo organizate de CCN in 2024 si altor ture pe jos si in alergare organizate de partenerii din campania IVMC.

Campania IVMC este sustinuta in continuare si in 2025 din partea sectorului ONG de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU. www.rnu.ro

Aceasta tura velo din campania IVMC25 este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere beneficiaza si celelalte ture pe bicicleta si pe jos pe care CCN le-a organizat sau le va organiza in aceasta toamna in cadrul acestei campanii.

Detalii despre aceasta tura velo din 12 octombrie 2025 se pot citi si pe blogul CCN

si pe pagina Facebook a evenimentului

iar despre IVMC si organizatorii campaniei puteti citi pe www.ccn.ro in sectiunea ”despre noi” si pe pagina de Facebook a CCN https://www.facebook.com/ccn.ro

si cea a campaniei Inelul Verde Metropolitan Clujean

Cluj-Napoca, 6 octombrie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

0744576836

A 41-a Conferinta Generala UNESCO, in noiembrie 2021, a proclamat 6 octombrie ca Zi Internationala a Geodiversitatii, prin rezolutia nr 41C/24. Scopul este marirea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile multiple pe care le aduce diversitatea geomorfologica si geologica a Pamantului, ca o componenta a imensei varietati pe care ne-o ofera natura si mediul in general si care este esentiala alaturi de diversitatea biologica.

Elemente de geodiversitate sunt mineralele, rocile, fosilele, solurile, sedimentele, formele de relief de toate felurile - munti, campii, dealuri, depresiuni, chei, stanci, pesteri, creste, caldari, brane si valcele, arcade, grohotisuri, podisuri, defilee si topografia in general, dar si elementele hidrgrafice precum apele curgatoare si statatoare, ape subterane, golfuri si fiorduri, insule si peninsule, faleze si plaje, cascade si cataracte procesele care creeaza si modifica aceste elemente si caracteristici.

Geodiversitatii in datoram in mare parte peisajul, dar si disponibilitatea solului si apei, materialelor de constructii, resurse pentru generarea de energie, navigatie, siguranta, refugiu in fata inundatiilor si altor catastrofe naturale, cadrul pentru turism si sport in natura si suportul pentru lumea vie, pentru ca geodiversitatea este si o premisa a biodiversitatii si un modulator al climei.

Multa vreme geodiversitatea a fost admirata si venerata si elementele ei erau determinante pentru alegerea locului de ridicare a unei asezari umane sau a unei fortificatii, a unui templu, iar mai recent a unui loc de recreere, dar in ultimele secole a inceput sa fie neglijata si abuzata, de la imense cariere de suprafata la modificarea brutala a reliefului si peisajului in scopul construirii de noi cai de comunicatie, mari baraje, canale, insule artificiale, nivelari, corectii ale albiilor raurilor sau a liniei tarmului, taierea meandrelor si impiedicarea curgerii libere a apelor.

Un pas spre o protectie sporita a unor elemente si zone cu valoare ridicata de geodiversitate o constituie declararea de geoparcuri. Avem in Romania deja Geoparcul Internațional UNESCO ”Tara Hategului” https://www.hateggeoparc.ro/ si Geoparcul International UNESCO ”Tinutul Buzaului” https://tinutulbuzaului.org/ si unele aspirante la un asemenea statut - ”Oltenia de sub munte”, ”Carpaterra” si ”Dobrogea Chimerica”, exista un Forumul National al Geoparcurilor UNESCO din Romania si o Retea a Geoparcurilor din Romania, dar statutul juridic si nivelul de protectie a geoparcurilor in Romania este inca modest iar legislatie specifica de protectie exista doar cu privire la unele aspecte ale geodiversitatii. La nivel mondial exista o retea internationala patronata de UNESCO din care fac parte peste 100 de geoparcuri.

Tema focala din 2025 a Zilei Internationale a Geodiversitatii (IGD) este "One Earth - Many Stories". Organizatorii IGD o explica astfel: Este o sansa ca oamenii sa se conecreze cu geodiversitatea. Fiecare peisaj, fiecare stanca, fiecare fosila are o poveste de spus. Planeta noastra este este o arhiva istorica pentru mai mult de 4 miliarde de ani, care ne poate invata cu privire la originile mediului nostru natural dar si de unde venim noi, ca speciel animala. Pe masura ce cetateni, comunitati si guverne implementeaza SDG-urile (Obiectivele de Dezvoltare Durabila - ODD proclamate de ONU), geodiversitatea ofera o inregistrare a trecutului Terrei care ajuta la a ne pregati si raspunde la amenintari precum schimbarile climatice. "Un Pamant - Multe Povesti" ne incurajeaza sa descoperim example de geodiversitate in ale noastre peisaje, muzee si cladiri istorice, sa ne imersam in multitudinea de povesti pe care le are de spus planeta noastra. E de dorit si sperat ca gruprule de geostiinte de pe tot globul sa organizeze cat mai evenimente pentru a promova povestea geodiversitatii din zona lor. .

In 6 octombrie, Uniunea Geografica Internationala (IGU) va organiza un seminar international online pe tema Zilei Mondiale a Geodiversitatii.Detalii aici:

In aceste zile, la Congresul Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN) care are loc la Abu Dhabi se pregateste declararea oficiala de "Key Geoheritage Areas (KGA) - detaiii aici: https://www.geodiversityday.org/post/key-geoheritage-areas-approved-by-iucn

Detalii despre Ziua Mondiala a Geodiversitatii si la

si https://www.geodiversityday.org/

In 1994, asociatia turistica, sportiva, civica si ecologista Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) a convins Consiliul Judetean Cluj, dupa multa documentare si demersuri, sa instituie regim de zona naturala protejata ( prin Decizia 147/15.11.1994) pentru 13 arealuri din zona montana a judetului Cluj, pe criteriu primar de geodiversitate si peisaj, desi ulterior, asa cum era de asteptat, s-a putut constata ca au valoare ridicata si din punct de vedere al biodiversitatii. Este vorba de Cheile Borzeşti, Cheile Ocolişelului, Defileul Hăşdatelor, Defileul de la Surduc, acumularea Bondureasa, Cheile Dumitresei, Defileul Someşului Rece, Defileul Răcătăului, Valea Căpuşului, Cheile Păniceni, Cheile Văii Stanciului şi cascada Răchiţele, Pietrele Albe şi Piatra Bănişorului.

Cluj-Napoca, 5 octombrie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

4 Octombrie este marcata la nivel international ca Ziua Mondiala a Animalelor. Trebuie inteleasa ca o zi dedicata bunastarii animalelor, un concept mai larg decat simpla "protectie" a lor, si vizeaza tot regnul animal, nu doar animalele de companie sau cele domestice in general sau cele pe care in trecut, in epoca in care nu prea intelegeau cum functioneaza natura, credeau oamenii ca unele sunt "folositoare" si altele ar putea fi etichetate ca "daunatoare" si prin urmare credeau ca ar fi legitima starpirea lor, sau ca este acceptabil sa fie tratate ca niste simple bunuri, dupa aceleasi reguli ca cele nevii, adica ar fi irelevant daca sunt private de hrana sau somn sau daca li se provoaca durere, boala, epuizare, disconfort termic, daca li se limiteaza sever posibilitatea de miscare etc. Detalii de exemplu aici: https://www.worldanimalday.org.uk/ si la https://todayspecialday.in/world-animal-day-2025/

Ca origini a acestei zile, in 1925, in Germania, activistul Heinrich Zimmermann a organizat o prima manifestare publica pe tema bunastarii animalelor, la Palatul Sporturilor din Berlin, care s-a bucurat de o prezenta masiva, de peste 5000 de participanti. Dupa ani de eforturi, in 1931, cu ocazia unui congres international dedicat protectiei animalelor, tinut in Italia, la Florenta, a obtinut proclamarea zilei de 4 octombrie ca Zi Internationala a Animalelor. Data a fost aleasa avand in vedere ca in calendarul religios catolic este ziua Sfantului Francisc de Assisi, pe numele sau laic Giovanni Bernardone, care a trait in Italia la sfarsitul sec. XII si inceputul sec. XIII si a fost nu doar intemeietor al Ordinului Franciscan, dar este considerat si ocrotitor al animalelor.

In 2025 se considera ca este a 100-a editie a Zilei Mondiale a Animalelor, iar tema focala pentru aceasta editie aniversara este "Salvati Animalele, Salvati Planeta". Este o reamintire ca animalele de orice specie de pe Terra au aceasta planeta ca si casa lor, nefiind doar a oamenilor, deci Pamantul trebuie protejat si in interesul animalelor, fiind casa comuna pentru toate speciile vii, in care trebuie sa convietuim, ca trebuie sa fie loc pentru toate speciile si un echilibru, pe care omul l-a tulburat profund mai ales in ultimele secole dar este si datoria dar si interesul sau sa ii opreasca destabilizarea si sa il readuca in parametri durabili. Dar trebuie si animalele salvate - atat biodiversitatea sub aspectul speciilor naturale si diversitatea genetica intraspecie, cat si speciile domestice si animalele salbatice in captivitate in sensul existentei lor fizice si a calitatii vietii.

Astfel, cand este vorba de specii salbatice, conservarea biodiversitatii nu se refera doar la animalele percepute de om ca "folositoare" sau "frumoase" ci la toate speciile din regnul animal, inclusiv insecte, pesti, pasari, reptile, iar disparitia multor specii din cauza actiunilor omului trebuie inteleasca ca un rau ireversibil iar reducerea dimensiunii unei populatii de animale la un numar de exemplare foarte redus trebuie inteles ca inseamna o condamnare a speciei respective, prin reducerea diversitatii generice la nivele la care mecanismele naturale nu mai pot repara degradarile care apar.

Pentru animalele domestice si cele salbatice in captivitate ar trebui considerate inacceptabile anumite practici actuale de crestere in sistem "industrial" a porcinelor, bovinelor, gainilor ouatoare sau pentru carne sau a gestionarii animalelor de experienta sau celor folosite pentru productia unor substante si produse biologice sau utilizarea ca animale de munca sau divertisment in conditii in flagranta contradictie cu principiile bunastrarii animale. Mai mult, insasi nivelul actual de consum uman este nejustificat de mare, dieta din tarile dezvoltate avand in medie un procent excesiv de proteine de origine animala, nejustificabil din punct de vedere al nutritiei si dieteticii umane, ca sa nu mai vorbim de practica utilizarii animalelor pentru productia de blanuri, piele sau alte asemenea produse pentru alt scop decat hrana.

Numeroase organizatii si coalitii organizeaza in diverse tari manifestari dedicate Zilei Mondiale a Animalelor. Exemple de tipuri de activitati sunt listate si aici:

In Romania, mentalitatile sunt inca in multe medii ramase in stadiul considerarii animalelor ca simple obiecte de care omul se poate folosi sau le poate abuza, inclusiv neglija sau chinui sau ucide dupa bunul plac sau pentru ca vede vreun interes sau, dimpotriva, nu mai vede vreo utilitate, desi legislatie de protectia animalelor exista atat ca norme-cadru, cat si specific pentru anumite categorii de animale sau de relatii ale omului cu acele categorii.

Astfel avem Legea 205/2004 privind protectia animalelor, ca o norma-cadru, dar si legi sectoriale, cum ar fi de exemplu Legea 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportului in tari terte, Legea 43/2014 privind protectia animalelor utilizate in scopuri stiintifice, Legea 191/2002 a gradinilor zoologice si acvariilor publice, OUG 155/2001 pentru privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan, OUG 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi, dar si OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Prevederi privind protectia animalelor apar si in Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, in OUG 195/2005 privind protectia mediului si alte acte normative cu rang de lege.

Unele acte normative cu rang de lege sunt de fapt includeri, prin ratificare sau aderare, in legislatia nationala romana cu rang de lege, a unor conventii internationale, cum sunt de exemplu Legea 60/2004 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie, semnata la Strasbourg la 23 iunie 2003, Legea 71/2006 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor in timpul transportului international (revizuita), semnata la Chisinau la 6 noiembrie 2003, Legea 305/2006 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor vertebrate utilizate in experimente si alte scopuri stiintifice, adoptata la Strasbourg la 18 martie 1986 si a Protocolului de amendare a Conventiei europene pentru protectia animalelor vertebrate utilizate in experimente si alte scopuri stiintifice, adoptat la Strasbourg la 22 iunie 1998.

Alte exemple sunt: Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice ("Conventia RAMSAR"), Legea 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 ( "Conventia de la Rio"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna").

Indirect servesc si protectiei animalelor documente precum Decretul CPUN 187/1990 pentru acceptarea Conventiei privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural, adoptata de Conferinta generala a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura la 16 noiembrie 1972 ("Conventia Patimoniului Mondial / UNESCO", la care sunt parte 196 de state, astfel ca, din toate tarile lumii recunoscute larg ca state independente, doar Lichtenstein nu a ratificat-o).

Este de mentionat ca s-a propus si adoparea unei Conventii ONU privind sanatatea si protectia animalelor (UNCAHP sau CAP), dar ea nu a fost inca adoptata. Textul propus din directia ONG-urilor internationale de mediu poate fi citit si aici:

https://www.icfap.org/pdfs/full-cap-treaty.pdf

Exista in si o propunere de "Declaratie Universala privind Bunastarea Animalelor" (UDAW) initiata in 2000 de un grup de ONG-uri internationale, dar nu s-a bucurat nici ea de succes in sensul adoptarii de catre ONU. Despre ea se pot citi multe materiale pe Internet, de exemplu

La fel este situatia propusei "Declaratii Universale privind Drepturile Animalelor" adoptata la Paris in 15.10.1978 si actualizata in 2018, dar tot ca un text propus de organizatii neguvernamentale, nu ca un act de drept public international, desi s-au starnit confuzii prin limbajul utilizat si depunerea textului ca propunere catre UNESCO, ce nu a fost insa adoptat ca o conventie internationala. Textul ei poate fi citit la:

Detalii privind demersuri de acest gen si la:

Printre normele UE cu rang de lege si aplicare directa in statele membre, inclusiv Romania (deci fara a necesita transpunere in legislatia nationala) se numara si Regulamentul UE 1/2005 privind protectia animalelor in timpul transportului si al operatiunilor conexe, Regulamentul UE 1254/1999 in ceea ce priveste cerintele privind bunastarea animalelor vii din specia bovina in timpul transportului pentru acordarea restituirilor la export, Regulamentul UE 1099/2009 privind protectia animalelor in momentul uciderii sau Regulamentul UE 576/2013 privind circulatia necomerciala a animalelor de companie. In fine, unul dintre cele mai importante documente UE si din punct de vedere al vietii animale salbatice va fi Regulamentul UE 1991/2024 privind restaurarea naturii, intrat in vigoare in august 2024 si care a inceput sa fie efectiv aplicat treptat. Se poate citi la adresa:

Unele acte normative nationale sunt rezultat al transpunerii numeroaselor directive europene in domeniu, emise pe aspectele care nu au fost integral armonizate prin Regulamente UE, cum este de exemplu Directiva UE 58/1998 privind protectia animalelor de ferma, Directiva UE 63/2010 privind protectia animalelor utilizate in scopuri stiintifice, Directiva UE 22/1999 privind animalele salbatice din gradini zoologice, dar si mult mai cunoscutele Directiva UE 43/1992 privind conservarea habitatelor naturale si a faunei si florei salbatice ("Directiva Habitate") si Directiva UE 147/2009 ( fosta Directiva 409/1979) privind conservarea pasarilor salbatice ("Directiva Pasari").

Mai multe informatii despre normele UE in domeniul bunastarii animalelor se pot citi si in sinteza de la adresa:

Aceste acte normative cu rang de lege adoptate de autoritatile romane sau de UE au multe acte normative cu rang inferior legii, emise in vederea aplicarii lor, cum sunt de exemplu Norma metodologica de aplicare a Legii 205/2004 privind protectia animalelor, aprobata prin Ordinul ANSVSA/MIRA 31/523/2008, Normele metodologice de aplicare a Legii 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportului in tari terte, aprobate prin Ordinul ANSVSA 60/2021, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor de ferma, aprobata prin Ordinul ANSVSA 75/2005, Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia viteilor, aprobata prin Ordinul ANSVSA 72/2005, Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia bovinelor din exploatatiile comerciale, aprobata prin Ordinul ANSVSA 10/2023, Norma sanitara veterinara care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor, aprobata prin Ordinul ANSVSA 202/2006.

Alte exemple ar fi: Normele metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum si a necesarului de apa si de hrana, in vederea asigurarii statusului minim de bunastare a porcinelor din exploatatiile comerciale, aprobate prin Ordinul ANSVSA 129/2017, Norma sanitara veterinara privind standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare, aprobata prin Ordinul ANSVSA 136/2006, Norma sanitara veterinara care stabileste standardele minime pentru protectia pasarilor in ferma si in timpul transportului, aprobata prin Ordinul ANSVSA 63/2012, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii, aprobata prin Ordinul ANSVSA 180/2006, Norma sanitara veterinara care stabileste reguli de sanatate animala ce reglementeaza productia, prelucrarea, distributia si introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman, aprobata prin Ordinul ANSVSA 63/2007, Normele metodologice de aplicare a OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan.

Este insa de mentionat ca UE a esuat deocamdata in demersurile pentru stoparea declinului biodiversitatii si implicit si a animalelor salbatice pe ansamblu, nefiind atinse scopul si obiectivele demersurilor din ultimele decenii, si abia se lucreaza la o noua strategie in domeniul biodiversitatii, in conditiile in care diverse tari influente membre se opun unor masuri hotarate, pentru ca ele insele si-a afectat foarte grav biodiversitatea prin politicile inresposabile practicate mai ales in secolul trecut si ar vrea ca altii sa suporte mai tare eforturile necesare in domeniu, relectand si la nivelul UE tensiunile de pe plan international intre tarile dezvotate si cele mai putin dezvoltate referitor la cum ar trebui repartizate eforturile necesare la nivel international pentru protectia mediului. Exista si critici privind reducerea nejustificata a nivelului UE de protectie pentru unele specii, ex: https://www.globalanimallaw.org/blog/2025/04/eu-amended-wolf-protection-status.html

Atentia publica in Romania s-a distribuit pana acum mereu inegal si conjunctural in privinta problematicii bunastarii animalelor si a normelor privind animalele. Astfel, este usor de constatat ca s-a concentrat multa vreme asupra problemei cainilor fara stapan, apoi odata cu aderarea la UE asupra aspectelor administrative legate de animale de ferma (crotalizare, subventii, autorizari, evidenta produselor animale), de o vreme asupra declinului septelului de animale de ferma corelat cu cresterea masiva a importurilor din alte state UE, sau s-a supralicitat importanta si rolul protectiei catorva specii de animale domestice utilizate pe scara lerga ca animale de companie drept preocupare pentru protectia mediului / protectia animalelor, in conditiile in care acele organizatii si preocupari ar fi mai degraba incadrabile in categoria promovarii si protejarii unor hobby-uri si valori sociale umane, orientate spre perceptia si sentimentele omului, nu vizand protectia mediului / naturii, in ciuda artificiior de comunicare publica si a eufemismelor vehiculate.

Mai nou este un val urias de manipulare mediatica a opinie publice pentru a creste acceptanta pentru o marire masiva a cotelor de vanatoare pentru anumite specii "de interes cinegetic" - mistreti, lupi si mai ales ursi, pentru care lobby-ul vanatoresc face eforturi masive in culisele politicii si administratiei publice, astfel ca in spatiu public nu se reuseste o dezbatere obiectiva nici macar cu privire la efectele negative masive ale vanatorii "la nada", a hranirii artificiale a "vanatului" si abordarii cu iz zootehnist sau prioritizarii criteriilor de profit economic, da decum sa se poata discuta despre aspecte fundamentale cum sunt acceptanta a insasi ideii de vanatoare asa-zis "sportiva", fara vreo justificare utilitara pentru societatea umana actuala, ci etichetabila indubitabil ca ucidere din placere, in ciuda incercarilor de "greenwashing" pe care organizatiile vanatoresti le practica pe scara larga in sensul deghizarii vanatorii "sportive" in preocupari de mentinere a echilibrului ecologic sau alte asemenea pretexte, ajungand pana la a traduce in limba engleza, in cadrul unor manifestari cu context international, a denumirii organizatiei "Societatea Cinegetica Romana" ca "Romanian Wildlife Society"!.

Gradul de intelegere si prin urmare si de atentie publica privind biodiversitatea si deci privind si animalele salbatice de orice specie (nu doar de interes cinegetic) a ramas redus si prin urmare si preocuparea pentru conservarea si refacerea habitatelor naturale nu au beneficiat si nu beneficiaza de suficienta inelegere si atentie, fapt reflectat si in normele nefavorabile biodiversitatii pe care le regasim si in legislatia silvica, cea de ape, cea privind pajistile si cea privind diversele ramuri ale agriculturii, dar si cea de urbanism si amenajarea teritoriului si cea privind infrastructura de transport.

E timpul ca omul sa fie mult mai preocupat de animale in general ca parte esentiala a naturii, indiferent daca percepe sau nu acum vreo utilitate pentru sine a acele specii sau daca intelege sau nu acum rolul ei in natura si in anumite ecosisteme. Cetatenii trebuie sa inteleaga si faptul ca animalele nu pot fi tratate cu ignorarea relatiei cu alte specii de animale si cu habitatul lor, ca divizarea in "folositoare" si "daunatoare" a fost una din cele mai grave neintelegeri si erori si ca declinul biodiversitatii poate fi pentru om o amenintare chiar mai mortala, pe termen lung, decat schimbarile climatice sau poluarea si ca oricum, tot ce este daunator pentru mediu va fi pe termen lung daunator si pentru economie si societatea umana, prin urmare este fals ca ar exista o concurenta sau contradictie intre cerinta protectiei mediului si cea a dezvoltarii sociale si economice.

03.10.2025

Radu Mititean

director executiv CCN

27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

Temele focale si mesajele oficiale la nivel Mondial pentru fiecare editie a Zilei Mondiale a Turismului pot fi consultate la https://www.unwto.org/world-tourism-day

In 2025, tema Zilei Mondiale a Turismului este "Turismul si Transformarile Sustenabile", doua teme intre care exista conexiuni profunde si care si sunt de mare actualitate. Ziua Mondiala a Turismului a fost celebrata in acest an in mod deosebit in Melaka, Malaysia, unde a avut lor in acesta perioada a 7-a Conferinta Mondiala privind Turismul. Detalii pe aceasta tema se pot citi la adresa: https://www.untourism.int/world-tourism-day-2025 si la 

https://www.untourism.int/news/un-tourism-celebrates-world-tourism-day-2025-in-melaka%2C-malaysia%3A-a-milestone-for-sustainable-transformation  iar un film de prezentare aici:

27 Septembrie este o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate fi si un important factor de dezvoltare durabila, putand contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU, si poate si trebuie sa fie o forta unificatoare, care sa contribuie la armonie si cooperare internationala, dar in acest sens e nevoie de multe transformari in lumea actuala, si ele trebuie sa fie de tip dezvoltare rezilienta si incluziva, bazata pe sustenabilitate, inovatie si cooperare globala, cu implicarea comunitatilor locale, cu accent pe reducerea impoactului negativ de mediu sau social si cultural, prevenirea supraturismului si a celui "industrial".

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par destul de straine la noi multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transparenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata si, dupa ce multi ani a fost minister distinct sau macar agentie guvernamentala de sine statatoare, a fost redusa din nou combinata in cadrul unui minister mai mare, si a fost constant subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale.

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului) este instabila, incompleta si incoerenta. De exemplu, legislatia privind traseele de turism pedestru montan (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol, mult-asteptatele Norme metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor pentru turism pedestru in zona nemontana au aparut ca HG 1252/2022 cu grave deficiente iar ghidul privind amenajarea traseelor pentru turism pedestru, care trebuia sa fie aprobat prin ordin ministerial si sa cuprinda indicatoarele şi marcajele, a mai fost publicat cu peste doi ani de intarziere, iar normele privind traseele de turism biciclistic, dupa 25 de ani de tergiversare, au fost adoptate intr-o forma improvizata, incoerenta, greu de pus in practica, prin HG 441/2022 care este jenanta ca tehnica legislativa fata de proiectele care au fost dezbatute ani de zile, iar actele ce trebuiau emise in aplicarea ei nu au fost inca adoptate nici acum, la aproape trei ani si jumatate de la aparitia acelei HG.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent important lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, era legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu si ceva de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta (majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt de multe ori incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces inca semnificativ de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

Ar trebui sa ne preocupe problemele de fond semnalate, care vor persista daca nu se schimba in rest nimic institutional si legislativ. De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, oricata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc.

26.09.2025

Radu Mititean

director executiv CCN

26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil, agricultura durabila si dezvoltarea rurala si cel privind transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”.

Ca evenimente institutionale majore mai recente sunt de consemnat a 15-a reuniune a Comitetului de Implementare a Conventiei Carpatice, tinuta online in 20-21 noiembrie 2024, si COP7 – a 7-a reuniune a Conventiei Partilor (organul suprem al Conventiei Carpatice) in 11-14 octombrie 2023 la Belgrad, cand s-a marcat aniversarea a doua decenii de la adoptarea Conventiei, si intalnirile diverselor comitete sectoriale, precum a 16-a reuniune a Grupului de Lucru pe tema Biodiversitatii, tinut in 13 -14 may 2025 la Veselí nad Moravou, Cehia, a 10-a reuniune a Grupului de Lucru privind Managementul Forestier Sustenabil, tinut in 28 – 29 aprilie 2025 la Bratislava, Slovacia.

Tema din 2025 a Zilei Carpatilor este “Natura, Cultura, Conexiune” in sensul celebrarii identitatilor diverselor si totusi comunelor identitati, peisaje, mosteniri culturale si dragostei pentru Regiunea Carpatica, ce gazduieste atatea traditii, situri culturale, biodiversitate, specii si habitate unice.

Brandul turistic la Romaniei a fost ales, cu ani in urma, sa fie ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”, din 2018, inlocuind una mai veche, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana...

Doar ca, dincolo de aspectele de legiferare, imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine continua sa fie intr-un proces de bracuire si taieri rase masive si adesea si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, reluat sub pretextul ca asa vom compensa diminuarea importurilor de gaz si petrol din Rusia, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, cu reluarea acestei tendinte dupa niste ani de stagnare, si avem deja foarte multe antene GSM si linii electrice aeriene, si noile linii de 400 kV urmeaza sa afecteze sute de km de culmi si vai carpatice, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN