PEDALAND PE vl PLESCA si POPII si pe FELEAC

- TURA VELO 29 OCTOMBRIE

Duminica 29 octombrie 2023, cu plecare la ora 9:30 de la capatul tramvaielor, din cart.Manastur, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe vaile Plesca si Popii ca afluenti de dreapta ai Somesului Mic si zonele lor de obarsie inclusiv platoul Feleacului.

Vom pedala in total circa 30 de km, dintre care circa trei sferturi este drum asfaltat si in rest drum pietruit si putin drum de pamant, fara dificultati tehnice mari dar cu un total de circa 650 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism cu portiuni in stil MTB care necesita un nivel mediu de antrenament si experienta, inclusiv abilitati de pedalat pe drum mai denivelat sau abrupt, deci o tura cu dificultate usoara spre medie ca tehnica si efort necesar.

Plecarea va fi din coltul sud-vestic al Clujului, in cartierul Manastur, la capatul liniilor de tramvai ( intersectia dintre str. Bucuim, Primavarii si Drumul Sf. Ion), dimineata la 9:30 . Atentie la schimbarea orei in noaptea de sambata spre duminica, ora 4 devenind ora 3 ! Traseul este in circuit, preconizandu-se intoarcerea la locul de plecare in cursul dupa-amiezii, cel traziu la 16:00. Prognoza meteo indica predominant soare si fara precipitatii.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a vailor mentionate si zonei padurii Faget si platoului Feleacului. Se va pedala o parte de drum prin padure, dar majoritatea va fi prin oras si prin zone de pajisti. Se va trece prin cartierul Faget, pe la Ratul Penii aproape de intrarea in Salice, pe sub vf. Peana si Casele Micesti de pe platoul Feleacului, si de la intrarea in satul omonim se va cobori din nou in cart.Faget revenind in Manastur pe str. D.D.Rosca si str.Campului si trecand apoi si pe la baza sportiva "La Terenuri".

Va fi si prezentarea zonelor respective ca potential cicloturistic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, depozitarea deseurilor, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in mare parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike si un nivel cel putin mediu de abilitati de pedalat si trebuie luat in calcul faptul ca ar putea fi si unele scurte portiuni mai vegetate sau spalate sau erodate de drum de pamant si nu se pot exclude unele scurte portiuni de impins bicicleta pentru depasit portiuni unde drumul este blocat sau e mai bolovanos, noroios sau erodat sau trebuie evitate balti mari si zone de noroaie sau e nevoie de cautarea variantei de drum mai accesibile la acest moment.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant, apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii partial off-road pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta relativ mica de localitati si de drumuri carosabile, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru 2023, fiind a opta si urmand ca in acest an sa mai fie organizata inca o asemeneaa tura deschisa si publicului doritor.

Este si un mini-curs privind metodologia de monitorizare si documentare a problemelor de mediu si mobilitate, prin care cetatenii se pot implica voluntar, cu ajutorul unei biciclete si unui telefon smart cu capacitati foto si GPS (cum am majoritatea) in identificare, documentare si apoi sesizare a autoritatilor, presei si comunitatii asupra problemelor care apar pe drumurile secundare si pe malul apelor in apropierea Clujului - depozitare ilegala de deseuri, blocarea accesului public, incalcarea normelor de urbanism, degradarea drumurilor, nerespectarea bunelor practici agricole si alte asemenea.

Tura aceasta face parte din campania "Somesul - Culoar Verde-Albastru" editia 2023, derulata de Asociatia MiniMASS in parteneriat cu asociatiile Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN), Societate Organizata Sustenabil (SOS Someșul Nostru) si Clujul Sustenabil. Este un program care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Apahida si Gilau ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Campania Somesul Culoar Verde - Albastru se afla in acest an la editia a 2-a si beneficiaza de sprijinul programului de finantare "Cu Apele Curate" derulat cu sprijinul Lidl România. Programul reprezinta un apel la implicare in combaterea si prevenirea poluarii cu plastic a apelor Dunarii si afluentilor sai, adresat membrilor comunitatilor si autorităților publice din localitatile vizate.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe pagina de Facebook a eventului:

https://www.facebook.com/events/1494303308029191/

Cluj-Napoca, 24 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

 

TUR VELO DE-A LUNGUL SOMESULUI MIC IN 21 OCTOMBRIE

DE LA CLUJ LA APAHIDA

Sambata 21 octombrie, Somes Delivery si Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura cu bicicleta din Cluj-Napoca pana la Apahida si retur, cu plecare la ora 9:30 din Piata Unirii.

Va fi o experienta de pedalat si admirat cursul Somesului Mic, ca viitor culoar verde-albastru, sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, urbanistic si de mobilitate urbana nemotorizata - pietonala si biciclistica, cu prezentarea si testarea zonelor respective ca potential cicloturistic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, terenuri agricole, deversare / depozitare deseuri si alte aspecte.

Strabatem zona de nord-vest a Clujului urmand malurile Somesului Mic pe langa p-ta M.Viteazu - p-ta Abator - pe langa Parcul Feroviarilor apoi prin Parcul Armatura si pe langa Podul 1 Mai si prin spatele Oserului pana in Someseni, de unde, de la podul Cpt.Gr.Ignat iesim din zona construita si incepem pedalatul pe drum de pamant alternand cu portiuni betonate pe malul stang al Somesului, pe langa Emerson si apoi Statia de Epurare, paralel cu aeroportul si mai departe pe langa catunul Sub Coasta, prin zonele unde se lucreaza la mutarea cursului Somesului si transformarea si acestei portiuni intr-un trist canal betonat, ca o continuare a lungii serii de degradari din punct de vedere ecologfic a raului sub pretextul prelungirii pistei aeroportului. Este posibil ca din cauza santierului sa avem de cautat traseul accesibil biciclistic in aceasta perioada si deci sa fie o portiune care presupune descoperire / explorare / ezitari pana la identificarea rutei ciciclabile la ora actuala. Ajungem astfel pana in capatul nordic al satului Apahida, unde trecem Somesul pe malul drept si revenim pe digul lui, apoi prin zona industriala, pe dupa hale, pana in Sannicoara.

Aici, la Caminul Cultural, dupa 24 de km parcursi din Cluj-Napoca, de la ora 13:00 la 16:30, avem ocazia sa participam la celelalte activitati din cadrul Somes Delivery 2023 - Apahida Edition, de care este legat si acest tur velo si despre care puteti citi detalii pe https://somesdelivery.ro/editii/somes-delivery-2023-apahida-pentru-un-somes-mai-verde/

Intoarcerea pe biciclete incepe la 16:30 si va urma pista de biciclete care vine prin Dezmir, pe langa "Dallas" aproape de Pata Rat si pe Calea Floresti pana in zona Selgros, de unde prin viitorul "Parc Est" revenim in zona construita a Clujului, pe langa baza sportiva Gheorgheni si pe bd. Unirii si bd. Titulescu in p-ta Cipariu si pe str. Avram Iancu pana inapoi in p-ta Unirii, unde ar urma sa ajungem in jurul orei 18:00 - 18:30.

Tura este gratuita si este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara partial si pe drumuri publice). Este de nivel de dificultate usor, avand o lungime totala de circa 37 km si diferenta de nivel de numai circa 150 metri si nu presupune nici portiuni tehnice / foarte accidentate care sa necesite abilitati avansate de deplasare pe bicicleta. Este astfel accesibila si fara nivel semnificativ de antrenament sau experienta biciclistica.

Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera, inclusiv obligatia sa poarte casca daca sunt in varsta de sub 16 ani si obligatia de a avea bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere ( sonerie, catadioptru rosu orientat spre spate etc.).

Participantii trebuie sa aiba apa, mancare, pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant si cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike sau alt tip de bicicleta cu cauciucuri mai groase dat fiind ca sunt mai multi kilometri pe drumuri de pamant.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, fiind tot timpul la mica distanta de localitati si de o sosea principala, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Subliniem ca turul poate implica si unele mici cautari sau modificari de traseu sau scurte portiuni mai noroioase, avand in vedere caracterul partial explorativ si de documentare si testare in zona dintre Sannicoara si Apahida, nefiind tura velo doar cu caracter recreativ / turistic sau de prezentare.

Turul velo face parte din ansamblul de evenimente "Somes Delivery 2023 - Apahida edition despre care puteti citi detalii pe www.somesdelivery.ro si pe Facebook la https://www.facebook.com/events/1488956851919456

Turul se inscrie in programul "Somesul - Culoar Verde-Albastru" derulat de Asociatia MiniMASS ( Somes Delivery) in parteneriat cu asociatiile Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN), Societate Organizata Sustenabil (SOS Someșul Nostru) si Clujul Sustenabil. Este un program care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Apahida si Gilau ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Campania Somesul Culoar Verde - Albastru se afla in 2023 la editia a 2-a si beneficiaza de sprijinul programului de finantare "Cu Apele Curate" derulat cu sprijinul Lidl România. Programul reprezinta un apel la implicare in combaterea si prevenirea poluarii cu plastic a apelor Dunarii si afluentilor sai, adresat membrilor comunitatilor si autorităților publice din localitatile vizate.

Evenimentul Facebook aferent turei velo de-a lungul Somesului Mic, din Cluj-Napoca pana la Apahida si retur, din 22 octombrie, este la adresa:

https://www.facebook.com/events/1332790107625315/

si se gaseste si pe site-ul CCN www.ccn.ro

Cluj-Napoca, 18 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 163

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza duminica 22 octombrie 2023 a 163-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni ( MBC163), cu plecare la ora 10:00 din Piata Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa doua ore iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala si cartierele Grigorescu si Manastur, cu lungime de circa 16,5 km si diferenta de nivel sub 100 metri, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta.

Traseu propus: Piata Unirii - str. Regele Ferdinand - str. Horea - str. Gen.Dragalina - str. O.Goga - str. Al. Vlahuta - str. Fantanele - str. Miraslau - bd. 1 Decembrie 1918 - str. Frasinului - str. Arinilor - str. Taberei - str. Tasnad - str. Portile de Fier - str. Plopilor - str. Primaverii - str.Gr. Alexandrescu - str. Bucium - str. Primaverii - str. Izlazului - str. Campului - Cl. Manastur - Cl.Motilor - str. G. Cosbuc - pista biciclete Parcul Central S.Barnutiu - str. E. Isac - str. Petru Maior - p-ta L. Blaga - str. Republicii - str. A. Iancu - p-ta Baba Novac - str. M.Lehrer - p-ta Cipariu - p-ta St.cel Mare - p-ta A. Iancu - bd. 21 Decembrie 1989 - str. Memorandumului - str. S.Micu - str. Napoca - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Detalii despre MBC163 se pot gasi si pe www.ccn.ro

si pe pagina de Facebook a evenimentului:

https://www.facebook.com/events/283745054486139/

Cluj-Napoca, 17 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

 

ZIUA INTERNATIONALA A GEODIVERSITATII - 6 OCTOMBRIE

A 41-a Conferinta Generala UNESCO, in noiembrie 2021, a proclamat 6 octombrie ca Zi Internationala a Geodiversitatii. Scopul este marirea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile multiple pe care le aduce diversitatea geomorfologica si geologica a Pamantului, ca o componenta a imensei varietati pe care ne-o ofera natura si mediul in general si care este esentiala alaturi de diversitatea biologica.

Elemente de geodiversitate sunt mineralele, rocile, fosilele, solurile, sedimentele, formele de relief de toate felurile - munti, campii, dealuri, depresiuni, chei, stanci, pesteri, creste, caldari, brane si valcele, arcade, grohotisuri, podisuri, defilee si topografia in general, dar si elementele hidrgrafice precum apele curgatoare si statatoare, ape subterane, golfuri si fiorduri, insule si peninsule, faleze si plaje, cascade si cataracte procesele care creeaza si modifica aceste elemente si caracteristici.

Geodiversitatii in datoram in mare parte peisajul, dar si disponibilitatea solului si apei, materialelor de constructii, resurse pentru generarea de energie, navigatie, siguranta, refugiu in fata indundatiilor si altor catastrofe naturale, cadrul pentru turism si sport in natura si suportul pentru lumea vie, pentru ca geodiversitatea este si o premisa a biodiversitatii si un modulator al climei.

Multa vreme geodiversitatea a fost admirata si venerata si elementele ei erau determinante pentru alegerea locului de ridicare a unei asezari umane sau a unei fortificatii, a unui templu, iar mai recent a unui loc de recreere, dar in ultimele secole a inceput sa fie neglijata si abuzata, de la imense cariere de suprafata la modificarea brutala a reliefului si peisajului in scopul construirii de noi cai de comunicatie, mari baraje, canale, insule artificiale, nivelari, corectii ale albiilor raurilor sau a liniei tarmului, taierea meandrelor impiedicarea curgerii libere a apelor.

Un pas spre o protectie sportia a unor elemente si zone cu valoare ridicata de geodiversitate o constituie declararea de geoparcuri. Avem in Romania deja Geoparcul Internațional UNESCO ”Tara Hategului” si Geoparcul International UNESCO ”Tinutul Buzaului” si unele aspirante la un asemenea statut - ”Oltenia de sub munte”, ”Carpaterra” si ”Dobrogea Chimerica”, exista un Forumul National al Geoparcurilor UNESCO din Romania si o Retea a Geoparcurilor din Romania, dar statutul juridic si nivelul de protectie a geoparcurilor in Romania este inca modest iar legislatie specifica de protectie exista doar cu privire la unele aspecte ale geodiversitatii. La nivel mondial exista o retea internationala patronata de UNESCO din care fac parte peste 100 de geoparcuri.

Tema focala din 2023 a Zilei Internationale a Geodiversitatii este "geodiversitatea pentru toti" - un apel la sigurarea accesului tuturor la beneficiile pe care le aduce diversitatea componentei abiotice a naturii.

Detalii si la

https://www.unesco.org/en/days/geodiversity

si

https://www.geodiversityday.org/

Cluj-Napoca, 5 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

 

ZIUA MONDIALA A HABITATULUI - 2 OCTOMBRIE

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat in 1985 prima zi a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Habitatului”, care de atunci este marcata la nivel global pentru a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra dreptului esential la locuinta dar si asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil.

Tema Zilei Mondiale a Habitatului pentru 2023 este ”Resilient urban economies. Cities as drivers of growth and recovery”- un apel la o mobilizare si dialog a categoriilor de cetateni si interese din zonele urbane intr-o perioada in care cresterea economica si calitatea vietii este afectata de criza economica din 2009, de cea generata de pandemia COVID-19 si de actualele conflicte militare si economice cu repercusiuni la nivel mondial, pe viitor OECD preconizand noi socuri economice pentru care orasele trebuie sa fie pregatite, inclusiv prin promovarea de agende verzi, mobilitate durabila si masuri extinse de asigurare a rezilientei.

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050, dar perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alta doua miliarde in urmatoarele trei decenii.

Nici Romania nu este straina de subdezolvarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau si mai multi dupa alte surse....

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban” , ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 ( prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istambul).

UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), este activa in 90 de tari si are un plan strategic 2020-2023 si pune accent pe Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 11 din cadrul ”Agendei 2030” care este dedicat oraselor.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

https://www.un.org/en/observances/habitat-day

https://unhabitat.org/about-us

https://urbanoctober.unhabitat.org/whd

https://www.un.org/sustainabledevelopment/cities/

https://habitat3.org/the-conference

https://habitat3.org/wp-content/uploads/NUA-English.pdf

Orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Nici Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale ( vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, a lati strazi si a indesi cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Cluj-Napoca, 2 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

 

RETEAUA PENTRU NATURA URBANA

O NOUA ASOCIATIE NATIONALA CONTINUA CAMPANIILE ONG

In 26 septembrie 2023 a avut loc la Bucuresti sedinta de constituire a asociatiei "Reteaua pentru Natura Urbana" (RNU) avand ca scop "protejarea si promovarea naturii in mediul urban si periurban/metropolitan in Romania, ca element indispensabil pentru calitatea vietii, protectia mediului si dezvoltarea durabila" si avand ca fondatori 13 ONG-uri de mediu din intreaga tara, care isi continua in acest nou cadru colaborarea avuta in ultimii ani pe aceasta linie.

Alaturi de Reteaua Geoparcurilor din România, RNU va beneficia de suportul financiar acordat de BRD Groupe Societe Generale intr-un parteneriat strategic pe termen lung, care are drept obiectiv conectarea comunitatilor rurale si urbane in scopul conservarii naturii si dezvoltarii durabile, unul dintre obiectivele parteneriatului in primul an fiind "Dezvoltarea Retelei de Arii Naturale Urbane din Romania si sustinerea pastrarii ariilor naturale urbane, fie ele paduri, pajisti ori zone umede, ca spatii pentru sanatate, recreere, educatie si conservare" in cele 10 orase in care proiectul deja se desfasoara - Bucuresti, Brasov, Piatra Neamt, Iasi, Cluj-Napoca, Bistrita, Satu Mare, Oradea, Arad si Timisoara.

Trei dintre organizatiile fondatoare ale RNU sunt active si in Cluj-Napoca si imprejurimi - asociatiile Societate Organizata Sustenabil (SOS), Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) si Societatea Ornitologica Romana (SOR), celelalte 10 fiind: Societatea Carpatina Ardeleana Satu Mare (EKE), EXCELSIOR din Arad, ECO-TOP din Oradea, G.A.L. RURALIS din Bistrita, Centrul de Ecologie Montana (CEM) din Brasov, CODRII IASILOR, WALDEN din Piatra Neamt, CIVICA din Iasi, Asociatia Parcul Natural Vacaresti (APNV) din Bucuresti si Asociatia Kogayon din Costesti (Valcea).

Anexam comunicatul de presa emis la lansarea parteneriatului celor doua retele cu BRD, la finalul reuniunii de trei zile desfasurate recent ca finalizare a unei campanii comune anterioare derulate timp de doi ani de APNV in parteneriat cu Asociatia Funky Citizens, SOS, CEM si EKE si cu alte organizatii dintre cele 13 fondatare ale RNU si ale organizatii partenere, cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund Romania, program finantat de Islanda, Liechtenstein si Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Detalii si la:

https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana/

https://parcnaturalvacaresti.ro/am-lansat-coalitia-pentru-natura-urbana/

Comunicat lansare RNU parteneriat BRD

Radu Mititean

director executiv CCN

office@ccn.ro  

0744-576836

 

PEDALAND PE VALEA CAPUSULUI

- TURA VELO 30 SEPTEMBRIE

Sambata 30 septembrie 2023, cu plecare la ora 9:00 din Gilau, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe valea Capusului, ca afluent de stanga al Somesului Mic si culmile ce o strajuiesc spre nord, cu trecere prin Capusu Mic, Bedeciu, Ardeova si Dumbrava.

Vom pedala in total circa 65 de km, dintre care cea mai mare parte este pe drum de pamant sau inierbat sau pietruit - de caruta si tractor sau forestier, si doar cativa km de asfalt pe drum secundar, fara dificultati tehnice mari dar cu un total de circa 1200 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism stil MTB care necesita un nivel cel putin mediu de antrenament si experienta, inclusiv abilitati de pedalat pe drum mai denivelat sau abrupt, deci o tura cu dificultate medie spre ridicata ca tehnica si efort necesar.

Plecarea va fi din Gilau, de la DN1 la intersectia cu drumul care duce la trag, situata intre centrul localitatii si ramificatia spre Somesu Rece, Tarnita si Marisel, imediat langa canalul Somesului. Pana acolo se poate pedala din Cluj-Napoca sau aduce bicicleta cu mijloace motorizate. Traseul este in circuit, preconizandu-se intoarcerea la locul de plecare spre seara.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a vaii Capusului si versantului ei stang si a unor portiuni de culmi care o delimiteaza de bazinul Nadasului. Se va pedala o buna parte de drum prin padure, dar si printre pajisti si pe langa terenuri agricole.

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential cicloturistic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, depozitarea deseurilor, disciplina in constructii, practici agricole si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike si un nivel cel putin mediu de abilitati de pedalat si trebuie luat in calcul faptul ca ar putea fi si unele portiuni mai vegetate sau spalate sau erodate de drum de pamant si nu se pot exclude unele portiuni de impins bicicleta pentru depasit portiuni mai bolovanoase, noroioase sau erodate sau evitat balti mari si zone de noroaie si de cautare a variantei de drum mai accesibile la acest moment.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant, apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii montane off-road pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta relativ mica de localitati si de drumuri carosabile, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru 2023, urmand si in urmatoarele luni sa fie organizate noi asemenea ture deschise si publicului doritor.

Este si un mini-curs privind metodologia de monitorizare si documentare a problemelor de mediu si mobilitate, prin care cetatenii se pot implica voluntar, cu ajutorul unei biciclete si unui telefon smart cu capacitati foto si GPS (cum am majoritatea) in identificare, documentare si apoi sesizare a autoritatilor, presei si comunitatii asupra problemelor care apar pe drumurile secundare si pe malul apelor in apropierea Clujului - depozitare ilegala de deseuri, blocarea accesului public, incalcarea normelor de urbanism, degradarea drumurilor, nerespectarea bunelor practici agricole si alte asemenea.

Tura aceasta face parte din campania "Somesul - Culoar Verde-Albastru" editia 2023, derulata de Asociatia MiniMASS in parteneriat cu asociatiile Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN), Societate Organizata Sustenabil (SOS Someșul Nostru) si Clujul Sustenabil. Este un program care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Apahida si Gilau ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Campania Somesul Culoar Verde - Albastru se afla in acest an la editia a 2-a si beneficiaza de sprijinul programului de finantare "Cu Apele Curate" derulat cu sprijinul Lidl România. Programul reprezinta un apel la implicare in combaterea si prevenirea poluarii cu plastic a apelor Dunarii si afluentilor sai, adresat membrilor comunitatilor si autorităților publice din localitatile vizate.

Detalii si pe www.ccn.ro pe blogul CCN la adresa

https://ccncluj.blogspot.com/2023/09/pedaland-pe-valea-capusului-tura-velo.html

si pe Facebook la adresa

https://www.facebook.com/events/3532570297011804/

Cluj-Napoca, 27 septembrie 2023

(Text actualizat in 29.09.2023)

Radu Mititean

director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

web: www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

TEME DE REFLECTIE DE ZIUA MONDIALA A TURISMULUI

27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

In 2023, tema focala a evenimentului este "turismul si investitiile verzi", deci cu accent pe modificarea abordarilor anterioare care au pus accent pe o continua crestere cantitativa a turismului, cu multiple efecte negative asupra patrimoniului natural si cultura, fiind momentul ca turismul sa devina o componenta centrala a noilor economii verzi-albastre si digitale, pentru a putea fi valorificat enormul potential al turismului fara a compromite dezvoltarea durabila la nivelul planetei, prin accentul pe eficienta enegetica, economie circulara, reducerea consumului de resurse, abordari de tip zero emisii, adptare la schimbarile climatice, accent pe rezilienta si conservarea biodiversitatii. Mesajele oficiale la nivel mondial pot fi consultate la https://www.unwto.org/world-tourism-day-2023/official-messages

Turismul poate contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU. Turismul este si un factor important pentru o mai buna cunoastere a propriei tari, cu valorile ei culturale si naturale care cu greu pot fi cunoscute doar din carti, de la televizor si de pe Internet, dar si pentru cunoasterea si intelegerea altor tari si continente, culturi si natiuni, dar si a mediului in care traim, a problemelor globale ecologice, sociale, economice si culturale, si solutiilor la acestea.

27 Septembrie este o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate contribui semnificativ, in aceasta lume globalizata, la o mai buna intelegere intre oameni, state si popoare si o mai echitabila evolutie economica si sociala pe plan mondial, daca dezvoltarea turistica este dirijata intr-o directie sustenabila, si nu una distructiva si implicit si autodistructiva, cum arata unele evolutii negative din ultimele decenii, cu dezechilibru intre promovare si protectie, intre conservare si realizarea de noi amenajari, intre libertatea economica si interventia statala, dovedinu-se ca, daca nu se respecta anumite norme etice si capacitatea de suport a zonelor in cauza, unele forme de turism pot fi foarte daunatoare pentru mediul natural si social, desi turismul, ca ”industrie fara fum” pare la prima vedere un domeniu care ar putea produce doar beneficii...

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par destul de straine la noi multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transparenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata si, dupa ce multi ani a fost minister distinct sau macar agentie guvernamentala de sine statatoare, a fost redusa din nou combinata in cadrul unui minister mai mare, si a fost constant subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale.

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului) este instabila, incompleta si incoerenta. De exemplu, legislatia privind traseele de turism pedestru montan (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol, mult-asteptatele Norme metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor pentru turism pedestru in zona nemontana au aparut ca HG 1252/2022 cu grave deficiente iar ghidul privind amenajarea traseelor pentru turism pedestru, care trebuia sa fie aprobart prin ordin ministerial si sa cuprinda indicatoarele şi marcajele, nu a mai fost publicat desi termenul legal e depasit cu peste jumatate de an, iar normele privind traseele de turism biciclistic, dupa 25 de ani de tergiversare, au fost adoptate intr-o forma improvizata, incoerenta, greu de pus in practica, prin HG 441/2022 care este jenanta ca tehnica legislativa fata de proiectele care au fost dezbatute ani de zile, iar actele ce trebuiau emise in aplicarea ei nu au fost inca adoptate nici acum, la aproape un an si jumatate de la aparitia acelei HG.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent important lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, era legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu si ceva de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta (majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt de multe ori incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces inca semnificativ de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

Ar trebui sa ne preocupe problemele de fond semnalate, care vor persista daca nu se schimba in rest nimic institutional si legislativ. De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, oricata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc.

26.09.2023

Radu Mititean

director executiv CCN

Nota:

Gandurile de mai sus sunt din pacate similare celor de anii trecuti, pentru ca in esenta nu s-a schimbat nimic in bine in acest domeniu, incat sa putem scoate din lista macar unele din gandurile negre ce iti vin intr-o asemenea zi care ar fi trebuit sa fie de sarbatoare...

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

web: www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

ZIUA INTERNATIONALA A CARPATILOR - 26 SEPTEMBRIE

26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil, agricultura durabila si dezvoltarea rurala si cel privind transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”.

Ca evenimente institutionale in perioada urmatoare, in 11-13 octombrie va avea loc la Belgrad a 7-a reuniune a Conventiei Partilor, organul suprem al Conventiei Carpatice. Va fi o reuniune mai deosebita prin faptul ca se aniverseaza doua decenii de la adoptarea Conventiei, un moment de bilant, de fapt nu foarte fericit in ciuda tonului optimist al anunturilor oficiale, pentru ca aceasta Conventie e inca foarte departe de a isi fi atins macar partial obiectivele.

Brandul turistic la Romaniei a fost ales, cu ani in urma, sa fie ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”,din 2018, inlocuind una mai veche, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana...

Doar ca, dincolo de aspectele de legiferare, imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine continua sa fie intr-un proces accelerat de bracuire si taieri rase masive si adesea si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, reluat sub pretextul ca asa vom compensa diminuarea importurilor de gaz si petrol din Rusia, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, cu reluarea acestei tendinte dupa niste ani de stagnare, si avem deja foarte multe antene GSM si linii electrice aeriene, si noile linii de 400 kV urmeaza sa afecteze sute de km de culmi si vai carpatice, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN