Author: CCN
•9/16/2018 12:38:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

LEGISLATIE RUTIERA SI SFATURI PRACTICE PENTRU BICICLISTI
lansare pachet informativ 2018

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) a lansat cu ocazia Saptamanii Europene a Mobilitatii (SEM), care are loc anual in perioada 16-22 septembrie, doua materiale de informare a biciclistilor pe teme importante pentru confortul si siguranta lor si a celorlalti participanti la trafic - un pachet informativ format din doua minibrosuri pentru biciclisti - o sinteza actuala a normelor din legislatia rutiera specifice pentru biciclete si un set de 7 sfaturi practice pentru circulatia cu bicicleta in oras.

Sinteza legislativa reda toate prevederile cu specific biciclistic din Ordonanta de Urgenta 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice si din Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG 1391 / 2006, in forma actualizata. Este realizata in parteneriat cu Societatea Civila de Avocati Muresan Mititean Cleja (MMC) si este un material care ajuta utilizatorii bicicletei sa cunoasca prevederile ”la zi” ale cadrului legal actual. Desigur ca e nevoie sa cunoasca si sa respecte si normele generale, aplicabile tuturor vehiculelor respectiv participantilor la trafic, nu doar normele specific biciclistic si sa cunoasca si interpretarea acestor norme, care din pacate nu exceleaza prin claritate si coerenta in redactarea lor actuala, dincolo de caracterul lor sub multe aspecte excesiv de restrictiv, motiv pentru care CCN militeaza de peste doua decenii pentru modificarea lor, reusind pana acum insa doar in mica masura sa convinga autoritatile in acest sens.

Materialul ”7 sfaturi utile pentru a pedala in siguranta si confort” este o selectie a catorva foarte importante aspecte utile biciclistilor, derivand din experienta membrilor CCN si structurilor la care este direct sau indirect afiliata - Federatia Biciclistilor din Romania si Federatia Europeana a Biciclistilor, a expertizei zecilor de organizatii partenere din alte tari europene si bogatei literaturi de specialitate si numeroaselor conferinte la care a participat CCN. Desi are cateva particularizari pentru situatia Clujului, materialul este valabil pentru orice oras din Romania. Este un material complementar extrasului de legislatie si desigur doar puncteaza o serie de teme de baza, din lista mai lunga ce ar trebui sa fie in atentia oricarei persoane care circula cu bicicleta. CCN sta la dispozitia celor interesati pentru explicarea si completarea acestei sinteze.

Cele doua materiale sunt complementare altor actiuni CCN si se inscriu in demersurile pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare cu rol utiliar si recreativ. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii pe www.ccn.ro in sectiunea "despre noi".

16 septembrie 2018

Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR


ANEXE:
textul celor doua minibrosuri si varianta .pdf pentru descarcare:

- 7 SFATURI UTILE PENTRU A PEDALA IN SIGURANTA SI CONFORT

- LEGISLAȚTIE RUTIERA SPECIFICA PENTRU BICICLETE

============================================

7 SFATURI UTILE
PENTRU A PEDALA IN SIGURANTA SI CONFORT

Dragi bicicliste si biciclisti,

Pentru a circula in Cluj pe doua roti comod si sigur trebuie cunoscute si respectate nu doar regulile stabilite de legislatia rutiera, ci si o serie de recomandari practice pentru biciclismul urban, dintre care am sintetizat cateva mai importante:

1. Bicicleta potrivita

Ca sa pedalezi confortabil prin oras trebuie sa ai bicicleta potrivita, cu accesoriile si reglajele adecvate, in functie de inaltimea si conformatia ta, specificul rutelor si stilul de deplasare. Astfel, un cadru prea mic sau prea mare sau o sa lasata prea jos pot fi nu doar incomode, ci si producatoare de dureri de spate sau de genunchi. Relieful Clujului si starea unor strazi recomanda bicicletele cu viteze si cu roti ceva mai groase. Agatarea de ghidon a unei sacose trebuie totdeauna evitata, iar un rucsacel poate fi incomod in zile calduroase sau daca e mai greu, solutia fiind un cos pe ghidon sau pe portbagaj sau o pereche de sacose laterale. Aparatorile de lant si de noroi scutesc de murdarirea imbracamintii, iar pentru haine lungi si largi exista protectii laterale pentru roata de spate, gen "skirt guard" / ”coat guard”.

2. Imbracamintea potrivita

Poti fi elegant(a) pe bicicleta, inclusiv cu costum si cravata respectiv fuste lungi sau rochii largi, pantofi cu toc si coafura mai elaborata... Trebuie insa o adecvare la tipul de cadru si de pedale, de aparatori, precum si de distanta si viteza de pedalat, conditiile meteo si pantele. Cadrele fara bara orizontala permit rochii si fuste lungi. seile fara cioc permit fuste stramte. Pentru pantaloni largi exista clipsuri sau snapuri. Palariutele pot avea o panglica de siguranta. La fuste foarte scurte se poate purta un pantalonas scurt. Exista chiar rochite speciale pentru pedalat. Domnii pot descheia camasa la gat sau da jos sacoul...

3. Bicicleta in buna stare tehnica

De cate ori urci pe bicicleta e bine sa te asiguri ca franele prind bine si rotile sunt bine umflate, ghidonul si angrenajul nu au jocuri, lantul e uns, soneria si schimbatoarele de viteza functioneaza, catadioptrii sunt la locul lor si, daca te-ar putea prinde seara, ai luminitele la tine si acestea au baterii bune. E de stiut ca rotile moi, anvelopele foarte cramponate si lantul neuns fac bicicleta sa mearga mult mai greu prin oras. Macar o data pe an, bicicleta ta merita o revizie mai serioasa. Un lant prea uzat de exemplu iti strica pionioanele si foile dintate, opturile in roti pot compromite franarea iar sabotii prea uzati pot strica jentile.

4. Un traseu bine ales

Înainte de a porni la drum gandeste-te la un traseu care sa iti faca placere chiar daca presupune un mic ocol. Traseul cel mai direct si rapid in Clujul actual nu e intotdeauna cel mai confortabil si sigur astfel ca merita sa pedalezi cateva minute in plus pentru a profita de exemplu, de pista de biciclete de pe malul Somesului, de aleile din Parcul Central, de benzile comune cu transportul public de pe Bd. 21 Decembrie si Memorandumului sau de stradutele din Andrei Muresanu ca alternativa la pedalatul la deal pe Calea Turzii spre cartierul Zorilor.

5. Spatiu de siguranta in timpul deplasarii

Obligatia de a circula cat mai pe dreapta nu inseamna ca trebuie sa pedalezi lipit(a) de bordura sau trecand razant pe langa masinile parcate. Dimpotriva, este recomandabil sa tii mereu un spatiu lateral de siguranta spre dreapta de circa 1 metru spre bordura si 1,20-1,30 metri spre masinile parcate pentru a evita portierele deschise intempestiv. Obstacolele nu trebuie ocolite "strans", iar traiectoria nu trebuie sa fie sinuoasa. Rulatul mai spre mijlocul benzii e mai sigur decat la marginea ei. De asemenea, e bine sa mentii cel putin 2 metri fata de vehiculul din fata chiar daca merge lent si cel putin 1 metru lateral cand depasesti un pieton sau un alt biciclist(a), pentru ca pot face manevre imprevizibile.

6. Ce facem la intersectii

Marile intersectii si sensuri giratorii din Cluj sunt toate inca neadaptate circulatiei biciclistilor fiind astfel stresante si adesea nesigure. O solutie poate fi traversarea lor ca pieton. O alta solutie este avansarea si plasarea in fata primului autovehicul oprit la semafor, chiar daca nu este trasat un spatiu de acumulare pentru biciclete (bike-box) astfel ca la culoarea verde a semaforului sa pornesti prima/primul pe centrul benzii si sa fii devansat(a) de masini doar dupa ce ai trecut de intersectie. Chiar daca ai prioritate la o intersectie sau ai marcaj "traversare pentru biciclete" trebuie sa te asiguri ca soferii te vad din timp si ca poti frana brusc la nevoie.

7. Ce facem in ambuteiaj

Un avantaj major al bicicletelor in Clujul nostru aglomerat este ca acestea nu stau in ambuteiaje precum autoturismele. Daca totusi ai in fata o coloana de masini oprite la stop sau care ruleaza foarte lent trebuie sa te gandesti la siguranta si la poluare. Daca nu e realist sa poti treci pe langa masinile oprite poate fi mai bine sa te opresti la o distanta mai mare pentru a nu le inhala gazele de esapament.

Daca este spatiu suficient sa te "strecori" fa-o numai cu viteza foarte redusa si atentie maxima si numai pe langa bordura, nu printre doua siruri de masini. Daca masinile se pun in miscare inainte ca tu sa reusesti sa ajungi in fata coloanei si sunt foarte aproape de tine, opreste cu rotile lipite de bordura si cu piciorul sprijinit pe trotuar pana cand acestea trec si vei avea din nou spatiu suficient pentru a te deplasa in siguranta.

* * *

Pe masura ce pedalezi prin oras vei descoperi cu siguranta si celelalte reguli nescrise ale mersului comod si sigur pe bicicleta si in curand vei constata ca ai pe fata mai mult zambet decat atunci cand mergi cu masina. Profita de experienta reprezentantilor magazinelor de biciclete si de organizatiile de profil.

De asemenea, schimbul de experienta ne imbogateste intotdeauna cu noi perspective, sens in care te invitam la marsurile lunare ale biciclistilor organizate de Clubul de Cicloturism Napoca si anuntate pe www.ccn.ro si pe pagina noastra de Facebook.

=================================

LEGISLATIE RUTIERA
SPECIFICA PENTRU BICICLETE


A. ORDONANTA DE URGENTA 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice

Art. 6 In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile şi termenii de mai jos au urmatorul inteles:
10. bicicleta - vehiculul prevazut cu doua roti, propulsat exclusiv prin forta musculara, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
25. pista pentru biciclete - subdiviziunea partii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pista separata de drum, special amenajata, semnalizata şi marcata corespunzator, destinata numai circulatiei bicicletelor şi mopedelor;

Art.41 (3) Daca un drum este prevazut cu o pista speciala destinata circulatiei bicicletelor, acestea vor fi conduse numai pe pista respectiva.

Art. 63 (5) Vehiculul oprit sau stationat pe partea carosabila trebuie aşezat langa şi in paralel cu marginea acesteia, pe un singur rand, daca printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. .....bicicletele pot fi oprite sau stationate şi cate doua, una langa alta.

Art.70 (2) Pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani.
(3) Bicicletele ....care circula pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace şi dispozitive in stare de functionare.

Art.73 Regulile privind circulatia pe drumurile publice a bicicletelor..... se stabilesc prin regulament.

Art.74 (1) Pe autostrazi este interzisa circulatia... bicicletelor...

Art. 101 (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarşite de persoane fizice:
8. nerespectarea normelor privind circulatia bicicletelor;


B. REGULAMENT de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391 / 2006

CAPITOLUL II: Vehiculele

SUBSECTIUNEA 2: Conditiile tehnice minime pe care trebuie sa le indeplineasca bicicletele, mopedele, vehiculele cu tractiune animala si cele trase sau impinse cu mana

Art. 14 În circulatia pe drumurile publice bicicleta trebuie sa fie:
a) prevazuta cu dispozitiv de franare eficace;
b) prevazuta cu un sistem adecvat, functional, de directie;
c) dotata cu sistem de avertizare sonora;
d) echipata pe timp de noapte sau cand vizibilitatea este redusa, in fata, cu lumina de culoare alba sau galbena, iar in spate, cu lumina de culoare rosie si cu cel putin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeasi culoare;
e) echipata cu elemente sau dispozitive fluorescent-reflectorizante, amplasate pe roti, care, in miscare, formeaza un cerc continuu.

Art. 15 Remorca atasata unei biciclete trebuie sa fie echipata, in partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare rosie, iar daca lumina din spate a bicicletei este obturata de remorca, aceasta trebuie sa fie echipata si cu o lumina de culoare rosie.

Art. 55 Semnalul luminos destinat numai dirijarii circulatiei bicicletelor are in campul sau imaginea unei biciclete de culoare rosie, respectiv verde pe fond negru. Aceeasi destinatie o are si semnalul luminos al unui semafor insotit de un panou aditional pe care figureaza o bicicleta.

Art. 76 Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
c) transversale, care pot fi:
4. de traversare pentru biciclisti;

Art.81 (4) Marcajul transversal constand din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic fata de axul drumului, indica locul destinat traversarii partii carosabile de catre biciclisti.

CAPITOLUL V: Reguli de circulatie

SECȚIUNEA 2: Utilizarea partii carosabile

Art.100 (1) Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, partile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul in care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru biciclete si celelalte vehicule fara motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament in sensul de mers, daca circulatia se poate face fara pericol.

SECTIUNEA 3: Reguli pentru circulatia vehiculelor

SUBSECTIUNEA 3: Depasirea

Art. 118 (2) Se recomanda ca la depasirea unei biciclete distanta laterala sa fie de minimum 1,5 m.

Art. 120 (1) Se interzice depasirea vehiculelor:
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri si in tuneluri. Prin exceptie, pot fi depasite in aceste locuri bicicletele, daca vizibilitatea asupra drumului este asigurata pe o distanta mai mare de 20 m, iar latimea drumului este de cel putin 7 m;

Art. 135 Conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere si in urmatoarele situatii:
g) cand efectueaza un viraj spre stanga sau spre dreapta si se intersecteaza cu un biciclist care circula pe o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare;

Art. 141 (6) Nu este permisa stationarea pe partea carosabila, in timpul noptii, a .... bicicletelor....

Art. 142 Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor:
k) pe pistele obligatorii pentru pietoni sau pentru pietoni si biciclete ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
o) pe pistele pentru biciclete;

Art. 153 (2). ... si bicicleta pot tracta o remorca usoara avand o singura axa.

SECTIUNEA 4: Reguli pentru alti participanti la trafic

SUBSECTȚIUNEA 1: Circulatia bicicletelor

Art.160 (1) Bicicletele, atunci cand circula pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rand.
(3) Daca pe directia de deplasare exista o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare, conducatorii vehiculelor prevazute la alin. (1) sunt obligati sa circule numai pe aceasta pista. Se interzice circulatia altor participanti la trafic pe pista pentru biciclete.
(4) Se recomanda ca, in circulatia pe drumurile publice, biciclistul sa poarte casca de protectie omologata.

Art. 161 (1) Se interzice conducatorilor de biciclete:
a) sa circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul avand semnificatia "Accesul interzis bicicletelor";
b) sa invete sa conduca biciclete pe drumurile intens circulate;
c) sa circule pe trotuare, cu exceptia cazului cand pe acestea sunt amenajate piste speciale destinate lor;
d) sa circule fara a tine cel putin o mana pe ghidon si ambele picioare pe pedale;
e) sa circule in paralel, cu exceptia situatiilor cand participa la competitii sportive organizate;
f) sa circule in timp ce se afla sub influenta alcoolului, a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora;
g) sa se tina de un vehicul aflat in mers ori sa fie remorcat de un alt vehicul sau impins ori tras de o persoana aflata intr-un vehicul;
h) sa transporte o alta persoana, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (1^1) si a situatiei cand vehiculul este construit si / sau echipat special pentru transportul altor persoane;
i) sa circule pe partea carosabila in aceeasi directie de mers, daca exista acostament practicabil;
j) sa transporte sau sa traga orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stanjenesc sau pericliteaza conducerea vehiculului ori circulatia celorlalti participanti la trafic;
k) sa circule pe aleile din parcuri sau din gradini publice, cu exceptia cazurilor cand nu stanjenesc circulatia pietonilor;
l) sa circule fara indeplinirea obligatiilor prevazute la art. 14 si 15;
m) sa circule atunci cand partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau zapada;
n) sa circule cu defectiuni tehnice la sistemele de franare sau cu un vehicul care nu este prevazut cu avertizor sonor;
o) sa traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, in timp ce se deplaseaza pe bicicleta;
p) sa circule pe alte benzi decat cea de langa bordura sau acostament, cu exceptia cazurilor in care, inainte de intersectie, trebuie sa se incadreze regulamentar in functie de directia de deplasare;
r) sa circule in interiorul localitatilor in care nu functioneaza iluminatul public, precum si in afara localitatilor fara a purta imbracaminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lasarea serii pana in zorii zilei sau atunci cand vizibilitatea este redusa;
s) sa conduca vehiculul fara a mentine contactul rotilor cu solul.
(1^1) Copilul in varsta de pana la 7 ani poate fi transportat pe bicicleta, de catre un adult, numai daca vehiculul este prevazut din constructie cu un suport special sau daca are montat un dispozitiv omologat.
(2) Pe timpul circulatiei pe drumurile publice, conducatorii de biciclete sunt obligati sa aiba asupra lor actul de identitate.

Art. 167 (1) Se interzice pietonilor si persoanelor asimilate acestora:
g) sa circule pe pistele pentru biciclete, amenajate si semnalizate corespunzator.

* * *

Pe langa regulile specifice pentru biciclete, trebuie cunoscute si respectate si de catre bicicliste si biciclisti si normele legislatiei rutiere care vizeaza toate vehiculele sau toti participantii la trafic. Și, desigur, celalate prevederi legale, dar si normele bunului simt!

Cluj-Napoca, 16 septembrie 2018

av. Radu Mititean
director executiv CCN

av. Roxana-Iuliana Cleja
vicepresedinte CCN







, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/02/2018 12:53:00 a.m.



Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

ZIUA MONDIALA A BICICLETEI

3 iunie a fost recent proclamata de ONU ca fiind Ziua Mondiala a Bicicletei si este marcata in numeroase tari si la nivelul unor organizatii internationale. In Romania, din pacate, doar organizatiile de biciclisti au programat activitati specifice pentru aceasta zi internationala de constientizare sau actiune, inca ignorata de autoritatile publice.

Prin rezolutia 272/72 a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, 193 de state membre au adoptat prin consens aceasta decizie istorica de a institui o Zi Mondiala a Bicicletei, ce constituie o recunoastere la nivel international a multiplelor avantaje pe care le aduce o mai mare utilizare a bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare in scop utilitar si recreativ, fiind folosita de peste un miliard de oameni.

ONU a subliniat in rezolutia adoptata, dupa negocieri, in cea de-a 82-a sedinta plenara a celei de-a 72-a sesiuni ordinare a Adunarii Generale ONU, in 12 aprilie 2018, ca bicicleta poate aduce o importanta contributie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD) din cadrul Agendei 2030, care constituie Strategia de dezvoltare durabila la nivel mondial pentru urmatorul deceniu adoptata de ONU si pe care majoritatea statelor membre au transpus-o sau sunt pe cale sa o transpuna in legislatia si documentele programatice proprii la nivel national. ONU considera si ca bicicleta poate juca un rol important pentru transpunerea in practica a prevederilor Noii Agende Urbane adoptata la Conferinta ONU Habitat III de la Quito din octombrie 2016 (Rezolutia 256/71).

Rezolutia adoptata de ONU pentru justificarea instituirii Zilei Mondiale a Bicicletei mai aminteste ca bicicleta dovedeste de doua secole o unicitate in materie de lonhgevitate si versatilitate, ca este un mijloc de trasport pe cat de  simplu si accesibile, pe atat de fiaabile, curat si cu impact redus de mediu, cu efecte pozitive in domeniul ecologic si al sanatatii publice, iar sinergia dintre biciclist si vehiculul sau are efecte pozitive indirecte asupra creativitatii, constientizarii problemelor comunitare si de mediu si implicarii sociale, precum si pe linie de transporturi, educatie, sanatate si sport, de promovare a unui mod mai sustenabil de productie si consum, asupra schimbarilor climatice si coerentei sociale.

Rezolutia ONU invita toate statele sa acorde un interes special bicicletei in cadrul strategiilor de dezvoltare, politicilor si programelor lor la nivel national, regional si local, sa creasca siguranta rutiera pentru biciclisti prin politici si infrastructuri de calitate, aliniindu-se celor mai bune practici la nivel mondial, si sa promoveze educatia de profil si beneficiile de sanatate si mobilitate ale utilizarii bicicletei.

Aceste constatari si recomandari oficiale ale ONU confirma oportunitatea diverselor initiative ale noastre, cum ar fi cele pe linie de legislatie (ca de exemplu http://ccncluj.blogspot.com/2017/08/proiectul-de-norme-privind-traseele.html si http://ccncluj.blogspot.com/2016/12/legea-bicicletei-sprijin-public-tot-mai.html ) si intaresc luarile de pozitie ale organizatiilor de biciclisti, cum este de exemplu si documentul de pozitie "Avantajele utilizarii bicicletei" redactat si difuzat de CCN in urma cu peste 15 ani, care este insa perfect actual, fiind redat in ANEXA 3.

Adoptarea acestei rezolutii a ONU este rezultatul si a unor ani de eforturi din partea Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si Aliantei Biciclistice Mondiale, organizatii internationale din care fac parte si CCN si alte organizatii de biciclisti din Romania prin intermediul Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), egida sub care isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului cat si altor autoritati, pentru imbuntatirea cadrului legislativ, politicilor publice si standardelor tehnice, pentru elaborarea si implementarea de proiecte de infrastructura de buna calitate, de dezvoltarea activitatilor educative pentru mobilitate durabila incluzand utilizarea bicicletei.

Nu in ultimul rand, ne bucuram de fericita concidenta dintre data in care va fi marcata, din 2018 incolo, in fiecare an, Ziua Mondiala a Bicicletei, si data aniversarii infiintarii Clubului de Cicloturism "Napoca" , ce este tot 3 iunie, dar 1992. Asa ca noi avem o dubla aniversare.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 26 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii, detalii putand fi citite la   http://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Cluj-Napoca, 2 iunie 2018

av. Radu Mititean
director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

ANEXE:

ANEXA 1:
Rezolutia ONU 272/72 privind instituirea Zilei Mondiale a Bicicletei

ANEXA 2:
Comunicatul de presa comun al Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si Aliantei Biciclistice Mondiale (WCA):

ANEXA 3:
Documentul de pozitie CCN / FBR privind avantajele utilizarii bicicletei:

==========================

DECLARATIE PUBLICA
PRIVIND AVANTAJELE UTILIZARII BICICLETEI

Noi, Federatia Biciclistilor din Romania (FBR), in concordanta cu vointa si avand sustinerea organizatiilor neguvernamentale membre ale federatiei, precum si a celor membre ale Coalitiei Nationale de Cicloturism si Promovare a Bicicletei in Romania - PRO VELO si a altor persoane fizice si juridice,

SUBLINIEM CA BICICLETA:

• Este un mijloc de transport modern, de viitor, tot mai utilizat in statele dezvoltate din UE si din alte zone ale lumii.

• Are un potential de utilizare in Romania foarte mare, dar inca foarte putine valorificat.

• Este benefica economiei, putand crea noi locuri de munca, dezvolta noi structuri de productie si servicii specifice, atrage investitii si clienti externi, promova tehnologii moderne si atrage dezvoltare economica durabila a unor zone sau sectoare.

• Este benefica social, din punct de vedere al integrarii si armoniei, atenuand perceptia discrepantelor si inegalitatii ( intre sofer si nesofer, posesor de vehiul foarte scump si foarte ieftin, intre cine conduce si cine e doar pasager etc.), facilitand mobilitatea si a celor dezavantajati, promovand un contact mai efectiv intre oameni, facilitand interactiunea si incluziunea sociala, dialogul si relatiile interumane intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu autoturisme.

• Este benefica cunoasterii de sine, precum si cunoasterii altor oameni si o mai buna cunoastere si intelegere a mediului antropic si natural inconjurator, asigurand posibilitatea unei perceptii mai directe si nemediate asupra celor din jur intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu mijloace de transport motorizate sau care prin viteza ridicata sau separarea de mediu si de semeni reduc contactul si perceptia.

• Este eficienta spatial, ocupand o suprafata redusa atat in deplasare cat si in stationare, reducand aglomeratia in trafic si suprafata necesara pentru caile de comunicatie si parcari.

• Este un mijloc de transport relativ ieftin, accesibil practic aproape oricui si ca achizitionare si ca intretinere, mai ales in comparatie cu un autoturism, iar costurile pentru realizarea si intretinerea infrastructurilor specifice sunt mult mai reduse decat pentru alte forme de transport, realizand deci si importante economii la bugetele publice.

• Se integreaza usor si bine cu alte forme de transport ( rutier, aerian, feroviar, naval) si favorizeaza transportul intermodal.

• Este un mijloc de transport ecologic, care nu emite noxe si nu produce zgomot, fiind totodata cel mai eficient energetic mod de deplasare terestru, avand in plus un ciclu de viata potential lung, necontinand componente toxice sau greu reciclabile si consumand relativ putine resurse la producere, intretinere si dezafectare.

• Este un mijloc de transport relativ comod, permitand prin tehnologiile moderne parcurgerea cu un efort fizic redus sau mediu a unor distante apreciabile in timp rezonabil, inclusiv in caz de relief neplat sau necesitatea de a transporta si bunuri sau alte persoane.

• Este un mijloc de transport suficient de rapid pentru diversele utilizari, fiind de exemplu in mediul urban in foarte multe cazuri in medie chiar semnificativ mai rapid decat autoturismele.

• Permite invatarea usoara a conducerii ei pentru aproape oricine, indiferent de varsta, nivel de instruire, capacitati fizice si alti factori.

• Este utilizabila legal si in siguranta de aproape oricine si in aproape orice situatii, inclusiv la varste foarte fragede sau inaintate sau in stari fiziologice sau de sanatate mai particulare sau in prezenta altor factori care ar impiedica legal sau practic conducerea unui vehicul de alt tip.

• Este un vehicul sanatos, intretinand conditia fizicã, combatand sedentarismul si contribuind la mentinerea starii de sanatate a utilizatorilor si la sanatatea publica in general, reducand semnificativ riscul de boli cardiovasculare si de obezitate, dar indirect si de cancer si alte afectiuni, si neprezentand totodata riscuri pentru sanatatea utilizatorilor si pentru terti daca este corect utilizata.

• Este un vehicul nepericulos pentru utilizator si pentru altii, daca este corect utilizata si respectata si de catre ceilalti, existand un potential redus de accidentare grava a altor persoane fata de cazul vehiculelor cu motor si existand un potential redus de accidentare a conducatorului si pasagerilor bicicletei daca infrastructurile si starea tehnica sunt adecvate si sunt respectate alte cerinte necesare.

• Este un vehicul foarte versatil, fiind un avanatajos mijloc de transport urban cotidian in scop utilitar, atat pentru deplasare proprie, cat si pentru transport de bunuri si persoane, inclusiv in scop profesional, dar si un mijloc de deplasare in scop recreativ, turistic, sportiv, de agrement etc. si un mijloc de agrement sau sport in sine.

• Permite mare economie de timp pentru ca in mediul urban este adesea cea mai rapida forma de transport, ci si pentru ca folosirea ei in scop utilitar este implicit si exercitiu fizic si poate completa sau suplini timpul (adesea putin sau lipsa) ce ar trebui special alocat sportului de catre omul modern. Spectrul larg de itinerarii posibile pentru o anumita deplasare in scop utilitar permite variatia si implicit experiente cu valenta turistica si de cunoastere fara timp alocat expres iar viteza mare de deplasare in comparatie cu turismul pedestru permite vizitarea mai multor obiective intr-un anumit interval temporal si o mare flexibilitate in planificare si derularea turelor, deci si eficienta.

• Este favorabila turismului, prin posibilitatea de a da facil si o conotatie turistica deplasarilor in scop utilitar (alegerea unor trasee mereu noi) in comperatie cu cazul deplasarii cu mijloace de transport rapide sau in comun sau pe rute de tranzit. De asemenea, o buna parte din utilizatorii bicicletei in scop utilitar devin in timp interesati si de cicloturism si viceversa. Cicloturismul permite vizitarea, cu costuri mai reduse si intr-un timp relativ scurt a multor obiective turistice naturale si culturale, intr-un mod mai apropiat de naturã si de oameni, mai prietenos fatã de culturã si mediul inconjurator si care nu submineaza durabilitatea turismului cum o fac formele motorizate, si necesitand investitii relativ reduse si aducand venituri ridicate, fiind astfel una din cele mai dezirabile forme de turism.

• Este favorabila sportului, deplasarea cu bicicleta fiind implicit si o forma de sport si activitate fizica, inclusiv in cazurile cand scopul folosirii este unul utilitar sau recreativ. De asemenea, ciclismul ca sport este atrarctiv pentru practicanti si pentru public, ramurile, probele si  disciplinele fiind in rapida diversificare si dezvoltare si atragand tot mai multi participanti dar si spectatori. Ca sport practicat de regula "outdoor" si implicand de regula efort fizic de durata si multiple calitati fizice si psihice, ciclismul este mai benefic pentru practicanti decat multe alte tipuri de sport, cum sunt de exemplu cele cu efort "de varf" de scurta durata.

NOTA:

Prezentul document este elaborat de Radu Mititean / Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in octombrie 2002, agreat de organizatiile membre ale Coalitiei Nationale PRO VELO in cadrul Conferintei Nationale PRO VELO desfasurata la Cluj-Napoca in octombrie 2002, actualizat si insusit succesiv cu ocazia altor editii ale conferintelor PRO VELO si actualizat si insusit de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) in aprilie 2008.
==========================
- sfarsit - 




, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/31/2018 11:31:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

GANDURI DE 1 IUNIE: COPIII SI BICICLETA

1 Iunie, ca Zi Internationala a Copilului, ne aduce in fiecare an manifestari festive, concursuri, spectacole, petreceri. Dar Ziua Copilului a fost initiata ca o zi dedicata bunastarii si drepturilor copilului, cum rezulta si din Declaratia pentru Protectia Drepturilor Copilului adopta la Geneva in 1925 in cadrul unei conferinte internationale de profil. De aceea, pe langa ceremonii si evenimente distractive, ar trebui si sa ne punem intrebari si sa ne facem ganduri cu privire la viitorul celor mici in aceasta lume aflata in mare dinamica.

Pentru multe tari subdezvoltate, problemele se pun mai ales cu privire la subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara, iar in tari, in care se desfasoara conflicte militare cu caracter intern sau international, o mare preocupare este evitarea situatiilor in care copii devin victime colaterale ale atacurilor armate. In schimb, in tarile dezvoltate, problemele sunt mai degraba pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in buna masura legate de supraponderalitate si sedentarism.

Romania din pacate are parte de probleme din ambele extreme - avem una din cele mai mari rate de mortalitate infantila din Europa si rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala si educatie pentru un stat UE care se pretinde mediu dezvoltat, dar avem deja o prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor "dezvoltate".

Astfel, orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul pe calculator, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea weekend-ului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale. Numai ca semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali, persistand idei false cum ca e semn de sanatate sa fii mai "plinut" si ca e pozitiv sa "te obosesti mai putin" fizic si ca "odihna" dupa scoala sau serviciu trebuie sa insemne lipsa efortului fizic.

Politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul sedentarismului, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit aproape imposibile din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii urmata uneori chiar de insotirea copilului pana in sala de clasa.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 14 ani, introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Astfel, art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca "pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut nicio exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...

Aceasta interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise circulatiei publice. Pana si manifestari publice special dedicate copiilor, de 1 iunie, in care acestia urmeaza sa foloseasca biciclete, primesc tot mai des interdictie de la autoritati, pe motiv ca ar insemna sa permita pedalatul de catre copii pe suprafete care conform legii sunt considerate drum public, si ar contraveni astfel legislatiei in vigoare.

In acest context, organizarea in fiecare an, inclusiv sau mai ales de 1 Iunie, de cursuri si concursuri cu sau despre bicicleta pentru copii din ciclul primar, axate pe indemanare in conducerea bicicletei si pe cunoasterea legislatiei rutiere, prin parcursuri in poligoane cu indicatoare si marcaje rutiere, cu implicarea scolilor si Politiei rutiere, este un paradox si o dovada nu doar de bune intentii, ci si de mare ipocrizie, propunand sa ajute copiii sa dobandeasca abilitati si cunostinte pe care nu le vor putea folosi in urmatorii ani.

Pana in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.

In 2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.

Parlamentul din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului. Astfel, Parlamentul a devenit la acel moment coautor la acesta atentat la sanatatea publica a tinerei generatii, explicabil dealtfel si prin faptul ca, in cvasitotalitate, si parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire, par sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului.

Si in loc sa faca demersuri pentru repararea acestor aberatii, decidentii continua pe linia interzicerii accesului copiilor la deplasarea cu bicicleta. Proiectul noului Cod Rutier se afla formal inca in dezbatere la Parlament, fiind elaborat de un grup numeros de parlamentari, dar ca de obicei fara consultarea organizatiilor de biciclisti. Acest proiect redactat neprofesionist si care pare desprins din mijlocul secolului trecut, in plina paradigma automobilistica, mentine interdictia de a circula cu bicicleta sub varsta de 14 ani, o enormitate unica in Europa... Din fericire a fost respins de prima camera parlamentara sesizata, Guvernul are o pozitie de nesustinere a proiectului si mai multe comisii ale camerei decizionale au emis aviz negativ, respectiv comisia sesizata in fond a adoptat raport de respingere, astfel ca sunt totusi sanse mari ca acest proiect aberant sa fie respins definitiv. Dar pericolul nu a trecut inca.

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.

Ar trebui ca 1 iunie 2018, dupa decenii de festivism, sa fie ultima Zi a Copilului vazuta ca pura sarbatoare, pe viitor trebuind ca 1 Iunie sa devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa. In acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.

Lipsa de informare si de experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici internationale.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru modificarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor viitoare.

Cluj-Napoca, 1 iunie 2018

av. Radu Mititean
director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)


, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•8/26/2017 05:10:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
===============================

PROIECTUL DE NORME PRIVIND TRASEELE CICLOTURISTICE
DIN NOU PE MASA MINISTERELOR

Majoritatea tarilor europene au retele nationale de trasee cicloturistice marcate si legislatie / standarde care reglementeaza clasificarea si marcarea acestei categorii de trasee turistice, pentru a nu fi o dezvoltare neunitara, haotica, care sa deruteze turistii pe bicicleta. In Romania nu exista inca un cadru legal pentru traseele turistice pentru biciclisti, desi ONG-urile de profil se lupta de doua decenii pentru adoptarea lui.

Din aceasta cauza, a vidului legislativ, magistralele europene de cicloturism de lung parcurs din reteaua EuroVelo se opresc la granitele Romaniei, si riscam sa fim exclusi definitiv din retea daca nu ne rezolvam carenta de reglementare care a blocat toate proiectele de profil si a facut sa se piarda finantarile disponibile pentru marcarea de trasee cicloturistice in ultimele doua decenii. In lipsa traseelor marcate, dezvoltarea cicloturismului este mult franata desi Romania are un potential imens la acest capitol, mult peste cel al multori tari care atraga sute de mii de cicloturisti pe langa proprii cetateni care petrec tot mai multe vacante pe bicicleta.

Din 1997, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN), alaturi de alte organizatii de biciclisti (reunite din 2002 in Coalitia Nationala "Pro Velo" iar din 2007 in Federatia Biciclistilor din Romania - FBR), se straduieste sa convinga autoritatile publice sa rezolve lipsa cadrului legal pentru marcarea de trasee cicloturistice in Romania. Dupa doi ani de demersuri diverse, avand si sprijinul Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) la care ne-am afiliat in 1997, am reusit, in martie 1999, sa obtinem, prin vocea ministrului turismului din acea vreme, o promisiune oficiala, dar verbala (exprimata in conferinta de presa de la finalul primei Conferinte Nationale de Cicloturism, desfasurate la Resita) in sensul ca i-am convins de necesitatea reglementarii si ca se va rezolva problema in cateva luni, urmand ca noi sa le punem la dispozitie informatii si documente privind traseele cicloturistice din alte tari, ca sursa de inspiratie pentru redactarea proiectului de Hotarare de Guvern.

Iata ca au trecut de atunci 20 ani. Nici la ora actuala nu avem acea hotarare de guvern decat in stadiu de proiect, desi nu e vorba nici de lipsa de informre, nici de reticenta fata de ideea de marcare de trasee turistice in general, dat fiind ca, pentru alte domenii, cum ar fi cel al traseelor marcate pentru turism montan pedestru, legislatie exista de peste jumatate de secol, chiar daca si aceea nu era calitativ prea buna si acum este cam depasita si ar necesita actualizari.

Cum in primii ani autoritatile nu au redactat proiectul de HG, l-am redactat noi, la fel si nota de fundamentare si documentatia-suport. De circa 15 ani actele au zacut "la sertar" sau au iesit periodic "la plimbare" intre birourile din acelasi minister sau intre ministere (pentru prima oara in 2007), si s-au intors la ministerul initiator fara sa primeasca toate avizele necesare pentru a putea fi supuse aprobarii Guvernului.

In ultimii 15 ani au fost zeci de intalniri cu ministerele interesate si alte zeci de audiente si participari la dezbateri publice, si au fost sute de e-mail-uri si probabil peste 1000 de convorbiri telefonice pentru a debloca acest proiect de hotarare de Guvern. Nu ne-am descurajat si am reinceput aceeasi munca de lamurire cu practic fiecare nou ministru sau secretar de stat pentru turism sau presedinte de Autoritate Nationala pentru Turism, multumita si faptului ca au ramas totusi in structura autoritatii publice centrale pentru turism cativa oameni competenti si dedicati, care nu s-au descurajat nici ei in aceste doua decenii de ceva ce parea pentru multi o lupta cu morile de vant.

Si discutiile preparatorii cu factorii de decizie din alte ministere, de care depinde adoptarea acestui necesar cadru legal, au fost in mod repetat afectate de desele schimbari la esalonul decizional dar si la nivelele tehnice, facand sa trebuiasca de multe ori reluate aproape "de la zero" in anumite autoritati discutiile, pentru ca fostii responsabili nu au transmis informatiile cate cei care au preluat acele atributii, iar arhivele ministeriale ni se spunea ca ba au ramas in subsolul din fostul sediu, ba sunt de peste un an de la mutare nedespachetate, iar cele electornice pierdute pentru ca s-a defectat serverul sau s-a schimbat infrastructura IT sau erau pe conturile de e-mail personalizate ale unor demnitari sau functionari care nu mai lucreaza in acea institutie si succesorii lor nu au acces la acele mailuri... Astfel s-a ajuns ca acelasi document sa trebuiasca depus de noi la registratura aceleiasi institutii aproape an de an, si uneori sa nu se primeasca cu anii vreun raspuns desi legea prevede termene clare in acest sens...

O sinteza a evolutiei acestor demersuri in perioada martie 1999 - martie 2008 am publicat-o in 15 martie 2008 si se poate citi la adresa: 
Tonul era nejustificat de optimist, si evita sa lezeze anumite sensibilitati institutionale, pentru ca si atunci parea iminenta adoptarea proeictului de HG. Dar nu a fost sa fie. Nici la cele cateva ocazii ulterioare, cand proiectul de HG a ajuns in faza de avizare interministeriala dar a fost in final blocat.

In 2016, dupa noi demersuri ale ONG-urilor de profil (in special CCN, FBR, Hai cu Bicla - HcB si Adevaratii Veloprieteni Romania - AVR), Guvernul de atunci si-a asumat la nivelul Cancelariei Primului-Ministru deblocarea acestui proiect de Hotarare de Guvern, declarand ca intelege gravitatea consecintelor neadoptarii cadrului legal in acest domeniu. Insa in continuare din partea mai multor ministere s-a intampinat o rezistenta destul de indarjita, mascata insa sub forma unor lungi siruri de obiectiuni ridicate succesiv, dupa ce cele anterioare erau lamurite sau se facusera ajustarile solicitate de aceste autoritati in proiectul de HG. Tactica dealtfel utilizata si in rundele trecute de avizare interministeriala, cand de fiecare data se mai "descoperea" cate o problema, amanand astfel momentul pronuntarii oficiale cu privire la proiectul de act normativ.

Au fost prin urmare in 2016 mai multe intalniri de lucru gazduite de Cancelaria Primului-Ministru, cu participarea a 4-5 ministere, si o intensa corespondenta interministeriala si consultari cu ONG-urile de profil, iar sprijinul politic la nivel mai inalt pentru deblocarea proiectului a asigurat ca macar de aceasta data ministerele interesate sa formuleze relativ prompt raspunsuri si sa dea curs invitatiilor la consultari directe. Ca urmare a acestei serii de intalniri si de corespondenta, s-a revizuit succesiv proiectul de HG pentru a da curs in cel mai inalt grad posibil seriilor succesive de obiectii ridicate sau sugestii facute de anumite ministere, chiar si cand nu erau cu adevarat justificate.

In august 2016, dupa o serie de erori procedurale semnalate de noi si corectate, fostul Minister al Economiei, Comertului si Relatiei cu Mediul de Afaceri (MECRMA), ca minister tutelar al Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT), a publicat in sfarsit pe site-ul propriu proiectul de Hotarare de Guvern in forma revizuita de comun acord la finalul lunii mai, initiind astfel faza oficiala de consultare publica prevazuta de Legea 52 / 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, in cursul careia se pare ca nu s-au primit obiectii si critici la adresa proiectului, ceea ce era de asteptat, dat fiind ca proiectul a fost elaborat de noi dupa ample consultari la nivel national si a mai fost de mai multe ori in aceasta faza de consultare publica in ultimul deceniu. A urmat apoi si o dezbatere publica, in 30.08.2016, solicitata de CCN, de FBR si de o serie de alte organizatii membre FBR, derulata la sediul MECRMA si unde toti participantii au exprimat aprecieri pozitive la adresa proiectului de HG, si nu au fost propuneri de modificare sau completare.

Am primit apoi toata toamna anului 2016 repetate asigurari verbale si chiar scrise dar informale de la o serie intreaga de reprezentanti ai autoritatilor, inclusiv la nivel de consilier al ministrului, de secretar de stat si chiar de ministru, ca proiectul este in faza de avizare interministeriala, ca exista consens si sprijin politic pentru adoptarea lui, si ca va fi adoptat de Guvern pana la finalul anului 2016. Dar nici de aceasta data promisiunile nu s-au concretizat, iar ulterior am aflat ca de fapt nici nu s-a ajuns efectiv in faza de avizare interministeriala, ci cei care continuau sa se opuna ar fi "rezolvat" prin manevre de culise ca MECRMA sa nici nu mai trimita proiectul de HG pe circuitul oficial de avizare la Ministerul Afcerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor si Ministerul Justitiei. Astfel, blocarea si de acesta data a adoptarii proiectului de HG a ramas mascata ca origine, neputand fi dovedita public si asigurand ca acel minister sa nu fie nevoit sa refuze oficial avizarea si sa motiveze refuzul, deoarece era evident ca nu pot motiva credibil opozitia lor. Cel mai trist a fost nu acest nou esec in adoptarea HG, ci modul in care s-a facut si faptul ca acesta blocare procedurala a fost ascunsa ONG-urilor de profil, si s-a continuat pana in decembrie 2016 sa se dea asigurari la nivel inalt ca proiectul este in procedura de avizare si are sanse mari de adoptare.

In 2017, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN), alaturi de Asociatia Adevaratii Veloprieteni Romania (AVR), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) au reluat demersurile de contactare si convingere a noului Guvern sa relanseze adoptarea proiectului de HG privind traseele cicloturistice. Noul Minister al Turismului a manifestat deschidere si, mai rapid decat in anii precedenti, dupa o serie de intalniri cu ONG-urile de profil, a fost initiata procedura specifica in interiorul ministerului, si s-au reluat si consultarile cu alte ministere, inclusiv in cadrul nou-infiintatului Consiliu Interministerial pentru Turism.

La o dezbtere publica din iunie 2017, s-au dat asigurari la nivel de ministru ca proiectul de HG este o prioritate si va fi promovat in urmatorele saptamani in forma agreata in 2016. La cateva zile dupa aceea s-a ajuns la demisia ministrilor in cauza si apoi la schimbarea Guvernului si reluarea de catre CCN, AVR si celelalte organizatii biciclistice, sub egida FBR, a contactelor cu noua formula guvernamentala, care pe linie de turism are continuitate, si s-au dat din nou asigurari privind prioritizarea proiectului de HG.

La o dezbatere publica la Ministerul Afacerilor Interne, care a avut loc tot in vara acestui an, pe teme de legislatie rutiera, fiind atins colateral si subiectul legislatiei privind traseele cicloturistice, s-au dat asigurari oficiale - dar verbale - la nivel de subsecretar de stat, ca MAI nu se va mai opune adoptarii proiectului de HG. De mentionat ca asemenea asigurari verbale au existat insa si in 2016, chiar la nivel mai inalt, dar sunt semnale ca la esaloane inferioare din MAI continua sa se manifeste reticente.

Pentru a sprijini demersurile pentru adoptarea acestui mult asteptat HG, am depus la Ministerul Turismului si la alte autoritati si o noua scrisoare de sprijin din partea Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si o rezolutie propusa de FBR si votata in unanimitate in plenul Conferintei Internationale EuroVelo care a avut loc la Nijmegen (Olanda) in 12.06.2017 si la care au participat reprezentantii majoritatii organizatiilor nationale de biciclisti din Europa si delegatii Centrelor Nationale EuroVelor si Punctelor de Contact EuroVelo din zeci de tari inclusiv cele vecine Romaniei.

Dealtfel, la acea conferinta, a fost din nou prezentata si dezbatuta situatia din Romania, la fel ca la conferinta precedenta din octombrie 2016 de la Viena, dat fiind ca Romania a ajuns in penibila postura de a fi unica tara din UE in care, la doua decenii de la lansarea oficiala a retelei EuroVelo, marcarea in Romania a traseelor EuroVelo nici nu a putut sa inceapa din cauza neadoptarii cadrului legal necesar, fapt ce afecteaza intreaga retea europeana si pune tot mai serios problema nu doar a neaprobarii de noi trasee EuroVelo care sa treaca prin Romania, ci si a rerutarii spre tari vecine a itinerarului traseelor EuroVelo 6 si EuroVelor 13, cu consecinta excluderii complete a Romaniei din reteaua paneuropeana, daca nu isi rezolva curand problemele.

In 25 iulie 2017, Ministerul Turismului a promovat din nou, oficial, proiectul de HG, afisandu-l pe site-ul propriu si declansand faza de consultare publica ceruta de legislatia de transparenta decizionala: http://turism.gov.ro/web/2017/07/25/proiect-de-act-normativ-5/  , http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/07/Proiect-HG-trasee-cicloturistice.pdf  si http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/07/Nota-fundamentare-proiect-HG-trasee-cicloturistice.pdf  urmand o perioada de 10 zile in care conform legii oricine era interesat putea transmite observatii si propuneri pentru eventuale modificari sau completari ale proiectului. FBR si organizatiile membre, inclusiv CCN, au mediatizat in cercurile biciclistilor, inclusiv prin social media de profil, proiectul si posibilitatea de a se mai propune modificari, pentru e fi evitate orice critici privind insuficienta transparenta, desi ne dorim adoptarea proiectului fara alte modificari.

Pe aceeasi linie de maxima transparenta, desi nu mai doream noi modificari, FBR si mai multe asociatii membre ale acesteia, inclusiv CCN, am solicitat imediat Ministerului Turismului o dezbtere publica a proiectului de HG. Dezbaterea a fost organizata la Bucuresti in 23 august 2017 la sediul Ministerului Turismului cu incepere de la ora 12:00, anuntul fiind la: http://turism.gov.ro/web/2017/08/17/anunt-dezbatere-publica/ si http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/08/Anunt-dezbatere-publica.pdf si fiind raspandit de noi si prin social media, forumuri si liste de discutii pe Internet si alte canale.

La dezbaterea publica din 23.08.2017, Ministerul Turismului, ca initiator oficial al proiectului de HG, a fost reprezentat la nivel de secretar de stat (dl.Bogdan Tomoioaga) asistat de directorul directiei juridice si un consilier ministerial, si au participat mai multe ONG de biciclisti, inclusiv Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si doua dintre asociatiile membre ale acesteia - Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si Asociatia Adevaratii Veloprieteni (AVR). A mai participat Asociatia Hai cu Bicla (HcB) si deputatul Tudor Rares Pop, care si in 2016 a avut o puternica implicare in promovarea acestui proiect de HG, la vremea respectiva in postura de consilier la Cancelaria Primului Ministru.

Participarea la dezbatere a fost totusi redusa numeric, fapt insa firesc dat fiind ca proiectul de HG este identic cu cel din 2016 si foarte apropiat de formele promovate in alti ani anteriori, si a mai fost in dezbatere publica in repetate randuri. Dealtfel toti participantii au exprimat doar acordul si dorinta ca proiectul sa fie adoptat de Guvern in forma actuala: http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/08/PROCES-VERBAL-CICLOTURISM.pdf  

Reprezentantii Ministerului Turismului la dezbaterea din 23.08.2017 au dat asigurari ca in etapa de consultare publica, recent incheiata, nu au fost primite critici si solicitari de noi modificari si completari, si ca in paralel au avut deja loc consultari in cadru organizat cu celelalte ministere interesate si sunt semnale pozitive, si ca la nivelul conducerii ministerului proiectul acesta de HG este declarat prioritar si va fi trimis curand pe circuitul oficial de avizare interministeriala.

FBR, CCN si ceilalti participanti au asigurat Ministerul Turismului de sprijinul lor informational, logistic si de advocacy, inclusiv din partea partenerilor straini si internationali, pentru finalizarea cu succes a discutiilor cu celelalte ministere, pe baza expertizei de profil cicloturistic si juridic de care dispun organizatiile de biciclisti prezente.

S-a oferit de catre ONG-urile participante si sprijin pentru actiunile preconizate de minister de promovare a Romaniei si unor regiuni din tara si ca destinatii cicloturistice, precum si pentru redactare si difuzare de materiale promotionale de profil, amintind si colaborarile trecute in domeniu, ce au inclus de exemplu organizarea unor ture de prezentare a potentialului cicloturistic al diverselor zone din Romania, pentru jurnalisti de turism sau reprezentanti de agentii de turism si federatii de profil din diverse tari; vizite pe bicicleta pe viitorul traseu EuroVelo6 pentru reprezentanti politici si diplomatici ai unor importante state membre UE; furnizarea gratuita de texte si imagini pe teme cicloturistice pentru paginile web ale ministerului, conceperea si tiparirea pe baza de informatii si fonduri procurate de noi, in 2003, in peste 6000 de exemplare, a primei harti cicloturistice a Romaniei, difuzata in spatiul germanofon inclusiv prin reteua Ministerului Turismului si alte asemenea, precum si potentialul promotional pentru zonele respective a unor evenimente biciclistice de amploare pe care le organizeaza asociatiile prezente.

ONG-urile participante la dezbatere au si solicitat Ministerului Turismului sprijin administrativ si politic pentru celelalte modificari legislative necesare promovarii turismului pe bicicleta, cum e cazul discutiilor in curs cu MAI pe teme de legislatie rutiera sau de noi puncte de trecere a frontierei necesare cicloturismului international, sau cu MDRAPFE pe teme de normative tehnice pentru infrastructura pentru biciclete si de proiecte de finantare pentru infrastructuri de profil, si a proiectelor de lege de interes biciclistic aflate deja in dezbatere in Parlament sau pe care intentionam sa le depunem, cum ar fi initiativa strategica "Legea bicicletei" ce urmeaza sa fie lansata in curand ca proiect legislativ multipartinic.

Subliniem ca actuala forma a proiectului de HG, desi nu o consideram ideala, este in opinia noastra compromisul cel mai bun pe care speram sa il putem obtine la acest moment, raportat la legislatia rutiera in vigoare acum in Romania (care este una dintre cele mai desuete si antibiciclistice din Europa, in ciuda peste doua decenii de eforturi de a o imbunatati) si la alte reglementari, respectiv la situatia infrastructurii turistice si rutiere, a celei bugetare si politice, si de asemenea raportat la mentalitatile care domina inca in societate si in multe structuri ale administratiei publice locale si centrale.

Speram ca proiectul de HG sa fie trimis de Ministerul Turismului in actuala forma cat mai curand spre avizare celorlalte ministere interesate (MAI, MDRPFE, MT, MM, MAP, MJ) si speram ca de data aceasta sa primeasca aviz pozitiv din partea tuturor, in termenul legal, incat sa fie adoptat de Guvern si publicat in Monitorul Oficial in toamna anului 2017 si sa se poata trece la etapele ulterioare - adoptarea prin ordin ministerial a instructiunilor de aplicare a normelor aprobate prin HG, constituirea comisiilor judetene de ciclotrasee, conturarea structurii Retelei Nationale de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR) si a rutei concrete a magistralelor nationale si integrarii cu cele internationale, infiintarea Centrului National de Coordonare EuroVelo Romania si pregatirea proiectelor concrete de marcare si omologare de trasee cicloturistice. Cu alte cuvinte, dupa adoptarea proiectului de HG, munca cea mare abia incepe pentru ca preconizata retea de trasee cicloturistice marcate sa devina realitate!

Stam la dispozitia celor interesati cu detaliile necesare, documentatia de fundamentare si exemple din numeroase alte tari europene privind necesitatea marcarii de trasee cicloturistice intr-un sistem unitar si coerent, modul propus de clasificare, marcare, omologare si gestionare de trasee cicloturistice, beneficiile dezvoltarii cicloturismului, potentialul cicloturistic al Romaniei, structura propusa pentru Reteaua Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR) si integrarea ei in Reteaua Europeana de Trasee Cicloturistice de Lung Parcurs EUROVELO.

26 august 2017

av. Radu Mititean
director executiv - Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)









, , , , , |
Bookmark and Share