Postări
•4/15/2014 02:42:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva
civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM
"NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133
ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675
RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
CODUL SILVIC - UN
INAMIC TOT MAI MARE AL PADURII ?
Perioada
15 martie - 15 aprilie este "Luna Padurii". In acest interval ar
trebui sa se petreaca lucruri bune pentru paduri. Intamplator sau nu, in
aceasta perioada au aparut sau se pregatesc sa apara modificari legislative
care au facut si fac mult rau padurii, favorizand jaful care are loc aparent
nestingherit de 25 de ani si care a facut ca Romania sa devina o tara tot mai
saraca in paduri, mult sub media europeana si sub nivelul pe care specialistii
il considera necesar, ca o consecinta a puterii mafiei lemnului care pare sa
dea tonul atat la continutul legii cat si la (ne)aplicarea ei.
Astfel,
in martie 2008, dupa complicate diversiuni parlamentare care au "tinut
ocupati" cu ochii pe alte proiecte de Cod Silvic specialistii si ONG-urile
de mediu, a aparut actualul "Cod Silvic" - Legea 46 / 2008, rezultat
al unor intelegeri politice oculte, neasumat insa de vreun partid parlamentar
ca paternitate, pentru ca nu voiau sa figureze ca initiatorii unui act ce era
clar ca la un moment dat isi va "dezveli coltii" si va iesi la iveala
faptul ca nu este un aparator al padurii, cum a fost prezentat public, ci in
multe privinte un facilitator al taierilor ilegale si a mentinerii unei abordari
neecologice a managementului padurii, vazuta in continuare in esenta in
principal ca o resursa de exploatat, nu ca un factor esential de mediu ce
trebuie ocrotit.
Au
urmat in ultimii sase ani numeroase modificari dar si un numar si mai mare de
propuneri de modificare si completare, cel putin o duzina fiind si la ora
actuala in dezbatere parlamentara. Insa analizate in concret sa constata ca
majoritatea vizeaza "largirea portitelor" existente in actuala lege
pentru continuarea exploaterii salbatice a padurilor chiar daca in unele
proiecte, pentru inselarea opiniei publice, in mod vizibil "se inchid
portite" dar prin prevederi mestesugit formulate se deschid de fapt alele,
mai periculoase, incat tendinta este de servire in continuare si pe linie
legislativa a celor care au interesul sa taie cat mai mult si cat mai repede,
fara scrupule pentru soarta mediului si viitorul tarii.
De
exemplu, Legea 46 / 2008 a prevazut continuarea posibilitatii legale de a
construi vile in padure (art. 37), incurajarea realizarii de noi drumuri
forestiere peste tot sub pretextul ca "marirea gradului de accesibilizare
a fondului forestier constituie o conditie de baza a gestionarii durabile a
padurilor" !? (art. 83) si nu mai e nevoie nici de autorizatie de
construire, in schimb sunt declarate "de utilitate privata" chiar
cand sunt proprietate publica si adesea singura cale de acces spre numeroase
obiective de interes public ( obiective turistice, localitati, trasee
turistice, cladiri, terenuri publice etc.). Se instituie obligativitatea
acordului organelor silvice pentru orice cules de fructe de padure, ciuperci
etc. inclusiv in cantitati simbolice (art.58).
In
schimb, prin Legea 46 / 2008 s-a interzis la modul general si absolut orice
acces public in orice padure in scop turistic, sportiv si recreativ, inclusiv pe jos, calare sau pe bicicleta, pe
drumuri si poteci existente in padurile proprietate publica, cu exceptia
traseelor special marcate in acest sens ( care exista in sub 1% din paduri) si
a proprietarilor, personalul silvic si reprezentantilor altor autoritati si
entitati abilitate (art.54), exact invers decat practica in tarile dezvoltate,
unde accesul nemotorizat in scop recreativ este in principiu libera in paduri.
In schimb, au fost relaxate restrictiile pentru acces motorizat in scop
recreativ, care nu mai cunoaste nicio interdictie de principiu, ci doar
conditia acceptului administratorului padurii.
Legea
46 / 2008 prin art.108 a conacrat blandetea fata de infractori, cel care fura
mai putin de 5 metri cubi de lemn (echivalent valoric calculat dupa pretul
mediu pe metrul cub de lemn pe picior), si nu face asta prea des, nu este
infractor, ci doar contravenient - adevarata invitatie la furat!
Modificarile
aduse in ultimii sase ani nu au rezolvat problemele Legii 46 / 2008, ba
dimpotriva. De exemplu Legea 187 / 2012 a aborogat prevederea ca faptele
incriminate de Codul Silvic ca infractiune vor fi considerate totdeauna ca
prezintand gradul de pericol social al unei infracţiuni, indiferent de modul si
de mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in
care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce,
precum si de persoana si de conduita faptuitorului, astfel ca infractorii pot
din nou scapa cu o amenda administrativa modica.
Legea
54 / 2010 a eliminat din Codul Silvic interdictia fragmentarii in parcele de
sub un hectar a terenurilor cu destinatie forestiera care era prevazuta in
art.34, iar OUG 193 / 2008 a lungit lista de cazuri in care se pot scoate din
fondul forestier in mod definitiv terenuri si deci reduce suprafata acelei
paduri, la fel si Legea 193 / 2009, modificand art. 37 din Codul Silvic, iar
durata de ocupare "temporara" poate fi acum prelungita nelimitat,
prin modul cum a fost modificat art.39 alin.(2) din Codul Silvic prin OUG 193 /
2008. OUG 16 / 2010 a extins lista cazurilor in care scoaterea definitiva din
circuitul silvic a unor terenuri se poate face cu scutire de taxa. Legea 187 /
2012 a redus semnificativ pedepsele cu inchisoarea pentru infractiuni silvice
prevazute de art.108-110 din Codul Silvic.
In
toamna anului 2013, Guvernul a initiat un proiect de modificare a Codului
Silvic (PL-x nr. 580/2013), trambitat ca fiind menit sa inchida
"portitele" lasate sau introduse in acesta pentru "baietii
destepti" din mafia padurilor, si sa reduca fenomenul taierilor ilegale, a
carui amploare foarte mare a trebuit sa o recunoasca si Ministerul Mediului si
Schimbarilor Climatice. Doar ca proiectul nu rezolva multe prin problemele
existente, si pe deasupra creea altele noi. De exemplu, isi propunea abrogarea
din Codul Silvic a art.120 care interzicea neurmarirea si necondamnarea penala
a infractorilor silvici pe motivul ca furtul de lemne nu ar prezenta pericol social
ridicat. De asemenea, Guvernul propunea abrogarea art.127 privind acordarea de
stimulente personalului silvic din amenzile incasate, ceea ce ar fi demotivat
si mai mult organele de control sa aplice legea.
Insa
cele mai periculoase prevederi sunt cele din proiecte de modificare a Codului
Silvic propuse de parlamentari si aflate la ora actuala in dezbatere in
Parlament, in diverse faze. Asemenea proiecte sunt numeroase si greu de urmarit
in evolutia lor, facand participarea publica extrem de dificila. Exemple de
asemenea propuneri legislative: Pl-x nr. 877/2010; Pl-x nr. 127/2011 ; PL-x nr.
573/2011; Pl-x nr. 336/2012; Pl-x nr. 436/2013; Pl-x nr. 128/2014; BP743/2008; BP187/2014; BP190/2014 -
ultimele doua datand din martie 2013, iar altele cinci avand prezentari in
Biroul Permanent al Camerei Deputatilor sau primire de avize in "Luna
Padurii" 15 martie - 15 aprilie.
Printre
prevederile negative din aceste proiecte, dintre care unele au mare amploare
(peste 15, chiar peste 30 pagini de modificari si completari propuse pentru
Codul Silvic), amintim, cu titlu de exemplu, cateva: Instituirea regulii
generale de liber acces inclusiv motorizat pe toate drumurile forestiere si
posibilitatea de a institui restrictii numai cu aprobarea ministerului de resort;
recalificarea unei parti din paduri ca fiind "ferme forestiere" cu
regim agricol, nu silvic; marirea suprafetei admise la taiere rasa de la 3 la 5
hectare.
Alte
prevederi din textul acestor propuneri legisaltive prevad, de exemplu, reducerea
sumelor datorate de exploatatori la Fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor; directionarea unei parti din redeventele pentru exploatarea
padurilor publice spre finantarea bisericilor; extinderea listei de functiuni
pentru care se poate scoate definitiv terenul din circuitul silvic; extinderea
listei de functiuni pentru realizarea carora se admite defrisarea sa fie
extinsa cu hoteluri, restaurante, piscine, partii de schi etc. si anularea
limitarii procentuale din totalul parcelei de padure pentru care se admite
defrisarea; reducerea de cinci ori a suprafetei terenuli dat in compensare in
caz de scoatere din circuitul silvic;
In
dezbaterile parlamentare s-au formulat in comisii amendamente care uneori
lovesc foarte dur unele texte importane din Codul Silvic. Asemenea amendamente
au existat la majoritatea proiectelor de lege si initiativelor legislative
anterior amintite. De asemenea, parlamentarii au adus in dezbaterile din
comisii un numar foarte mare de amendamente la proiectul de lege initiat de
Guvern in toamna anului 2013 (PL-x nr. 580/2013), cea mai mare parte din
amendamente fiind lovituri de cutit in spinarea Codului Silvic, lipsidu-l si
mai tare de puterea necesara de a lupta cu taierile ilegale si alte aspecte
negative.
Prin
urmare, procedurile parlamentare trebuie urmarite cu mare atentie in
urmatoarele luni in privinta propunerilor de modificare si completare a Codului
Silvic, pentru a preveni o inrautatice si mai mare a prevederilor acestuia, si
este nevoie de un efort concertat de informare si convingere a autoritatilor
publice cu privire la inadecvarea actualului cadru legal si la periculozitatea
juridica pentru paduri si pentru natura
in general unei mari parti din propunerile de modificare preconizate in Parlament.
In
tot cazul, situatia pe teren fiind grava si fara semne de ameliorare din punct
de vedere al taierilor ilegale si a celor cu aparenta legala dar incompatibile
cu pricipiile de protectia mediuli si de dezvoltare durabila, este un trist
paradox sa fie nevoie ca o buna parte din eforturile de protectie a ceea ce a
mai ramas din patrimoniul forestier al Romaniei sa trebuiasca directionat nu
doar spre monitorizarea exploatarilor forestiere in teren si spre abuzurile din
procesul de retrocedari sau constituiri de drepturi de proprietate asupra
terenurilor silvice, ci si spre autoritatile cu competente legislative, ce par
sa fi uitat ca menirea lor primordiala este ocrotirea padurii ca element
esential al unui mediu sanatos fara de care nici omul nu poate dainui ca specie
pe termen lung.
Cluj-Napoca, 14 aprilie 2014
DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
NOTA:
O analiza critica a Legii 46 / 2008 (Codul Silvic) in forma initiala se gaseste la:
