Author: CCN
•4/15/2014 02:42:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

CODUL SILVIC - UN INAMIC TOT MAI MARE AL PADURII ?

Perioada 15 martie - 15 aprilie este "Luna Padurii". In acest interval ar trebui sa se petreaca lucruri bune pentru paduri. Intamplator sau nu, in aceasta perioada au aparut sau se pregatesc sa apara modificari legislative care au facut si fac mult rau padurii, favorizand jaful care are loc aparent nestingherit de 25 de ani si care a facut ca Romania sa devina o tara tot mai saraca in paduri, mult sub media europeana si sub nivelul pe care specialistii il considera necesar, ca o consecinta a puterii mafiei lemnului care pare sa dea tonul atat la continutul legii cat si la (ne)aplicarea ei.

Astfel, in martie 2008, dupa complicate diversiuni parlamentare care au "tinut ocupati" cu ochii pe alte proiecte de Cod Silvic specialistii si ONG-urile de mediu, a aparut actualul "Cod Silvic" - Legea 46 / 2008, rezultat al unor intelegeri politice oculte, neasumat insa de vreun partid parlamentar ca paternitate, pentru ca nu voiau sa figureze ca initiatorii unui act ce era clar ca la un moment dat isi va "dezveli coltii" si va iesi la iveala faptul ca nu este un aparator al padurii, cum a fost prezentat public, ci in multe privinte un facilitator al taierilor ilegale si a mentinerii unei abordari neecologice a managementului padurii, vazuta in continuare in esenta in principal ca o resursa de exploatat, nu ca un factor esential de mediu ce trebuie ocrotit.

Au urmat in ultimii sase ani numeroase modificari dar si un numar si mai mare de propuneri de modificare si completare, cel putin o duzina fiind si la ora actuala in dezbatere parlamentara. Insa analizate in concret sa constata ca majoritatea vizeaza "largirea portitelor" existente in actuala lege pentru continuarea exploaterii salbatice a padurilor chiar daca in unele proiecte, pentru inselarea opiniei publice, in mod vizibil "se inchid portite" dar prin prevederi mestesugit formulate se deschid de fapt alele, mai periculoase, incat tendinta este de servire in continuare si pe linie legislativa a celor care au interesul sa taie cat mai mult si cat mai repede, fara scrupule pentru soarta mediului si viitorul tarii.

De exemplu, Legea 46 / 2008 a prevazut continuarea posibilitatii legale de a construi vile in padure (art. 37), incurajarea realizarii de noi drumuri forestiere peste tot sub pretextul ca "marirea gradului de accesibilizare a fondului forestier constituie o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor" !? (art. 83) si nu mai e nevoie nici de autorizatie de construire, in schimb sunt declarate "de utilitate privata" chiar cand sunt proprietate publica si adesea singura cale de acces spre numeroase obiective de interes public ( obiective turistice, localitati, trasee turistice, cladiri, terenuri publice etc.). Se instituie obligativitatea acordului organelor silvice pentru orice cules de fructe de padure, ciuperci etc. inclusiv in cantitati simbolice (art.58).

In schimb, prin Legea 46 / 2008 s-a interzis la modul general si absolut orice acces public in orice padure in scop turistic, sportiv si recreativ,  inclusiv pe jos, calare sau pe bicicleta, pe drumuri si poteci existente in padurile proprietate publica, cu exceptia traseelor special marcate in acest sens ( care exista in sub 1% din paduri) si a proprietarilor, personalul silvic si reprezentantilor altor autoritati si entitati abilitate (art.54), exact invers decat practica in tarile dezvoltate, unde accesul nemotorizat in scop recreativ este in principiu libera in paduri. In schimb, au fost relaxate restrictiile pentru acces motorizat in scop recreativ, care nu mai cunoaste nicio interdictie de principiu, ci doar conditia acceptului administratorului padurii.

Legea 46 / 2008 prin art.108 a conacrat blandetea fata de infractori, cel care fura mai putin de 5 metri cubi de lemn (echivalent valoric calculat dupa pretul mediu pe metrul cub de lemn pe picior), si nu face asta prea des, nu este infractor, ci doar contravenient - adevarata invitatie la furat!

Modificarile aduse in ultimii sase ani nu au rezolvat problemele Legii 46 / 2008, ba dimpotriva. De exemplu Legea 187 / 2012 a aborogat prevederea ca faptele incriminate de Codul Silvic ca infractiune vor fi considerate totdeauna ca prezintand gradul de pericol social al unei infracţiuni, indiferent de modul si de mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si de conduita faptuitorului, astfel ca infractorii pot din nou scapa cu o amenda administrativa modica.

Legea 54 / 2010 a eliminat din Codul Silvic interdictia fragmentarii in parcele de sub un hectar a terenurilor cu destinatie forestiera care era prevazuta in art.34, iar OUG 193 / 2008 a lungit lista de cazuri in care se pot scoate din fondul forestier in mod definitiv terenuri si deci reduce suprafata acelei paduri, la fel si Legea 193 / 2009, modificand art. 37 din Codul Silvic, iar durata de ocupare "temporara" poate fi acum prelungita nelimitat, prin modul cum a fost modificat art.39 alin.(2) din Codul Silvic prin OUG 193 / 2008. OUG 16 / 2010 a extins lista cazurilor in care scoaterea definitiva din circuitul silvic a unor terenuri se poate face cu scutire de taxa. Legea 187 / 2012 a redus semnificativ pedepsele cu inchisoarea pentru infractiuni silvice prevazute de art.108-110 din Codul Silvic.

In toamna anului 2013, Guvernul a initiat un proiect de modificare a Codului Silvic (PL-x nr. 580/2013), trambitat ca fiind menit sa inchida "portitele" lasate sau introduse in acesta pentru "baietii destepti" din mafia padurilor, si sa reduca fenomenul taierilor ilegale, a carui amploare foarte mare a trebuit sa o recunoasca si Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice. Doar ca proiectul nu rezolva multe prin problemele existente, si pe deasupra creea altele noi. De exemplu, isi propunea abrogarea din Codul Silvic a art.120 care interzicea neurmarirea si necondamnarea penala a infractorilor silvici pe motivul ca furtul de lemne nu ar prezenta pericol social ridicat. De asemenea, Guvernul propunea abrogarea art.127 privind acordarea de stimulente personalului silvic din amenzile incasate, ceea ce ar fi demotivat si mai mult organele de control sa aplice legea.

Insa cele mai periculoase prevederi sunt cele din proiecte de modificare a Codului Silvic propuse de parlamentari si aflate la ora actuala in dezbatere in Parlament, in diverse faze. Asemenea proiecte sunt numeroase si greu de urmarit in evolutia lor, facand participarea publica extrem de dificila. Exemple de asemenea propuneri legislative: Pl-x nr. 877/2010; Pl-x nr. 127/2011 ; PL-x nr. 573/2011; Pl-x nr. 336/2012; Pl-x nr. 436/2013; Pl-x nr. 128/2014;          BP743/2008; BP187/2014; BP190/2014 - ultimele doua datand din martie 2013, iar altele cinci avand prezentari in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor sau primire de avize in "Luna Padurii" 15 martie - 15 aprilie.

Printre prevederile negative din aceste proiecte, dintre care unele au mare amploare (peste 15, chiar peste 30 pagini de modificari si completari propuse pentru Codul Silvic), amintim, cu titlu de exemplu, cateva: Instituirea regulii generale de liber acces inclusiv motorizat pe toate drumurile forestiere si posibilitatea de a institui restrictii numai cu aprobarea ministerului de resort; recalificarea unei parti din paduri ca fiind "ferme forestiere" cu regim agricol, nu silvic; marirea suprafetei admise la taiere rasa de la 3 la 5 hectare.

Alte prevederi din textul acestor propuneri legisaltive prevad, de exemplu, reducerea sumelor datorate de exploatatori la Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; directionarea unei parti din redeventele pentru exploatarea padurilor publice spre finantarea bisericilor; extinderea listei de functiuni pentru care se poate scoate definitiv terenul din circuitul silvic; extinderea listei de functiuni pentru realizarea carora se admite defrisarea sa fie extinsa cu hoteluri, restaurante, piscine, partii de schi etc. si anularea limitarii procentuale din totalul parcelei de padure pentru care se admite defrisarea; reducerea de cinci ori a suprafetei terenuli dat in compensare in caz de scoatere din circuitul silvic;

In dezbaterile parlamentare s-au formulat in comisii amendamente care uneori lovesc foarte dur unele texte importane din Codul Silvic. Asemenea amendamente au existat la majoritatea proiectelor de lege si initiativelor legislative anterior amintite. De asemenea, parlamentarii au adus in dezbaterile din comisii un numar foarte mare de amendamente la proiectul de lege initiat de Guvern in toamna anului 2013 (PL-x nr. 580/2013), cea mai mare parte din amendamente fiind lovituri de cutit in spinarea Codului Silvic, lipsidu-l si mai tare de puterea necesara de a lupta cu taierile ilegale si alte aspecte negative.

Prin urmare, procedurile parlamentare trebuie urmarite cu mare atentie in urmatoarele luni in privinta propunerilor de modificare si completare a Codului Silvic, pentru a preveni o inrautatice si mai mare a prevederilor acestuia, si este nevoie de un efort concertat de informare si convingere a autoritatilor publice cu privire la inadecvarea actualului cadru legal si la periculozitatea juridica  pentru paduri si pentru natura in general unei mari parti din propunerile de modificare preconizate in Parlament.

In tot cazul, situatia pe teren fiind grava si fara semne de ameliorare din punct de vedere al taierilor ilegale si a celor cu aparenta legala dar incompatibile cu pricipiile de protectia mediuli si de dezvoltare durabila, este un trist paradox sa fie nevoie ca o buna parte din eforturile de protectie a ceea ce a mai ramas din patrimoniul forestier al Romaniei sa trebuiasca directionat nu doar spre monitorizarea exploatarilor forestiere in teren si spre abuzurile din procesul de retrocedari sau constituiri de drepturi de proprietate asupra terenurilor silvice, ci si spre autoritatile cu competente legislative, ce par sa fi uitat ca menirea lor primordiala este ocrotirea padurii ca element esential al unui mediu sanatos fara de care nici omul nu poate dainui ca specie pe termen lung.

Cluj-Napoca, 14 aprilie 2014

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean 


NOTA:
O analiza critica a Legii 46 / 2008 (Codul Silvic) in forma initiala se gaseste la:






, , |
Bookmark and Share
This entry was posted on 4/15/2014 02:42:00 a.m. and is filed under , , . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.