8 MARTIE este ZIUA INTERNATIONALA A FEMEII. Este perceputa mai mult ca o zi de sarbatoare, de oferit flori si cadouri femeilor, in special mamelor, de evenimente festive sau de distractie. Dar este inca, si a fost la origine, aproape exclusiv, o zi de lupta pentru drepturi egale civile si politice.

5 Martie este Ziua Mondiala a Eficientei Energetice. Este o tema de o importanta foarte mare, dar subevaluata. Guvernele se preocupa de cresterea productiei de materii prime energetice si de energie, cresterii ponderii surselor regenerabile si reducerii poluarii la productia si transportul de energie, cat si de securizarea accesului la materii prime enegetice fosile si controlul preturilor acestora in conditiile turbulentelor politice si militare actuale ( razboaiele din Ucraina si din Orientul Mijlociu si Apropiat) dar prea putin pun accentul pe eficientizarea utilizarii energiei, unde exista un potential imens foarte putin valorificat, care ne-ar scuti pentru viitorul apropiat de nevoia de cresteri puternice a capacitatii de productie de energie si ar reduce consumul.

Eficienta energetica nu inseamna numai cladiri sau conducte mai bine izolate, instalatii de ardere si alte instalatii mai performante sau tehnologii care nu necesita incalziri la temperaturi foarte mari, ci si o crestere a eficientei energetice in domenii precum transporturile, mobilitatea fiind o sfera in care se consuma cantitati foarte mare de energie si e si potential important de economisire, dar nu doar prin motoare mai performante....

In acest context, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) reamintesc faptul ca bicicleta este dovedita ca fiind modul terestru de deplasare cel mai eficient energetic din toate cele existente, depasind mersul pe jos, trenul si toate categoriile de autovehicule, motiv suplimentar pentru care ar merita promovata in special ca mijloc cotidian de transport in mediul urban.

Astfel, studiile de specialitate arata ca deplasarea cu bicicleta, la viteza obisnuita de 15-20 km /h se face cu o eficienta energetica de doua-trei ori mai mare fata de mersul pe jos, de patru-cinci ori mai mare decat deplasarea cu mopedul sau trenul, de sase-opt ori mai mare decat deplasarea cu automobilul daca sunt mai multi pasageri, si de circa noua-zece ori mai mare decat prin inot sau calare pe cal. Daca intr-un automobil este o singura persoana, eficienta energetica a deplasarii este de zeci de ori mai redusa decat daca deplasarea s-ar face pe bicicleta, cifrele exacte depinzand si de viteza masinii, eficienta scazand la viteze mari din cauza cresterii exponentiale a frecarii cu aerul.

Este de mentionat si faptul ca eficienta motorului unui autoturism actual este circa 25%, cam la acelasi nivel cu cea a corpului uman in ce priveste transformarea, prin "ardere", a combustibilului (alimentelor, in cazul omului) in energie mecanica. Eficienta de transmitere a fortei de la picioarele omului, prin pedalare, la roata motrice, se apropie la o bicicleta bine intretinuta de 100%, iar din punct de vedere al transportului de greutati, bicicleta are cel mai bun raport din toate vehiculele, putand transporta normal mase de peste zece ori masa proprie, raport care la autovehicule este cu mult inferior, explicand si eficienta mult mai redusa.

Asigurarea necesarului de energie pentru civilizatia umana se poate face si prin reducerea nevoilor de energie inclusiv prin cresterea eficientei energetice, o alternativa mult mai ecologica si economica fata de continuarea cresterii si consumului de energie, facut cu distrugerea mediului natural prin exploatarea resurselor neregenerabile cum sunt carbunele, gazul metan, petrolul si uraniul, dar si prin producerea de energie doar aparent "verde" cum sunt "padurile" de eoliene si sutele de microhidrocentrale ce sunt pe cale sa distruga peisajul, biodiversitatea si ecosistemele raurilor Romaniei.

In cadrul promovarii eficientei energetice, domeniul transporturilor ar trebui sa beneficieze de atentie sporita, inclusiv prin reducerea transporturilor motorizate rutiere si promovarea celor cu eficienta energetica inalta, ce pe plan interurban si international trebuie sa insemne in special promovarea transportului feroviar, iar pe plan urban si periurban ar trebui sa insemne promovarea transportului public si a bicicletei.

Cluj-Napoca, 4 martie 2026

RADU MITITEAN

director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a proclamat ziua de 3 Martie ca Zi Mondiala a Vietii Salbatice ( World Wildlife Day ) pentru a celebra importanta pentru viitorul omenirii a speciilor salbatice de fauna si flora in aceasta perioada in care biodiversitatea este amenintata de modul cum oamenii desfasoara anumite activitati cu impact negativ major asupra naturii. Detalii la https://wildlifeday.org/en

In cadrul celei de-a 68-a sesiuni, Adunarea Generala ONU a instituit, in sedinta din 20 decembrie 2013, aceasta zi mondiala, dat fiind ca 3 martie 1973 este ziua in care s-a semnat Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, mai cunoscuta ca fiind "Conventia CITES" sau "Conventia de la Washington".

Ea a intrat in vigoare la 1 iulie 1975, deci s-a aniversat anul trecut o jumatate de secol de functionare a acestui esential tratat international de protectie a mediului, ce vizeaza speciile periclitate de animale si plante salbatice si la care sunt parte la ora actuala 184 de state plus Uniunea Europeana. Conventia CITES vizeaza explicit peste 40.000 specii si a fost ratificata si de Romania prin Legea nr. 69/1994. Autoritatea publica resonsabila in Romania pentru aplicarea CITES este Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP).

Conventia CITES isi are originile intr-o rezolutie adoptata in 1963 de IUCN si a fost un mare pas inainte intr-o perioada in care protectia mediului era inca un subiect putin important pe agenda internationala. Rezolutia AG ONU de instituire a Zilei Mondiale a Vietii Salbatice a desemnat Secretariatul CITES ca facilitator al acestui eveniment anual.

Structurile de guvernanta aferente Conventiei CITES sunt Confefinta Partilor (CoP), Comitetul Permanent, comitetele stiintifice consultantive (Comitetul pentru Animale si Comitetul pentru Plante) si Secretariatul CITES condus de un Secretar General.

Se estimeaza ca circa un milion de specii naturale de plante si animale sunt amenintate cu extinctia, pe langa speciile deja disparute in ultimele secole, si accelerat in ultimele decenii. Iar situatia este mult prea putin documentata, caci nu e vorba doar de specii "vedeta" de mamifere sau pasari, ci un numar mare de specii mai putin vizibile si cunoscute dar cu roluri esentiale in ecosistemele naturale.

Flora si fauna salbatica sunt esentiale pentru mediu si pentru om dar gravele dezechilibre deja produse de om necesita interventii ample proactive, nu doar reducerea sau stoparea unor practici nefaste, precum si compensarea valorica a unor activitati pe care altminteri cei ce le desfasoara nu le-ar pune capat, din motive economice. De aceea se considera ca la nivel mondial fondurile alocate pentru protectia biodiversitatii ar trebui sa creasca de 7 ori fata de nivelul actual si sa atinga un total anual de peste 800 miliarde de dolari.

Conventia CITES a fost un pas important in recunoasterea importantei protejarii biodiversitatii, ca obiectiv mai larg, consacrat pe plan international prin Conventia privind Diversitatea Biologica semnata la Rio de Janeiro in 5 iunie 1992 in cadrul conferintei mondiale cunoscuta ca "Earth Summit" sau "Conferinta de la Rio", Conventie care are si ea o zi dedicata (22 Mai - Ziua Diversitatii Biologice).

In 2026, tema focala a World Wildlife Day este "Plantele Medicionale si Aromatice: Pastrarea Sanatatii, Traditiilor si Mijloacelor de Existenta" (“Medicinal and Aromatic Plants: Conserving Health, Heritage and Livelihoods”), subliniind rolul vital jucat de aceste plante in sustinerea sanatatii umane, mostenirii culturale si mijloacelor de existenta pentru comunitati locale dar si presiunilor crescande existente asupra lor prin reducerea habitatelor, suprarecoltare si schimbari climatice.

Plantele medicinale si aromatice (MAP) sunt esentiale nu doar pentru sanatatea umana, ci si pentru echilibrul ecologic. OMS subliniaza ca in tarile in curs de dezvoltare, 70-95% din populatie recurge la plante medicinale ca remediu primar pentru probleme de sanatate. Dar si o buna parte din medicamentele moderne sunt bazate pe plantele medicinale, inclusiv multe din cele produse acum prin sinteza chimica sau biochimica. Aceste MAP sunt mult utilizate si in industria cosmetica, in cea alimentara si ce a bunurilor de lux. Gene izolate din MAP au fost utilizate in agricultura, medicina si in demersuri de conservarea naturii. Multe sunt si resurse importante pentru stabilizarea solului, sustinerea populatiilor de polenizatori.

In total sunt cunoscute si utilizate in lume circa 50.000 - 70.000 specii de plante medicinale si aromatice, dintre care circa 1500 sunt mentionate in Anexa I si circa 800 in Anexa II la Conventia CITES din cauza ca sunt amenintate. Unul din cinci oameni de pe planeta noastra depinde de plante salbatice, alge si ciuperci pentru a hrana si pentru asigurarea veniturilor. Practicile medicinei traditionale chineze, bazata in buna parte pe plante medicinale, a insemnat o piata de peste 80 de miliare de USD in 2012 la nivel mondial, deci departe de a fi o chestiune de nisa din punct de vedere economic. In UE piata suplimentelor alimentare bazate pe plante si a plantelor medicinale depaseste 7 miliarde de de dolari, iar in SUA deja inainte de 2010 depasa 15 miliarde de dolari.

In 3 martie 2026 va avea loc un eveniment online organizat de ONU pentru celebrarea editiei 2026 a Zilei Mondiale a Vietii Salbatice, in intervalul orar 14:30-16:30, ce va putea fi urmarit in direct la adresa:

Va fi disponibila traducere simultana in engleza, franceza si spaniola la adresa:

Mai multe detalii despre Ziua Mondiala a Vietii Salbatice si la:

2 martie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

27 februarie este Ziua Mondială a Organizațiilor Non-Guvernamentale (ONG). Lansată ca idee în 2009, adoptată de un grup de 12 state nord-europene în 2010 și de un consorțiu internațional de ONG-uri în 2012, Ziua Mondială ONG a devenit un eveniment global începând din 2014, fiind la ora actuală marcată oficial în peste 145 de țări de pe toate continentele.

Se dorește a fi o zi în care ONG-urile de pe tot mapamondul fac schimb de experiențe și opinii, o oportunitate de informare și educație publică privind organizațiile non-profit, tipologia și caracteristicile lor, rolul lor local, național și internațional, de a atrage membri și suținători, de a prezenta succese și de a încheia parteneriate, de a dezbate probleme și soluții și de a contribui la o lume mai bună. Detalii la https://worldngoday.org/

În România, în ciuda câtorva mențiuni în presă, această zi a trecut în anii precedenți aproape neobservată de majoritatea cetățenilor, de altfel în concordanță cu gradul redus de cunoaștere și înțelegere cu privire al noțiunea de ONG în sensul de asociație, fundație sau federație, de deosebire a acestora față de sindicate, patronate, culte, asociații de proprietari, obști și composesorate, partide politice și alte structuri care, deși sunt tot non-profit, nu își au izvorul în exercitarea dreptului de liberă asociere în scopuri nelucrative și neprofesionale.

Una dintre cauze este și atitudinea constant obstrucționistă a statului român, care descurajează sistematic dezvoltarea sectorului ONG, prin legislația neclară și șicanatorie privind înființarea și funcționarea ONG-urilor, prin prevederi excesive și nejustificat de complicate și limitative în legislația financiar-contabilă și fiscală, de voluntariat, de securitate și sănătate în muncă, de prevenire și combatere a spălării banilor, de acces la informații publice, participare publică și acces la justiție a organismelor sociale interesate și multe alte domenii în care se ridică mereu noi bariere în calea ONG-urilor, mai ales când este vorba de cele militante și care nu sunt controlate de autorități, partide sau corporații.

Ultimii ani au înregistrat un adevărat ”asediu” legislativ asupra sectorului ONG, și fenomenul continuă. De exemplu în 2023 în legislația fiscală s-au introdus prevederi care au blocat multe surse potențiale de finanțare ale ONG-urilor (eliminarea posibilității entităților supuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor de a mai acorda sponsorizări deductibile din impozit, eliminarea mecanismului ce permitea redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit pentru cele mai multe dintre categoriile de persoane care anterior aveau acest drept, eliminarea posibilității de a reporta timp de 7 ani sumele neacordate ca sponsorizare pentru firmele plătitoare de impozit pe profit...).

De asemenea, prin Decizia ÎCCJ (RIL) 19/2023, publicată în Monitorul Oficial în 30.01.2024, a pus o frână suplimentară funcționării ONG-urilor, prevăzându-se explicit doar cu privire la un tip de decizie la o categorie specială de ONG ( federații sportive naționale, referitor la data când noii membri își pot exercita drepturile ) dar cu explicații în motivare că ar fi valabil pentru orice ONG - cum că orice decizii ale organelor de conducere care influențează statutul nu produc efecte juridice decât după încuviințarea lor judecătorească, ceea ce poate dura multe săptămâni sau luni de zile, poate bloca complet activitatea acelor asociații, fundații sau federații (de exemplu dacă a încetat mandatul Consiliului Director sau s-a vacantat o funcție în acesta din alte motive) și nici măcar primirea de noi membri nu mai operează decât după înscrierea acestora în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, ceea ce costă și poate dura săptămâni și ar putea bloca și sistemul judiciar dacă trebuie un dosar de instanță ce trebuie soluționat de justiție pentru primirea fiecărui nou membru în fiecare asociație din România.

Se menține în continuare cerința de a avea ca parte a Statutului lista tuturor membrilor, cu date complete de identificare, și de a depune la judecătorie în copie certificată actul de identitate al fiecărui simplu membru al unei asociații și de a depune liste kilometrice cu așa-zișii ”beneficiari reali” ai unui ONG ceea ce ar putea însemna pentru organizațiile ”de servicii” mii, zeci de mii sau sute de mii de persoane. Practic statul român împiedică prin asemenea șicane administrative existența și legala funcționare a asociațiilor cu număr mare de membri, ceea ce explică și lipsa lor în România, pe când în alte țări sunt asociații cu mii, zeci de mii, sute de mii sau chiar milioane de membri.

Din 2025, și ONG-urile trebuie să depună stufoasele declarații D406 (SAF-T), chiar și cele care nu desfășoară deloc activități economice, nu au salariați, nu au mijloace fixe etc. și de o vreme sunt obligate să aibă ”spațiu privat virtual” (SPV) pe serverul ANAF chiar dacă au de depus anual o singură dată ceva - situațiile financiare anuale până în 30 aprilie și declarația 101 până în 25 februarie (deși pe site-ul ANAF se omite această mențiune în ”calendarul obligațiilor fiscale” - o capcană pentru contribuabilii de bună-credință). Asta în condițiile în care asociațiile de proprietari și cultele pot ține contabilitatea în ”partidă simplă” și nu trebuie deci deloc să întocmească și depună bilanțuri / situații financiare anuale, nici nu trebuie să întocmească balanțe de verificare, deși au bugete statistic mult mai mari decât majoritatea ONG-urilor. Iar depunerea declarației 101 privind impozitul pe profit de către ONG-urile care nu au activitate economică este un nonsens evident, pentru că din moment ce nici nu își propun să aibă vreo încasare din activități economice, evident că nu se pune problema să datoreze impozit pe profit, iar alte informații din declarația 101 depun oricum prin SAF-T și situațiile financiare anuale.. Deci doar niște șicane administrative în plus.

ONG-urile militante sunt în continuare adesea șicanate și chiar dizolvate judiciar pe motiv de insolvabilitate pentru că justiția a acordat unor mari firme sume imense ca și cheltuieli de judecată, și sunt pe rol și multe acțiuni care vizează personal cetățenii care prin ONG-uri au îndrăznit să se opună abuzurilor (în domenii precum urbanism, protecția mediului sau a patrmoniului cultural național) unor autorități publice sau unor proiecte private ce sfidau legea și legislația permite în continuare asemenea acțiuni tip SLAPP ( ”strategic litigation against public participation”) încât cu greu mai are curajul vreun ONG sau un lider ONG să facă demersurile pentru care sectorul ONG este esențial în orice societate democratică, și anume rolul de ”câine de pază a legalității”, după ce presa independentă a fost oricum aproape anihilată de mediile politice și administrative în principal prin mecanisme economice.

Există, ce-i drept, în Parlament și un proiect de lege promovat de Guvern după îndelungi discuții între ONG-uri și Ministerul Justiției, proiect care, dacă ar fi adoptat în forma propusă, ar rezolva o parte dintre gravele carențe ale actualei Ordonanțe a Guvernului nr. 26/2000 pentru asociații și fundații, dar proiectul, deși avea termen de depunere a raportului în decembrie 2023, nu are încă adoptat raportul și nu poate deci ajunge la vot în plenul Camerei Deputaților, neputându-se ști dacă va fi totuși adoptat sau va fi ”tras pe linie moartă” definitiv, ca majoritatea proiectelor favorabile ONG-urilor.

De aceea, 27 februarie cu greu poate fi pentru ONG-urile din România o zi de sărbătoare, și ar trebui să fie mai degrabă o zi de îngrijorare și de luptă contra șicanelor legislative și administrative prin care statul încearcă să neutralizeze oricum firava societate civilă organizată ca ONG-uri, nu doar cea de tip militant, ce critică anumite decizii ale unor autorități și politicieni, ci chiar și sectorul ONG de servicii, care, cu resurse mai mici, oferă adesea societății mai mult și mai bine decât oferă instituțiile publice, și astfel creează un contrast care pare a deranja statul pentru că pune indirect în lumină deficiențele instituțiilor publice.

Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) este o asociație turistică, sportivă, civică și ecologistă care militează de peste trei decenii pentru un om sănătos într-un mediu sănătos pentru a se ajunge la o dezvoltare durabilă a societății și, în acest context, militează și pentru dezvoltarea sectorului ONG, prin demersuri de ameliorare a cadrului legislativ, prin coorganizare de forumuri ONG județene și sectoriale, prin consultanță și alte forme de sprijin pentru alte ONG, prin înființare și coordonare de coaliții și federații ONG, prin editare de ghiduri practice de înființare ONG cum este de exemplu Ghid CCN infiintare asociatii https://ccncluj.blogspot.com/2018/09/ghid-practic-pentru-infiintarea.html Detalii despre CCN pe www.ccn.ro la secțiunea ”despre noi”

Cluj-Napoca, 26.02.2026

av. Radu Mititean

director executiv CCN

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 28 februarie 2026, a 191-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC191), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul concret va strabate zona centrala si pericentrala si zone din cartierele Iris si Dambul Rotund, si este accesibil oricui stie sa circule cu bicicleta si are o conditie fizica medie, nefiind nevoie de antrenament de nivel sportiv ridicat sau experienta semnificativa de pedalat, dar implica strazi cu inclinatie mari ridicata. Are o lungime de circa 15 km si o diferenta de nivel in urcus de circa 275 m.

Traseul concret este: P-ta Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - str.Constanta - str.Somesului - str. Lalelelor - p-ta Abator - str. Anton Pann - str. Parcul Feroviarilor - Podul Rasaritului - str.Oasului - Parcul Armatura - str. Nadasel - str. N.Romanu - str. Iris - str. Ovidiu - str. Sobarilor - str. Iasomiei - str.Oasului - str. Odobesti - str. Simeria - str. I.Teodoreanu - str. Maria Bocse - str. Colonia Breaza- str.Codrului - str. Visinilor - str. Sanatoriului - str. Viile Dambul Rotund - str. G.Sion - str. Lombului - str. Partizanilor - str. Giordano Bruno - p-ta Garii - str. I.L.Caragiale - str. Horea - str. Regele Ferdinand - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o componenta recreativa prin pedalarea si prin zone mai putin cunoscute multor biciclisti clujeni, cum e zona inferioara a dealului Lombului / zona Breaza si Viile Dambul Rotund, cu frumoase peisaje spre Clujul privit de pe dealuri dinspre nord.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de circa 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, si urca peste 275 metri diferenta de nivel, ceea ce, chiar daca ritmul este unul lent sau mediu, este deja o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 191 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Un exemplu recent este politica Primariei de necuratare prioritara a pistelor de bicicleta ci, dimpotriva, de utilizare a lor pentru depozitarea zapezii inlaturata de pe trotuare si carosabil, unde era si la peste o saptamana dupa ce incetasera ninsorile si in rest totul era curatat si uscat, desi stie ca nu doar ca nu e o buna practica, ci si ca in acest mod se interzice de facto circulatia cu bicicleta, caci legea obliga la folosirea pistelor, dar totodata interzice circulatia bicicletelor cand suprafata de rulaj este acoperita cu zapada, polei sau gheata, si sunt suficiente cateva asemenea portiuni ca sa faca mersul cu bicicleta prin oras imposibil in mod legal sau implicand sa mergi sute de metri ca pieton, pe trotuar, pe langa bicicleta, ca un cetatean de rang inferior fata de soferi, caci ei sunt prioritizati de politicile autoritatilor locale.

Este si o ocazie de a arata publicului si autoritatilor ca sezonul hivernal nu este in sine o bariera pentru deplasarea urbana cu bicicleta, astfel ca ar trebui si create si mentiune conditiile necesare.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului:

https://www.facebook.com/events/1445103280614676/  

precum si pe www.ccn.ro

Radu Mititean

director executiv CCN

Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui". Originea acestui eveniment isi are radacinile in 1992, cand a fost adoptata de ONU ”Agenda 21” al carei capitol 13 se referea la dezvoltarea montana sustenabila si managementul ecosistemelor fragile. In 2002, Adunarea Generala a ONU, cu ocazia Anului International al Muntilor, a decis ca din 2003 sa se marcheze anual ZIM in 11 decembrie sub egida FAO, pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.

Editia din 2025 are ca tema la nivel global " Ghetarii conteaza pentru apa, alimente si sursa de subzistenta umana in general" https://www.fao.org/international-mountain-day/theme/en/ Chiar daca Romania, de ceva milenii incoace, nu are ghetari, fenomenul de topire si retragere a ghetarilor in majoritatea muntilor inalti din lume, inclusiv in Alpi, ar trebui sa ne ingrijoreze si pe noi, caci e parte din schimbarile climatice cu care sa confunta si Carpatii, unde vedem cum urca de decenii limita superioara a padurii si respectiv a ienuperisurilor si jnepenisurilor si se scurteaza durata acoperirii cu zapada.

In multe tari, pentru lungi perioade din an, apa ce se formeaza din topirea ghetarilor este singura sursa semnificativa de apa, fara de care raurile ar fi seci si viata ar fi specifica unui desert. Topirea ghetarilor nu este doar o criza ecologica, ci si una umanitara, periclitand nu doar ecosistemele naturale, ci si agricultura, hidroenergetica si chiar industria, transporturile si alte ramuri economice si asigurarea apei necesare comunitatilor umane. Anul 2025 a fost proclamat de ONU ca Anul Intrernational al Prezervatii Ghetarilor pentru a atrage atentia asupra acestei probleme. Ghetarii sunt rezervoare imense de apa dulce, gheata si zapada reprezentand peste 70% din apa dulce de pe planeta noastra !

Adunarea Generala ONU a proclamat perioada 2023–2027 ca fiind "5 ani de actiune pentru dezvoltarea regiunilor montane", avand printre obiective si atragerea de finantari pentru zona montana, dezvoltare "verde" ca tehnologie si abordare economica, cresterea cooperarii intre tarile muntoase, dezvoltarea stiintei si educatiei pe teme de dezvoltare montana sustenabila. Acesti ani sunt parte din "Decada ONU de reabilitare a ecosistemelor 2021-2030" desfasurata sub egida UNEP si FAO cu scopul de a mobiliza si coordona sprijin politic, cercetare stiintifica si resurse financiare pentru o semnificativa amplificare a eforturilor de restaurare a ecosistemelor si de prevenire a unor degradari viitoare ale ecosistemelor montane.

Muntii sunt esentiali pentru omenire in ansamblu, deoarece conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.