Author: CCN
•5/22/2024 01:38:00 p.m.

ZIUA INTERNATIONALA A BIODIVERSITATII

22 mai este Ziua Internationala a Biodiversitatii (IBD), o zi in care oamenii si autoritatile ar trebui sa mediteze la una din cele mai grave fenomene negative pe care umanitatea le provoaca pe scara planetara - disparitia accelerata a unui numar mare de specii de plante si animale, si amenintarea cu extinctia pentru multe alte specii, prin poluare, schimbari climatice, vanatoare / pescuit, introducere de specii invazive, si mai ales prin restrangerea severa a arealului de viata din cauza disparitiei sau modificarii de catre om a habitatelor acelor specii.

Nu e vorba doar de o problema etica sau de peisaj si estetica, desi se mediatizeaza mai mult aspectele de suprafata ale problemei, disparitii de specii "mari" si "frumoase" sau utile direct omului, insa nu aceste disparitii mai spectaculoase sunt marea nenorocire, iar consecintele pe termen lung sunt grave dezechilibre ecologice si afectarea grava economica si chiar biologica a speciei umane, patrimoniul genetic oferit de natura fiind considerat tot mai mult o comoara inestimabila si irecuperabila, de ridicata importanta practica pe viitor, nu piesa de muzeu sau doar obiect de studiu pentru stiinta. In plus, deja se calculeaza tot mai mult valoarea pecuniara actuala a "serviciilor de ecosistem" pe care ni le presteaza natura si pierderile financiare uriase pe care le produce degradarea naturii.

Ziua Internationala a Biodiversitatii a fost instituita de Organizatia Natiunilor Unite pentru a marca adoptarea, la 22 mai 1992, a textului principalului tratat international de profil - Conventia privind diversitatea biologica, deschisa spre semnare in iunie 1992 la Conferinta de la Rio de Janeiro si intrata in vigoare in 29 decembrie 1993. Detalii la https://www.cbd.int/idb/default.shtml

Ulterior au fost adoptate mai multe protocoale in completarea si aplicarea acestui tratat international cunoscut drept "Conventia privind Biodiversitatea" (CBD). Romania este parte a acestui tratat, conventia fiind ratificata prin Legea 58 / 1994 si transpusa in legislatia romana prin acte normative privind ariile naturale protejate (predecesoarele actualei OUG 57 / 2007) si alte norme, si urmata de ratificarea diverselor protocoale aditionale la CBD, cum este Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea sau Protocolul de la Nagoya privind accesul la resurse genetice si impartirea echitabila a beneficiilor acestora.

Pentru fiecare tema din CBD exista puncte nationale de contact, autoritati nationale responsabile, comitete internationale si un secretariat al CBD, sub egida ONU, condus in perioada 2017-2019 chiar de un fost ministru al mediului din Romania, si congrese periodice unde se dezbat problemele biodiversitatii si aplicarii conventiei. Aceste "Conferinte ale partilor" - CoP se tin periodic - cea mai recenta fiind CoP 15 care de fapt a avut doua parti, din cauza restrictiilor pandemice - fiind tinuta din 11 in 15 octombrie 2021 teoretic in Kunming, China, dar de fapt online, si partea a doua in Montreal, Canada, din 7 in 19 december 2022, continand si a 10-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Cartagena si a 4-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Nagoya.

Urmează în toamna anului 2024 a 16-a conferință a părților (COP16) care va avea lcc în Columbia - detalii la https://www.cbd.int/meetings/COP-16

Obiectivele conventiei sunt: conservarea diversitații biologice, utilizarea durabila a componentelor sale și imparțirea corecta și echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, tinand cont de toate drepturile asupra acestor resurse si tehnologii, si prin finantarea corespunzatoare. Cerintele principale ale CBD sunt: Adoptarea de masuri generale pentru conservare si utilizare durabila; Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, Asigurarea mijloacelor de implementare a CDB; Promovarea cercetarii, educatiei, informarii si participarii publicului; Identificarea si monitorizarea componentelor biodiversitatii, efectuarea evaluarii de impact asupra biodiversitatii.

La CoP 15 s-au adoptat diverse decizii: https://www.cbd.int/meetings/COP-15
inclusiv aprobarea Planului de Actiune 2020–2030 pentru Initiativa Internationala pentru Conservarea si Utilizarea Sustenabila a Biodiversitatii Solului si Cadrul Global Kunming-Montreal pentru Biodiversitate.

Biodiversitatea este juridic aparata si de Directivele UE cunoscute ca "Directiva Habitate" si "Directiva pasari" si instituirea retelei Natura 2000, si de multe conventii internationale pe teme specifice, la care si Romania este parte, prin ratificarea lor sau aderarea la ele, ca de exemplu Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna”), Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971 ("Conventia de la Ramsar") si numeroasele acorduri si protocoale la aceste conventii.

In 2020 s-a finalizat decada ONU pentru biodiversitate https://www.cbd.int/2011-2020/ , dar ea poate fi considerata pe ansamblu un esec, pentru ca, in ciuda complexei arhitecturi institutionale si legislative anterior descrise, dedicate conservarii biodiversitatii la nivel international, si obtinerii unui volum impresionant de informatii stiintifice despre starea si problemele biodiversitaatii, rezultatele eforturilor de stopare sau macar de franare a degradarii biodiversitatii sunt modeste si chiar descurajatoare, in ciuda "Planului de actiune pentru biodiversitate 2011 - 2020 ( https://www.cbd.int/doc/strategic-plan/2011-2020/Aichi-Targets-EN.pdf ) si a includerii temei biodiversitatii in Agenda 2030.

Tema IBD pentru 2024 este "Be Part of the Plan” cu referire la anterior mentionatul ”The Kunming-Montreal Global Biodiversity Framework (GBF)” promovat public ca ”The Biodiversity Plan for Life on Earth” adoptat cu ocazia CoP15 ( prin decizia CoP 4/2015). Pentru a atinge in 2030 cele 23 de tinte asumate pe linie de biodiversitate la nivel international prin GBF ( si a putea atinge cele 4 teluri pentru 2050), trebuie trecut rapid si masiv de la acceptarea scriptica si declarativa la actiuni concrete, coerente, pe scara larga, pe care inca nu le prea vedem dincolo de declaratii de intentii, proiecte pilot si masuri punctuale. Detalii la https://www.cbd.int/gbf

Actuala situatie este una trista atat pe plan international cat si la nivelul UE, unde obiectivul de a stopa, printr-un program pe 10 ani, reducerea biodiversitatii, a esuat lamentabil si masuri mai hotarate se lasa asteptate, deciziile fiind blocate de lobbyul intensiv al anumitor cercuri economice si de lasitatea politica a decidentilor. Ce se mai poate spune de USA, care pana in ziua de azi a refuzat sa ratifice CBD, ca dealtfel si alte tratate internationale importante de mediu, pentru a nu "deranja" dreptul concernelor lor de a face profituri mari cu pretul distrugerii mediului, fiind un stat cu impact de mediu negativ imens, cat multe zeci de alte state la un loc, dar gratie puterii lor militare pot sfida comunitatea internationala, care insa nu poate compensa raul facut oricat ar incearca sa reduca impactul uman asupra planetei prin eforturile statelor care nu merg pe principiul "dupa mine potopul" sau nu isi pot permite sa le sfideze pe celelalte tari. Aceasta atitudine a SUA incurajeaza si alte mari puteri, gen China sau Rusia, sa nu ratifice sau sa nu implementeze importante tratate internationale de profil ca sa nu fie dezavantajate economic si / sau sa nu para mai putin ”puternice” prin sfidarea mai redusa a intereselor publice comune ale omenirii... dat totusi pe linie de biodiversitate, USA ramane singurul stat semnificativ din lume care refuza sa devina parte a Conventiei ONU privind biodiversitatea, desi a semnat conventia, dar a refuzat apoi sa o ratifice....

Si nivelul Romaniei, situatia gestionarii biodiversitatii este destul de grava. Legislatia de arii protejate are grave deficiente de continut si aplicare, si remedierea deficientelor se tot amana, desi exista elaborat un nou OUG care sa il inlocuiasca pe cel actual si unele prevederi din proiect rezolva, macar partial, deficientele actualei legislatii. Agentia specializata (ANANP) dupa ce ani de zile a fost ba infiintata doar pe hartie, ba desfiintata, acum exista de ceva ani, dar a ramas cu functionalitate insuficienta cantitativ si calitativ, nu are resursele necesare iar numirile in functii de conducere au reflectat de multe ori presiunile si interesele politice imense, nelasand institutia sa isi faca adecvat datoria, in paralel cu eliminarea institutiei custozilor si impiedicarii ONG-urilor de a se mai ingriji oficial de arii naturale protejate, majoritatea fiind acum faptic lipsite de o entitate care sa se ocupe efectiv de protectia lor, si foarte multe sunt in continuare lipsite de planuri de management si regulamente aprobate, de limite marcate in teren si documentatie stiintifica adecvata. Parcurile nationale si naturale sunt gestionate aproape toate in sistemul "lupul cioban la oi" (majoritatea avand ca administrator filiale RNP Romsilva - operatori economici, deci a caror scop este prin definitie obtinerea de profit), Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" e departe de ceea ce ar trebui sa fie din punct de vedere al biodiversitatii, iar culoarele ecologice nu prea exista.

In plus, in Romania in continuare adesea padurile se exploateaza salbatic si nu s-a incheiat de tot epoca monoculturilor, plantatului pe randuri sau a speciilor neautohtone, se continua betonarea albiilor raurilor, construirea de acumulari, devierile interbazinale si realizarea de microhidrocentrale, cu grave consecinte asupra biodiversitatii acvatice, creste din nou poluarea aerului din surse industriale, s-a reluat agricultura intensiva cu chimizare ingrijoratoare cantitativ si calitativ, asistam la degradarea rapida si severa a pajistilor, introducerea de organisme modificate genetic sau allohtone si control insuficient al acestora, aparitia de specii invazive, extinerea zonelor construite si a retelelor de drumuri si alte infrastructuri, lipsa de educatie ecologica in general si privind biodiversitatea in particular, ceea ce pericliteaza si pe termen lung soarta patrimoniului genetic al naturii Romaniei si implicit si viitorul nostru.

Ziua Biodiversitatii ar trebui pe viitor sa dobandeasca mult mai mare atentie din partea presei, autoritatilor, institutiilor de invatamant si sa fie in atentia mult mai multor cetateni, caci e o problema de fapt mult mai apropiata de bunastarea noastra ca oameni decat ni se pare.

Cluj-Napoca, 21 mai 2024

Radu Mititean
director executiv CCN



|
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/20/2024 04:00:00 p.m.

TURA GHIDATA PE DEALUL GARBAULUI
pe jos, în 25 mai, în cadrul
campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Sambata 25 mai 2024, cu plecare la 9:30 din cartierul Manastur de la capatul tramvaielor, va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de data aceasta la sud-vest de Cluj si sud-est de Floresti, si anume pe Dealul Garbaului si ajungand pana la Manastrirea Floresti.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca initiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC).

Va fi un circuit cu lungime de circa 14 km si o diferenta totala de nivel in urcus de circa 500 metri, in mare parte pe poteci si drumuri de caruta (si ceva portiuni inevitabile de trotuare si alei pietonale si margine de drum asfaltat).

Locul de intalnire si deci si punct de plecare si final este in cartierul Manastur, la capatul tramvaielor, deci la intersectia str. Bucuim cu str. Primaverii si Drumul Sf. Ioan. Traseul trece prin periferiile Clujului si Florestiului si prin pajisti si padure, avand ca axa principala Dealului Garbaului, deci jumatatea nordica a culmii dintre valea Garbaului si valea Bosorului, trecand si pe str.V.Garbaului, Razoare si Prof. Dr. Valean Margineanu, prin Padurea Bosorului, pe la Fantana Vitii, pe la Manastirea Floresti, prin Padurea Manelui si la final prin Parcul Colina.

Participantii din Floresti pot veni, daca doresc, si direct la punctul secundar de intalnire, la 10:15, la intersectia str. Razoare cu str. Prof. Dr. Valean Margineanu.

Tura este una usoara spre medie si deci in principiu accesibila si celor cu nivel redus de antrenament sau cu experienta sau abilitati mai reduse de drumetie. Fiind totusi o excursie in natura, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), crema de soare, apa si mancare pentru o excursie de o zi. Pot fi si portiuni limitate cu vegetatie mai deasa si traseu neclar, ce necesita grija pentru e evita zgarieturi, urzicaturi si impiedicat sau alunecat si deci julituri sau entorse, motiv pentru care recomandam bete de trekking, pantaloni lungi si bocanci desi nu suntem in zona montana.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deșeuri, disciplina în constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita. Organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, ca zona este nemontana si are o retea deasa de drumuri si poteci si din orice punct este mai puțin de 1 km pana in zona construita a Clujului si Florestiului si in alte directii ai la sub jumatate de ora de mers tot localitati sau drumuri carosabile.

Va fi si o ocazie de a constata ce ocoluri trebuie facute pentru a putea trece din zona construita in padure si pe pasune, din cauza fronturilor continue de proprietati private ingratite, fara sa se fi asigurat strazi, drumuri sau poteci de legatura / acces comod din zonaele construite spre cele publice naturale.

Este astfel si o ocazie in plus de a cere rezidentilor din zona sa se implice pentru a-si proteja zestrea naturala din apropierea locuintelor si accesul la aceasta si de a cere autoritatilor locale si celor de mediu sa vina in intampinarea propunerilor societatii civile pentru ca si Clujul si mai ales Florestiul sa isi conserve mai bine natura periurbana si sa se poata bucura de ea cat mai multi locuitori din Floresti si din localitatile din apropiere.

De aceea invitam si presa si reprezentantii Primariei si candidatii la functia de primar sau consilier local al com. Floresti sa participe la acest tur, o buna ocazie de a discuta despre oportunitatea unor masuri pentru o mai buna gestionare a zonelor extravilane de tip paduri si pajisti de pe teritoriul comunei Floresti, incat sa se conserve valorile naturale si sa le ofere un cadru placut de recreere, sport si odihna si locuitorilor si turistilor.

Tura pe jos pe Dl.Garbaului din 25 mai face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere vor beneficia si alte ture pe bicicleta si pe jos pe care CCN le va organiza in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii. Tura este a treia pe jos din acest an (IVMC24 - TP03) si este complementara celor de alergare sau biciclistice.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro

Despre parteneri:
Societate Organizată Sustenabil (SOS) https://www.facebook.com/somesulnostru
Grupul civic Alergători Începători Cluj  https://www.facebook.com/groups/201486793684258

Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro și la

Cluj-Napoca, 20 mai 2024

Radu Mititean
director executiv CCN

office@ccn.ro
0744576836



Author: CCN
•5/15/2024 12:19:00 a.m.



PEDALAND LA NORD-EST DE CLUJ
- TURA VELO IN 18 MAI PRIN PADURENI, GIULA, MACICASU


Sambata 18 mai 2024, cu plecare la ora 12:00 din p-ta M.Viteazu, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe zona de la nord-est de Cluj-Napoca, prin Padureni, Giula, Macicasu, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean.

Vom pedala in total circa 50 de km, pe asfalt, deci fara dificultati tehnice cauzate de rugozitatea suprafetei de rulaj, dar cu un total de aproape 700 metri diferenta de nivel in urcus si cateva sectiuni cu panta mai mare, astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie dar nu necesita abilitati mai avansate de deplasare cu bicicleta. Pe ansamblu este o tura cu dificultate usoara spre medie.

Plecarea va fi la finalul editiei lunare nr. 170 a Marsului Biciclistilor Clujeni, care are sosirea tot in p-ta M.Viteazu in jurul orei 12:00 si despre care puteti afla detalii la adresa

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor zone la nord-est de Cluj-Napoca, trecand prin cartierul Garii si Iris si apoi pe vl.Chintaului, apoi urcam pana in Padureni, coboram in Satu Lung si ajungem pana aproape de Borsa, iar la intoarcere pedalam prin Giula, ajungem prin Sanmartin in Macicasu, si de acolo urcam peste deal coborand direct in Chinteni si ajungem inapoi in Cluj-Napoca si revenim in p-ta M.Viteazu.

Va fi si prezentarea zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in mare parte pe drumuri publice clasificate) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, trekking sau gravel, sau cursiera sau alt tip de bicicleta de sosea care are insa suficiente viteze pentru urcari mai accentuate, pentru ca sunt portiuni mai lungi de urcus si cu pante mai mari. Nu ne nevoie de abilitati de pedalat pe teren variat, caci tura va fi integral pe drum asfaltat, dar lungimea traseului si diferenta de nivel cere o conditie fizica cel putin medie, chiar daca vom pedala in ritm lejer si cu multe pauze si gradul de dificultate din punct de vedere al tehnicii de pedalare e unul usor.

Vremea se anunta ceva mai ploioasa, chiar daca relativ calda, dar fiind luna mai si cu instabilitate atmosferica, participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Planul initial era de o tura offroad prin Valea Fanatelor si Campenesti, pe drumuri de pamant, dar din cauza ploilor prognozate in noaptea dinainte, fiind risc de noroaie, acea tura s-a amanat si am optat pentru aceasta varianta de rezerva ca tura de asfalt.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati ( max. 3-4 km pana la zone cu case) si se desfasoara pe drumuri publice modernizate, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau ce pun probleme din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi. Tura velo din 18.05.2024 este a treia din acest an ( IVMC24 - TV03) , urmand sa mai fie organizate si alte asemenea ture cu bicicleta, dar si ture pe jos si ture in alergare.

Campania IVMC este derulata in 2024 de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU.

Aceasta a treia tura velo din campania IVMC24 este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere vor beneficia si alte ture pe bicicleta si pe jos pe care CCN le va organiza in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii.

Detalii despre tura velo la Padureni - Giula - Macicasu - Chinteni din 18 mai 2024 (IVMC24 - TV03 ) si pe blogul CCN la adresa
si pe pagina Facebook a evenimentului
iar despre IVMC si organizatorii campaniei puteti citi pe www.ccn.ro in sectiunea ”despre noi” si pe pagina de Facebook a CCN https://www.facebook.com/ccn.ro
si cea a campaniei Inelul Verde Metropolitan Clujean

Radu Mititean
director executiv CCN

office@ccn.ro
0744576836







, , , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/14/2024 10:29:00 p.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 170

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 18 mai 2024 a 170-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC170), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Mihai Viteazu.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si jumatate iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala si cart. Grigorescu, Iris si Dambul Rotund, Gruia si Garii, cu lungime de circa 16 km si diferenta de nivel de circa 150 metri, astfel ca este accesibila aproape oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de anumit nivel de antrenament. Se recomanda bicicleta cu suficiente viteze pentru ca se urca putin pe dealurile din nordvestul orasului.

Traseu propus: Piata M.Viteazu - str. I.P.Voitesti - str. Iasilor  str. Somesului - str. Lalelelor - Cl.Bucuresti - str. A. Pann - str. Parcul Feroviarilor - podul Rasaritului - str. Caii Ferate - Gara - str. Giordano Bruno -  str. Partizanilor - str. :Lombului - Cl.Baciului - str. T.Vladimirescu - str. R.Vuia - str. Radauti - str. Suceava - str. Buhusi - str. Kovari Laszlo - str. Fericirii - str. Campeni -str. Horea - str. St.L.Roth - str. Gen. Dragalina - bd. 1 Decembrie 1918 - str.G.Muzicescu - pista biciclete mal stang Somes - pasarela Parcul Rozelor - pista biciclete mal drept Somes - str. Uzinei Electrice - str.I.Macelaru - str. Deva - str.G.Cosbuc - pista biciclete Parcul Central - str. G.Baritiu - p-ta M.Viteazui. 

Faptul ca plecarea si sosirea este in p-ta M.Viteazu este cauzata de faptul ca zona p-ta Uniriil, unde era initial planuit punctul de plecare si sosire, va fi in 18 mai inchisa pentru accesul vehiculelor, fiind in zona respectiva un alt eveniment public ( Color Run).

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Detalii despre MBC170 se pot gasi si pe www.ccn.ro la adresa
si pe pagina de facebook a evenimentului, la adresa:

Cluj-Napoca, 14 mai 2024

Radu Mititean
director executiv CCN





Author: CCN
•5/08/2024 05:30:00 a.m.

MARSUL PENTRU HOIA - 11 mai 2024


Sambata 11 mai 2024 de la ora 10:00 are loc MARSUL PENTRU HOIA, o actiune civica menita sa reaminteasca autoritatilor, presei si publicului ca peisajul Hoia-Baciu este o valoare deosebita pentru Cluj si zona metropolitana, atat din punct de vedere recreativ, turistic, sportiv, sanogen, cat si social, educational, urbanistic, peisagistic si ca biodiversitate si este un areal pe cat de unic, pe atat de periclitat de ambitii imobiliare.

Actiunea este de tipul unei procesiuni pe jos, cu plecare la ora 10:00 din Parcul Rozelor zona noului pod pietonal care face legatura cu malul stang al Somesului in cart.Grigorescu langa giratoriul de la intersectia cu str. Miraslau ( aval de baraj, aproape de benzinaria MOL si magazinul PROFI - statii de autobuze pentru multe linii).

Vizam problema traficului motorizat prin padurea Hoia si in arealul Hoia-Baciu in general, ce cunoaste o amplificare prin recenta pietruire a drumului ce urca dinspre Muzeul Etnografic, fiind necesare masuri de control a accesului incat sa poate circula cu mijloace motorizate doar riveranii care au deja case autorizate in zona.

De asemenea, insistam si pentru declararea ca arie naturala protejata a celor trei trupuri de padure si pajistilor din zona, conform OUG 57/2007, extinzand mult zona protejata care acum acopera doar cateva hectare. Studiul de biodiversitate comandat de primaria clujeana a concluzionat ca acest areal are o deosebita importanta istorica, culturala, arheologica, geologica, paleontologica, botanica si zoologica.

Sunt de mentionat si legendele legate de o serie de fenomene paranormale care s-ar petrece in Hoia, motiv pentru care arealul este vizitat de multi turisti din strainatate in cautare de senzational, un brand care nu ar trebui distrus cu betoane si asflat.

Toate aceste valori cumulate pot face din acest areal un parc natural extraordinar de atractiv, iar in prima faza se poate institui o protectie urbanistica prin PUZ si includere ca zona protejata in PUG-urile UAT-urilor Floresti, Baciu si Cluj-Napoca ce sunt sau urmeaza a intra in proces de actualizare.

Zona va fi si o piesa de baza in viitorul Inel Verde Metropolitan si asigura si conectivitatea ecologica si turistica nemotorizata a zonei centrale a Clujului, via dealul Cetatuia, cu culmea, aflata in stare cvasinaturala, ce despare valea Nadasului de cea a Somesului si Capusului, vizata si ca traseu turistic international de lung parcurs.

Culmea Hoia este acut amenintata de interese imobiliare si de lungimea insuficienta a tunelurilor propuse pentru drumul de legatura propus intre Baciu si preconizata centura/ ocolitoare T35.

Demersurile de protectia naturii si stavilire a presiunii imobiliare pe aceasta zona trebuie asumate de primariile Cluj-Napoca, Floresti si Baciu, cu implicarea instituțiilor academice clujene si a autoritatilor de mediu.

Evenimentul va dura 3-4 ore, traseul trecand prin cart.Grigorescu, pe pasajele de scari si apoi pe portiunea superioara a str. Uliului, prin zona recentei alunecari de teren, pe la liziera si prin interiorul padurii Hoia, pe la locul unde s-a inceput si momentan stopat un mare santier imobiliar in buza padurii, pe drumul recent pietruit pentru faciliatrea accesului auto in zona, si se va finaliza in zona intrarii in sectia in aer liber a Muzeului Etnografic, pe str. Taietura Turcului.

Actiunea este organizata de asociatia Societate Organziata Sustenabil (SOS) in parteneriat cu asociatia Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) si Asociatia Natura Transilvaniei si grupul civic Umbrela Verde.

Detalii si in descrierea evenimentului pe Facebook, la adresa:

https://www.facebook.com/events/1481338769126723




, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•4/22/2024 03:30:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)


Scrisoare deschisa:

STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA
- propunere in atentia candidatilor
la functia de primar si consilier local -

La fel ca la alegerile locale precedente, CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) actionand pe latura sa de asociatie ecologista, propune din nou partidelor si politicienilor clujeni o STRATEGIE LOCALA DE MEDIU, un document elaborat cu multi ani in urma in colaborare cu alte ONG de mediu (ASOCIATIA ECOLOGISTA "FLOARE DE COLT", CLUBUL ECOLOGIC "TRANSILVANIA", ASOCIATIA "ECOURI VERZI" si ASOCIATIA "TRANSILVANIA VERDE") si care este in continuare de actualitate.

Aceast document ar putea fi baza politicilor publice ale Primariei clujene in domeniul protectiei mediului in anii urmatori, pentru a asigura coerenta, eco-compatibilitatea si sustenabilitatea actelor si actiunilor primarului si consiliului local, cum nu s-a intamplat pana acum dar este imperios necesar sa fie pe viitor.

Apelam la toti candidatii la functia de primar si de consilier local, precum si la partidele politice si organizatiile care propun sau sustin candidati pentru aceste functii publice la nivelul municipiului Cluj-Napoca sa analizeze strategia propusa si sa declare public daca si-o insusesc si o sprijina integral sau partial.

Candidatii sunt asteptati sa isi motiveze public, inclusiv in scris, eventualele diferente de opinie si, daca au o viziune proprie in acest domeniu, sa si-o expuna public si sa o transmita si organizatiilor semnatare ale prezentului demers.

Lansam acest demers astazi, in 22 aprilie, de Ziua Pamantului, avand in vedere ca in curand urmeaza sa debuteze oficial campania electrorala pentru alegerile locale si in aceata perioada se definitiveaza programele si manifestele electrorale si am dori sa le vedem pe toate cat mai "vezi" indiferent ce abordari au pe alte teme ( economice, politice, sociale, culturale etc.).

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Cluj-Napoca, 22 aprilie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN


ANEXA:
Propunere de Strategie locala de mediu pentru municipiul Cluj-Napoca
========================================



STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA
- propunere -

1. GENERALITATI

Protectia mediului va fi o preocupare prioritara pentru autoritati si comunitatea locala si va fi integrata in toate celelalte politici si va constitui un criteriu esential la luarea deciziilor in toate domeniile. In acest sens politica de dezvoltare urbana si economica se va orienta spre evolutii si activitati cu impact de mediu redus si va evita mentinerea sau atragerea la Cluj-Napoca si imprejurimi de structuri precum industrii puternic poluante si va pune accent pe intarirea monitoringului de mediu si analiza aprofundata si strategica a impactului de mediu.

2. INFORMAREA, EDUCATIA SI IMPLICAREA ECOLOGICA A COMUNITATII

Clujul va depune eforturi sa devina o comunitate de avangarda la nivel national in probleme de mediu si in acest sens va actiona pentru a obtine un nivel inalt de formatie si constiinta ecologica in randul locuitorilor si elementelor decizionale, printr-un masiv efort de informare, educare si implicare a comunitatii in probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea si eficientizarea activitatilor de educatie ecologica, informare sistematica completa a publicului pe intelesul lui, consultare proactiva si dezbatere publica reala si din stadii incipiente a problemelor, politicilor si proiectelor de mediu sau cu impact de mediu, implicarea si sprijinirea societatii civile.

3. GESTIUNEA DESEURILOR

Cluj-Napoca se va orienta spre un sistem de management integrat al deseurilor, functional, stabil, modern si sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii si practici, pus in concordanta cu legislatia si integrat sistemului judetean / zonal si in concordanta cu politicile regionale si nationale in domeniu si cu reglementarile si strategiile din UE, utilizand inclusiv parghii economice si educationale si politici de informare si cooperare.

Sistemul va pune accent pe prevenirea producerii deseurilor, reducerea cantitatilor produse (in special a celor periculoase sau greu sau deloc reciclabile), colectarea completa si selectiva la sursa, transport, sortare si procesare eficienta si cat mai putin poluanta, recuperare si valorificare performanta si depozitare selectiva, cu impact de mediu cat mai redus, a celor momentan nerecuperabile.

4. SPATIILE VERZI SI PROTECTIA BIODIVERSITATII

Municipiul va tinde sa redevina o urbe cu un procent de spatiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel national si cu o distributie adecvata a spatiilor verzi care sa asigure accesul facil al tuturor locuitorilor si indeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare si pro-biodiversitate.

In acest sens se va face un efort puternic investitional si de reglementare ce va include cresterea cantitativa accentuata a suprafetelor de spatii verzi prin conservarea celor existente si realizarea de spatii verzi noi in zonele deficitare si in cele de dezvoltare urbana, asigurand ca spatiile vor avea compactete, suprafata adecvata si interconectare pentru a forma o retea verde in oras si in zona metropolitana, dezvoltand conceptele de tip "Somes Culoar Verde-Albastru" (SVA) inclusiv cu privire la afluentii lui, si "Inel Verde Metropolitan Clujean" (IVMC).

Spatiile verzi vor fi tratate ca ecosistem si prin urmare vor prima criteriile ecologice asupra celor estetice iar in extravilan si periurban se vor conserva cat mai multe zone naturale sau cvasinaturale. In intravilan se vor impune obligatii sporite cantitativ si calitativ privind suprafetele plantate in perimetrele construite, parcari etc. Pentru terenurile cultivate si cele cu vegetatie forestiera se vor promova si chiar impune practici agricole si silvice ecologice.

Se vor avea in vedere variante neconventionale de crestere a suprafetei verzi cum ar fi utilizarea acoperisurilor, grilaj cu gazon in loc de suprafete asfaltate etc. Se vor revizui practicile de deratizare si dezinsectie pentru a reduce afectarea biodiversitatii. Se vor lua masuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale in oras in special pasari, lilieci, insecte.

Extravilanul Clujului va pastra intr-un procent important caracter de zona naturala sau cvasinaturala - padure, pajiste, zone umede - cu accent pe exinderea cantitativa si ameliorarea calitativa dpdv ecologic al padurilor periurbane, mentinerea si extinderea culoarelor si conexiunilor ecologice cu zonele de intravilane si respectiv cu zone naturale din comunele vecine si cu toate cele din zona metropolitana, si cu accent special pe ocrotirea ariilor naturale protejate cum sunt padurea Faget sau rezervatia naturala Fanatele Clujului si extinderea suprafetelor cu regim de arie naturala protejata.

5. TRANSPORTUL DURABIL SI MINIMIZAREA IMPACTULUI MOBILITATII

Tinta va fi realizarea unui sistem eficient si durabil de transport urban si periurban care sa satisfaca necesitatile de mobilitate a persoanelor si bunurilor cu un impact de mediu cat mai redus. In acest sens va fi elaborata si implementata o politica de transporturi care va revizui radical sistemul actual nu doar ca distributie a fluxurilor ci si ca tipuri si modalitati de transport.

Accentul va fi pus pe promovarea transportului public in comun si descurajarea celui automobilistic, precum si pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) si a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrica) sau prin tehnologie performanta de diminuare a emisiilor. Criterii vor fi cele de nivel de emisii de noxe dar si cele de zgomot, vibratii si spatiul ocupat in deplasare si stationare.

De asemenea se va optimiza traficul auto existent si viitor. In acest sens se va realiza un studiu complex corelat cu revizuirea PUG si un sistem de monitorizare si gestiune centralizata / dinamica a traficului rutier. Se vor reloca fluxurile de trafic si zonele de stationare atat prin elemente de infrastructura noi sau ajustarea celor actuale cat si prin instituirea de reguli de restrictie sau conditionare selectiva a accesului sau stationarii, in scopul degajarii zonei centrale si a zonelor rezidentiale si eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit si periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, in contrapartida cu adecvarea altor zone pentru absorbtia de flux ridicat de trafic rutier si de mase mari de vehicule stationate respectiv preluarea traficului de tranzit.

De asemenea se va moderniza si amenaja infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizarii ei si va fi promovat transportul intermodal si nu se va mai prezenta ca solutie generala la problemele de mobilitate realizarea centurii sud ( TR 35) sau metroului si ca scuza pentru a nu implementa o retea de benzi dedicate pentru transportul public, o imbunatatire masiva cantitativ si calitativ a celui in comun la nivelul intregii zone metropolinane si integrarea cu transportul feroviar si o retea coerenta de infrastructuri velo si culoare pietonale atractive.

6. PROTECTIA APELOR

Municipiul Cluj-Napoca va cauta sa se asigure ca Somesul Mic va fi un element central, atractiv si de valoare pentru oras, cu accesibilitate publica pedestra si biciclistica si insotit de spatiu verde inclusiv valoros ecologic, fara noi constructii care sa se apropie de apa, si cu masuri ca afluentii Somesului sa nu ai fie o problema ecologica ci o valoare iar calitatea apelor subterane va fi reabilitata si mentinuta la un nivel adecvat peste tot.

Se va extinde reteaua de canalizare la intreg perimetrul construit si se vor preveni si rezolva orice exfiltratii si functionari inadecvate ale statiei de epurare. Se vor elimina deversarile directe in apele de suprafata. Se vor lua masuri de depoluare si combaterea eutrofizarii lacurilor existente si mentinerea si extinderea oglinzilor de apa din oras si imbunatatirea starii sau potentialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.

Se vor stopa amenajarile de albii si maluri de tip betonare / canalizare. Lucrarile viitoare necesare se vor axa pe materiale si tehnologii cu impact mai redus si se va incerca o pastrare in forme cat mai apropiat de cele naturale. Se vor avea in vedere renaturari de albii, pastrarea si refacerea debitelor pe Somesul Mic si alte cursuri si conditiilor naturale si a ihtiofaunei si evitarea aparitiei unor utilizari puternic poluante sau consumptive.

Se vor promova politici de economisire a apei potabile si a apei in general si de evitare a perturbarii calitatii, cantitatii si circulatiei apelor subterane prin supraextractie sau injectie, prin drenaj sau barare prin lucrari de constructii in adancime, prin impermeabilizarea suprafetelor sau poluare chimica sau termica. Apele vor fi tratate ca ecosisteme.

7. PROTECTIA ATMOSFEREI

Se va urmari ca municipiul Cluj-Napoca sa redevina un oras cu "aer curat" adecvat si posibil pentru un oras modern universitar si turistic axat pe servicii si plasat in cadru natural favorabil.

Un accent important va fi pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu precum si in perioade de varf sau zone "fierbinti" atat prin masurile de reducere si redistribuire a traficului auto in oras (mentionate la sectiunea transport durabil) cat si prin monitorizare stricta si sanctiuni contra celor ce utilizeaza autovehicule ce nu se incadreaza in normele de emisii dar si prin masuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizarii unor vehicule sau forme de transport cu emisii cat mai reduse.

De asemenea se va urmari implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze si pulberi in atmosfera de catre operatorii economici din Cluj-Napoca in special cei a caror locatie este in sau in apropriere de zone centrale / pericentrale / rezidentiale sau care sunt situati in zonele amonte ale fluxurilor obisnuite de aer sau alte locatii nefavorabile. Se va promova mutarea acestora in alte zone daca emisiile nu pot fi duse la nivele cvasinule si se va impiedica aparitia in aceste zone de noi structuri industriale sau de alta natura ce polueaza atmosfera.

Se vor formula politici si reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum / praf prin alte activitati cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasa in aer liber care degaja fum sau degajarile de praf de la traficul rutier ( strazi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe santiere fara masuri adecvate ( stropire, perdele de protectie etc.)

8. PROTECTIA SOLULUI

Se va urmari sa se reduca / elimine poluarea solului si subsolului sau modificarea potentialului biologic prin secatuire, suprasaturare hidrica sau uscare etc. precum si degradarea fizica a solului (alunecari de teren, eroziune, indepartarea stratului fertil etc.).

In acest sens se vor reglementa si monitoriza adecvat practicile agricole si cele din constructii si se vor lua masuri proactive de promovarea a bunelor practici si a celor mai bune tehnologii disponibile. Vor fi vizate in special lucrarile pe suprafata mare sau in adancime precum si la cele in panta accentuata sau in zone instabile geotehnic si la nevoie se vor restrictiona constructiile.

Solul va fi privit ca element de valoare intrinseca de mediu si ca ecosistem si se va monitoriza si imbunatati valoarea sa biologica in special dar nu exclusiv in zonele cu vegetatie din intravilan.

9. PROTECTIA CONTRA POLUARII ACUSTICE SI LUMINOASE

Clujul va trebui sa redevina si sa fie perceput ca un oras linistit (in sens propriu), in special zona centrala, zonele rezidentiale, zonele de servicii medicale, de educatie si de recreere. In acest sens politicile de limitare a zgomotului si vibratiilor vor viza sursele cu accent pe traficul auto, feroviar si aerian, lucrarile de constructii, lucrarile la trama stradala si retelele edilitare si sursele de tip disco / concerte in aer liber si se va face o monitorizare extinsa.

Se vor utiliza toate instrumentele inclusiv instituirea de limite de zgomot diferentiate teritorial si orar, politici de sanctiuni si bonificatii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecraneaza zgomotul si tehnologii si materiale care previn sau reduc producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrari sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului cert sau potential auditiv si vibrator al unui obiectiv va lua in calcul si efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.

Fara a afecta nevoile de punere in valoare a monumentelor si zonei centrale si siguranta publica si a traficului, se va urmari evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare in special in sau spre zonele rezidentiale sau naturale. Nu se vor admite sisteme laser sau reflectoare cu bataie lunga cu orientare variabila si alte elemente de poluare luminoasa.

10. PROTECTIA PEISAJULUI

Clujul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor dar impactul peisagistic si integrarea cu elementele naturale va fi avuta in vedere la toate nivelele, de la arhitectura unei anumite cladiri sau ansamblu arhitectonic sau artera de circulatie pana la cea a orasului pe ansamblu sau a intregii zone metropolitane.

Se va cauta limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de inaltime, a formei, culorii si reflectivitatii cladirilor si elementelor acestora precum si a altor elemente cu suprafata sau inaltime ridicata sau care prin amplasare sunt puternic vizibile in special de la distanta. Se vor lua masuri de intercalare si mascare cu vegetatie sau prin taluzuri sau semiingropare in teren a elementelor ce nu merita evidentiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale si in acest sens se va analiza perspectiva din diverse incidente inclusiv din aer, din zonele de agrement, de pe caile de acces si de pe dealurile inconjuratoare.

Redactat:
Radu Mititean / CCN



















, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•4/21/2024 11:34:00 p.m.

22 APRILE - ZIUA PAMANTULUI

22 Aprilie este ZIUA PAMANTULUI, o zi marcata la nivel mondial, care ar trebui sa constientizeze si mobilizeze cetatenii si autoritatile pe tema viitorului planetei noastre, a impactului activitatii omului asupra ecosistemului de care depinde de fapt viitorul nostru si pe care il afectam negativ tot mai puternic cu riscul de a compromite de fapt chiar viitorul speciei noastre.

Prima editie a Zilei Pamantului a fost in 1970, o epoca in care nu existau nicaieri in lume inca ministere si agentii de protectia mediului, legi de protectia mediului, constiinta ecologica, conceptul de dezvoltare durabila, constientizarea gravitatii impactului de mediu al activitatilor umane, si societatea se legana mental in paradigma eronata a dezvoltarii economice nelimitate, a iluziei ca ideea "omul lupta cu natura, o invinge si o transforma in folosul sau" este altceva decat o reteta de sinucidere colectiva...

In timp, Ziua Pamantului a inceput sa fie marcata in tot mai multe tari, devenind dupa 1990 un eveniment global, cu implicare a peste 180 de state, si avem o multitudine de preocupari, evenimente si conventii de mediu la nivel international, inclusiv un program ONU de profil si o pondere importanta a problemelor de mediu in "Obiectivele de dezvotare durabila" adoptate la nivel global pentru 2030. Insa Ziua Pamantului si scopul ei sunt in continuare de actualitate pentru ca, desi in majoritatea tarilor exista acum legislatie si autoritati de mediu, dincolo de situatia "pe hartie", realitatea este alarmanta.

Din pacate Ziua Pamantului trece si in 2024 destul de putin observata in Romania, unde initiativele in continuare vin mai mult de la ONG-uri, pe cand implicarea autoritatilor este sporadica si ramane la nivel de regula simbolic, ca si cum tema nu ar mai fi de actualitate. Pe harta oficiala centralizata la nivel mondial al evenimentelor dedicate " Zilei Pamantului", cele din Romania se pot numara pe degete...

Preocuparile de substanta ale autoritatilor romane par a fi in continuare maximizarea unor profituri politice si economice si mai putin grija pentru mediu, desi e demult dovedit ca tot ceea ce este bun pentru mediu e bun si pentru economie si societate si tot ce dauneaza mediului de fapt dauneaza omului inclusiv medical, economic si social, doar ca adesea efectele nu sunt imediate si nu sunt usor vizibile pentru marea masa a publicului, din cauza nivelului redus de informare si educatie pe teme de mediu.

Unii spun ca mediul nu trebuie sa fie o preocupare majora actuala, pentru ca am avut pandemia si acum avem razboiul.... Or, razboiul din apropierea Romaniei, desi e intens mediatizat si dezbatut sub raport politic, militar si economic, are un impact negativ de mediu urias direct si indirect, care e momentan aproape complet ignorat. Mai mult, sub pretextul adaptarii economice la efectele razboiului economic de nivel international care a fost suprapus conflictului militar, sunt momentan suspendate sau abandonate multe dintre masurile de reducere a impactului negativ de mediu ce fusesera agreate totusi la nivel international dupa decenii de eforturi, iar societatea nu constientizeaza cat de sinucigasa poate fi aceasta abordare pentru oameni daca se va continua in aceasta directie.

Tema "Zilei Pamantului" este in 2024 "Planeta versus Plastic" - un mesaj de a constientiza uriasul impact de mediu al utilizarii pe scara tot mai larga si in mod iresponsabil a diverselor tipuri de plastic, mare parte ajungand aruncat in natura. Un scurt film ilustrand subiectul poate fi vizionat la adresa

Printre actiunile la nivel mondial preconizate pentru combaterea problemei crescande a plasticului nu sunt doar masurile tehnologice (evitarea producerii celor care prin natura chimica sau combinarea cu alte materiale sunt greu sau imposibil de reciclat sau sunt foarte toxice in caz de ardere) si organizatorice deja clasice (sisteme de colectare stimulative si eficiente si de gestiune in alt mod decat ca deseuri depozitate sau incinerate), ci si adoptarea unui tratat la nivel mondial privind materialele plastice ca sa aduca un minim comun de abordare a problemei ( altfel degeaba doar unele tari "strang cureaua" si altele nu), dar si masuri de curatare a acumularilor de plastic deja existente (ex. in oceane) si de schimbarea obiceiurilor sociale ( de exemplu nevoia combaterii "fast fashion" - moda care e schimbata rapid pentru a forta cresterea vanzarilor de imbracaminte si incaltaminte si utilizarea pentru o perioada foarte scurta sub pretextul demodarii).

Aici mai multe despre Ziua Pamantului la nivel global:
si un set de instrumente de promovare la nivel international a Zilei Pamantului si temei ei: https://www.earthday.org/wp-content/uploads/2024/03/EarthDay-2024-Toolkit-March-12th-Update.pdf

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•4/19/2024 01:51:00 a.m.


PEDALAND LA SUD-EST DE CLUJ
- TURA VELO IN 20 APRILIE

Sambata 20 aprilie 2024, cu plecare la ora 12:00 din p-ta Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe zona de la sud-est de Cluj-Napoca, prin Borhanci si Boju, cu intoarcere prin Apahida, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean.

Vom pedala in total circa 50 de km, de data aceasta tot aproape integral pe drum asfaltat (din cauza ploilor din ultimele zile), fara dificultati tehnice dar cu un total de circa 600 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie dar nu necesita abilitati mai avansate de deplasare cu bicicleta, fiind o tura cu dificultate usoara ca tehnica de pedalat.

Plecarea va fi la finalul editiei lunare nr. 169 a Marsului Biciclistilor Clujeni, care are sosirea tot in p-ta Unirii in jurul orei 12:00 si despre care puteti afla detalii la adresa

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor zone la sud-vest de Cluj-Napoca, trecand prin Borhanic, pe langa padurea Gheorgheni, coborand pe varianta Valcele-Apahida pe langa padurea Tufele Rosii, pedaland apoi prin satul Pata si pana la Boju, cotind spre est pana aproape de Cojocna si revenind in Cluj prin Apahida, Dezmir, ”Dallasul” cel aproape de Pata-Rat si mereu ”uitat” de autoritati, si prin viitorul si mereu amanatul Parc Est.

Va fi si prezentarea zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara integral pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, trekking sau gravel pentru ca sunt portiuni mai lungi de urcus, altminteri fiind bune si biciclete de sosea, cu roti inguste, Nu ne nevoie de abilitati de padalat pe teren variat, fiind tura de asfalt, dar lungimea traseului si diferenta de nivel cere o conditie fizica cel putin medie, chiar daca vom pedala in ritm lejer si cu multe pauze.

Vremea se anunta fara precipitatii dar rece, astfel ca participantii trebuie sa aiba imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, inclusiv manusi cu degete lungi si cagula / caciulita, pelerina, apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta relativ mica de localitati si se desfasoara pe drumuri publice asfaltate, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau ce pun probleme din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi. Tura velo din 20.04.2024 este a doua din acest an ( IVMC24 - TV02) , urmand sa mai fie organizate si alte asemenea ture cu bicicleta, dar si ture pe jos ( prima a fost in 16.03.2024 in zona Lomb - IVMC24 - TP01, a doua a fost in 14.04.2024 la sud de Floresti, pe la Cetatea Fetei si in jurul izvoarelor vaii Ciorgaului - IVMC24-TP02) si vor fi si ture in alergare.

Campania IVMC este derulata in 2024 de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU.

Detalii si pe blogul CCN la adresa
https://ccncluj.blogspot.com/ si pe pagina Facebook a evenimentului

iar despre IVMC si organizatorii campaniei puteti citi pe www.ccn.ro in sectiunea ”despre noi” si pe pagina de Facebook a CCN https://www.facebook.com/ccn.ro
si cea a campaniei Inelul Verde Metropolitan Clujean

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836



Author: CCN
•4/18/2024 02:52:00 a.m.


MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 169

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 20 aprilie 2024 a 169-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC169), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si jumatate iar traseul este un circuit in zona centrala si cart. Andrei Muresanu, Buna Ziua, Europa, Zorilor si Hasdeu, cu lungime de circa 17 km si diferenta de nivel de circa 300 metri, astfel ca este accesibila aproape oricui stie sa circule cu bicicleta si are o conditie fizica medie. Se recomanda bicicleta cu suficiente viteze pentru ca se urca pana in cartierele de pe dealurile din sudul orasului.

Traseu propus: Piata Unirii - bd. Eroilor - p-ta A. Iancu - p-ta St. cel Mare - str. M.Lehrer - str. A.Muresanu - str. Brasov - str. I.Vulcan - str. N.Iorga - str. A.Francu - str. Predeal - str. Ponorului - str. Prislop - str.C.Nottara - str. Hajnal Imre - str. N.Draganu - str. W.A.Mozart - str. A. Marino - str. Buna Ziua - str. G.Moisil - str. Ep.Marton Aron - str. E.Ionesco - str.N.Steinhardt - str. C. Turzii - str. Al.Russo - str. E.Ionesco - str. Kos Karoly - Cl.Turzii - str.M.Romanu - str. Macesului - str. Trifoiului - str. V.Conta - str. J.Fadrusz - str. Hajnal Imre - str. C.Nottara - str.K.Mikszath - str.E.Murgu - str. Plaiuri - str.Bradutului - Cl.Turzii - str. Meteor - str.Lunii - str.Viilor - str.Zorilor - str.Colibita - str.Prunilor - str. Marginasa - str. B.P.Hasdeu - str.Piezisa - complex Hasdeu - str. Clinicilor - p-ta L.Blaga - str. Napoca - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Detalii despre MBC169 se pot gasi si pe www.ccn.ro
si pe pagina de facebook a evenimentului, la adresa:

Cluj-Napoca, 17 aprilie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN

0744-576836
office@ccn.ro




, , , , , , , |
Bookmark and Share