Author: CCN
•3/04/2024 10:53:00 p.m.


BICICLETA - CAMPIOANA MONDIALA A EFICIENTEI ENERGETICE


5 Martie este Ziua Mondiala a Eficientei Energetice. Este o tema de o importanta foarte mare, dar subevaluata. Guvernele se preocupa de cresterea productiei de materii prime energetice si de energie, cresterii ponderii surselor regenerabile si reducerii poluarii la productia si transportul de energie, dar prea putin pun accentul pe eficientizarea utilizarii energiei, unde exista un potential imens foarte putin valorificat, care ne-ar scuti pentru viitorul apropiat de nevoia de cresteri puternice a capacitatii de productie de energie si ar reduce consumul.

Eficienta energetica nu inseamna numai cladiri sau conducte mai bine izolate, instalatii de ardere si alte instalatii mai performante sau tehnologii care nu necesita incalziri la temperaturi foarte mari, ci si o crestere a eficientei energetice in domenii precum transporturile, mobilitatea fiind o sfera in care se consuma cantitati foarte mare de energie si e si potential important de economisire, dar nu doar prin motoare mai performante....

In acest context, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) reamintesc faptul ca bicicleta este dovedita ca fiind modul terestru de deplasare cel mai eficient energetic din toate cele existente, depasind mersul pe jos, trenul si toate categoriile de autovehicule, motiv suplimentar pentru care ar merita promovata in special ca mijloc cotidian de transport in mediul urban.

Astfel, studiile de specialitate arata ca deplasarea cu bicicleta, la viteza obisnuita de 15-20 km /h se face cu o eficienta energetica de doua-trei ori mai mare fata de mersul pe jos, de patru-cinci ori mai mare decat deplasarea cu mopedul sau trenul, de sase-opt ori mai mare decat deplasarea cu automobilul daca sunt mai multi pasageri, si de circa noua-zece ori mai mare decat prin inot sau calare pe cal. Daca intr-un automobil este o singura persoana, eficienta energetica a deplasarii este de zeci de ori mai redusa decat daca deplasarea s-ar face pe bicicleta, cifrele exacte depinzand si de viteza masinii, eficienta scazand la viteze mari din cauza cresterii exponentiale a frecarii cu aerul.

Este de mentionat si faptul ca eficienta motorului unui autoturism actual este circa 25%, cam la acelasi nivel cu cea a corpului uman in ce priveste transformarea, prin "ardere", a combustibilului (alimentelor, in cazul omului) in energie mecanica. Eficienta de transmitere a fortei de la picioarele omului, prin pedalare, la roata motrice, se apropie la o bicicleta bine intretinuta de 100%, iar din punct de vedere al transportului de greutati, bicicleta are cel mai bun raport din toate vehiculele, putand transporta normal mase de peste zece ori masa proprie, raport care la autovehicule este cu mult inferior, explicand si eficienta mult mai redusa.

Asigurarea necesarului de energie pentru civilizatia umana se poate face prin reducerea nevoilor de energie inclusiv prin cresterea eficientei energetice, o alternativa mult mai ecologica si economica fata de continuarea cresterii si consumului de energie, facut cu distrugerea mediului natural prin exploatarea resurselor neregenerabile cum sunt carbunele, gazul metan, petrolul si uraniul, dar si prin producerea de energie doar aparent "verde" cum sunt "padurile" de eoliene si sutele de microhidrocentrale ce sunt pe cale sa distruga peisajul, biodiversitatea si ecosistemele raurilor Romaniei.

In cadrul promovarii eficientei energetice, domeniul transporturilor ar trebui sa beneficieze de atentie sporita, inclusiv prin reducerea transporturilor motorizate rutiere si promovarea celor cu eficienta energetica inalta, ce pe plan interurban si international trebuie sa insemne in special promovarea transportului feroviar, iar pe plan urban si periurban ar trebui sa insemne promovarea transportului public si a bicicletei.

Cluj-Napoca, 4 martie 2024

RADU MITITEAN
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)
www.ccn.ro
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)
www.biciclisti.ro



, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/04/2024 08:30:00 a.m.


BICICLETA SI ZIUA MONDIALA ANTI-OBEZITATE

Ganduri de 4 martie pentru o viata sanatoasa

 4 martie este acum Ziua Mondiala Anti-Obezitate, in care ar trebui constientizat mai mult ca in alte zile ca o problema de sanatate publica tot mai ridicata in foarte multe tari, inclusiv in Romania, este obezitatea. Mai demult a fost marcata in 26 noiembrie. Mai multe despre aceasta zi se poate citi pe https://www.worldobesityday.org/ 

Excesul ponderal accentuat se manifesta tot mai mult si la copii, dar afecteaza toate generatiile si atrage dupa sine multe alte probleme, crescand incidenta, printre altele, a bolilor cardiovasculare, diabetului de tip II, bolilor osteoarticulare si unor forme de cancer. De cele mai multe ori, obezitatea este produsa de excesul de calorii din dieta zilnica fata de consumul energetic.

OMS prognozeaza ca, daca nu se reuseste modificarea tendintelor actuale, in 2035 peste 1,9 miliarde de oameni vor suferi de obezitate, ceea ce va genera costuri suplimentare societatii de peste 4320 miliarde de USD, cu o dublare a procentului de copii obezi comparativ cu situatia din 2020.

Se vorbeste foarte mult de nutritie, diete, reducerea consumului caloric, dar mult prea putin de efortul fizic, de consumarea caloriilor ingerate, dat fiind ca sedentarismul este si el o mare problema de sanatate publica. Omul modern din mediul urban are tot mai putin timp sa faca sport - sa mearga la jogging, la inot, sa practice jocuri sportive sau sa mearga la o sala de fitness, iar activitatea profesionala este tot mai statica. Ce ar fi de facut?

O solutie avantajoasa de crestere a activitatii fizice cotidiene, cu un raport excelent cost - beneficiu si fara alocare de timp zilnic extra pentru sport, este adoptarea unei mobilitati urbane active, pietonale si mai ales biciclistice, precum si petrecerea weekendurilor si vacantelor in mod activ, inclusiv prin lungi excursii pe jos sau pe bicicleta, unde arzi in mod placut mii de calorii in loc sa urmezi diete severe sau sa platesti abonament la vreo sala de fitness ca sa transpiri intre patru pereti in loc sa fii in natura...

Cetatenii Romaniei, si in special copii din mediul urban, merg mult prea putin pe jos si cu bicicleta, in schimb stabilesc mereu noi recorduri la statul la televizor si la jucatul calculator, pe langa orele in banca la scoala, sunt dusi la scoala mereu cu "mama-taxi" sau in cazul cel mai bun cu mijloace de transport public, cei mai mari isi petrec serile si weekendurile prin cluburi sau in mall sau la picnic static si grataristic, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali.

Politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins procente alarmante, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit greu de realizat din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar pana in sala de clasa.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita  introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Iar in Camera Deputatilor este in dezbatere un proiect de lege ( Pl-x 526/2019) unde proiectul de raport adoptat de doua dintre cele patru comisii parlamentare sesizate pentru raport contine un amendament prin care se interzice si copiilor cu varsta intre 14 si 16 ani sa circule cu bicicleta, fara nici o exceptie, alaturi de alte aberatii. Detalii aici:

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ sau a unor proiecte-pilot initiate de ONG-uri.

Ar trebui ca 4 Martie sa dea de gandit, dar nu cum sa mancam mai putin, ci mai ales cum sa avem o viata mai activa fizic. Atunci va fi usor de vazut cum o mobilitate urbana activa, cu mult mers pe jos si pe bicicleta, poate fi o semnificativa parte a solutiei. Daca autoritatile vor inceta sa faciliteze traficul motorizat si vor incepe in sfarsit sa promoveze, concret nu doar declarativ, inclusiv prin infrastructuri adecvate, circulatia pietonala si biciclistica.

Cluj-Napoca, 3 martie 2024

dr. Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
web: www.ccn.ro e-mail: office@ccn.ro

Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)
www.biciclisti.ro contact@biciclisti.ro







, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•2/27/2024 12:10:00 a.m.

 

ZIUA MONDIALA ONG - NORI NEGRI

27 februarie este Ziua Mondială a Organizațiilor Non-Guvernamentale (ONG). Lansată ca idee în 2009, adoptată de un grup de 12 state nord-europene în 2010 și de un consorțiu internațional de ONG-uri în 2012, Ziua Mondială ONG a devenit un eveniment global începând din 2014, fiind la ora actuală marcată oficial în aproape 100 de țări de pe toate continentele.

Se dorește a fi o zi în care ONG-urile de pe tot mapamondul fac schimb de experiențe și opinii, o oportunitate de informare și educație publică privind organizațiile non-profit, tipologia și caracteristicile lor, rolul lor local, național și internațional, de a atrage membri și suținători, de a prezenta succese și de a încheia parteneriate, de a dezbate probleme și soluții și de a contribui la o lume mai bună. Detalii la https://worldngoday.org/

În România, în ciuda câtorva mențiuni în presă, această zi a trecut în anii precedenți aproape neobservată de majoritatea cetățenilor, de altfel în concordanță cu gradul redus de cunoaștere și înțelegere cu privire al noțiunea de ONG în sensul de asociație, fundație sau federație, de deosebire a acestora față de sindicate, patronate, culte, asociații de proprietari, obști și composesorate, partide politice și alte structuri care, deși sunt tot non-profit, nu își au izvorul în exercitarea dreptului de liberă asociere în scopuri nelucrative.

Una dintre cauze este și atitudinea constant obstrucționistă a statului român, care descurajează sistematic dezvoltarea sectorului ONG, prin legislația neclară și șicanatorie privind înființarea și funcționarea ONG-urilor, prin prevederi excesive și nejustificat de complicate și limitative în legislația financiar-contabilă și fiscală, de voluntariat, de securitate și sănătate în muncă, de prevenire și combatere a spălării banilor, de acces la informații publice, participare publică și acces la justiție a organismelor sociale interesate și multe alte domenii în care se ridică mereu noi bariere în calea ONG-urilor, mai ales când este vorba de cele militante și care nu sunt controlate de autorități, partide sau corporații.

Ultimii ani au înregistrat un adevărat ”asediu” legislativ asupra sectorului ONG, și fenomenul continuă. De exemplu în 2023 în legislația fiscală s-au introdus prevederi care au blocat multe surse potențiale de finanțare ale ONG-urilor (eliminarea posibilității entităților supuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor de a mai acorda sponsorizări deductibile din impozit, eliminarea mecanismului ce permitea redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit pentru cele mai multe dintre categoriile de persoane care anterior aveau acest drept, eliminarea posibilității de a reporta timp de 7 ani sumele neacordate ca sponsorizare pentru firmele plătitoare de impozit pe profit...). 

De asemenea, prin Decizia ÎCCJ ( RIL) 19/2023, publicată în Monitorul Oficial în 30.01.2024, se pune o frână suplimentară funcționării ONG-urilor, prevăzându-se practic că orice decizii ale organelor de conducere care influențează statutul nu produc efecte juridice decât după încuviințarea lor judecătorească, ceea ce poate dura multe săptămâni sau luni de zile, poate bloca complet activitatea acelor asociații, fundații sau federații ( de exemplu dacă a încetat mandatul Consiliului Director sau s-a vacantat o funcție în acesta din alte motive) și nici măcar primirea de noi membri nu mai operează decât după înscrierea acestora în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, ceea ce costă și poate dura săptămâni și ar putea bloca și sistemul judiciar dacă trebuie un dosar de instanță ce trebuie soluționat e justiție pentru primirea fiecărui nou membru în fiecare asociație din România.

Se menține în continuare cerința de a avea ca parte a Statutului lista tuturor membrilor, cu date complete de identificare, și de a depune la judecătorie în copie certificată actul de identitate al fiecărui simplu membru al unei asociații și de a depune liste kilometrice cu așa-zișii ”beneficiari reali” ai unui ONG ceea ce ar putea însemna pentru organizațiile ”de servicii” mii, zeci de mii sau sute de mii de persoane. Practic statul român împiedică prin asemenea șicane administrative existența și legala funcționare a asociațiilor cu număr mare de membri, ceea ce explică și lipsa lor în România, pe când în alte țări sunt asociații cu mii, zeci de mii, sute de mii sau chiar milioane de membri.

Mai mult, grevele ilegale din sistemul de justiție din vara anului 2023 și din perioada decembrie 2023 - ianuarie 2024 ( așa-zise ”proteste”) au făcut ca luni de zile să nu se mai soluționeze dosarele de acordare personalitate juridică sau de încuviințare modificare acte constitutive ONG, fapt care a ”decapitat” multe organizații prin expirarea mandatului Consiliului Director și imposibilitatea de a înscrie în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor cel nou ales, ceea ce a dus la blocarea conturilor acelor ONG de către bănci pe motiv că nu mai au organe de administrare cu mandat valid și la blocarea activității acelui ONG, uneori cu consecințe ireversibile, practic o ”condamnare la moarte” prin imposibilitatea de a mai plăti personalul și furnizorii și susține beneficiarii...

ONG-urile militante sunt în continuare șicanate, dizolvate judiciar pe motiv de insolvabilitate pentru că justiția a acordat unor mari firme sume imense ca și cheltuieli de judecată, și sunt pe rol și multe acțiuni care vizează personal cetățenii care prin ONG-uri au îndrăznit să se opună abuzurilor (în domenii precum urbanism, protecția mediului sau a patrmoniului cultural național) unor autorități publice sau unor proiecte private ce sfidau legea și legislația permite în continuare asemenea acțiuni tip SLAPP ( ”strategic litigation against public participation”) încât cu greu mai are curajul vreun ONG sau un lider ONG să facă demersurile pentru care sectorul ONG este esențial în orice societate democratică, și anume rolul de ”câine de pază a legalității”, după ce presa independentă a fost oricum aproape anihilată de mediile politice și administrative în principal prin mecanisme economice.

Există, ce-i drept, în Parlament și un proiect de lege promovat de Guvern după îndelungi discuții între ONG-uri și Ministerul Justiției, proiect care, dacă ar fi adoptat în forma propusă, ar rezolva multe dintre gravele carențe ale actualei Ordonanțe a Guvernului nr. 26/2000 pentru asociații și fundații, dar proiectul, deși avea termen de depunere a raportului în decembrie 2023, nu are încă adoptat raportul și nu poate deci ajunge la vot în plenul Camerei Deputaților, neputându-se ști dacă va fi totuși adoptat sau va fi ”tras pe linie moartă” ca majoritatea proiectelor favorabile ONG-urilor.

De aceea, 27 februarie cu greu poate fi pentru ONG-urile din România o zi de sărbătoare, și ar trebui să fie mai degrabă o zi de îngrijorare și de luptă contra șicanelor legislative și administrative prin care statul încearcă să neutralizeze oricum firava societate civilă organizată ca ONG-uri, nu doar cea de tip militant, ce critică anumite decizii ale unor autorități și politicieni, ci chiar și sectorul ONG de servicii, care, cu resurse mai mici, oferă adesea societății mai mult și mai bine decât oferă instituțiile publice, și astfel creează un contrast care pare a deranja statul pentru că pune indirect în lumină deficiențele instituțiilor publice.

Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) este o asociație turistică, sportivă, civică și ecologistă care militează de peste trei decenii pentru un om sănătos într-un mediu sănătos pentru a se ajunge la o dezvoltare durabilă a societății și, în acest context, militează și pentru dezvoltarea sectorului ONG, prin demersuri de ameliorare a cadrului legislativ, prin coorganizare de forumuri ONG județene și sectoriale, prin consultanță și alte forme de sprijin pentru alte ONG, prin înființare și coordonare de coaliții și federații ONG, prin editare de ghiduri practice de înființare ONG cum este de exemplu Ghid CCN infiintare asociatii  Detalii despre CCN pe www.ccn.ro la secțiunea ”despre noi 

Cluj-Napoca, 26.02.2024

av. Radu Mititean
director executiv CCN

 


 

 

|
Bookmark and Share
Author: CCN
•2/13/2024 12:31:00 a.m.

  

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 167

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 17 februarie 2024 a 167-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC167), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

De asemenea, in zilele cu ninsoare s-a dovedit din nou ca pistele nu au fost o prioritate in deszapezire, dupa cum nici cand sunt lucrari, pietonii si biciclistii sunt de regula cei carora li se intrerupe calea de comunicatie pentru a avea in continuare autovehiculele un deranj cat mai redus si se tolereaza blocarea trotuarelor sau pistelor ani de zile pentru cate o renovare sau constructie de cladire...

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si jumatate iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala si cart. Andrei Muresanu, Gheorgheni, Intre Lacuri si Marasti, precum zi zona viitorului Parc Est, cu lungime de circa 16 km si diferenta de nivel sub 150 metri, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta.

Traseu propus: Piata Unirii - Bd. 21 Dec. 1989 - str. Navodari – Cl.Dorobantilor – str. A. Saligny - Bd. 21 Dec. 1989 – p-ta Marasti – str. A. Vlaicu – str. T. Mihali – str. Venus – str. Al. Vaida-Voevod – str. T. Mihali – str. Sarmizegetusa – str. Intre Lacuri – langa lac / Iulius Mall – str. Galati – str. Tulcea – str. Dunarii – str. Mesterul Manole – str. Jiului – str. Ioan Oarga – Cl.Someseni – str. 25 Oct 1944 – str. Al. Vaida-Voevod – al.Detunata – al. Baita – str. L. Rebreanu – al. Valeni – al.Rasinari -str. Albac – str. S.Albini – str. Madac Imre – str. Macinului – str. Galaxiei – str. V.Parvan – str. Predeal – str. A.Francu – str. N.Iorga – str. Aviator Badescu – str. A. Iancu – str. Baba Novac – str. I.C.Bratianu – str. H.Oberth – bd. Eroilor – pe jos pana in p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Detalii despre MBC167 se pot gasi si pe www.ccn.ro mai precis la adresa

https://ccncluj.blogspot.com/2024/02/marsul-biciclistilor-clujeni-editia-167.html

si pe pagina de facebook a evenimentului, la adresa:

https://www.facebook.com/events/1300752830597889/

Cluj-Napoca, 12 februarie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN

0744-576836
office@ccn.ro





Author: CCN
•1/23/2024 11:01:00 p.m.

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================


MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 166


Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza duminca 28 ianuarie 2024 a 166-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC166), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.


Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.


Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.


Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.


Exemple recente sunt anumite aspecte ale modului in care s-au realizat amenajarile pentru biciclete pe malul stang al Somesului intre Parcul Rozelor si podul Horea, si pe malul drept in zona vizavi de cart.Grigorescu, cu lipsa de continuitate, sau latime insuficienta, deficiente prinvind marcajele si indicatoarele, lipsa spatiilor de siguranta laterale si alte asemenea probleme.


Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si jumatate iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala si cart. Iris si Grigorescu, cu lungime de circa 17 km si diferenta de nivel sub 100 metri, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta.


Traseu propus: Piata Unirii - Bd. Eroilor - p-ta A.Iancu - str. Constanta - str. Somesului - str. Lalelelor - p-ta Abator - str. A. Pann - str. Parcul Feroviarilor - p-ta 1 Mai - str. Portelanului - str. Nadasel - Parcul Armatura - str. Oasului - str. Traian - str. Dacia - str. Gen. Dragalina - bd.1 Decembrie 1918 - str. G.Muzicescu - pista mal stang Somes - str. Miraslau - str. Paul Ioan - pista mal stg. Somes - pasarela - Parcul Rozelor - pista mal drept Somes - parcare complex Sun - bd. 1 Decembrie 1918 - pasarela - Parcul Rozelor - pista mal drept Somes - str. Uzinei Electrice - al. Stadion - str. G.Cosbuc - pista prin parc central S.Barnutiu - str.G.Baritiu - str. R.Ferdinand - str. Memorandumului - str. P.Maior - str. Napoca - p-ta Unirii.


Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).


Detalii despre MBC166 se pot gasi si pe www.ccn.ro

la adresa

https://ccncluj.blogspot.com/2024/01/marsul-biciclistilor-clujeni-editia-166.html

si pe pagina de facebook a evenimentului, la adresa:

https://www.facebook.com/events/1028841521510348/


Cluj-Napoca, 23 ianuarie 2024


Radu Mititean

director executiv CCN





Author: CCN
•12/12/2023 12:58:00 a.m.

 


MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 165


Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 16 decembrie 2023 a 165-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC165), cu plecare la ora 10:00 de pe bd. Eroilor la capatul dinspre Piata Unirii.


Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.


Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.


Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.


Exemple recente sunt modul in care s-au realizat sau se contureaza noile lucrari pe malul Somesului intre Parcul Rozelor si podul Horea, nerealizand piste pentru biciclete sau facand unele inguste, cu latime, marcaj si suprafata de rulaj variabile, cu sens unic sau fara spatii de siguranta laterale, precum si la ce se contureaza in parcul Feroviarilor sau prin PUZ Carbochim.


Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si jumatate iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala si cart.Plopilor si Marasti, cu lungime de circa 12 km si diferenta de nivel sub 100 metri, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta.


Traseu propus: Bd.Eroilor (zona monument Memorandisti, la capatul spre Piata Unirii - str. R.Ferdinand - str. G.Baritiu - pista prin parc central S.Barnutiu - str. G.Cosbuc - al.Stadion - str. Uzinei Electrice - Splaiul Independentei - str. Plopilor - str. Sunatoarei - str. Otetului - Cl. Motilor - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str. Republicii - str. A. Iancu - str. M.Lehrer - p-ta St. cel Mare - p-ta A. Iancu - Cl.Dorobantilor - str.Petofi S. - bd.21 Decembrie 1989 - sr.Paris - str. N.Balcescu - str.Constanta - str. Arges - str. I.P.Voitesti - p-ta M. Viteazu - str. R.Ferdinand - str. O.Petrovici - str. C.Daicoviciu - str. E.Isac - str. Memorandumului - str. S.Micu - str. Napoca - p-ta Unirii - bd. Eroilor.


Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).


Detalii despre MBC165 se pot gasi si pe www.ccn.ro

si pe pagina de facebook a evenimentului/


Cluj-Napoca, 11 decembrie 2023


Radu Mititean

director executiv CCN





Author: CCN
•12/11/2023 12:45:00 a.m.


NOI SI CARPATII

GANDURI DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI


Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui". Originea acestui eveniment isi are radacinile in 1992, cand a fost adoptata de ONU ”Agenda 21” al carei capitol 13 se referea la dezvoltarea montana sustenabila si managementul ecosistemelor fragile. In 2002, Adunarea Generala a ONU, cu ocazia Anului International al Muntilor, a decis ca din 2003 sa se marcheze anual ZIM in 11 decembrie sub egida FAO, pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.


Editia din 2023 are ca tema la nivel global "Reabilitarea ecosistemelor montane" https://www.fao.org/international-mountain-day/theme/en/ , ca parte din "Decada ONU de reabilitare a ecosistemelor 2021-2030" desfasurata sub egida UNEP si FAO cu scopul de a mobiliza si coordona sprijin politic, cercetare stiintifica si resurse financiare pentru o semnificativa amplificare a eforturilor de restaurare a ecosistemelor si de prevenire a unor degradari viitoare ale ecosistemelor montane.


Adunarea Generala ONU a proclamat recent perioada 2023–2027 ca fiind "5 ani de actiune pentru dezvoltarea regiunilor montane", avand printre obiective si atragerea de finantari pentru zona montana, dezvoltare "verde" ca tehnologie si abordare economica, cresterea cooperarii intre tarile muntoase, dezvoltarea stiintei si educatiei pe teme de dezvoltare montana sustenabila.


Muntii sunt esentiali pentru omenire in ansamblu, deoarece conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.


Aici cateva mesaje-cheie ale ONU pe teme montane:

https://www.fao.org/international-mountain-day/key-messages/en/

Cateva evenimente de profil dedicate editiei 2023 a Zilei Internationale a Muntelui se gasesc la:

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/en/

Si cateva exemple de publicatii ale agentiilor specializate ONU legate de munte:

http://www.fao.org/3/cc5210en/cc5210en.pdf

https://doi.org/10.4060/cc3328en


11 Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.


In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau pana de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.


Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.


Padurile Carpatilor continua sa fie taiate in moduri nesustenabile in ultimele doua decenii, si abia recent unele statistici oficiale recunosc situatia grava, afirmandu-se chiar ca au avut loc taieri nelegale mult mai mari fata de cele legale. Mai mult, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi marile impaduriri sunt inca in faza de promisiuni politice sau planificari, in schimb suprefate care se considera padure sunt adesea ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale sau de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri sau padure foarte tanara, unde natura isi revine dupa macelul din anii 90 si 2000 dar care este departe de a putea asigura toate functiile ecologice ale unei paduri mature...


Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza adesea crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar cu criza energetica declansata de conflictul dintre Rusia si Ucraina, sunt mari presiuni pe reluarea ideii de a umple golurile montane de paduri de eoliene. Si creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care a inceput deja demersurile de realizare de linii de 400kV prin munti cu trasee alese in total dispret pentru natura.


Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului, Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.


Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.


La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej și Rovina, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.


Raurile de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi".


Chiar daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul a reaparut puternic in urma crizei energetice declansate de aregsiunea ruseasca asupra Ucrainei, si multe proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului, incercandus-se chiar prin Parlament acoperirea ilegalitatilor si impiedicarea accesului la justitie al ONG de mediu pentru stoparea acestor crime ecologice.


Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in moduri deloc traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat....


Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta sau sunt parasite. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.


Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman a desfiintat institutia costozilor de arii protejate si a decis ca administrarea ariilor naturale protejate nu se poate face de catre entitati de tip ONG, non-profit, dar firmele si regiile, a caror scop este prin definitie profitul, pot insa ramane bine-mersi in postura de administrator.


In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe ori animalele cele mai viguroase....


Legislatia tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimele doua decenii ca rezolva bariera legislativa care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.


Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar multe continua sa nu aloce resursele necesare. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal complet, chiar daca in 2022 dupa decenii de blocaj demersurile legislative au inceput sa dea roade dupa ce au fost ”plimbate dintr-un sertar ministerial in altul” de peste doua decenii. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar odioase fieratanii numite "via ferrata" chiar si in zone unde nu ar avea ce cauta.


Pe de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...


Totodata, e evident ca se tolereaza in continuare sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut in trecut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, sau in muntii Tarcu de catre un multimilionar ajuns intr-o importanta functie publica, sau vedem acum ca se intampla pe Valea Sambetei din Muntii Fagarasi, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...


A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....


Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.


Cluj-Napoca, 10 decembrie 2023


Radu Mititean

director executiv

asociatia turistica sportiva civica si ecoloista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN)

www.ccn.ro





, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•12/08/2023 01:11:00 a.m.

 

NU PRIN INTERDICȚII HALUCINANTE LA ADRESA BICICLIȘTILOR

SE PROMOVEAZĂ SĂNATATEA PUBLICĂ, SIGURANȚA RUTIERĂ

ȘI MOBILITATEA SUSTENABILĂ ÎN ROMÂNIA!


Comisia juridică și Comisia pentru apărare și ordine publică a Camerei Deputaților au introdus recent, într-un proiect de lege, ce nici nu viza de fapt bicicliștii, o serie de restricții și interdicții șocante la adresa acestora, unice pe continentul european, în gravă discordanță atât cu unele reforme adoptate sau în curs de adoptare pe plan național, cât și cu politicile publice la nivel european de promovare a mobilității sustenabile și a sănătății publice prin încurajarea utilizării bicicletei în scop de transport, recreativ, turistic sau sportiv.


Cele trei prevederi aberante sunt:

- circulația cu bicicleta să fie interzisă în România oricărei persoane care nu a împlinit 16 ani, fără nici o excepție;

- bicicletele să fie obligate să circule și ziua în amiaza mare, pe timp însorit, cu far aprins spre față și lumină roșie aprinsă orientată spre spate;

- toți bicicliștii să fie obligați să poarte oriunde, tot timpul, cască specială de protecție.


Propunerile acestea contravin politicilor publice și legislației naționale recente în domeniul mobilității sustenabile și măsurilor legislative specifice, chiar dacă încă timide, adoptate de România în ultimii ani în aceeași direcție de promovare a utilizării bicicletei. Astfel, ele sunt în contradicție cu Strategia pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă și alte ținte și jaloane PNRR, precum pilonul I (Tranziția verde), Pilonul IV (Coeziune economică, socială și teritorială), Componenta C10 – Fondul local, dar și cu Planul de acțiune pentru orașe verzi (program al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare - BERD în derulare în orașe precum Craiova, Iași, Mediaș, Timișoara, cărora li s-a alăturat de curând Bucureștiul).


Nu este vorba doar de discordanța cu stategii și planuri pe termen lung, ci cu unele contractate și în curs de implementare, ci înseamnă în concret, de exemplu, sutele de milioane de euro din PNRR provenite de la UE și alocate pentru realizarea de mii de km piste și trasee velo în mare parte din județele țării, finanțările din Fondul pentru Mediu pentru infrastucturi biciclistice, fondurile cu aceeași destinație din programele de dezvoltare regională respectiv cele INTERREG (având ca autoritate de management Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației).


Amendamentele propuse sunt discordante și cu adoptarea de către Parlament în 2020 a cadrului normativ pentru parcări publice pentru biciclete, în 2022 pentru drumurile pentru cicliști, de către Guvern în 2022 a celui pentru semnalizarea și omologarea traseelor cicloturistice și integrarea României în rețeaua EuroVelo, de către MDLPA a celui de înființare a Centrului Național de Coordonare Velo și pregătirii normativelor privind proiectarea și realizarea de infractructuri velo.


Politicile europene cu care este discordantă abordarea din aceste amendamente propuse sunt reflectate, printre altele, și de Rezoluția Parlamentului European privind promovarea bicicletei, adoptată în 16 februarie 2023, de Declarația Europeană privind promovarea bicicletei, adoptată de Comisia Europeană în 4 octombrie 2023 și de Master-planul paneuropean de promovare a bicicletei, adoptat de cele 54 de țări membre ale Comisiei ONU pentru Europa (UNECE) la 18 mai 2021.


Amendamentele propuse de Comisia juridică a Camerei Deputaților și acceptate de Comisia pentru apărare și ordine publică au fost promovate în mod neconstituțional din punct de vedere al procedurilor parlamentare (încălcând principul bicameralismului), nu au la bază vreun document de fundamentare și nu au beneficiat de consultările și avizele obligatorii pentru propunerile legislative.


Efectele adoptării amendamentelor ar fi, printre altele, o scădere masivă a numărului de utilizatori ai bicicletei. O cauză va fi efectul indirect al portretizării ei ca vehicul periculos pentru viața și sănătatea utilizatorilor (din moment ce se impune în toate cazurile utilizare de echipament special de protecție și lumini de avertizare diurnă - deși în nici o țară de pe continentul european nu se impune așa ceva la biciclete). O altă cauză va fi efectul direct al obligării unor milioane de persoane să achiziționeze ”peste noapte” echipament special de protecție, ceea ce va fi tehnic imposibil pentru o perioadă apreciabilă de timp, dincolo de creșterea în acest fel a costurilor și reducerea comodității prin obligarea să poarte tot tipul la ei bicicliștii echipamente speciale de protecție, neputând fi lăsate pe bicicleta parcată. Mai mult, va fi efectul direct definitiv prin interzicerea utilizării bicicletei de către întregi categorii de vârstă, contrar angajamentelor statului român de promovare a mobilității sustenabile și de combatere a sedentarismului. Un impact specific suplimentar negativ va fi în mediul rural, unde se adăugă astfel o cauză suplimentară de abandon școlar și creșterea riscurilor prin forțarea adolescenților de 14-16 ani să recurgă la autostop din moment ce li se interzice circulația cu bicicleta.


Apelăm la membrii din Comisia pentru industrii şi servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură să nu accepte, în raportul comun către plenul Camerei Deputaților, propunerile de la punctele 8-10 din anexa la raportul preliminar al Comisiei juridice și din raportul preliminar al Comisiei pentru apărare.


Dacă totuși acel raport va fi adoptat în forma propusă de Comisia juridică și Comisia pentru apărare, apelăm la plenul Camerei Deputaților să nu adopte proiectul de lege într-o asemenea formă ci să îl retrimită la comisii pentru reanalizarea acelor texte propuse, altfel se va ajunge oricum aproape sigur la retrimiterea proiectului pentru rediscutare în Parlament sau în fața Curții Constituționale.


Ar fi păcat ca prevederile utile din proiectul de lege să fie împiedicate să intre în vigoare din cauza celor trei texte introduse intempestiv, acum, pe ”ultima sută de metri” și fără vreo consultare cu entitățile interesate și fără ca asupra acelor propuneri să se fi putut pronunța Senatul, ca primă cameră sesizată, precum și Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Guvernul și publicul interesat, cum prevede de altfel Constituția și normele de tehnică legislativă.


Detalii în ANEXA intitulată ”Prezentarea criticilor la cele trei amendamente propuse de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților prin ”raportul preliminar” din 7 noiembrie 2023 cu privire la proiectul de lege PL-x 526/2019 pentru modificarea și completarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice ”.  Notă: Acest document a fost trimis in 21.11.2023 tuturor deputaților din cele trei comisii cărora Comisia juridică din Camera Deputaților le-a propus acele amendamente, și a fost trimis și Camerei Deputatilor ca instituție, precum și comisiilor în cauză, liderilor de grup parlamentar etc. dar nici un destinatar nu a răspuns în vreun fel până acum deși au trecut două săptămâni, iar deputații din comisia de apărare au "răspuns" indirect prin faptul că au acceptat propunerile comisiei juridice...

Descărcați aici prezentul apel-comunicat în format .pdf:

https://drive.google.com/file/d/1fwOJq5b8G6ggiMJy18aH77yxBmnBJP4r/view?usp=sharing

Descărcați aici prezentul apel-comunicat în format .doc:

https://docs.google.com/document/d/1nSgiaZSB7kVvi8ka2h_QQxPfe3qtihdR/edit?usp=sharing&ouid=102452491942725413355&rtpof=true&sd=true

Descărcați aici anexa în format .pdf:

https://drive.google.com/file/d/1kmk6LMcGo7tacWlAHm25PLJ-8TQ7ZJMI/view?usp=sharing

Descărcați aici anexa în format .doc:

https://docs.google.com/document/d/1oEK6nVDovdW3TC1TBWRa6kCNz7cinG_d/edit?usp=sharing&ouid=102452491942725413355&rtpof=true&sd=true


Apel lansat la București în 7 decembrie 2023


Lista de semnatari rămâne deschisă ! În acest sens așteptăm mesaj pe adresa contact@biciclisti.ro și office@ccn.ro


Semnează:


1. Federația Bicicliștilor din România

av. Radu Mititean - președinte

contact@biciclisti.ro

0744-576836


2. Asociația HaicuBicla

Oana Turturică – președintă

oana@haicubicla.ro

0745-212004


3. Asociația Clubul de Cicloturism Napoca

Roxana Cleja - vicepreședinte

office@ccn.ro

0744-292961


4. Asociația Go4Fun

Mihai Deneș - președinte

mihai@go4fun.ro

0744-369403


5. Asociația Adevărații VeloPrieteni

Iulian Ene - președinte

info@adevaratiiveloprieteni.ro

0726-923222


6. Asociatia Club Sportiv TIBISCUS din Timișoara

Sergiu-Ioan Neidoni - președinte

cs.tibiscus@yahoo.com

0722-246014


7. Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare

János Márk-Nagy - președinte

janos@eke.ro

0721-514137


8. Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România ( OPTAR )

Marian Ivan - președinte

mariani@optar.ro


9. Asociația Urban Bike Revolution

Andrei Rusu - președinte

office@urbanbikerev.org

0775-579389


10. Asociația Institutul Cultural Independent

Costel Andriescu - președinte

contact@institutulcultural.ro

0755-182043


11. Fundația Comunitară Mureș

Sándor Gál - director executiv

info@fcmures.org

0747-865096


12. Outhentic Cycling Romania

Mircea Crisbășanu - manager proiecte

Mircea@cyclingromania.ro

0746-110033


13. Clubul de Ciclism și Ecologie IAȘIBIKE

Iordana Leahu - președinte

iasibike@yahoo.com

0754-627687


14. Asociația ROI

Mircea Crisbășanu - vicepreședinte

Mircea@aroi.ro

0746-110033


15. Asociația ARIN

Codruța Nedelcu - președinte

arininfo@gmail.com

0758-071656


16. Organizația Ecologista Neguvernamentala MARE NOSTRUM

Marian Paiu - director executiv

marian_paiu@marenostrum.ro

0241-612422


17. Asociația C.S.BIKEREHAB Constanța

Dragoș Constantin - președinte

constantinfloriandragos@gmail.com

0720-668240


18. Asociația Bate Șaua să Priceapă Iapa

George Culda - președinte

geobatesaua@yahoo.com

0722-736694


19. Asociația Club Sportiv Corvinia Deva

Miță Manolin - președinte

alex_andruuu@yahoo.com

 0745-150545