Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita duminica 9 august 2026, cu plecare la ora 9:00 din piata Unirii, din centrul mun.Cluj-Napoca, la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe partea nordvestica a Zonei Metropolitane Cluj, cu mult pedalat prin paduri, pana la limita cu judetul Salaj si cu imbaiere in Laguna Albastra.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in calitate si de structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), lansat in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca ONG-uri respectiv grup civic informal plus specialisti in ecologie si urbanism si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi.

Conceptul de IVMC a fost acceptat in primavara anului trecut ca idee si obiect de studiu si de catre autoritati in cadrul unui grup de lucru sub egida ADI ZMC Cluj (descrisa la clujmet.ro ). Este in curs de finalizare un proiect de strategie de realizare a unei prime etape de IVMC, comandat de ADI ZMC si redactat de firma METAPOLIS dupa ample consultari cu factorii interesati.

Vom pedala in acesta tura in total circa 80 de km, pe drumuri asfaltate, pietruite si de pamant, cu un total de circa 800 metri diferenta de nivel in urcus dar fragmentat pe multe urcari mai mici. Nu vor fi dificultati tehnice semnificative, dar portiunile de drum de tractor sau caruta impun o anumita experienta de pedalat pe drum nemodernizat, fiind o tura cicloturistica care pe o buna parte din traseu are caracteristici de Mountain Bike - touring si necesita o conditie fizica medie spre buna.

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 8 august 2026, a 197-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC197), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o doua ore si va viza zona centrala si pericentrala si cartierul Gheorgheni. Traseul concret este: P-ta Uniri - bd. Eroilor - p-ta A.Iancu - p-ta St.cel Mare - p-ta Baba Novac - str. M.Lehrer - p-ta T.Cipariu - bd.N.Titulescu - str. Seceratorilor - str. Muncitorilor - bd.N.Titulescu - str. S. Albini - str. Muncitorilor - str. Harletului - str.M.Veliciu - str. A. Densusanu - str. A. Sever - str. G.Heltai - str. L.Rebreanu - str. T. Ionescu - str. Zambilei - str. Crizantemelor - str. L.Rebreanu - str. Albac - str. Diaconu Coresi - str. Busteni - str. Ariesului - str. Albac - al. Rasinari - al.Padis - str. Albac - al.Azuga - str. L. Rebreanu - al, Scarisoara ( nord) - al.Baisoara - al. Scarisoara (Sud) - al.Scarisoara (nord) - al. Baita - al. Bizusa - str. L. Rebreanu - str. Unirii - al. Bizusa - al. Detunata - str. O. Fodor - str. Al.Vaida-Voevod - str. I. Negoitescu - str. C.Hogas - str. Al.Vaida-Voevod - str. Soporului - str. Al.Vaida-Voevod  - str. Unirii - bd. N. Titulescu - p-ta T.Cipariu - p-ta St.cel Mare - p-ta Baba Novac - str. Baba Novac - str. I.C.Bratianu - str. Universitatii - p-ta Unirii.

Traseul va avea ca de obicei o lungime de circa 15 km, iar, dat fiind ca se prognozeaza temperaturi ridicate, diferenta totala de nivel va fi mica. Va fi deci un traseu accesibil oricui stie sa circule cu bicicleta, cu orice tip de bicicleta. 

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

29 Iunie ar trebui sa fie in fiecare an o zi de sarbatoare, si nu doar pentru riverani, ci pentru toti cetatenii si institutiile Romaniei, pentru ca suntem un stat danubian. Sunt 32 de ani de la aniversarea semnarii Conventiei Internationale privind Protectia Raului Dunarea (in 1994) si celebrarea valorilor marelui fluviu, ce strabate 4 capitale si 10 tari si are bazinul hidrografic intins in 19 state, fiind cel mai "international" rau de pe mapamond si putand fi un izvor de bunastare si sanatate pentru oameni si mediu daca ar fi tratat cum se cuvine.

Insa, din nefericire, 29 iunie este mai degraba o zi de ingrijorare. Pentru ca, pe teritoriul Romaniei, Dunarea continua sa fie poluata, sa fie incorsetata intre diguri si pandita de noi proiecte hidrotehnice, cu luncile secate si zonele umede devenite in buna parte istorie, cu meandrele ciuntite si albia modificata pentru a fi senal navigabil, cu sturionii amenintati cu disparita si aval de Portile de Fier, viata acvatica pe ansamblu in declin, traditiile valoroase pe cale de a se pierde si turismul tot la un nivel doar simbolic, cu exceptia catorva mici zone mai consacrate, in ciuda declaratiilor sforaitoare a autoritatilor din ultimele decenii si a numeroaselor proiecte cu gir guvernamental sau international care nu au dus si spre efecte practice concrete si durabile.

Au promis mereu autoritatile romane in ultimele decenii sa refaca, macar partial, vechea lunca inundabila, esentiala si din punct de vedere ecologic, dar si pentru controlarea inundatiilor. In ultimii ani am inregistrat o noua serie de asemenea frumoase declaratii de intentie. Dar in practica nu doar ca nu au loc renaturari semnificative, dar se finanteaza refaceri si consolidari de diguri tocmai acolo unde fluviul incercase sa refaca putin din vechea maretie naturala. Si culmea ipocriziei, aceste lucrari de "regularizare", prin definitie antiecologice, au fost finantate in continuare din "Fondul pentru Mediu", deci bani utilizati tot... contra naturii!

Continua chiar Delta Dunarii sa fie agresata de proiecte agricole, dezvoltari imobiliare, braconaj si exploatari nedurabile a resurselor, desi este un unicat la nivel european care ar putea aduce mari beneficii Romaniei pe termen lung, inclusiv economice si sociale, daca ar fi gestionata durabil, nu pradalnic, si daca autoritatile centrale si locale ar coopera pentru protectia ei in loc sa se razboiasca pentru profit pe termen scurt in dauna mediului, cum s-a intamplat in mod repetat in ultimii ani.

Dar si pe Dunare in amonte de Delta nu este mai bine. Dimpotriva. Parca nu era suficient impactul negativ de mediu al barajelor Portile de Fier I si Portile de Fier II, se continua sa se preconizeze noi baraje in mai multe sectiuni, de exemplu in zona confluentei cu Oltul sau la Cernavoda, ceea ce ar reduce si mai mult sansele de supravieturie a sturionilor, carora mare parte din habitat le-a fost deja distrus prin barajele din amonte. In plus, calitatea apei Dunarii, oricum intens poluata inclusiv prin incarcarea cu nutrienti, are nevoie mare de aerare, si transformarea in apa statatoare, corelat si cu incalzirea globala, amplifica efectele negative.

Nu stim sigur daca s-a renuntat definitiv la proiectul urias de dragari, taieri de ostroave, realizarea de praguri de fund si inchideri de brate, care ar distruge ireversibil din punct de vedere ecologic cursul inferior al Dunarii, ramas ceva mai apropiat de starea naturala. Totul pentru a "facilita navigatia" si a adapta caracteristicile Dunarii la conditiile de navigatie de pe Rin, desi intensitatea actuala si cea preconizata in viitorii ani a traficului naval pe Dunarea inferioara este redusa, nejustificand proiecte de miliarde de EUR care mai si dauneaza grav mediului.

Si pentru turismul nautic, Dunarea ar putea fi o artera importanta. Nu doar pentru vase de croaziera. Insa regulile de navigatie sunt nefavorabile si facilitatile pentru ambarcatiuni turistice mici si medii sunt in continuare practic absente pe o mare parte a Dunarii romanesti, desi abunda pe portiunile superioare ale Dunarii. Turismul nautic cu mici ambarcatii are un potential imens prin faptul ca mai avem sectiuni cvasinaturale de fluviu si pentru ambarcatii turistice mici nu e nevoie de lucrari de "asigurare a navigabilitatii", dar dincolo de declaratii, nu se misca nimic semnificativ in aceasta directie.

Dunarea ar mai putea fi in Romania si o importanta axa cicloturistica, asa cum este pe cursul superior, unde sute de mii de biciclisti parcurg anual Traseul Cicloturistic al Dunarii (DCR), pe malurile ei, parte din magistrala cicloturistica transeuropeana EuroVelo6 (EV6). Aceasta ruta celebra este propusa sa continue si in Romania, pana in Delta si cu final la Constanta, pe baza propunerilor si documentatiilor elaborate in deceniile trecute de Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si sprijinite de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si organizatiile membre ale acesteia, sub egida Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF), iar in Occident exista de principiu un interes urias de a continua pedalatul de-a lungul DUnarii pana la mare...

Au existat in PNRR fonduri pentru a se finanta realizarea EuroVelo6 din Romania, dar pe unele protiuni consiliul judetean competent nu a depus cerere de finantare, si pentru celelalte portiuni desi au fost contractate, nu s-au realizate deloc sau a ramas totul la stadii incipiente, fiind practic ratata o uriasa ocazie si fiind pierdute sume imense.

Prin zona Clisurii Dunarii se preconizeaza sa treaca si o alta magistrala cicloturistica transeuropeana - EuroVelo nr.13 (EV13) care este Traseul Cicloturistic al fostei Cortine de Fier (ICT - Iron Curtain Trail), un proiect care beneficiaza de semnificativ sprijin mediatic, politic si financiar la nivel european si care ar fi o alta oportunitate de turism durabil pentru Romania. A avut finantare asigurata prin PNRR dar, la fel ca in cazul EuroVelo6, a esuat, dar se incearca salvarea proiectuli printr-o finantare INTERREG Danube gratie eforturilor Consiliului Judetean Timis.

Dupa mai mult de doua decenii de tergiversari, proiectul de hotarare de guvern care permite marcarea acestor trasee in Romania a fost adoptat in martie 2022 dar cu mari deficiente fata de forma propusa iar instructiunile de aplicare, ce trebuiau la scurt timp adoptate din ordin ministerial, nici acum nu au foste emise, astfel ca e greu de inteles cum ar putea fi, in lipsa cadrului legal specific, sa se aprobe studiile de fezabilitate si proiectele tehnice, sa se obtine avizele necesare si sa se poata emite autorizatiile de contruire si sa demareze in mod legal lucrarile pe teren intr-un mod coerent nu improvizat si haotic.

Asa ca nu putem decat sa repetam mesajul transmis si in trecut: Romania are Dunare. Multa si inca frumoasa. Si continua sa o ignore sau isi bate joc de ea din multe puncte de vedere. E timpul ca autoritatile centrale, dar si cele locale riverane sa isi schimbe radical atitudinea practica, nu doar declarativa, fata de cea care ar trebui sa fie prietena noastra DUNAREA.

Cluj-Napoca, 28 iunie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

presedinte FBR

Sambata 27 iunie 2026 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata si gratuita, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu, de aceasta data in masivul Feleac, prin Padurea Niresului pana pe Ratu Penii, cu intoarcere pe valea Garbaului, in partea centrala a Zonei Metropolitane Cluj (ZMC).

România a ajuns o țară săracă în privința arborilor monumentali, atât din localități, cât și din păduri și din alte zone, astfel că cei rămași ar trebui păstrați și protejați, fiind o mândrie dar și o valoare a patrimoniului național natural.

De curând, avem o Lege a Arborilor Remarcabili care, cu o întârziere de trei ani, este în sfârșit funcțională. Astfel, legea există din aprilie 2023 dar normele de aplicare, aprobate prin ordin ministerial, au fost publicate în Monitorul Oficial abia în 8 iunie 2026 deși ar fi trebuit să apară cel târziu în mai 2023. De acum, autoritățile sunt obligate să își facă o bază de date cu arborii remarcabili, atât din localități cât și din afara lor (cu excepția celor din pădure) și să îi protejeze.

Pe scurt, un arbore este considerat ”remarcabil” dacă îndeplinește una dintre condiții:

- Are cel puțin 160 de ani;

- Are o circumferință minimă (la 1,3 metri de sol) specifică speciei

- Are o poveste sau legendă care îi atestă importanța locală sau națională. Pot fi și arbori care au legături cu diverse personalități (Teiul lui Eminescu, de pildă).

Acea circumferință minimă este de exemplu 2 m la stejar pufos, 2,5 m la arțar, pin, tisă, 3 m la ulm, tei, ari, carpen, zadă, cer, 3,5 m la fag, paltin, molid, 4 m la brad si frasin, 4,5 m la stejar pedunculat, gorun, salcie, 5 m la plop...

Legea mai spune că oricine (cetățeni, ONG-uri, unități de învățământ....) poate solicita inventarierea unui arbore remarcabil prin transmiterea coordonatelor GPS și a unor fotografii către autorități (primărie, ocol silvic).

Avem în județul Cluj deja mulți ”arbori remarcabili” inventariați, inclusiv pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca și al comunelor din Zona Metropolitană Cluj, dar cu siguranță mulți alții așteaptă să fie identificați și semnalați. Pentru aceasta e nevoie de implicare cetățenească!

În acest sens, vă invităm sâmbătă 27 iunie dimineața la o prezentare de câteva ore sub forma unui tur ghidat în zona Făget / valea Gârbăului, să aflați mai multe de la inițiatori ai proiectului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” și de la lect.univ.dr. Viorel Arghiuș de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a UBB care este și unul dintre inițiatorii proiectului și site-ului www.arboriremarcabili.ro și a contribuit, alături de conf.dr.Tibor Hartel, în mod major la adoptarea Legii 97/2023 privind protecția arborilor remarcabili când a fost inițiată în anul 2021.

Întâlnirea este la ora 10:15 în fostul Poligon de pe valea Gârbăului, unde se ajunge din capătul cartierului Mănăștur (locul unde întorc tramvaiele, unde cei care nu vin cu autoturismul pana la fostul poligon se intalnesc la 9:30) mergand pe Drumul Sf. Ion 1,5 km până la pensiunea Roata Făget, de unde se cotește la dreapta și se mai merge pe vale pe jos sau cu autoturismul încă un kilometru până la locul de picnic amenajat în fostul loc de trageri.

După o scurtă expunere despre arborii remarcabili vom porni în turul ghidat, care trece pe la trei arbori care se încadrează în definiția celor ”remarcabili” și la care se va demostra cum trebuie măsurați, cum pot fi identificați ca specie și cum se pot documenta fotografic și GPS cu un smart phone obișnuit pentru a se verifica eligibilitatea pentru înregistrare oficială.

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 4 iulie 2026, a 196-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC196), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o doua ore si jumatate iar de aceasta data evenimentul va viza zona centrala si cartierul Gruia, cu o binemeritata oprire pe Cetatuie pentru a admira de sus orasul. In concret, traseul este: Piata Unirii - str. Regele Ferdinand - str. E.Racovita - str. Gruia - str. M.Costin - str. Cetatii - str. Lapusului - str. Gruia - str. Baia Mare - str. Cetatii - str. Calarasilor - str. Dornei - str. C.Negruzzi - str. A. Bunea - str. Calarasilor - monument pe dl.Cetatuia - str. Serpuitoare - str.Vanatorului - str. Vantului - str.Povarnisului - str. Taietura Turcului - str. N.Tesla - str. Somes - str. Vantului - str. Bradului - atr. Zarandului str. V.Carlova - str. R.Vuia - str. 11 Octombrie - str. Migdalului - str. Vanatorului - str.Trambitasului - str.11 Octombrie - str. R.Vuia - str. Buhusi - str. Suceava - str. Lemnului - str. Magaziei - str. Kovari Laszlo - str. Mecanicilor - str.Fierului - str. Magaziei - str. Conductorilor - str. Mecanicilor - str. Crisan - str. Horea - str. R. Ferdinand - p-ta Unirii.

Traseul va avea ca de obicei o lungime de circa 15 km, iar, dat fiind ca se prognozeaza temperaturi de cel mult 22 de grade, diferenta totala de nivel este mai mare ca la alte editii, de circa 300 metri total in urcus, dar separati pe mai multe portiuni avand intre ele segmente plate sau in coborare. In plus, cei care considera ca e mult pentru ei pot evita unele ”bucle” unde se coboara si se revine apoi la deal pe o strada paralela, incat pentru ei traseul va avea sub 200 metri diferenta totala de nivel in urcus.

Va fi deci un traseu accesibil oricui stie sa circule cu bicicleta, dar ar fi totusi nevoie de un pic de conditie fizica sau bicicleta asistata electric pentru cei ce au capacitate de efort foarte limitata, fiind portiuni de urcare sau coborare cu inclinatie semnificativa si fiind si deja mentionata diferenta de nivel. Tot traseul este insa pe strazi asfaltate, deci nu e nevoie de nivel semnificativ de experienta la pedalat sau de bicicleta cu roti groase sau sisteme de amortizare, dar se recomanda sa fie bicicleta cu multe viteze pentru a nu fi nevoie de impins bicicleta la deal pe portiunile mai abrupte.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o componenta recreativa prin pedalarea si prin zone cu valoare recreativa semnificativa, dealul Gruia si in special zona Cetatuie oferind largi peisaje si privire de sus asupra orasului si imprejurimilor.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de circa 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, plus diferenta de nivel semnificativa a traseului, caci aceasta editie are diferente de nivel semnificative, chiar daca ritmul este unul lent, de promenada. Astfel ca va fi totusi o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 196 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier. In plus nu exista conexiuni velo intre multe cartiere si zona centrala sau cartierelor vecine intre ele.

in mod deosebit ne exprimam dezamagirea si protestul ca, la deschiderea santierului pentru podul provizioriu dintre Splaiul Independentei si bd. 1 Decembrie 1918, pistele de biciclete de pe malul stang al Somesului respectiv portiunea vestica a celei din Parcul Central au fost pur si simplu blocate si atat, in loc sa se ofere alternative. Se putea de exemplu marca o pista provizorie alternativa celei blocate ce era adiacenta bd. 1 Decembrie, de exemplu ca si pista comuna pt pietoni si biciclisti pe trotuarul opus, si in Parcul Central se putea transforma temporar in pista comuna pentru pietoni si biciclisti aleea care de la ramificatia celei acum inchise complet duce la intersectia cu aleea Stadionului. Nici macar nu s-a semnalizat la inceputul acelor piste ca ele sunt blocate si ca biciclistii care le utilizeaza se vor trezi brusc obligati sa devina pietoni pentru portiuni semnificative...

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului

precum si pe www.ccn.ro care redirecteaza la blogul CCN

Radu Mititean

director executiv CCN

0744-576836