Author: CCN
•4/09/2024 10:57:00 p.m.

 

TURĂ GHIDATĂ LA CETATEA FETEI
pe jos, în 14 aprilie, în cadrul
campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Duminică 14 aprilie 2024, organizațiile inițiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC) invită floreștenii și clujenii la o nouă tură pe jos, ghidată, de vizitare, prezentare și documentare a potențialului ecologic și peisagistic și de recreere, turism și sport în natură cu impact redus de mediu în zona metropolitană, de data aceasta pe culmile de la sud de Florești.

Plecarea este la ora 10:00 din Florești din cartierul Cetatea Fetei și va fi un circuit cu lungime de circa 11 km, pe poteci și drumuri de căruță, prin pajiști și pădure, cu un total de 500 metri de urcuș, în jurul izvoarelor văii Ciorgăului, trecând și pe la ruinele Cetății Fetei , pe dl.Spoială și Dl.Crucei, pe la Coasta Urșilor și La Inață, cu puncte de belvedere, repere istorice și valori naturale precum un tei pucios cu circumferința trunchiului de peste trei metri...

Locul de întâlnire este intersecția dintre str.Eroilor, str. Cetatea Fetei, str. Teilor și str.Stejarului. Din Cluj-Napoca se poate ajunge acolo și cu autobuzele CTP - liniile M21 și M26, până la stația Teilor. Aici orarul și ruta respectivelor linii:
https://ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/linii-metropolitane/linia-m21
https://ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/linii-metropolitane/linia-m26

Tura este una ușoară și deci accesibilă și celor cu nivel redus de antrenament sau cu experientă sau abilități mai reduse de drumeție. Fiind totuși o excursie în natură, participanții trebuie să aibă încălțăminte comodă și mai solidă, rucsăcel de tură, haine adecvate și pentru vreme mai rece, vânt sau ploaie (inclusiv pelerină și șapcă de soare, deși prognozele meteo preconizează vreme frumoasă), cremă de soare, apă și mâncare pentru o excursie de o zi. Pot fi și scurte porțiuni cu vegetație mai deasă și traseu neclar, ce necesită grijă pentru e evita zgârieturi, urzicături sau entorse, motiv pentru care recomandăm bețe de trekking, pantaloni lungi și bocanci deși nu suntem în zonă montană.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC și din campanii asemănătoare ( cum este campania Someș Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare și testare, este și aspectul de documentare și monitorizare ca potențial de trasee de turism pedestru și cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajiști, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deșeuri, disciplina în construcții), urmând să sesizăm autorităților și presei eventuale constatări mai deosebite și să arătăm participanților și cum pot ei face sesizări pe asemenea teme dacă observă în viitor situații nedorite de acest tip.

Tura este deschisă oricărei persoane interesate iar participarea este gratuită. Organizatorii asigură doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost șef de echipă Salvamont și autor de ghiduri turistice ale zonei) și explicații pe parcurs, în rest participanții trebuie să considere că sunt pe propria răspundere, putând să se alăture sau să părăsească grupul oricând, acțiunea fiind în regim de manifestație publică cu participare deschisă, fără înscrieri sau evidență nominală a participanților, dat fiind că traseul nu cuprinde porțiuni tehnice / dificile, că zona este nemontană și are o rețea deasă de drumuri și poteci clare și din orice punct este mai puțin de 2 km până în zona construită a Floreștiului și in alte direcții ai la sub o oră de mers tot sate sau șosele asfaltate.  

Este o ocazie în plus de a cere rezidenților din zonă să se implice pentru a-și proteja zestrea naturală a Floreștiului și împrejurimilor și autorităților locale și celor de mediu să vină în întâmpinarea propunerilor societății civile pentru ca Floreștiul să își conserve mai bine natura periurbană și să se poată bucura de ea cât mai mulți locuitori din Florești și din localitățile din apropiere.

De aceea invităm și presa și reprezentanții Primăriei și candidații la funcția de primar sau consilier local al com. Florești să participe la acest tur, o bună ocazie de a discuta despre oportunitatea unor măsuri pentru o mai bună gestionare a zonelor extravilane de tip păduri și pajiști de pe teritoriul comunei Florești, încât să se conserve valorile naturale și să le ofere un cadru plăcut de recreere, sport și odihnă și locuitorilor și turiștilor.

Organizatorii sunt asociațiile Societate Organizată Sustenabil (SOS)
https://www.facebook.com/somesulnostru ,
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN)
www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
și grupul civic Alergători Începători Cluj
https://www.facebook.com/groups/201486793684258
iar detalii despre inițiativa IVMC se pot citi la:
https://www.facebook.com/InelulVerdeMetropolitan/about_details

Tura este a doua din seria celor pe jos din campania IVMC24 (prima fiind în zona dl.Lombului în 16 martie https://www.facebook.com/events/2734655466686280/ ) și este complementară celor de alergare sau biciclisitice ( cum a fost cea din 31 martie https://www.facebook.com/events/394899723410101/ ) și se corelează cu acțiuni asemănătoare desfășurate în alte zone metropolitane din România de organizații din Rețeaua pentru Natură Urbană, structură din care fac parte și CCN și SOS.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului:
https://www.facebook.com/events/7394680020570230/
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro

Cluj-Napoca, 9 aprilie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN


 

 

Author: CCN
•4/06/2024 11:30:00 a.m.

  

ZIUA MONDIALA A SANATATII SI BICICLETA

 

 

1.       Semnificatia zilei de 7 Aprilie si relevanta ei biciclistica

 

7 Aprilie este Ziua Mondiala a Sanatatii, in care ar trebui constientizat, mai mult ca in alte zile, ca o problema de sanatate publica tot mai ridicata in foarte multe tari, inclusiv in Romania, este sedentarismul, cu tot lantul lui de consecinte. Si ar trebui inteles si ca, pentru omul urban modern, utilizarea bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare, precum si utilizarea ei in scop recreativ pentru o petrecere activa a timpului liber, sunt o optiune oportuna pentru a mai compensa din aceste dezavantaje ale epocii actuale.

 

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), una din importantele agentii specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite, a proclamat ca, incepand din 1950, ziua de 7 aprilie va fi  "Ziua Mondiala a Sanatatii", data fiind aleasa pentru a marca adunarea generala de constituire a OMS, tinuta in anul 1948. Toate cele 194 state membre OMS marcheaza aceasta zi.

 

Tema editiei din 2024 este "Sanatatea mea - dreptul meu" subliniind ca toti oamenii au dreptul la sanatate si ar trebui sa se bucure efectiv de acest drept. Mai multe detalii se pot citi la: https://www.who.int/campaigns/world-health-day/2024

 

Daca in tarile in curs de dezvoltare, cele mai mari probleme raman bolile infectioase, subnutritia, lipsa de acces la apa potabila si a servicii medicale de baza, in statele dezvoltate problemele sunt mai ales bolile cardiovasculare, cancerul, obezitatea si alte asemenea generate in mare parte de stilul de viata nesanatos al "omului modern" urban, caracterizat prin sedentarism si alimentatie nesanatoasa. 

 

Se vorbeste tot mai mult de nutritie, diete, reducerea consumului caloric, dar mult prea putin de efortul fizic, care dincolo de consumarea caloriilor ingerate este esential pentru sanatatea sistemului cardiovascular si osteomuscular, dar cu influenta asupra practic tuturor sistemelor biologice din organismul uman. Omul modern din mediul urban are tot mai putin timp sa faca sport - sa mearga la jogging, la inot, sa practice jocuri sportive sau sa mearga la o sala de fitness, iar activitatea profesionala este tot mai statica. Ce ar fi de facut?

 

O solutie avantajoasa de crestere a activitatii fizice cotidiene, cu un raport excelent cost - beneficiu si fara alocare de timp zilnic extra pentru sport, este adoptarea unei mobilitati urbane active, pietonale si mai ales biciclistice, precum si petrecerea weekendurilor si vacantelor in mod activ, inclusiv prin lungi excursii pe jos sau pe bicicleta, unde arzi in mod placut mii de calorii in loc sa urmezi diete severe sau sa platesti abonament la vreo sala de fitness ca sa transpiri intre patru pereti in loc sa fii in natura...

 

2.       Avantajele pentru sanatate a utilizarii bicicletei

 

2.1     Privire de ansamblu

 

Bicicleta aduce indirect multe avantaje pentru sanatate. Astfel, ea are o foarte mare eficienta spatiala, in sensul ocupa mult mai putin spatiu decat un autoturism, atat in deplasare cat si cand stationeaza. Prin urmare sunt mai putine ambuteiaje, mai mult loc pentru spatii verzi, deci mai putina poluare. De asemenea, este cel mai eficient energetic mod de deplasare terestra, fie ea motorizata sau nemotorizata, deci inseamna mai putin consum de energie din surse neregenerabile, ceea ce duce tot la mai putina poluare. In plus, este o forma de transport care nu polueaza nici fonic nici nu emite noxe, iar producerea si respectiv dezafectarea polueaza mult mai putin decat la un autoturism. Toate aceste consecinte au un evident impact indirect asupra sanatatii publice. Dar bicicleta are si avantaje directe de sanatate: Este pentru multi locuitori unica ocazie de a avea si activitate fizica in fiecare zi, iar, in plus, un grad ridicat de utilizare a bicicletei reduce si riscul general de accidente.

 

2.2     Prejudecati privind bicicleta si sanatatea

 

Exista numeroase prejudecati cu privire la utilizarea bicicletei din punct de vedere al sanatatii - ca duce la afectiuni locomotorii, la inhalare sportia de poluanti atomosferici, la afectiuni genitopelviene, ca riscul de accident e prea ridicat etc. Si se discuta sau chiar promoveaza multe solutii ineficiente sau false. Toate acestea protretizeaza public in mod nemeritat bicicleta ca un vehicul incomod si potential periculos pentru viata si sanatatea utilizatorului,

 

Astfel, de exemplu, multi mai cred in mod eronat ca daca circuli mult cu bicicleta, poti avea probleme cu genunchii sau spinarea sau alte probleme ale aparatului locomotor, desi in realitate ele apar doar daca mergi mult pe o bicicleta cu cadrul prea mic, sau cu saua reglata prea jos sau prea sus, cu bratele pedalelor prea lungi sau alte asemenea inadecvari ale bicicletei la corpul utilizatorului si modul de utilizare a bicicletei.  Multi isi inchipuie ca statistic biciclistul inhaleaza mai multe gaze toxice si pulberi decat daca s-ar deplasa pe jos sau cu un autoturism pe aceeasi ruta. 

 

Multi mai cred ca statul mult in sa poate crea probleme de potenta masculina sau de sensibilitate genitala la femei, desi in realitate doar daca stai prea mult pe o sa nepotrivata poate avea efecte negative - de exemplu daca ai o bicicleta de oras sau de cicloturism, sau alta cu pozitie inalta a corpului, sau pedalezi toata ziua sau zile intregi, insa in mod prostesc folosesti pentru asta o sa ingusta si tare, destinata de fapt numai cursierelor sau utilizarii in stil sportiv, cand se sta putine ore pe bicicleta si greutatea corpului sta in mica masura pe sa, pentru ca e repartizata mai ales pe membre.

 

Se supaestimeaza mult si riscul statistic de accident, care procentual e de fapt in scadere in ultimii ani si in Romania, cresterea numerica absoluta de cateva zeci de procente fiind supracompensata de cresterea de sute de procente a numarului de biciclisti activi. Se prezinta mereu public numere absolute de accidente cu biciclisti, fara a face necesara ponderare cu procentul biciclistilor in totalul persoanelor care de deplaseaza pe drumurile publice si mai ales cu distantele parcurse. O prezentare corecta - rata de accident la unitatea de distanta parcursa cu bicicleta - ar dovedi ca statistic deplasarea cu bicicleta este mai sigura chiar si decat mersul pe jos, oricat de neverosimil poate parea celor neinformati.

 

2.3     False solutii

 

In materie de false solutii, se poate da ca exemplu tipic campania mediatica si de legiferare dusa de unele autoritati si cercuri de interes economic, sub masca preocuparii pentru sanatatea publica, in sensul instituirii obligativitatii purtarii castii de catre toti biciclistii in toate imprejurarile. Tarile care au introdus asemenea obligativitate generale (de exemplu Australia) au cunoscut o scadere dramatica a numarului de biciclisti cu un efect de ansamblu negativ asupra sanatatii publice prin pierderea avantajelor aduse de utilizarea frecventa a bicicletei de catre multi cetateni, si chiar s-a inregistrat si o crestere statistica a accidentelor rutiere implicand biciclistii. E dovedit si ca, in caz de accident grav in care e implicat un autovehicul, casca pentru biciclisti rarissim previne moartea sau trauma craniocerebrala grava, in schimb casca poate agrava accidentul prin leziuni rotationale.

 

Dealtfel, multe studii invocate de autoritatile diverselor tari in sprijinul campaniei pro-casca au fost dovedite intre timp ca false si au fost retrase, si nu s-au confirmat beneficiile pentru sanatatea publica, invocate intial pentru a incalca principii de etica si echitate. De aceea societatile medicale de specialitate nu sprijina asemenea campanii si niciun stat european nu a introdus o obligativitate generala de purtare a castii pentru biciclilsti, insa autoritatile romane au introdus in legislatia rutiera ideea, deocamdata cu statut de recomandare, si cocheteaza in continuare cu ideea de obligativitate.

 

2.4     Beneficiile cardiovasculare si respiratorii

 

Utilizarea bicicletei aduce importante beneficii cardiovasculare si respiratorii. Astfel, contrar credintelor mai vechi, o cantitate zilnica relativ redusa de efort fizic moderat sau chiar usor poate asigura o influenta benefica seminificativa asupra aparatului cardiorespirator. De exemplu, un studiu britanic pe 10.000 persoane varstnice a identificat un nivel de risc de boli coronariene cu 50% mai redus la cei care pedalau in medie minim 30 mile / saptamana fata de cei sedentar. S-a dovedit in multiple studii si ca, in medie, un biciclist inhaleaza de fapt mai putine elemente nocive decat ocupantul unui autoturism si chiar decat un pieton, pentru strabaterea aceleiasi distante / rute urbane, astfel ca a circula cu bicicleta de fapt, printre altele, previne, nu creste riscul de afectiuni iritiative ale cailor respiratorii.

 

2.5     Beneficiile locomotorii

 

Pe linie de beneficii locomotorii, s-a dovedit ca mersul pe bicicleta are efecte pozitive asupra scheletului si asupra multor articulatii, prin solicitari repetate de intensitate redusa / medie, fara socurile si solicitarile intensive “de varf” pe care le provoaca alergarea sau alte sporturi. Mersul pe bicicleta stimuleaza si antreneaza echilibrul si coordonarea si solicita o mare parte din muschii scheletici ai organsimului (nu doar cei ai membrelor inferioare), precum si miocardul, si este un efort de anduranta, cu beneficiile de rigoare.

 

2.6     Beneficiile neuropsihice, metabolice si imunitare

 

In materie de beneficii neuropsihice, mersul pe bicicleta stimuleaza atentia distributiva, asigura o interactiune mai directa cu alte persoane si cu mediul iar biciclismul, prin caracteristicile sale, reduce stresul, tensiunea psihica, conferind un tonus bun, pofta de viata si de munca.  In fine, exista si beneficii metabolice si imunitare. Astfel, mersul zilnic pe bicicleta contribuie la evitarea supraponderalitatii si la prevenirea altor dereglari metabolice si are un efect pozitiv asupra sistemului imun, nu doar pe linie antiinfectioasa, ci fiind dovedita si contributia la preventia anumitor tipuri de cancer.

 

2.7     Beneficiile contributiei la depoluare

 

In plus este notoriul efect sanogen al depoluarii atmosferice urbane, pentru ca bicicleta are emisii zero de noxe in timpul deplasarii si imobilizarii, si cum si poluarea fonica si generarea sau antrenarea de pulberi este mult mai redusa fata de un autovehicul, fiecare biciclist in plus inseamna mai putina poluare si deci ameliorarea conditiilor urbane de mediu, ce produce efect pozitiv pe sanatatea tuturor.

 

2.8     Efectul “sigurantei numerice”

 

Este dovedit stiintific ca, pe masura ce creste numarul absolut de utilizatori cotidieni ai bicicletei in mediul urban, si creste procentul lor in ansamblul participantilor la trafic, chiar daca nu se imbunatateste infrastructura, legislatia sau abilitatile biciclistilor, totusi scade treptat procentul de accidente de circulatie care implica biciclistii si apoi scade si numarul absolut de accidente, prin efectul de "siguranta numerica" ("safety in numbers") deoarece soferii si pietonii se obisnuiesc cu prezenta biciclistilor si nevoia de a ii respecta.

 

2.9     Concluzii privind efectul bicicletei asupra sanatatii

 

Efect global al utilizarii bicicletei asupra sanatatii publice este unul pozitiv si dincolo de actuala perioada de pandemie, ducand la cresterea sperantei de viata si a calitatii vietii. Bicicleta este o parte a solutiei la problemele de mobilitate urbana si de mediu, iar beneficiile depasesc mult riscurile si costurile pe ansamblu. Bicicleta este nu doar un vehicul sanatos, ci o cale de a promova sanatatea, beneficiile de sanatate depasind riscurile de sanatate. Utilizarea bicicletei in orase trebuie promovata nu pentru a satisface nevoile biciclistilor, ci ale intregii comunitati

 

3.       Situatia din Romania

 

Pe linie de sanatate publica, Romania este intr-o situatie de neinvidiat, pentru ca imbina dezavantajele tarilor subdezvoltate si in curs de dezvoltare, cu cele ale statelor dezvoltate. Astfel, avem o stare poasta a sistemului de asistenta medicala, dar si a celui educational si de asistena sociala, a celui de protectia consumatorului si de control sanitar, a infastructurilor pentru asigurarea apei potabile de calitate si de gestiune a apelor uzate si deseurilor, si avem o crescanda stare de saracie si incultura in paturi tot mai largi ale popultiei, ceea ce face sa fie prezenta inca patologie tipica de Lumea a III-a, nu de stat membru UE.

 

Insa avem, mai ales in mediul urban, problemele de sanatate ale statelor dezvoltate. Astfel, cetatenii Romaniei, si in special copii din mediul urban, merg mult prea putin pe jos si cu bicicleta, in schimb stabilesc mereu noi recorduri la statul la televizor si la jucatul calculator, pe langa orele in banca la scoala, sunt dusi la scoala mereu cu "mama-taxi" sau in cazul cel mai bun cu mijloace de transport public, cei mai mari isi petrec serile si weekendurile prin cluburi sau in mall sau la picnic static si grataristic, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali. Iar la adulti si varstnici sedentarismul este in plina inflorire, gratie schimbarii profilului de activitate economica a tarii, mecanizarii multor munci care erau in trecut fizice si fenomenului de motorizare a mobilitatii, dar si din cauza unor probleme de perceptie, de aspiratii si valori sociale pervertite.

 

4.       Ce fac autoritatile romane ?

 

In Romania, politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins procente alarmante, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit greu de realizat din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar dusul lor apoi, de mana, pana in sala de clasa.

 

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita  introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

 

Proiectele legislative de substanta care isi propun masuri de incurajare a mersului pe bicicleta sunt blocate in Parlament sau la nivel interministerial, in ciuda declaratiilor de preocupare pentru sanatatea publica pe care le proclama conducerea institutiilor fundamentale ale statului, iar autoritatile judiciare trateaza cu dezinteres ilegalitatile carora la cad victima biciclistii, de la furturile de biciclete la accidetele rutiere in care au fost victime. In schimb este in procedura parlamentara in Camera Deputatilor, in postura de camera decizionala, un proiect de lege unde doua dintre cele patru comisii parlamentare sesizate pentru raport propun intrerzicerea circulatiei cu bicicleta pana la varsta de 16 ani, obligatie permanenta generala de purtare a castii pt biciclstii ramasi, obligatia de a avea farul la bicicleta aprins si ziua in amiaza mare si alte aberatii incredibile...

 

Organizatiile neguvernamentale din Romania, data fiind penuria de resurse si lipsa de sprijin si cooperare din partea autoritatilor, nu pot compensa lipsa de actiune a acestora, putand doar sa suplineasca in masura redusa, prin advocacy, programe-pilot proprii si furnizare de know-how deficitul de actiune a sectorului public.

 

5.       Ce fac autoritatile altor tari ?

 

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ sau a unor proiecte-pilot initiate de ONG-uri.

 

Si pentru adulti, majoritatea statelor europene dezvoltate au politici guvernamentale de incurajare a unei mobilitati active, inclusiv prin parghii fiscale si programe speciale de tipul "cycling to work" in care incurajeaza deplasarea la si de la locul de munca cu bicicleta in locul deplasarii automobilistice, din motive de sanatate publica dar si de mediu si de combaterea congestiei traficului rutier urban si periurban, prim masuri de stimulare directa a angajatilor dar si masuri care vizeaza convingerea angajatorilor sa ofere facilitati, cum ar fi posibilitati atractive de parcare acoperita a bicicletelor, dusuri si vestiare, oferirea de biciclete de serviciu sau de compensatii financiare pentru venirea cu bicicleta la locul de munca etc.

 

Exista in alte tari si politici si programe guvernamentale de incurajarea utilizarii bicicletei de catre persoanele in varsta si de cele cu dizabilitati motorii, in efortul de a ii atrage si mentine la un nivel de activitate fizica benefic pentru ele si implicit si pentru societate, caci duce la scaderea multor costuri directe si indirecte. De la scoli si programe de mers cu bicicleta specializate pe asemenea categorii sociale, pana la subventionarea achizitiei de biciclete si adaptarea infrastructurii la nevoile specifice ale acestor persoane, care se descurca mai greu sau deloc cu piste de biciclete inguste, cu viraje stranse, cu denivelari sau inclinari mari, timpi redusi de culoare verde sa semafor si alte probleme de calitate a infrastructurilor pentru circulatia bicicletelor.

 

6.       Ganduri de final

 

Ar trebui ca 7 Aprilie sa dea de gandit si cum sa avem o viata mai activa fizic. Atunci va fi usor de vazut cum o mobilitate urbana activa, cu mult mers pe jos si pe bicicleta, poate fi o semnificativa parte a solutiei. Daca autoritatile vor inceta sa faciliteze traficul motorizat si vor incepe in sfarsit sa promoveze efectiv, inclusiv prin infrastructuri adecvate, circulatia pietonala si biciclistica.

 

Cluj-Napoca, 6 aprilie 2024

 

dr. Radu Mititean

director executiv CCN

presedinte FBR


0744576836

office@ccn.ro

contact@biciclisti.ro






 

, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•4/04/2024 02:15:00 a.m.


PEDALARE DE PRIMAVARA PE MALUL SOMESULUI IN CLUJ
TURA VELO 6 APRILIE

Sambata 6 aprilie 2024, cu plecare la ora 8:30 din Piata Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic in Cluj-Napoca, din zona capat Grigorescu pana in zona Someseni / Emerson.

Vom pedala in total circa 30 km cu un total de doar 150 metri diferenta de nivel in urcus, prin Cluj-Napoca, pe strazi asfaltate si cateva sute de metri drumuri pietruite sau zone de santier si pe diguri, astfel ca este accesibil si celor cu nivel redus de antrenament sau cu experienta sau abilitati reduse de pedalat pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate redusa si tehnic dar si ca efort necesar.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in Cluj-Napoca, prin cartierele Grigorescu, Manastur, zona centrala, Someseni, Bulgaria si Iris, din dreptul strandului Sun, de la capatul vestic al Clujului, pana in Emeson din Someseni, in nord-estul orasului.

Se va pedala mai intai din zona centrala pe malul stang al Somesului pana in cartierul Grigorescu, cu revenire pe malul drept, iar apoi se va pedala de-a lungul Somesului prin zona Parcului Feroviarilor si prin spatele Oserului pana in zona podului Cpt.Grigore Ignat, in Someseni, cu revenire prin Parcul Tineretului pana la p-ta 1 Mai, unde urmeaza sa se soseasca in jurul orei 12:00.

De aici, participantii sunt invitati sa participe in continuare la un alt eveniment organizat de Căși sociale ACUM / Social housing NOW, European Action Coalition for the Right to Housing and to the City şi Someș Delivery, axat pe probleme de mediu, locuire si mobilitate la Somes, titlul lui fiind ”Tur ghidat Carbochim - Somes: vrem mediu construit verde, spatii & locuinte publice accesibile tuturor” si include ” si include o vizita in parcul Armatura si lansarea unei noi editii a ziarului Somes Expres in care exista si articole legate de mobilitatea velo pe axul Somesului, detalii despre eveniment putand fi citite la

Tura velo propusa de CCN pentru aceasta dimineata de sambata 6 aprilie este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe multe sectiuni din sectorul dintre Gilau si Apahida, printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, care pare sa se indrepte intr-o directie buna, dar din pacate alte portiuni nu sunt cuprinse in proiectul acesta pentru ca deja au facut obiectul unor proiecte izolate, deja aprobate sau in avizare, sau pretins finalizate, unde nu s-a tinut cont de nevoia asigurarii unei continuitati pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a compromis deja partial rezultatul final, cum vedem deja pe sectiunea dintre Parcul Rozelor si Sala Sporturilor sau cum a ajuns Parcul Armatura sau Parcul Feroviarilor si se contureaza zona Carbochim...

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.

Este o revenire in zona dupa ture watchdog anterioare, cum au fost in 10 septembrie si 25 noiembrie 2023, in 1 ianuarie si in 28 ianuarie, urmand a se compara situatia actuala cu cea din iarna, tinand cont ca Primaria a anuntat inca de la final de 2023 ca ar fi facut receptia proiectului de reamenajare a malurilor Somesului intre Parcul Rozelor si str. Horea desi proiectul in mod evident nu era finalizat si apoi s-a zvonit ca iar s-a amanat totul, probabil pentru vreo inaugurare electorala a unor lucrui pe alocuri prost facute.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Traseul se poate in principiu parcurge cu orice tip de bicicleta si se recomanda un nivel totusi macar mediu de abilitati de pedalat, fiind pe drum public in oras dar si portiuni scurte de drum de pamant sau pietruit sau inierbat.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant si eventual si cu ceva precipitatii. Si evident ceva apa, ceva mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de mai multe ore, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera. Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in interiorul localitatii Cluj-Napoca.

Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru care continua si in 2024 si care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Apahida si Gilau ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe pagina de Facebook a evenimentului

Cluj-Napoca, 4 aprilie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN











, , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•4/03/2024 11:51:00 p.m.
Adoptarea
DECLARATIEI EUROPENE
privind
UTILIZAREA BICICLETEI


Miercuri 3 aprilie 2024, Comisia Europeana a anuntat adoptarea mult-asteptatei Declaratii Europene privind Utilizarea Bicicletei (”European Declaration on Cycling”), rezultatul unor lungi si intensi ani de demersuri din partea Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si altor coalitii, sprijinite de organizatiile nationale si locale de biciclisti din toate tarile UE, si apoi de negocieri in interiorul Parlamentului European si intre guvernele tarilor membre UE dar si negocieri interinstitutionale intre Comisie, Consiliu si Parlament.

Declaratia este structurata pe un preambul si opt capitole si este un document politic, dar care deschide drumul spre o mai mare implicare a UE in reglementarea utilizarii bicicletei si facilitatilor pentru aceasta prin intermediul Directivelor UE si Regulamentelor UE, dar si pentru finantarea de infrastructuri si pentru promovarii utilizarii bicicletei, subiect care pentru multe decenii fusese considerat de autoritatile UE ca de interes doar local si national, iar un ultimul deceniu a fost acceptat dar ca o componenta secundara inclusa in diverse alte domenii precum mediu, sanatate, infrastructura, dezvoltare regionala, fara a avea o abordare unitara si coerenta.

Declaratia vizeaza necesitatea adoptarii si imbunatatirii de politici publice pentru promovarea utilizarii bicicletei, incurajarea mobilitatii sanatoase, incluzive si accesibile inclusiv a celei biciclistice, dezvoltarea cantitativa si calitativa a infrastructurii pentru circulatia bicicletelor si altor dotari, amenajari si facilitati specifice velo, marirea investitiilor in sfera biciclistica, imbunatatirea sigurantei rutiere si securitatii pentru biciclisti in general, dezvoltarea industriei velo in Europa si a sectarelor economice legate de biciclete, sprijinirea transportului multimodal ce implica si bicicleta si promovarea cicloturismului si imbunatatirea colectarii de date statistice referitorare la bicicleta in Europa.

Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si, prin intermediul ei, organizatiile membre, dat fiind ca FBR este, din Romania, singurul membru ”plin” al ECF., au fost implicate in demersurile de redactare a proiectului de declaratie si de promovare a adoptarii lui, inclusiv prin persuadarea autoritatilor guvernamentale romane si europarlamentarilor din Romania, la fel ca in cazul altor documente la nivel UE de interes pentru biciclete, inclusiv diverse directive si regulamente UE.


Radu Mititean
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)
director executiv - Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN)
0744-576836
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/29/2024 05:03:00 a.m.

 

PEDALAND PE DEALURILE FELEACULUI

 - TURA VELO IN 31 MARTIE

Duminica 31 martie 2024, cu plecare la ora 8:30 de la capatul tramvaielor, din cart.Manastur, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe dealurile din masivul Feleac, la sud-vest de Cluj, prin Faget, Saliste si Valisoara, cu intoarcere pe vl.Fenesului si Somesului Mic, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean.

Vom pedala in total circa 55 de km, de data aceasta integral pe drum asfaltat, fara dificultati tehnice dar cu un total de circa 650 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie dar nu necesita abilitati mai avansate de deplasare cu bicicleta, fiind o tura cu dificultate usoara ca tehnica de pedalat.

Plecarea va fi din coltul sud-vestic al Clujului, in cartierul Manastur, la capatul liniilor de tramvai ( intersectia dintre str. Bucuim, str. Primavarii si Drumul Sf. Ion), dimineata la 8:30. Atentie la schimbarea orei in noaptea de sambata spre duminica, ora 3 devenind ora 4 !  Traseul este in circuit, preconizandu-se intoarcerea la locul de plecare in spre seara, cel tarziu la ora 18:30. Prognoza meteo indica soare si temperaturi care la amiaza vor atinge 25 de grade, dar dimineata si spre seara poate fi racoare.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor portiuni din dealurile Feleacului - zona la sud-vest de Cluj-Napoca, a padurii Faget si platoului Feleacului si versantului vestic al acestuia, trecand pe langa sau prin satele Salicea, Saliste, Prunis, Valisoara, Vlaha, Stolna, Luna de Sus si Floresti.

Va fi si prezentarea zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara integral pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, trekking sau gravel pentru ca sunt portiuni mai lungi de urcus, altminteri fiind bune si biciclete de sosea, cu roti inguste, Nu ne nevoie de abilitati de padalat pe teren variat, fiind tura de asfalt, dar lungimea traseului si diferenta de nivel cere o conditie fizica cel putin medie, chiar daca vom pedala in ritm lejer si cu multe pauze.

Desi se anunta vreme frumoasa si calda, fiind totusi martie, participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant, apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta relativ mica de localitati si se desfasoara pe drumuri publice asfaltate, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau ce pun probleme din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean"  - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi. Tura velo din 31.03.2024 este prima din acest an ( IVMC24 - TV01) , urmand sa mai fie organizate si alte asemenea ture cu bicicleta, dar si ture pe jos ( prima a fost in 16.03.2024 in zona Lomb - IVMC24 - TP01) si in alergare.

Campania IVMC este derulata in 2024 de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe pagina Facebook a CCN https://www.facebook.com/ccn.ro si a 
campaniei Inelul Verde Metropolitan Clujean:
https://www.facebook.com/InelulVerdeMetropolitan

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836




, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/20/2024 10:05:00 p.m.


ZIUA MONDIALA A APEI -22 MARTIE - SARBATOARE SAU DOLIU ? 


SARBATOARE SAU DOLIU ?

22 Martie este Ziua Mondiala a Apei (WWD) http://worldwaterday.org/ . In 2024 este a 31-a editie a acestui eveniment marcat sub egida Organizatiei Natiunilor Unite. La nivel mondial, 22 martie este o zi de reflectie, de dezbateri, de constientizare, de cautare a solutiilor la problemele tot mai grave actuale si viitoare in domeniul apei. Autoritatile din Romania insa vad de multe ori aspectul festivist, si o considera o zi de sarbatoare, de raportat cati bani am mai atras si cheltuit "pentru ape", desi inseamna de regula "pe turnat betoane". De fapt ar trebui sa fie o zi de ingrijorari. Pentru ca, atat pe plan mondial, cat si in Romania, apele - desi sunt considerate seva vietii - sunt tratate de omenire cu neglijenta. Ba chiar cu iresponsabilitate criminala. 

Se recunoaste ca avem deja o criza a apei nu doar in tarile cu clima arida, ci si in majoritatea tarilor din zona temperata, inclusiv in Romania. O criza cantitativa si calitativa. O criza ce vizeaza si apele subterane, dar si cele de suprafata. O criza care ameninta si omul, nu doar prin degradarea componentelor acvatice ale mediului, ci si direct, prin amenintarea la adresa asigurarii apei necesare agriculturii, industriei si altor nevoi umane, inclusiv apei potabile pentru populatie. E timpul ca toti oamenii sa se trezeasca la realitate, in frunte cu autoritatile publice, si sa inteleaga ca in stilul actual riscam sa simtim in viitorul apropiat marile probleme ale apei...

Epidemiile vin si pleaca, razboaiele la fel, crizele politice evoluează, cele economice sunt depasite după cativa ani, dar crizele de mediu in general si criza apelor poate fi pe termen foarte lung sau ireversibila, motiv pentru care ar trebui să beneficieze de mult mai multa atentie din parte autoritatilor dar si a cetatenilor. 

DE ACTUALITATE MAXIMA: APA PENTRU PACE

Tema din 2024 pentru Ziua Mondiala a Apei este ”apa pentru pace”. Apa poate aduce pace sau genera conflicte. Cand apa este putina sau poluata sau cand oamenii nu au suficient acces la apa, tensiunile se accentueaza. Cooperarea pentru gestionarea apei insa poate aduce o echilibrare a nevoilor si mai multa stabilitate in lume. Prosperitatea si pacea sunt dependente de apa. Cum statele trebuie sa gestioneze schimbarile climatice, migratiile in masa si instabilitatea politica, trebuie sa puna puna cooperarea internationala pe teme de ape in miezul planurilor lor. Apa poate scoate tara sau regiune din criza, poate crea armonie intre comunitati si tari unindu-le in jurul unui tel comun - gestiunea sustenabila si echitabila a apelor - plecand de la Conventiile ONU privind apele la nivel international, pana la actiuni la nivel local. 

Multe razboaie din epoca moderna si multe tensiuni politice si militare existente au la baza problema apei, chair daca faptul nu este decat rareori declarat si acceptat public. Intalnim asemenea tensiuni in multe zone ale Asiei, Africii, dar si in America de Sud si, chiar daca nu cu potential imediat de generare de conflicte miliare majore, tensiuni de acest tip sunt prezente chiar si pe continentul nord-american si cel european. Apa poate fi declansator de conflict, arma dar si victima.

EVOLUTII RECENTE ALE EFORTURILOR INTERNATIONALE

Disfunctiile din intreg ciclul apei submineaza progresele in toate domeniile majore, de la sanatate la foamete, de la asigurarea de locuri de munca la egalitatea de gen, de la educatie la industrie, de la dezastre naturale la probema pacii si razboiului. Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 6 din "Agenda 2030" Adoptata de ONU in 2015 viza asigurarea, pana in 2030, a accesului la apa curata pentru toti oamenii de pe glob, insa la acest moment atingerea acestui obiectiv pare tot mai putin fezabila in termenul propus, astfel ca este nevoie de un efort general concertat, de la organizatii mondiale si guverne pana la fiecare om in parte. 

In acest sens, La Conferinta ONU pe tema Apei, care a avut loc in 22-24 martie 2023 la New York, si care a fost cel mai mare eveniment de profil din ultimii 50 de ani, cu peste 10000 de participanti, s-a adopat "Agenda de Actiune pentru Apa".  https://www.unwater.org/ si s-au inregistrat peste 700 de angajamente https://www.un.org/sustainabledevelopment/blog/2023/03/press-release-historic-un-conference-marks-watershed-moment-to-tackle-global-water-crisis-and-ensure-water-secure-future/

A 38-a reuniune a structurii ONU specializate pe teme de apa ( UN-Water ) a avut lor in 18-19 august 2023 la Stockholm, in Suedia, https://www.unwater.org/news/38th-un-water-meeting.  In 18-19 septembrie 2023 a avut loc la New York reuniunea de varf privind Obiectivele de Dezvoltare Durabila ( ODD / SDG) in care ODD 6 legat de ape a fost un subiect foarte important. 

La Conferinta ONU pentru schimbari climatice ( COP 28) din decembrie 2023, au avut loc peste 150 de sesiuni si evenimente pe teme de ape si s-a obtinut integrarea problemei apei in documentul GCA ( ”Global Goal on Adaption”) https://www.unwater.org/news/who-cop28-achieves-milestone-integration-water-sanitation-health-and-food-systems-global-goal

In fine, a 39-a reuniune a UN-WATER avut loc in 12-13 martie 2024 la Roma https://www.unwater.org/news/39th-un-water-meeting  discutandu-se si pregatirea conferintei ONU pe teme de ape in 2026. 

Preocuparile mai intenese pe teme de ape la nivel mondial nu au aparut doar in ultimii ani. Astfel, in Decembrie 2016, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat in unanimitate rezolutia “Decada Internationala (2018–2028) de Actiune – Apa pentru Dezvoltare Durabila” pentru a sprijini punerea unui mai mare accent pe ape în urmatorul deceniu. Subliniind ca apa este un element esential pentru dezvoltarea durabila si pentru eradicarea saraciei si foametei, statele membre ONU au exprimat profunda ingrijorare pentru lipsa de acces la apa potabila sigura, canalizare si igiena, precum si cu privire la dezastre provocate de ape, penurie si poluare a apelor, generate de urbanizarea exacerbată, creşterea demografică, deşertificarea, seceta şi schimbările climatice. 

Noua Decada a apelor axeaza pe dezvoltarea durabila si managementul intregrat al resurselor de apa pentru atingerea obiectivelor sociale, economice si de mediu, si de asemenea se va axa pe implementarea si promovarea programelor si proiectelor conexe, precum si pe continuarea cooperarii si parteneriatelor la toate nivelele, cu scopul de a contribui la atingerea scopurilor si obiectivelor convenite la nivel international pe teme legate de ape, incluzand cele ce sunt parte din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabila. 

Dincolo de limbajul oficial, cu parfum de "limbaj de lemn" tip ONU, trebuie remarcat ca, prin lansarea in 2023 a noii initiative "Agenda de Actiune pentru Apa" desi suntem abia usor trecuti jumatatea "Noii decade a apei" se recunoaste implicit ca lucrurile nu se indreapta in dirctia dorita si preconizata, desi au trecut mai multi ani de la adoptarea Agendei 2030 si lansarea "Noii decade".  

Inclusiv UE, in ciuda dorintei de a fi lider mondial in tranzitia spre o economie si o societate cu impact de mediu mai redus, este foarte in urma cu alinerea efectiva la Agenda 2030 si implicit si cu obiectivele acesteia in domeniul apelor, iar Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei este departe de ce putea si ar trebui sa fie o asemenea strategie. 

PARADOXUL ONU SI UE -  PROTECTOARE  SI DISTRUGATOARE ALE  APELOR

Paradoxul este ca si ONU, pe de o parte, prin unele agentii si programe, isi propune sa protejeze mediul inclusiv apele, ca patrimoniu al intregii umanitati si mostenire esentiala pentru generatiile viitoare, dar prin alte agentii si programe incurajeaza si chiar finanteaza proiecte ce aduc grave prejudicii ecologice apelor si pun in pericol pe termen lung intregi ecosisteme si regiuni, in numele rezolvarii unor probleme de moment in alimentarea cu apa a unor comunitati si activitati umane. 

Iar UE nu este mai prejos, finantand masiv lucrari care pericliteaza grav ecosistemele si mentinand politici agricole si de dezvoltare spatiala care, ducand la o si mai mare antropizare si presiune industriala si urbanistica asupra a ceea ce a mai ramas din natura Europei, pun in grav pericol pe termen lung apele chiar daca, pe de alta parte, pun mare accent pe prevenirea si combaterea poluarii si pe pastrarea biodiversitatii. 

Romania este din pacate o campioana la interpretari aberante, transpunand inadecvat si incalcand sistematic inclusiv Directiva-Cadru "Apa" a Uniunii Europene (60/2000) si conventiile internationale de mediu cu relevanta pentru protectia apelor, prin proiectele pe care le promoveaza in legatura cu toate corpurile semnificative de ape din Romania, pe care le vede mai ales ca o resursa economica de exploatat, nu ca pe un patrimoniu natural ce trebuie in primul rand ocrotit. 

FAPTELE AUTORITATILOR CONTRAZIC VORBELE FRUMOASE

In ultimele doua decenii, autoritatile au recunoscut public, desi cam "cu jumatate de gura", ca a fost o mare greseala realizarea pe scara larga de desecari, taieri de meandre, indiguiri si alte lucrari de asa-zisa "regularizare" a raurilor, ca trebuie nu doar stopata continuarea pe acest drum si revenit mai aproape de starea naturala anterioara, prin refacerea zonelor umede, facilitarea inundarii controlate a anumitor suprafete la ape mari, dezincorsetarea raurilor etc. 

Doar ca exista o masiva discrepanta intre vorbe si fapte, pentru ca aproape toate politicile si investitiile sunt in continuare nu pentru renaturari si ecologizari, ci pentru reparatii si consolidari de "lucrari de aparare" si pentru noi betonari, canalizari, indiguiri, dragari, devieri si desecari, in ultimii ani adaugandu-se iresponsabilele planuri de a introduce in conducte cvasitotalitatea raurilor de munte pentru a face lanturi de microhidrocentrale si de a transforma in canale navigabile toate raurile medii si mari din interiorul tarii, iar apele subterane sunt amenintate de preconizata exploatare a gazelor de sist prin facturare hidraulica, toate acestea inseamnand un dezastru ecologic musamalizat de autoritatile care ar trebui sa protejeze mediul, mai nou sub pretextul crizei generate de razboiul din Ucraina si masurile economice adoptate contra statului agresor de UE si de alte state si cercuri de influenta la care Romania se aliniaza.

O CACEALMA CONTINUA - COMITETELE DE BAZIN 

Consultarea factorilor interesati si participarea lor la luarea deciziilor in domeniul apelor, ar trebui sa aiba loc prin "Comitetele de Bazin". Autoritatile au tergiversat din 1996 pana in 2000 emiterea reglementarilor prevazute de Legea Apelor, apoi inca un an infiintarea lor efectiva, ocazie cu care procedura de desemnare a reprezentantilor ONG-urilor a fost in mai multe cazuri masiv fraudata de autoritati, iar apoi s-a refuzat corectarea acelui abuz si inlaturarea celor nereprezentativi. Alegerile au fost nu doar nedemocratice ci initial si pentru un mandat nelimitat (!) iar revizuirea aberantei reglementari in cauza a lasat multe ale probleme nerezolvate. 

Oricum Comitetele de Bazin nu au fost nicidecum "parlamente ale apei" ci mai mult structuri nefunctionale, de forma, care doar aprobau formal, fara dezbateri si fara modificari, toate propunerile Administratiilor Bazinale de Ape... La un moment dat, Comitetele de Bazin au fost restructurate, dar la fel de netransparent si nedemocratic, iar alegeri deschise pentru reprezentanti ONG se pare ca, cel putin la anumite bazine, nu au mai avut loc deloc. E oare mai bine decat acum un doua decenii si jumatate, cand au avut loc, dar au fost fraudate?

RAURILE MARI DE MUNTE - VICTIME ALE HIDROENERGETICII CLASICE 

Lacurile de acumulare, in special cele de mari dimensiuni sau in zona de munte si lanturile de baraje si derivatii interbazinale au si multe consecinte negative complexe si grave asupra mediului si nu numai. De aceea, in diverse tari dezvoltate se recunoaste acum ca s-a exagerat in trecut, si nu se mai prea fac noi baraje, ba chiar se regreta construirea anumitor baraje. In Romania, desi raurile interioare au debite mici, s-au facut mari acumulari pe majoritatea cursurilor de apa, adesea in lant si cu captarea si devierea a sute de rauri pentru a aduce mai mult debit in acele lacuri de acumulare, lasand practic seci nenumarate vai si creand dezechilibre hidrologice si ecologice care acum abia incep sa se vada. 

Cu toate acestea, se continua construirea de baraje incepute sau proiectate inainte de 1990 si chiar altele noi, cum este de exemplu planul unui mare lac de acumulare pe valea Azugii sau pe Basca Mare sau in defileul superior al Muresului sau lacul de acumulare aferent propusei centrale hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti, ce va distruge unul din ultimele platouri cvasinaturale din muntii Gilaului, dar va si transforma lacul Tarnita - principala sursa de apa potabila a Clujului - intr-un simplu bazin cu nivel oscilant, proiect care desi pare nascut mort e mereu reanimat politic de autoritati iar societatea Hidro Tarnita SA a consumat multi ani banii publici pe ”cautarea de investitori”. 

Sau proiectul hidroenergetic de pe Defileul Jiului, unde dupa o lunga, inegala si dura lupta  cu autoritatile publice coalizate cu Hidroelectrica pentru distrugerea acestui superb rau montan, societatea civila si o mana de cetateni hotarati sa salveze aceasta valoare au reusit sa obtina prin justitie anularea auorizatiilor de construire abuziv emise. In loc sa se conformeze hotararilor judecatoresti definitive, autoritatile au continuat lucrarile si acum incearca in continuare sa modifice legislatia pentru a redeschide calea aparentei legalitati pentru odiosul lor plan de distrugere a Jiului sau sa forteze emiterea ilegala de autorizari sau scutirea abuziva de autorizarea de mediu a respectivului proiect hidrotehnic. Din pacate in multe posturi de decizie sunt inca iresponsabili care mai cred sincer in aberatia la moda al mijlocul secolului trecut, cand se discuta serios de a valorifica pe cat posibil total "potentialul hidroenergetic" al tuturor apelor curgatoare...

RAURILE MICI DE MUNTE UCISE DE MICROHIDROCENTRALE 

Raurile mici care au scapat sau vor mai scapa de devierea spre alte vai, sunt amenintate in majoritatea lor de lanturi de microhidrocentrale (MHC), ce le condamna din punct de vedere ecologic dar afecteaza grav si peisagistic vaile in ansamblul lor. Se poate vedea deja pe ambii versanti ai muntilor Fagaras, in muntii Rodnei, in Bucegi, in muntii Bihor, Gilau-Muntele Mare, Vladeasa, Sureanu, Tarcu etc. , dar vizate sunt multe alte rauri, in ciuda asigurarilor date in ultimii ani de autoritati. Acest atac MHC se deruleaza chiar sub ipocritul pretext al grijii pentru mediu prin promovare de energie "verde" si mai nou au fost promovate ba sub pretextul ca din cauza razboiului dintre Rusia si Ucraina si deciziei de a se renunta la importul de gaz si petrol rusesc, trebuie dat unda verde la orice proiect energetic indiferent de impactul negativ de mediu, ba ca decoarbonizarea sectorului energetic nu se poate face decat cu alte sacrificii de mediu, de exemplu sacrificarea apelor sau acceptarea riscurilor de mediu ale energeticii nucleare, realizand in Romania un tip de CNE care nu exista inca nicaieri in lume pentru ca nu au fost considerate suficient de sigure... 

In realitate sunt interese financiare private si complicitati la nivel inalt in autoritatile publice, multe proiecte trebuind sa fie investigate nu doar de autoritatile de mediu, daca ele si-ar face datoria, ci si de - sau mai ales de - organele de cercetare penala. Acestea par insa in continuare cu gura, ochii si urechile astupate cand e vorba de coruptie care afecteaza si mediul natural, desi cateva dosare par a fi in lucru si legat de ape. Un bun exemplu poate fi cazul Raului Alb din Muntii Retezat, sau a Nerei, unde in ciuda ilegalitatilor evidente, initiativele de MHC sunt stopate momentan, dar nu exista vreo garantie ca nu vor fi reluate. Pe Somesul Rece, lucrarile stopate de cativa se preconizeaza a fi reluate, intru distrugerea a ce a mai ramas natural din acel superb rau de munte. 

NAVIGATIA - UN INAMIC PANDIND MARILE RAURI

Desi Romania este semnatar al Conventiei Internationale privind Protectia Fluviului Dunarea si s-a angajat sa realizeze Coridorul Verde al Dunarii renaturand partial lunca cu zone umede distrusa prin desecari in anii '70 si sa pastreze zonele care sunt inca apropiate de starea naturala, Ministerul Transporturilor a promovat multi ani un proiect megalomanic de adancire a senalului navigabil, taierea de ostroave si inchiderea de brate secundare ale fluviului, pe multe sute de kilometri, care ar degrada ce a mai ramas din Dunare din punct de vedere ecologic si nu numai. Dar vizate (intr-un alt program urias de investitii, din fericire inca nedemarat practic) sunt si Muresul, Somesul, Siretul, Prutul, Oltul, Argesul, Jiul, Ialomita si alte rauri, pe care politicieni iresponsabili au decis sa fie amenajate ca si cai navigabile, desi nu au debitele raurilor din tarile occidentale si deci, ca sa devina navigabile, vor trebui transformate total, in simple canale, distrugandu-le din punct de vedere ecologic. Guvernul a si emis o hotarare pentru canalizarea Argesului... 

Iar autoritatile locale clujene au discutat in ultimii ani despre transformarea Somesului Mic in canal navigabil pe parcursul din municipiul Cluj-Napoca, si chiar au alocat fonduri pentru o asemenea crima de mediu, si unii chiar lanseaza fantezii cu navigabilitatea din Cluj pana la Dej, ceea ce inseamna o distrugere mult mai ampla din punct de vedere ecologic, in loc sa isi propuna dezafectarea unor lucrari aberante realizate de Administratia Nationala Apele Romane in ultimii ani constand in betonarea malurilor in mai multe portiuni din oras. Aval de Cluj se canalizeaza portiuni din Somesul Mic si din afluenti, sub pretextul "mutarii" pentru prelungirea pistei aeroportului, se incorsetaza apele intre ziduri de beton, ca in cele mai negre decenii ale secolului trecut cand nimic nu statea in calea furiei hidrotehniste, Apele Romane parand in continuare in postura lupului cioban la oi daca ne uitam la diverse proiecte de ”amenajari” pe care le promoveaza...

NICI ARIILE NATURALE PROTEJATE NU SUNT LA ADAPOST DE APUCATURILE  BETONISTICE ALE HIDROTEHNICIENILOR, CU GANDIRE DE SECOL TRECUT 

Nu scapa de setea de a turna beton, de a introduce in conducte si de a le artificializa nici raurile din interiorul parcurilor nationale si naturale si alte categorii de arii naturale protejate. Astfel, in Retezat s-au continuat lucrarile de captare a unor rauri si deviere subterana a lor spre lacul Gura Apelor, dar si planuri de microhidrocentrale, netrecand total pericolul pentru Raul Alb, unul din ultimele cursuri salbatice pe intreaga lungime, in Parcul National Defileul Jiului se continua demersurile pentru o mare hidrocentrala, ce va face sa dispara din albie mare parte din debit, in Parcul Natural Gradistea de Munte - Cioclovina se pregatesc hidrocentrale pe raul Strei, in muntii Fagaras si in multe situri Natura 2000 se preconizeaza noi proiecte hidroenergetice desi asemenea planuri incompatibile cu statutul de arie naturala protejata si au dus la declansarea procedurii de infringement contra Romaniei, care oricum sta prost la protectia naturii si nu ar mai trebui sa isi permita asemenea agresiuni, mai ales ca pretinde ca implementeaza Directiva-Cadru Apa...  

Dar cum inca scamatori cu acte in regula in ale pseudostudiilor de impact de mediu, continua sa produca documentatii aberante prin care pretind ca o microhidrocentrala nu are impact negativ de mediu desi seaca aproape total raul respectiv, ba chiar ca are impact pozitiv asupra mediului, si autoritatile inchid ochii, niciun rau din Carpati nu este in siguranta. Un alt pretext pentru betonarea albiilor raurilor este "protectia localitatilor si cailor de comunicatii" desi se stie ca prin indiguiri si betonari nu faci decat sa accentuezi global riscurile si daunele, care prin asemenea lucrari doar se muta ceva mai in aval... Ipocrizia suprema este finantarea indigurilor si altor lucrari de "regularizare" din... "Fondul pentru Mediu", care ar trebui folosit pentru protectia, nu pentru distrugerea mediului natural!

IPOCRIZIA SLOGANULUI CU INTOARCEREA CU FATA LA APE - FARA SA NE MAI PUTEM APROPIA DE ELE

La nivel de declaratii, autoritatile romanesti recunosc ca trebuie "sa ne intoarcem cu fata spre ape" si ca un contact mai strans al cetateanului cu raurile si lacurile duce la mai mult respect si protectie. In practica insa autoritatile concesioneaza sau inchiriaza malurile lacurilor sau tolereaza constructii abuzive, vile si debarcadere, ingradiri si blocari ale accesului public la maluri si pe plaje, desi sunt prin lege proprietate publica si nu ar trebui sa fie rezervate catorva potentati. In alte tari se faciliteaza accesul la mal, se reduc pantele si se fac plaje si pajisti pe malul raurilor si lacurilor, inclusiv in centrul marilor orase, si se amenajeaza debarcadere pentru ambarcatii nemotorizate si locuri pentru scaldat, iar de-a lungul malurilor se fac alei pietonale si piste pentru biciclisti, banci si locuri de agrement. 

La noi dimpotriva, se inchid raurile intre ziduri inalte verticale de beton care nu permit accesul la apa, se interzice scaldatul, inotul, surfingul sau navigatia cu alte ambarcatii, in loc de amenajare pentru pietoni sau biciclisti a coronamentului digurilor se interzice de cele mai multe ori orice tip de circulatie publica pe acestea iar malurile raurilor, in loc sa fie artera de baza peisagistica, turistica si recreativa a orasului, sunt de obicei canale si lazi de gunoi, si nici in afara localitatilor nu este mai bine. Iar plajele marii negre devin in tot mai mare masura zone administrate privat, rezervate unor potentati financiar, si tot mai putine exista apropiate de starea naturala. De fapt marea masa a cetatenilor este tinuta departe de ape, si atunci nici atitudinea de neintelegere sau nepasare este explicabila...

APELE SUBTERANE SUPRAEXPLOATATE SI POLUATE 

Apele subterane sunt o mare bogatie a unei tari, mai ales in conditiile Romaniei, amenintata de schimbarile climatice (in multe judete din sudul si estul tarii putandu-se vorbi deja nu doar de aridizare ci chiar de desertificare) dar care, pe de alta parte, are circa 1/ 3 din apele minerale ale Europei si alte avantaje pe care risca sa le piarda prin persistenta si amplificarea poluarii apelor subterane. Poluarea cu nitrati din surse agricole ramane in multe zone o problema grava si ia din nou amploare prin persistenta sau reluarea unor practici agricole iresponsabile. In alte zone avem in continuare contaminari ale apelor subterane cu metale grele sau radioactive, hidrocarburi, pesticide, alti poluanti organici persistenti etc. din cauza mineritului, exploatarilor petroliere si depozitarii necontrolate a deseurilor si altor surse. Multe sunt poluari istorice, pentru inlaturarea carora s-a facut foarte putin in ultimii 30 ani, iar multi mari poluatori sunt tolerati in continuare platind doar penalitati si amenzi modice. In plus, multe rezerve subterane de ape sunt supraexploatate si risca epuizare sau contaminare daca se continua in stilul actual. 

O mare amenintare la adresa apelor subterane sunt planurile de exploatare a gazelor de sist prin metoda fractionarii hidraulice, interzisa in multe tari si care a produs deja dezastre ecologice in Statele Unite ale Americii si in alte zone, dar autoritatile publice romanesti cocheteaza acum din nou, sub pretextul consecintelor razboiului ruso-ucrainean, cresterii preturilor combustibililor fosili si deciziei de reducere a importurilor din Rusia, cu aceste iresponsabile tehnologii, retragerea acum cativa ani a firmei Chevron nefiind decat un scurt moment de respiro intr-o lupta care va mai continua, fiind evident ca sunt in joc mari presiuni si interese transfrontaliere... Dealtfel, acum cativa ani chiar persoane din conducerea unor institutii publice au facut din nou apologia publica a fracking-ului iar in vestul tarii se apuca de forat o companie controlata de capitalul rusesc, dovedind ca frackingul nu e o amenintare care vine doar dinspre vest si ca opozitia la fracking nu e in interesul unei puteri din est, cum s-a vehiculat calomnios la adresa unor ONG de mediu. 

Un subiect relativ nou si putin constientizat este poluarea cu microfragmente de mase plastice, un tip de poluare mult subevaluat pentru ca cercetarile sunt abia la inceput si tipul respectiv de poluare nu este usor de observat in mod direct, prin simturile umane, insa afecteaza organismele acvatice si patrunde astfel in tot ecosistemul dar si in lantul alimentar uman, cu consecinte inca insuficient analizate dar care se estimeaza ca ar putea fi dintre cele mai grave pe termen mediu si lung. Din pacate multi au considerat ca daca pungile de plastic se "descompun" in fragmente invizibile cu ochiul liber, si facem baraje plutitoare pentru a stopa PET-urile ce plutesc pe rauri, si malurile raurilor nu mai par "pavoazate" cu folii si e rezolvata problema "flotilelor" de flacoane duse de apa, am rezolvat problema poluarii cu plastic a apelor. De fapt doar am facut-o mai putin batatoare la ochi...

DEPARTE DE REZOLVARE SI EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE 

In tarile civilizate nu se pune problema sa existe alimentare centralizata cu apa curenta, in casa, fara sistem adecvat de canalizare si epurare a apelor uzate. La noi s-au aprobat numeroase proiecte de acest fel, desi era nu doar neecologic ci si ilegal, dand lovituri mediulului pe bani publici. Mai recent a fost legalizata aceasta aberatie, de a avea apa curenta dar nu si canalizare. Problema nu e doar in mediul rural, ci si in orase. In marile orase avem inca zone fara canalizare iar statiile de epurare sunt adesea inca departe de a fi la standarde, ba sunt si zone in care lipsesc sau functioneaza mai mult pe hartie, astfel ca apele fecaloid-menajere din milioane de WC-uri ajung neepurate sau insuficient epurate in raurile tarii, si ne miram apoi de problemele de mediu si de sanatate care nu se mai sfarsesc. In loc ca problema sa fie o prioritate nationala absoluta, autoritatile aproba in continuare constructia a zeci de mii de vile in zone fara canalizare, extinderea oraselor desi nu au bani de echipare edilitara a strazilor din zone centrale, iar pentru epurarea apelor uzate "solutia" a fost mereu amanarea si negocierea de perioade de tranzitie de decenii intregi cu Uniunea Europeana pe motiv ca mai repede nu putem indeplini conditiile de epurare a apelor uzate, desi se pare ca de fapt nici nu vrem...  

Se mai adauga si faptul ca sistemul de canalizare este de regula unitar si nu dual, in sensul ca apa de ploaie preluate de pe strazi ajunge in aceleasi conducte cu apele fecaloid-menajere, plus ca asfaltarea sau alte impermeabilizari a unor suprafete tot mai mari de teren in orase face ca un procent tot mai mare din apele pluviale sa ajunga la canal. Si cum capacitatea retelei de canalizare nu permite preluarea debitelor la ploi mari, sistemul este de deversare a preaplinului direct in rauri, ceea ce inseamna ca mare parte din apele uzate ajung total neepurate in apele de suprafata. Si marile orase din Romania nu par a avea preocupari serioase pentru a pune capat acestei anormalitati.

ALIMENTAREA CU APA POTABILA A POPULATIEI - PE O DIRECTIE RISCANTA

Un procent inca semnificativ din populatia Romaniei nu are acces la apa potabila de buna calitate, pentru ca in fantani ajunge apa din panza freatica contaminata cu nitrati si alte substante din excesul de fertilizanti utilizati in agricultura sau din latrinele amplasate prea aproape de fantani, dar si din poluarile industriale istorice sau contemporane, iar, pe de alta parte, desi in foarte multe sate s-au facut retele de alimentare centralizate cu apa potabila, modul de realizare sau mentenanta lasa de dorit si astfel calitatea apei livrate este problematica, sau chair stau nefolosite acele sisteme. Dar nici in cazul sistemelor centralizate de alimentare cu apa in localitati mari situatia nu este satisfacatoare, pentru ca, de exemplu, unde nu avem risc de infectie avem de regula apa contaminata cu halometani din cauza clorinarii excesive, ceea ce implica riscuri pentru sanatate.... 

Ingrijorarea cea mai mare o produce insa directia spre care ne indreptam: In loc sa fie protejate sursele de apa, ele sunt lasate sa se degradeze si apoi se aduce apa din alta parte, de tot mai departe si cu costuri tot mai mari, sau se investesc sume uriase in tehnologii scumpe de tratare a apei in loc sa se previna poluarea sursei. Ca exemplu, Clujul, in loc sa isi protejeze sursele de apa Gilau si Somesul Cald ( lacuri de acumulare), le-a lasat sa se degradeze si le-a abandonat succesiv, mutand priza de apa pentru statia de tratare Gilau spre amonte, pe lacul Tarnita, plin de vile fara canalizare pe maluri, ambarcatii cu motor, pontoane motorizate de mari dimensiuni etc., iar ca tratare a apei, in loc de investitii in calitate, s-a investit in cantitate, obtinand o capacitate de productie mai mare decat necesarul, iar apoi, pentru a recupera investitia, s-au facut investitii uriase pentru a transporta apa potabila spre alte judete, care vor abandona actualele lor surse de apa, cu un pret enorm si pentru oameni si pentru mediu.

MINERITUL RAMANE UN REDUTABIL INAMIC AL APELOR

Mineritul a fost si ramane una dintre cele mai grave amenintari, mai ales in modul cum s-a practicat si se mai practica in Romania. Carpatii sunt plini de galerii miniere abandonate si inundate sau din care ies si se varsa neepurate in rauri si lacuri debite mari de ape de mina extrem de toxice.... Multe mari halde de steril neconsolidate si nevegetate adecvat stau in bataia ploilor, neprotejate si supravegheate suficient si uneori chiar abandonate, din care apele dizolva si duc cu ele in aval cantitati mari de metale grele, substante radioactive, acizi si alti poluanti, in ciuda imenselor fonduri tocate de o serie de companii nationale si firme private abonate la contracte cu statul pentru "ecologizarea" vechilor exploatari. 

Catastrofele de la Baia Mare si Novat din 2000 sunt doar "varful aisbergului" fata de ce se poate intampla in alte cazuri. Proiectul minier Rosia Montana pare a nu mai fie momentan de actualitate (dar din pacate nici rezolvarea poluarii istorice de la vechea exploatare) in schimb a devenit "fierbinte" proiectul minier Certej si Rovina si suntem amenintati de alte mari exploatari miniere de suprafata la Bucium, Baisoara....care ar fi un mare pericol pentru ape. 

Guvernantii incearca in schimb sa convinga populatia in ultimii ani ca o buna cale de dezvoltare durabila a tarii este revenirea masiva la minerit, ca in tarile din lumea a treia, ignorand ca acolo mineritul nu a adus bunastare ci saracie si abuzarea drepturilor omului si mai ales grave prejudicii de mediu, trecute sub tacere de mass-media internationala din cauza controlului economic si politic ce se exercita asupra ei de catre grupurile puternice de interese politico-economice din statele dezvoltate, care isi protejeaza mediul promovand mineritul in tari a caror guverne sunt doar marionete. Efectele razboiului din Ucraina si tensiunilor americano-chineze sunt speculate intens de promovarii mineritului sub pretextul ca asigurarea la nivel european a unor surse proprii de materii prime strategice poate prevala inclusiv asupra criteriilor de mediu, care ar merita neglijate doar pentru a accelera deschiderea de noi capacitati de productie miniera de metale strategice. 

POLUAREA INDUSTRIALA A APELOR DE SUPRAFATA RAMANE O AMENINTARE

Autoritatile se lauda adesea ca s-a imbunatatit semnificativ calitatea apei multor rauri fata de perioada dinainte de 1989 si lasa sa se inteleaga ca ar fi meritul lor. Este adevarat ca se face o monitorizare mult mai stricta, dar imbunatatirea situatiei este conjuncturala si este cauzata de colapsul industriei dupa 1990. Cum acum aceasta revine treptat, dar nu totdeauna sub forma unor industrii ”curate”, reapar si sursele industriale de poluare iar autoritatile nu par pregatite sa faca fata provocarii, mai ales ca sunt surse de poluare mult mai multe si diverse. 

De fapt ele nu au disparut niciodata in cazul apelor, pentru ca platformele industriale abandonate de regula nu au fost ecologizate cu adevarat si au fost o sursa continua de poluare, nemediatizata pentru ca nu mai exista poluatorul care sa fie aratat cu degetul si amendat simbolic dar cu multa mediatizare, ca publicul sa creada ca statul aplica cu adevarat legile. 

In loc de rezolvarea poluarilor istorice, s-a ajuns si la abandonarea unor surse de apa potabila sau adoptarea unor tehnologii de potabilizare mult mai scumpe, incercand sa se trateze efectele in loc sa se rezolve cauza, optiune care oricum este pe termen lung perdanta si din punct de vedere economic, mai ales in perioade de criza si austeritate bugetara. Sub pretextul nevoii de "atragere a investitorilor" si "creare / mentinere de locuri de munca" se "inchid ochii" la poluari grave si sistematice, mai ales cand firmele in cauza sunt mari corporatii.

INGRIJORARE PENTRU APE ?

Contrar aparentelor, Romania este o tara saraca in apa. Iar saracia se va accentua in contextul taierilor abuzive de padure, urbanizarii, schimbarilor climatice, reluarii irigatiilor pe mari suprafete si mentinerii si continuarii desecarii putinelor zone umede ramase si abandonarii planurilor de renaturare. Iar protectia calitatii rezervelor sarace de apa pe care le are Romania nu pare o prioritate pentru guvernanti. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Programul Natiunilor Unite pentru Mediu avertizeaza demult ca se apropie o criza mondiala a apei, dar noua nu pare sa ne pese. Celelalte state din UE au depus eforturi pentru a implementa Directiva-Cadru Apa, noi am pus-o in aplicare mai mult pe hartie si in declaratii politicianiste sau vedem intentii la varf la nivel guvernamental dar care raman nepuse in practica. 

Aplicam in ultimele trei decenii politica "dupa noi potopul" desi declaram ca societate ca ne gandim la generatiile viitoare. Politicienii si autoritatile declara ca nu le plac apele tulburi la propriu, dar la figurat multi par sa se straduiasca din greu sa ramana tulburi, ca sa nu se vada cine sunt pestii cei mari, pe unde se invart, pe cine mananca si cine e urmatoarea lor victima. De fapt nici nu ar trebui sa se ascunda, pentru ca este tot mai clar ca victime suntem in final cu totii....

Cluj-Napoca, 20 martie 2024

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
tel.0744-576836   e-mail:office@ccn.ro   web: www.ccn.ro

NOTA:

Textul de mai sus este, din punct de vedere al formei / limbajului / terminologiei mai mult un pamflet, dar din punct de vedere al fondului, al esentei ideilor critice si exemplelor utilizate, textul este obiectiv si corect si toate elementele criticate pot fi la cerere detaliate, explicate si sustinute de noi cu argumente si dovezi riguroase din punct de vedere juridic si stiintific, si cu numeroase exemple concrete, fiind rezultatul unor atente cercetari proprii si documentari aprofundate, teoretice si practice, in tara si la nivel international. Prezentul text este o dezvoltare si ajustare a unuia mai vechi, dar din pacate perfect actual si in 2024.

















, , , , |
Bookmark and Share