Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui". Originea acestui eveniment isi are radacinile in 1992, cand a fost adoptata de ONU ”Agenda 21” al carei capitol 13 se referea la dezvoltarea montana sustenabila si managementul ecosistemelor fragile. In 2002, Adunarea Generala a ONU, cu ocazia Anului International al Muntilor, a decis ca din 2003 sa se marcheze anual ZIM in 11 decembrie sub egida FAO, pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.

Editia din 2024 are ca tema la nivel global "Solutii montane pentru un viitor sustenabil - inovare, adaptare si tineret" https://www.fao.org/international-mountain-day/theme/en/ . De-a lungul timpului, comunitatile montane au dezvoltat solutii socioeconomice adaptate la conditii dure de mediu, reziliente la schimbari climatice si care au pastrat sau refacut biodiversitatea in zone montane, ceea ce poate si trebuie sa fie o sursa de inspiratie si inovatie pentru situatia actuala, care trebuie insa sa adauge la componentele traditionale si cunoasterea stiintifica, progresele tehnologice si manageriale inclusiv digitalizarea si automatizarea, dar totul adaptat la specificul montan si cu accent pe implicarea tineretului in stoparea depopularii zonei montane si dezvoltarea ei durabila.

Adunarea Generala ONU a proclamat perioada 2023–2027 ca fiind "5 ani de actiune pentru dezvoltarea regiunilor montane", avand printre obiective si atragerea de finantari pentru zona montana, dezvoltare "verde" ca tehnologie si abordare economica, cresterea cooperarii intre tarile muntoase, dezvoltarea stiintei si educatiei pe teme de dezvoltare montana sustenabila. Acesti ani sunt parte din "Decada ONU de reabilitare a ecosistemelor 2021-2030" desfasurata sub egida UNEP si FAO cu scopul de a mobiliza si coordona sprijin politic, cercetare stiintifica si resurse financiare pentru o semnificativa amplificare a eforturilor de restaurare a ecosistemelor si de prevenire a unor degradari viitoare ale ecosistemelor montane.

Muntii sunt esentiali pentru omenire in ansamblu, deoarece conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.

Aici cateva mesaje-cheie ale ONU pe teme montane:

https://www.fao.org/international-mountain-day/key-messages/en/

Evenimentul anual de rang inalt dedicat ZIM:

https://www.fao.org/international-mountain-day/event/en/

Cateva evenimente de profil dedicate editiei 2024 a Zilei Internationale a Muntelui se gasesc la:

Cateva publicatii ONU pe teme montane:

Restoring mountain ecosystems 

Mountain Tourism - Towards a more sustainable path

WHY INVEST IN SUSTAINABLE MOUNTAIN DEVELOPMENT?

11 Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau pana de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Padurile Carpatilor continua sa fie taiate in moduri nesustenabile in ultimele decenii, si abia relativ recent unele statistici oficiale recunosc situatia grava, afirmandu-se chiar ca au avut loc taieri nelegale mult mai mari fata de cele legale. Mai mult, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi marile impaduriri sunt inca in faza de promisiuni politice sau planificari, in schimb suprefate care se considera padure sunt adesea ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale sau de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri sau padure foarte tanara, unde natura isi revine dupa macelul din anii 90 si 2000 dar care este departe de a putea asigura toate functiile ecologice ale unei paduri mature...

Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza adesea crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar cu criza energetica declansata de conflictul dintre Rusia si Ucraina, sunt mari presiuni pe reluarea ideii de a umple golurile montane de paduri de eoliene. Si creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care a inceput deja demersurile de realizare de linii de 400kV prin munti cu trasee alese in total dispret pentru natura.

Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului, Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.

Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.

La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej și Rovina, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi".

Chiar daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul a reaparut puternic in urma crizei energetice declansate de agresiunea ruseasca asupra Ucrainei, si multe proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului, incercandu-se chiar prin Parlament acoperirea ilegalitatilor si impiedicarea accesului la justitie al ONG de mediu pentru stoparea acestor crime ecologice.

Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in moduri deloc traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat....

Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta sau sunt parasite. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.

Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman a desfiintat institutia costozilor de arii protejate si a decis ca administrarea ariilor naturale protejate nu se poate face de catre entitati de tip ONG, non-profit, dar firmele si regiile, a caror scop este prin definitie profitul, pot insa ramane bine-mersi in postura de administrator.

In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe ori animalele cele mai viguroase....

Legislatia tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimele doua decenii ca rezolva bariera legislativa care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar multe continua sa nu aloce resursele necesare. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal complet, chiar daca in 2022 dupa decenii de blocaj demersurile legislative au inceput sa dea roade dupa ce au fost ”plimbate dintr-un sertar ministerial in altul” de peste doua decenii. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar "via ferrata" si in zone unde nu ar avea ce cauta.

Pe de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...

Totodata, e evident ca se tolereaza in continuare sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut in trecut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, sau in muntii Tarcu de catre un multimilionar ajuns intr-o importanta functie publica, sau vedem ce s-a intamplat pe Valea Sambetei din Muntii Fagarasi, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....

Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 14 decembrie 2024 a 177-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC177), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala, cu lungime de circa 16 km si diferenta de nivel nesemnificativa, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de antrenament sau experienta sau anumite tipuri de bicicleta.

Traseul planificat este Piata Unirii ( zona de inersectie cu bd. Eroilor) -bd. Eroilor - p-ta St.cel Mare - p-ta Baba Novac - str. Milton Lehrer - p-ta T.Cipariu - bd. N.Titulescu - str. Seceratorilor - str. Muncitorilor - str.Ariesului - str. C. Brancoveanu - str. Crizantemelor - str. L.Rebreanu - al.Baita - al.Baisoara - al.Bizusa - str. L.Rebreanu - str. Bistritei - str.Actorului - str. A.Suciu - str. Semenicului - p-ta Fraternitatii - str.Baladei - str.Venus - str.Al.Vaida-Voevod - str. T.Mihali - str. Sarmisegetuza - str. Intre Lacuri - str. Galati - str. Tulcea - str. Dunarii - str. Mesterul Manole - str. Jiului - str. I.Oarga - Cl.Someseni - str.25 oct 1944 - str.Unirii - bd.N.Titulescu - p-ta T.Cipariu - str. Posada - p-ta Baba Novac - str. A. Iancu - str. Universitatii - p-ta Unirii - p-ta Unirii .

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc. Aceste editii de iarna isi propun si sa arate participantilor si tertilor ca sezonul hivernal nu este in principiu o piedica pentru utilizarea bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare in oras.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o oarecare componenta recreativa si turistica, prin pedalarea si prin zone atractive peisagistic, cum este Parcul Est si malurile unor lacuri de la marginea orasului.

Editia 177 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa

Cluj-Napoca, 8 decembrie 2024

Radu Mititean

director executiv CCN

0744-576836

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 30 noiembrie 2024 a 176-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC176), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala, cu lungime de circa 15 km si diferenta de nivel nesemnificativa, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de antrenament sau experienta sau anumite tipuri de bicicleta.

Traseul planificat este Piata Unirii ( zona de inersectie cu bd. Eroilor) - bd. Eroilor - p-ta A.Iancu - Cl.Dorobantilor - str. Pavel Rosca - str. C.Dobrogeanu-Gherea - str.Pitesti - Cl.Dorobantilor - str. Năvodari - bd.21 Decembrie 1989 - str. A.Saligny - Cl.Dorobantilor - al.Bibliotecii - p-ta Marasit - str. Fabricii - str. Fabricii de Zahar - str. Trotușului - str. Dâmboviței - str. Cojocnei - str. Dejului - str. Răsăritului - str. Fabricii de Zahăr - str. Banilor - str. Grădinarilor - str.Rovine - str. Iazului - str. H.Barbusse - str. Mărășești - str. Parcul Feroviarilor - podul Răsăritului - str. Oașului - parcul Armătura - str. Nădășel - str. Oașului - str.Gării - str.Fabricii de Chibrituri - strr. I.L.Caragiale - str. Câmpeni - str. Horea - str. Gen.Dragalina - pod Napoca - pista de biciclete Parcul Central - str. Emil Isac - str. Memorandumului - p-ta Unirii .

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o oarecare componenta recreativa si turistica, prin pedalarea si prin zone atractive peisagistic, cum sunt malurile Somesului si unele parcuri.

Editia 176 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa

si pe www.ccn.ro

Cluj-Napoca, 26 noiembrie 2024

Radu Mititean

director executiv CCN

0744-576836

office@ccn.ro

Ziua de 26 noiembrie a fost proclamata ca "Ziua Mondiala a Transportului Durabil" (World Sustainable Transport Day) de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutia A/RES/77/286 adoptata la 16 mai 2023, deci o evolutie recenta menita sa sublinieze importanta dezvoltarii durabile a sectorului transporturilor si mobilitatii la nivel planetar. 

Transportul durabil a fost definit de ONU ca "asigurarea serviciilor si infrastructurii pentru mobilitatea persoanelor si bunurilor pentru promovarea dezvoltarii economice si sociale in beneficiul generatiilor actuale si viitoare, intr-o maniera sigura, accesibila, eficienta si rezilienta, minimizand amprenta de carbon si alte emisii si impacturi de mediu.”. Definitia este o extensie specifica a definitiei generale a dezvoltarii durabile.

Consiliul European a definit transportul durabil ca cel ce permite asigurarea accesului de baza si satisfacerea nevoilor de dezvoltare individuale si cele ale companiilor si societatii in general, intr-un mod sigur si compatibil cu cerintele de sanatate publica si ecosistemica si care promoveaza echitatea in cadrul si intre generatii succesive.

Desi unele cercuri insista ca toate modurile de transport ar putea fi sigure, eficiente si ”verzi” este indubitabil, din punct de vedere al eficientei energetice si poluarii cu noxe si altor forme de impact de mediu ca transportul aerian are impact de mediu mai mare ca celelalte moduri, ca cel terestru are impact mai mare ca cel naval, ca cel pe sine are impact mai mic decat cel cu autovehicule rutiere, ca cel nemotorizat are impact mai redus ca cel motorizat, ca, in functie de sursa energiei, cel bazat pe motoare electrice ar trebui sa aiba impact mai mic decat cel bazat pe motor termic, iar ca la transportul de persoane, cel in comun produce pe ansamblu un impact mult mai mic decat cel individual, automobilistic, si deci ca nu toate formele de transport pot fi la fel de durabile.

Cu toate acestea, directia evolutiei transporturilor in ultimele decenii nu a fost inspre sustenabilitate. In majoritatea tarilor a crescut si volumul si ponderea procentuala a transporturilor rutiere in dauna celor feroviare si a crescut transportul aerian de persoane si marfuri si s-a redus ponderea celui feroviar, desi in unele tari se realizeaza linii de cale ferata de mare viteza care promit sa devina o varianta atractiva pentru deplasari pe distante de pana la 1500 km.

In mobilitatea urbana de persoane, in multe tari dezvoltate se promoveaza transportul public in comun si deplasarea pietonala, biciclistica si micromobilitatea electrica, insa pe ansamblul mapamodului, dar si in tari ca Romania sau tari mai putin dezvoltate, paradigma automobilistica a mobilitatii urbane inca domina desi in tarile dezvoltate este considerata o eroare a secolului trecut.

Transport durabil inseamna si sa fie accesibil tuturor din punct de vedere social si economic, dar mai ales sa fie in armonie cu mediu natural - cu ecosistemele, biodiversitatea, atmosfera si clima. Prin urmare este nevoie de decarbonizare, de reduerea zgomotului si poluarii chimice prin noxe, de conservarea resurselor naturale, protectia biodiversiatii si habitatelor naturale, incluzand preocupari pentru asigurarea energiei necesare in transporturi din surse regenerabile si cu impact redus de mediu, cresterea eficientei energetice in transporturi, proiectarea si realizarea infrastructurilor de transport in moduri care pun mult mai mare accent pe reducerea impactului asupra peisajului si biodiversitatii, asigurarea intermodalitatii, a mobilitatii inteligente si a celei autonome, a partajarii si utilizarii in comun a mijloacelor de transport si abordarea mobilitatii ca un serviciu si reducerea, in unele situatii, a nevoilor de transportare fizica a bunurilor si persoanelor.

Detalii despre Ziua Mondiala a Transportului Durabil se pot citi si la: 

Rezolutia AG ONU A/RES/77/286 care a instituit Ziua Mondiala a Transportului Durabil se poate citi la adresa https://documents.un.org/doc/undoc/gen/n23/141/99/pdf/n2314199.pdf

Sunt o serie de rezolutii si documente conexe acesteia, cum ar fi de exemplu rezolutia AG ONU A/RES/76/255 privind integrarea utilizarii bicicletei in sistemele de transport public in vederea dezvoltarii durabile :

Sau rezolutia AG ONU A/RES/72/272 privind instituirea Zilei Mondiale a Bicicletei: https://documents.un.org/doc/undoc/gen/n18/106/50/pdf/n1810650.pdf

In 17 noiembrie 2024, fiind a treia duminica a lunii noiembrie, se marcheaza la nivel mondial Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier. In Romania, unde rata de accident rutier este de multi ani mereu cea mai ridicata din tarile UE, o asemenea zi ar trebui sa fie una de ample manifestari, dezbatieri, actiuni de comemorare si constientizare, insa acest flagel pare a fi acceptat tacit de autoritati si cetateni, ca si cum nu i s-ar putea pune capat.

Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier, referita adesea prin initialele WDR sau WDoR, a fost initiata in 1995 de catre Federatia Europeana a Victimelor Accidentelor Rutiere (FEVR) https://fevr.ngo/ si s-a raspandit rapid la nivel mondial, iar dupa un deceniu, prin votul Adunarii Generale ONU - punctul 10 din Rezolutia 60/5 adoptata in 26.10.2005, a fost proclamata ca zi mondiala oficiala pe aceasta tema. Decada 2021 - 2030 a fost proclamata de Adunarea Generală a ONU ca Decada de Actiune pentru cresterea sigurantei rutiere, prin rezolutia A/RES/74/299 intitulata "Imbunatatirea sigurantei rutiere la nivel mondial", cu tinta asumata de reducere cu 50% a ratelor de accident rutier mortal sau grav. Detalii si la: https://worlddayofremembrance.org/

Exista si un Parteneriat Global pentru Siguranta Rutiera (The Global Road Safety Partnership - GRSP https://www.grsproadsafety.org/ ) lansat in 1999 sub egida Federatiei Internationale a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie ( IFRC ), precum si un Parteneriat International al Victimelor Accidentelor Rutiere (International Road Victims' Partnership - IRVP https://www.irvp.org/about-IRVP.php.

De asemenea, sub egida ONU / OMS functioneaza o structura de Colaborare pentru Siguranta Rutiera (United Nations Road Safety Collaboration - UNRSC https://www.who.int/groups/united-nations-road-safety-collaboration infiintata in 2004 prin Rezolutia Adunarii Generale a ONU 58/289 )

Ziua de 8 noiembrie este marcata ca "Ziua Mondiala a Urbanismului" ( World Urbanism Day) sau ca "Ziua Mondiala a Planificarii Urbane" (World Town Planning Day). Initiativa a fost lansata in 1949 de profesorul Carlos Maria della Paolera de la Universitatea din Buenos Aires, absolvent al Institutului de Urbanism din Paris, si s-a raspandit rapid, fiind la ora actuala sarbatorita in peste 30 de tari de pe patru continente, in 2024 fiind a 75-a editie.

Scopul Zilei Mondiale a Urbanismului este sa scoata in evidenta relevanta urbanismului pentru imbunatatirea calitatii vietii in orase, pentru a obtine comunitati urbane mai sustenabile, reziliente si incluzive, reflectand una din definitiile cele mai raspandite ale obiectului urbanismului - "studiul interactiunii oamenilor cu mediu urban".

In sens larg, urbanismul se refera la cum se organizeaza din punct de vedere spatial oamenii care traiesc nu doar in orase, ci in asezarile de orice fel. In acest sens si in Romania de exemplu se fac "planuri de urbanism general" ( PUG) pentru fiecare localitate, inclusiv cele rurale, si se fac planuri urbanistice zonale si de detaliu pentru zone sau cladiri din orice tip de localitati.

Urbanismul este in evolutie, iar de la clasicul concept de simpla planificare a dezvoltarii urbane s-a ajuns la diversificari si specializari, incluzand concepte precum urbanism tactic, urbanism peisagistic ce pune accentul pe includerea naturii in oras, "Noul Urbanism" etc. Granita dintre urbanism si amenajarea teritoriului nu este una rigida iar mobilitatea urbana tinde sa devine o specializare in urbanism, nu in domeniul ingineriei transporturilor, ca rod al constatarii exprimate ironic in moduri precum "nu lasa inginerii de transporturi sa iti proiecteze o strada, ca va iesi o sosea".

Cu ocazia acestei zile, ca la fiecare editie, are loc si o conferinta mondiala virtuala, sub egida Retelei Globale a Urbanistilor ("Global Planners Network - GPN) care a si adoptat o declaratie dedicata acestei de-a 75-a editii a Zilei Mondiale a Urbanismului:

Tema Zilei Mondiale a Urbanismului din 2024 este "Locuintele incep cu planificarea" ("Homes Start with Planning") subliniind rolul crucial al urbanistilor si urbanismului, ca specialisti dar si ca promotori ai inovarii, colaborarii si participarii in domeniu, pentru asigurarea unui habitat urban adecvat pentru vremurile actuale si viitoare.

Pe plan mondial, ca entitate oficiala, Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile inclusiv prin promovarea urbanismului si coordonarea conceptului de "Noua Agenda Urbana". Aceasta vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 (prin Rezolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar "orase si comunitati durabile".

Deja in 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050. Perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alte doua miliarde in urmatoarele trei decenii, daca urbanismul va ramane un simplu deziderat in multe tari slab sau mediu dezvoltate, insa si in tarile dezvoltate, problemele de mediu si de mobilitate pot fi rezolvate sau atentuate prin masuri urbanistice pe termen lung, nu prin masuri pur tehnice, cum se constata unele tendinte.

Nici Romania nu este straina de subdezvoltarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii, inclusiv din cauza deficitului de aplicare a principiilor si instrumentelor de urbanism. Un bun exemplu poate fi chiar cazul municipiului Cluj-Napoca si al localitatilor invecinate, unde intalnim cartiere de baraci cum este ”Pata Rat / Dallas”, fenomenul ”blocuri intre case”, "umflarea" indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare sau cartiere de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau chiar 100.000 dupa alte surse, care sunt o dovada a ignorarii de catre autoritati a urbanismului ca stiinta si instrument de gestiune a localitatilor.

La nivel institutional in Romania, pe teme de urbanism, avem printre Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR) https://www.apur.ro/ si alte asociatii, ca entitati neguvernamentale, si Registrul Urbanistilor din Romania ( RUR ) ca structura oficiala specializata, precum si autoritatea publica centrala in domeniu, care este acum Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei - MDLPA https://www.mdlpa.ro/pages/urbanism iar cadrul legal actual in Romania este reprezentat in principal de Legea 350/2001, si se preconizeaza sa fie inlocuit de mult-amanatul proiect al CATUC ("CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR" ) a carui adoptare in Parlament se tergiverseaza de ani de zile. Avem insa adoptata "STRATEGIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ INTEGRATĂ PENTRU ORAȘE REZILIENTE, VERZI, INCLUZIVE ȘI COMPETITIVE 2022-2035 (POLITICA URBANĂ A ROMÂNIEI) "

Urbanismul ar trebui sa ocupe un loc mult mai important in legislatia si practica gestiunii oraselor din Romania sub toate aspectele, inclusiv de mobilitate urbana si de conciliere a omului cu natura inclusiv in mediu urban prin conceptul de natura urbana, culoare verzi-albastre, inele verzi si alte instrumente moderne de dezvoltare urbana sustenabila.

Cluj-Napoca, 7 noiembrie 2024

Radu Mititean

director executiv CCN

Sambata 9 noiembrie 2024 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data in zona nord-vestica a Zonei Metropolitane Cluj, pe culmile care strajuiesc Valea Seaca, aproape de Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca structuri initiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC).

Tura va fi practic un traseu care este aproape circuit, pornind la ora 9:00 din Baciu, urcand pe str. Viilor si Alunis si apoi trecand prin padurea Baciului, ajungand prin Poiana Santivan si pe aproape de complexul Sun Garden, apoi prin satul Corusu, traversand vl.Seaca si urcand pe dealul Lombului si venind prin padure si pe liziere, pe deasupra satului Popesti si pana in Cluj-Napoca la intersectia str. Valea Seaca cu Calea Baciului, unde se preconizeaza finalul turei in jurul orei 17:00.

Tura este una medie, fiind lungimea de 20 km dar fiind neproblematica tehnic (sunt doar strazi si drumuri de tractor / caruta) iar diferenta de nivel este de circa 700 metri. Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, nefiind nevoie de nivel ridicat de conditie fizica sau echipament specific. Fiind totusi o excursie in natura, in luna noiembrie, chiar daca nu in zona montana si destul de foarte aproape de oras si cu prognoza meteo favorabila, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie, apa (cel putin 1 litru / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bete de trekking si bocanci.

La locul de incepere a turei se poate ajunge din Cluj-Napoca cu autobuzul CTP linia metropolitana M31, cu plecarea din p-ta M.Viteazu ( statia “Piata Mihai Viteazu Est – pe str. I.P.Voitesti) fiind plecare programata la 8:35, dar se poate urca in autobuz si la alte statii pe parcurs (de exemplu statia Closca pe str. Horea sau la gara la statia Piata Garii Nord) si se coboara in Baciu la statia”Politia Baciu N” situatia in apropierea intersectiei str. Transilvaniei cu str. Viilor. Se poate desigur veni si pe jos, cu bicicleta, taxi sau autoturism personal. Locul de incepere a turei este in satul Baciu, vecin si in fapt unit cu municipiul Cluj-Napoca, desi apartine administrativ de comuna Baciu. Str. Transilvaniei este denumirea din localitatea Baciu a DN 1 F – cel care duce spre Zalau, si care pe zona situate in Cluj-Napoca e denumit “Calea Baciului”. Detalii pentru accesul cu mijloace de transport public in comun:

Finalul turei este la intersectia Caii Baciului cu str. Valea Seaca care e totudata si DJ 105 T ce duce in directia Corusu, Salistea Noua si Salistea Veche). In apropiere este statia de autobuz CTP “Calea Baciului” unde opresc autobuzele 31 si M31 care merg spre Gara Cluj-Napoca, dar si statia “Valea Seaca” unde opresc autobuzele 31 si M31 ce continua prin Baciu (util pentru cine vrea sa ajunga din nou in zona locului de incepere a turei). Detalii pentru plecarea spre casa / alte zone din Cluj-Napoca cu mijloace de transport public in comun:

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta.

Organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza in principiu doar drumuri clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, zona este apropiata de localitati si nu exista risc real de ratacire si este distanta mica pana la drumuri carosabile.

Tura pe jos din 9 noiembrie 2024 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si 10 ture ghidate pe bicicleta si 9 ture pe jos, iar CCN intentioneaza sa mai organizeze si anul viitor asemenea actiuni deschise public. Aceasta tura este a zecea pe jos din acest an (IVMC24 – TP10) si este complementara celor de alergare sau biciclistice.

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro

Despre parteneri:

Societate Organizată Sustenabil (SOS) https://www.facebook.com/somesulnostru

Grupul civic Alergători Începători Cluj

Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului

și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro

Cluj-Napoca, 3 noiembrie 2024

Radu Mititean

director executiv CCN

office@ccn.ro

0744576836

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat ultima zi a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Oraselor” si este finalul Lunii Urbane ("Urban October") cum e prezentata seria de evenimente concetrate in a zecea luna a anului si dedicate problematicii habitatului urban.

Scopul Zilei Mondiale a Oraselor este de a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil. Aceasta zi vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 ( prin Razolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar " orase si comunitati durabile".

Tema Zilei Mondiale a Oraselor pentru 2024 este " Youth leading climate and local action for cities " - un apel la o mai mare implicare a tineretului, inclusiv in colaborarea cu autoritatile locale dar si prin lidership local si actiune pentru clima, dat fiind ca problemele dezvoltarii urbane si a schimbarilor climatice vor impacta cel mai mult tinerii de astazi, nu generatiile deja adulte sau varstnice, si deci e normal sa preia pe aceste teme mai mult din initiativa, decizie si responsabiliate generatiile tinere, mai ales in cazul oraselor care inregistreaza o crestere rapida a populatiei.

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050 si 60% in 2030, dar peste jumatate vor fi sub 18 ani. Perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alte doua miliarde in urmatoarele trei decenii, deci calitatea vietii urbane nu pare a avea o tendinta de crestere la nivel global, ci dimpotriva, se continua tendinta de degradare care a fost constatata incepand din 1980, in ciuda evolutiilor tehnologice si dezvoltarii economice la nivel global, ce teoretic promiteau o viata mai buna si indicau ca orasele ar fi motoare de dezvoltare si imbunatatire a vietii.

Ziua Mondiala a Oraselor a fost marcata pentru prima oara in 2014, fiind proclamata prin pct.16 din Rezolutia A/RES/68/239 a Adunarii Generale ONU din 27.12.2013 si a fost conceputa ca un mijloc de implementare a rezultatelor conturate in cadrul Conferintei ONU privind asezarile umane (Habitat II) care a avut loc la Istambul in iunie 1996 si a Rezolutiei Consiliului Economic si Social 2013/22 din 24.07.2013 privind asezarile umane, precum si a documentului "Viitorul pe care ni-l dorim" adoptat la Conferinta ONU privind Dezvoltarea Durabila tinuta la Rio de Janeiro in 2012 ( Rio 20+) si a Rezolutiilor Adunarii Generale ONU nr. 64/207 din 2009, 65/165 din 2010, 66/207 din 2011 si 67/216 din 2012, care au pregatit terenul pentru conferinta Habitat III ( care s-a desfasurat in 2016).

Ziua Mondiala a Oraselor are in vedere in 2024 si prevederile din recent adoptata Rezolutie a Adunarii Generale ONU din 22.09.2024 privind Pactul pentru Viitor ( "Pact for the Future") unde la actiunea nr.6 ( pct. 25 lit.c) se fac referiri le nevoia dezvoltarii durabile a oraselor ("support developing countries to plan and implement just, safe, healthy, accessible, resilient and sustainable cities") si de "Declaratia privind generatiile viitoare", toate adoptate in cadrul "Summit-ului Viitorului" care a avut loc la New York in 22-23 septembrie 2024.

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban” , ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 (prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istanbul). UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), iar proxima sedinta a Consiliului Director al UN-Habitat, format din 36 de persoane, este programata in 4-6 decembrie 2024.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :