Author: CCN
•3/08/2019 01:03:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

BICICLETA SI FEMEILE - GANDURI DE 8 MARTIE

8 MARTIE este ZIUA INTERNATIONALA A FEMEII. Este perceputa mai mult ca o zi de sarbatoare, de oferit flori si cadouri femeilor, in special mamelor, de evenimente festive sau de distractie. Dar este inca, si a fost la origine, aproape exclusiv, o zi de lupta pentru drepturi egale civile si politice.

Ideea de Zi a Femeii s-a nascut in SUA in prima decada a secolului XIX si s-a raspandit rapid in tarile mai dezvoltate, 8 Martie fiind consacrata pe plan international incepand cu 1914, si in 1917 o demonstratie a femeilor a fost scanteia pentru Revolutia Rusa. Abia din 1977 insa, Organizatia Natiunilor Unite a consacrat oficial la nivel mondial aceasta zi, si marcarea ei are si o tema specifica in fiecare an, legata de drepturile femeii. Tema stabilita de ONU pentru 2019 este "#BalanceforBetter" si este dedicata egalitatii de gen, situatie care este inca departe de a fi atinsa in multe tari, unde se manifesta inca disparitati nejustificate intre drepturile si tratamentul practic de care au parte in societate femeile si barbatii https://www.internationalwomensday.com/Theme

In state indeosebi asiatice si africane, femeile se confrunta cu o problematica acuta social si juridic marcand o etapa prin etapa prin care societatile europene si americane au trecut in general acum un secol. Si nu e vorba doar de a li se conferi drept de vot si de a fi alese in functii publice, ci si de drepturi civile elementare, cum sunt cel de proprietate si mostenire, de casatorie libera, de intrunire si asociere libera, si nu in ultimul rand dreptul de libera deplasare. Unde drepturile femeii se intalnesc cu bicicleta.

Este notoriu ca pentru femei din tari precum Arabia Saudita este inca doar un vis sa poata circula pe bicicleta, si mai ales in mod liber, neinsotite, chiar si prin localitatea de domiciliu, iar in state mai putin fundamentaliste, desi nu risca pedepse fizice sau sanctiuni juridice, tot risca un oprobiu social, marginalizare si ostracizare, chiar daca se deplaseaza in scop utilitar, nu recreativ, si cu o tinuta vestimentara care numai pentru pedalat nu e adecvata....

Dar a fost o vreme cand si in statele europene si nordamericane o femeie pe bicicleta nu era doar o ciudatenie, ci un scandal public. Actualele prejudecati si mentalitati ce descurajeaza inca pedalatul urban feminin in Romania, dincolo de elementele tehnice, au deci radacini mai adanci, ce nu au fost inca, dar pot si trebuie eradicate.

In ultimele decenii ale sec.XIX, in SUA a crescut spectaculos numarul de biciclete, atingand milioane in uz, mii de fabrici, cluburi cu sute de mii de membri. Insa initial aproape numai barbati. rigiditatea epocii victoriene tinea femeile intr-o tinuta vestimentara ce facea extrem de dificila utilizarea bicicletei, era descurajat orice element care ar fi promovat o independenta ridicata a femeii si se exprimau public si ingrijorari penibile dar cu aere serioase si chiar pretins stiintifice cum ca mersul cu bicicleta ar fi un grav pericol de sanatate pentru femei, carora le-ar afecta diverse organe interne, dar si sistemul nervos, circulator sau reproducator, fara sa existe aceleasi ingrijorari cu privire la conditiile de munca mizere din fabrici sau la sedentarismul impus tehnic de societate, cum bine remarca sarcastic un jurnalist onest al vremii. Atitudinea din acei ani inca foarte patriarhali se corela cu lipsa dreptului de vot si a altor drepturi civile si politice pentru femei.

Lupta pentru emancipare, pentru obtinerea de egalitate in drepturi cu barbatii, a avut ca element esential "sufragetele" - care luptau pentru dreptul de vot, insa implicit era vorba de tot ansamblul de drepturi civile si politice si de mentalitatile care statea in calea unui tratament egal. Si aici a intervenit bicicleta. Celebra activista americana Susan B Anthony scria in 1896: "Cred ca bicicleta a facut mai mult decat orice alt lucru din lume pentru emanciparea femeii'. Iar o alta autoare celebra, Frances Willard, a inspirat generatii prin cartea ei publicata in 1895 - " A Wheel Within a Wheel: How I Learned to Ride the Bicycle" contextul fiind frumos sintetizat in articole precum http://www.annielondonderry.com/womenWheels.html

Bicicleta a adus argumentul obiectiv pentru renuntarea la corsete si rochii pana la pamant, trecand la rochii mai usoare, scurte si comode si pantaloni bufanti si adesea trei-sferturi, in ciuda opiniei ca ar fi o tinuta nedemna, ce ar promova depravarea, cum nu se sfiau sa afirme penibil "moralistii" vremii, care au infiintat chiar o asociatie de lupta contra "scandalosului" obicei ca femeile sa poarte uneori pantaloni! Bicicleta a adus si o mobilitate independenta de neimaginat anterior, largind mult sfera de contacte sociale, si a deschis si calea de acces la calatorii de agrement, exercitiu fizic cu scop sportiv.

Bicicleta a devenit un simbol al "noii femei" a epocii moderne, acum peste un secol, chiar daca in toate statele dezvoltate a mai fost nevoie de decenii pana la egalitate juridica si drept de vot, si chiar daca si in ziua de astazi mai persista inegalitati, inclusiv in gradul de utilizare a bicicletei ca mijloc de deplasare cotidiana. Desi se intelege tot mai mult ca, pe langa faptul ca este un vehicul eficient energetic, ecologic, sanatos, suficient de rapid si comod in mediul urban in cele mai multe cazuri, accesibil financiar si capabil sa asigure si transportul unor bunuri, bicicleta perfect compatibil si cu eleganta si feminitatea.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) a putut constata si documenta in cei peste 25 de ani de activitate faptul ca, in domeniul promovarii biciclismului utilitar si recreativ in marile orase din Romania, dincolo de infrastructuri inadecvate mersului pe bicicleta, exista si probleme specifice nemateriale, inclusiv mentalitati si prejudecati ce duc la o imagine publica nefavorabila a biciclistilor in general si a biciclistelor in mod special. Aceasta realitate a generat o anumita retinere pentru femei in a utiliza bicicleta.

Dar situatia este in curs de ameliorare, cu contributia activa a campaniilor de profil derulate de CCN si de diverse organizatii probiciclistice din Romania. Dealtfel, CCN a avut si are presedintie feminina in majoritatea celor 25 de ani de existenta a asociatiei, si chiar o majoritate feminina in consiliul director. Nu a fost deci intamplator ca CCN s-a implicat pe aceasta linie si a organizat primul eveniment de acest tip din Romania, in 2008, cu titlul "Elegant pe Bicicleta", inspirat de proiectul deschizator de drum "Cycle Chic" lansat initial la Copenhaga si raspandit intre timp pe plan mondial, ca demers de combatere a prejudecatilor privind compatibilitatea utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare urbana in scop utilitar cu eleganta vestimentara.

A urmat implicarea unor organizatii partenere CCN si altor grupuri, de la initiativa informala "Fete Cochete pe Biciclete" pana la programul "VeloBello" al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, generat in campania "Velorutia" www.velorutia.ro sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), din care s-a desprins apoi SkirtBike www.skirtbike.ro initiat acum sapte ani si raspandit apoi la nivel national, si au inceput si initiative independente in diverse orase, in contextul mai larg a infloririi miscarii probiciclistice in ultimii ani.

CCN a organizat la Cluj-Napoca editii SkirtBike in 2012, 2013 si 2014. La cea din 2012, Simona Pop, presedintele din acel moment al Clubului de Cicloturism "Napoca" declara: "Noi, fetele si femeile bicicliste din Cluj, ne dorim ca, dincolo de un eveniment placut de socializare si cu conotatii mondene, de lifestyle, sa fim si ambasadoare ale mersului pe bicicleta in fata autoritatilor locale, mass-mediei si publicului, sa atragem atentia asupra situatiei actuale a pistelor de biciclete, a rastelurilor publice, a intregii infrastucturi biciclistice existente, promise sau necesare in Cluj-Napoca, in contextul mai larg al unei mobilitati urbane durabile care deocamdata lipseste orasului nostru".

Din 2015, CCN organizeaza anual evenimentul "Velo Chic Cluj", ce are caracter complementar celorlalte actiuni de promovare a utilizarii bicicletei in Cluj-Napoca pe care le deruleaza CCN, cum sunt de exemplu actiunile de lobby, proiectiile publice foto-video si marsurile lunare ale biciclistilor clujeni, ce pot fi urmarite si pe www.ccn.ro , toate avand rolul lor si pentru a face ca lucrurile sa se indrepte in sfarsit, chiar daca inca prea lent, in directia fireasca, si anume de a deveni o normalitate imaginea unei bicicliste imbracate elegant si existenta respectului necesar din partea altor participanti la traficul rutier.

Cluj-Napoca, 8 martie 2019

Simona Pop - presedinte CCN
Roxana Cleja - vicepresedinte CCN, coordonator de program VeloChic
Miruna Noaghi - vicepresedinte CCN
Radu Mititean - director executiv CCN





, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/05/2019 02:56:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

BICICLETA - CAMPIOANA MONDIALA A EFICIENTEI ENERGETICE

5 Martie este Ziua Mondiala a Eficientei Energetice. Este o tema de o importanta foarte mare, dar subevaluata. Guvernele se preocupa de cresterea productiei de materii prime energetice si de energie, in loc sa puna accentul pe eficientizarea utilizarii energiei, unde exista un potential imens foarte putin valorificat, care ne-ar scuti pentru viitorul apropiat de nevoia de noi capacitati energetice si ar reduce consumul.

Eficienta energetica nu inseamna numai cladiri sau conducte mai bine izolate, instalatii de ardere si alte instalatii mai performante sau tehnologii care nu necesita incalziri la temperaturi foarte mari, ci si o crestere a eficientei energetice in domenii precum transporturile, mobilitatea fiind o sfera in care se consuma cantitati foarte mare de energie si e si potential important de economisire, dar nu doar prin motoare mai performante....

In acest context, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) reamintesc faptul ca bicicleta este dovedita ca fiind modul terestru de deplasare cel mai eficient energetic din toate cele existente, depasind mersul pe jos, trenul si toate categoriile de autovehicule, motiv suplimentar pentru care ar merita promovata in special ca mijloc cotidian de transport in mediul urban.

Astfel, studiile de specialitate arata ca deplasarea cu bicicleta, la viteza obisnuita de 15-20 km /h se face cu o eficienta energetica de doua-trei ori mai mare fata de mersul pe jos, de patru-cinci ori mai mare decat deplasarea cu mopedul sau trenul, de sase-opt ori mai mare decat deplasarea cu automobilul daca sunt mai multi pasageri, si de circa noua-zece ori mai mare decat prin inot sau calare pe cal. Daca intr-un automobil este o singura persoana, eficienta energetica a deplasarii este de zeci de ori mai redusa decat daca deplasarea s-ar face pe bicicleta, cifrele exacte depinzand si de viteza masinii, eficienta scazand la viteze mari din cauza cresterii exponentiale a frecarii cu aerul.

Este de mentionat si faptul ca eficienta motorului unui autoturism actual este de circa 25%, la acelasi nivel cu cea a corpului uman in ce priveste transformarea, prin "ardere" a combustibilului (alimentelor, in cazul omului) in energie mecanica. Eficienta de transmitere a fortei de la picioarele omului, prin pedalare, la roata motrice, se apropie la o bicicleta bine intretinuta de 100%, iar din punct de vedere al transportului de greutati, bicicleta are cel mai bun raport din toate vehiculele, putand transporta normal mase de peste zece ori masa proprie, raport care la autovehicule este cu mult inferior, explicand si eficienta mult mai redusa.

Asigurarea necesarului de energie pentru civilizatia umana se poate face prin reducerea nevoilor de energie inclusiv prin cresterea eficientei energetice, o alternativa mult mai ecologica si economica fata de continuarea cresterii si consumului de energie, facut cu distrugerea mediului natural prin exploatarea resurselor neregenerabile cum sunt carbunele, gazul metan, petrolul si uraniul, dar si prin producerea de energie doar aparent "verde" cum sunt "padurile" de eoliene si sutele de microhidrocentrale ce sunt pe cale sa distruga peisajul, biodiversitatea si ecosistemele raurilor Romaniei.

In cadrul promovarii eficientei energetice, domeniul transporturilor ar trebui sa beneficieze de atentie sporita, inclusiv prin reducerea transporturilor motorizate rutiere si promovarea celor cu eficienta energetica inalta, ce pe plan interurban si international trebuie sa insemne in special promovarea transportului feroviar, iar pe plan urban si periurban ar trebui sa insemne promovarea transportului public si a bicicletei.

Cluj-Napoca, 4 martie 2019

RADU MITITEAN
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)



, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/05/2019 02:21:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie lunara martie 2019 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Sambata, 9 martie 2019, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 137-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 10:45. Startul efectiv al marsului va fi la ora 11:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierul Grigorescu si Plopilor, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - p-ta Baba Novac - str. A.Iancu - str. Universitatii - p-ta Unirii - bd. Ferdinand - p-ta M.Viteazu - str. Croitorilor - str. Constanta - str. Somesului - str. Lalelelor - str. Daniil Barceanu - str. Traian - str.Dacia - str. Gen.Dragalina - Bd. 1 Decembrie 1918 - pasarela albastra - pista biciclete mal Somes - str. Uzinei Electrice - al.Stadion - Parcul Central S.Barnutiu - str.E.Isac - str.Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa e progres in domeniul infrastructurilor biciclistice, anul 2018 fiind unul de stagnare, autoritatile locale limitandu-se la promisiuni si la refacerea catorva marcaje de piste vechi, mentinandu-se calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

Cluj-Napoca, 5 martie 2019

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•2/12/2019 01:56:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie lunara februarie 2019 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Sambata, 16 februarie 2019, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 136-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 10:45. Startul efectiv al marsului va fi la ora 11:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate. Prognoza meteo e favorabila.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierul Plopilor si Manastur, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - bd. Ferdinand - p-ta M.Viteazu - str.G.Baritiu - Parcul Central S.Barnutiu - al.Stadion - str. Uzinei Electrice - pista biciclete mal Somes - Parcul Rozelor - str. Plopilor - Cl.Manastur - Cl.Motilor - str.Clinicilor - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - p-ta Baba Novac - str. A.Iancu - str. Universitatii - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala. Este si ocazie de a arata ca sezonul hivernal nu este incompatibil cu deplasarea biciclistica.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa e progres in domeniul infrastructurilor biciclistice, anul 2018 fiind unul de stagnare, autoritatile locale limitandu-se la promisiuni si la refacerea catorva marcaje de piste vechi, mentinandu-se calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

Cluj-Napoca, 11 februarie 2019

RADU MITITEAN
director executiv CCN


















, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•12/10/2018 10:36:00 p.m.
UPDATE din 15.12.2018:  din pacate din motive meteo actiunea de astazi nu poate avea loc, legislatia rutiera interzicand circulatul bicicletelor cand carosabilul este acoperit cu zapada. Asta e legislatia actuala.... In timp ce scriam acest mesaj a telefonat in acest sens si Politia rutiera... Ne vedem data viitoare !




Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie lunara decembrie 2018 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Sambata, 15 decembrie 2018, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 135-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 10:45. Startul efectiv al marsului va fi la ora 11:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate. Prognoza meteo e favorabila.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierul Plopilor si Manastur, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - bd. Ferdinand - p-ta M.Viteazu - str.G.Baritiu - Parcul Central S.Barnutiu - al.Stadion - str. Uzinei Electrice - pista biciclete mal Somes - Parcul Rozelor - str. Plopilor - Cl.Manastur - Cl.Motilor - str.Clinicilor - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - p-ta Baba Novac - str. A.Iancu - str. Universitatii - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala. Este si ocazie de a arata ca sezonul hivernal nu este incompatibil cu deplasarea biciclistica.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa e progres in domeniul infrastructurilor biciclistice, anul 2018 fiind unul de stagnare, autoritatile locale limitandu-se la promisiuni si la refacerea catorva marcaje de piste vechi, mentinandu-se calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro la adresa
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

Cluj-Napoca, 10 decembrie 2018

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•12/10/2018 09:10:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675   RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

GANDURI PENTRU CARPATI
DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI

Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui", pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.

Editia din 2018 are ca tema la nivel global " Muntii contează! " http://www.fao.org/international-mountain-day/2018-theme/en/ , plecand de la constatarea ca, desi toti oamenii stiu de existenta lor, ei sunt adesea ignorati de decidenti, de politicile publice si de societate, desi sunt zone pe cat de valoroase, pe atat de vulnerabile. Muntii conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.

11 Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Padurile Carpatilor continua sa fie taiate intr-un ritm accelerat in ultimele doua decenii, mult mai mare decat rezulta din statisticile oficiale, care recunosc totusi jaful si faptul ca, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi e in continua scadere, , iar ceea ce se mai considera padure este de regula ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale, de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri...

Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza mereu crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar nu e sigur cat de durabila. In schimb creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care pregateste acum linii de 400kV prin munti in total dispret pentru natura.

Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului, Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.

Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.

La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Rovina, la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi". Chiar daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul reuarii lor pluteste in continuare deasupra Carpatilor si multe proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului.

Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in modul deloc traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat.... Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.

Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman este in curs de a retrage custoria si administrarea ariilor naturale protejate tuturor celor care aveau forma juridica de ONG, firmele si regiile pot insa ramane bine-mersi in postura de administrator.

In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza desantat vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe ori animalele cele mai viguroase, care aduc punctaje, premii si invidia din partea altor insetati de sange....

Legislatia tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci si drumuri, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimii 18 ani ca rezolva bariera legisaltiva care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca aproape zero. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal - proiectele legislative sunt plimbate dintr-un sertar ministerial in altul de peste un deceniu. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar odioase fieratanii numite "via ferrata".

Pe de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...

Totodata, e evident ca se permite sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....

Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.

Cluj-Napoca, 10 decembrie 2018

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•12/03/2018 10:09:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

DRUMETII PRIN CHEI CRETANE
Invitatie la proiectie foto CCN

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi, 6 decembrie 2018, de la ora 19:00, la biblioteca "Heltai" (str.Clinicilor nr.18, vizavi de aleea care urca in Campusul "Hasdeu") la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de turism montan intitulata "DRUMETIE PRIN CHEI CRETANE". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a trei ture de trekking prin chei spectaculoase din insula Creta, un adevarat paradis pentru turismul pedestru montan, unde munti semeti de peste 2000 de metri coboara pana in mare, prin abrupturi ametitoare si verticale impresionante ciuruite de sute de guri de pestera, dar si terase cu mici sate de munte ascunse printre livezi de maslini si plaje cu palmieri la poalele stancilor.

Creta, aceasta mare insula greceasca incarcata de istorie, adaposteste si numeroase atractii culturale, turismul axat pe arii naturale protejate si munti fiind armonios imbinat cu vizitare de muzee, manastiri, situri arheologice si valori etnografice. Si, desigur, bai in mare la finalul fiecarei ture montane....

Roxana Cleja si Radu Mititean va vor prezenta in cuvinte si imagini foto trei dintre cele mai frumoase chei ale Cretei. In primul rand celebrele chei ale Samariei, despre care se spune ca ar fi cele mai lungi din Europa, si care sunt elementul central al Parcului National omonim, poteca turistica incepand in inima muntilor, aproape de izvoarele vaii respective, si conducand pana la varsarea Samariei in mare, la cocheta ministatiune Agia Roumeli, unde se poate ajunge doar pe jos si cu vaporul.

Celelalte doua chei alese pentru aceasta prezentare sunt salbaticele chei Patsos, cu nenumaratele lor saritori, belvederi si guri de pestera, un rai pentru turismul de aventura, si cunoscutele chei Kourtaliotis, in fundul carora gasesti surprize precum capele, zeci de izbucuri, sectiuni subterane de rau, si care se termina in spectaculoasa plaja Preveli, dupa ce raul strabate o superba padure de palmieri.

Aceste ture montane carstice sunt "colorate" cu intermezzo-uri la obiective precum manastirile Arkadi si Preveli , pestera Melidoni, vivarii unde te poti plimba cu serpi mari incolaciti pe tine, sau celebra plaja Elafonisi cu lagune cu nisip roz, dar si minunate flori care cresc din nisip, motiv pentru care a fost declarata sit Natura 2000....

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii suplimentare in www.ccn.ro sectiunea "despre noi".

Eventul aferent este afisat pe facebook la adresa:
iar comunicatul este afisat pe site-ul CCN www.ccn.ro

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 3 decembrie 2018

Roxana Cleja
vicepresedinte CCN

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/26/2018 03:49:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

PE BICICLETA PRIN MUNTII METALIFERI
Invitatie la proiectie foto CCN

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi, 29 noiembrie 2018, de la ora 19:00, la biblioteca "Heltai" (str.Clinicilor nr.18, vizavi de aleea care urca in Campusul "Hasdeu") la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de cicloturism montan intitulata "PE BICICLETA PRIN MUNTII METALIFERI". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a unei saptamani de turism biciclistic si pedestru in muntii Metaliferi, in cadrul taberei cicloturistice BIKE ROMANIA CAMP 2018 (a 20-a editie din seria Bike Romania), desfasurata in vara acestui an cu baza la Cib, in care peste 20 de membri si simpatizanti ai Clubului de Cicloturism "Napoca" au pedalat, drumetit si vizitat frumuseti naturale si culturale ale zonei.

Imaginile sunt surprinse pe parcursul celor peste 500 km de drumuri si poteci parcurse pe mountain bike si pe jos, in cadrul acestei tabere care s-a dorit si un model de vacanta / concediu avand nu doar rol recreativ ci si importante valente educative, sportive, de documentare pe teme de turism si protectia mediului si care s-a desfasurat, ca toate actiunile CCN, cu un impact redus de mediu si multa apropiere de natura.

Itinerarul a inclus chei frumoase, precum Cheile Cibului, Cheile Glodului, Cheile Madei, Cheile Ardeului, diverse pesteri, dar si statiunea Geoagiu-Bai, Manastirea Cheile Cibului, Cetatuia dacica de la Ardeu, Muzeul Achim Mihu, numeroase biserici de lemn monument istoric, Castelul Huniazilor.

Proiectia va ilustra si comenta insa si aspecte ce afecteaza negativ mediul si turismul - urmele exploatarilor miniere, gestiunea deficitara a deseurilor, pseudoturismul motorizat, disparitia arhitecturii si obiceiurilor traditionale etc.

Programul "Bike Romania" este derulat de CCN cu incepere din 1999, in fiecare an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea fiind deschisa membrilor CCN si in mod exceptional si ai altor cluburi partenere de profil din tara si strainatate, precum si reprezentantilor altor structuri interesate de cicloturismul montan in Carpati.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 25 noiembrie 2018

Radu Mititean
director executiv CCN
coordonator program Bike Romania



Author: CCN
•11/26/2018 02:40:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
==================================

ZIUA MONDIALA ANTI-OBEZITATE SI BICICLETA
Ganduri pentru o viata sanatoasa de 26 Noiembrie

26 Noiembrie este Ziua Mondiala Anti-Obezitate, in care ar trebui constientizat mai mult ca in alte zile ca o problema de sanatate publica tot mai ridicata in foarte multe tari, inclusiv in Romania, este obezitatea.

Excesul ponderal accentuat se manifesta tot mai mult si la copii, dar afecteaza toate generatiile si atrage dupa sine multe alte probleme, crescand incidenta, printre altele, a bolilor cardiovasculare, diabetului de tip II, bolilor osteoarticulare si unor forme de cancer. De cele mai multe ori, obezitatea este produsa de excesul de calorii din dieta zilnica fata de consumul energetic.

Se vorbeste foarte mult de nutritie, diete, reducerea consumului caloric, dar mult prea putin de efortul fizic, de consumarea caloriilor ingerate, dat fiind ca sedentarismul este si el o mare problema de sanatate publica. Omul modern din mediul urban are tot mai putin timp sa faca sport - sa mearga la jogging, la inot, sa practice jocuri sportive sau sa mearga la o sala de fitness, iar activitatea profesionala este tot mai statica. Ce ar fi de facut?

O solutie avantajoasa de crestere a activitatii fizice cotidiene, cu un raport excelent cost - beneficiu si fara alocare de timp zilnic extra pentru sport, este adoptarea unei mobilitati urbane active, pietonale si mai ales biciclistice, precum si petrecerea weekendurilor si vacantelor in mod activ, inclusiv prin lungi excursii pe jos sau pe bicicleta, unde arzi in mod placut mii de calorii in loc sa urmezi diete severe sau sa platesti abonament la vreo sala de fitness ca sa transpiri intre patru pereti in loc sa fii in natura...

Cetatenii Romaniei, si in special copii din mediul urban, merg mult prea putin pe jos si cu bicicleta, in schimb stabilesc mereu noi recorduri la statul la televizor si la jucatul calculator, pe langa orele in banca la scoala, sunt dusi la scoala mereu cu "mama-taxi" sau in cazul cel mai bun cu mijloace de transport public, cei mai mari isi petrec serile si weekendurile prin cluburi sau in mall sau la picnic static si grataristic, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali.

Politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins procente alarmante, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit greu de realizat din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar pana in sala de clasa.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ sau a unor proiecte-pilot initiate de ONG-uri.

Ar trebui ca 26 Noiembrie sa dea de gandit, dar nu cum sa mancam mai putin, ci mai ales cum sa avem o viata mai activa fizic. Atunci va fi usor de vazut cum o mobilitate urbana activa, cu mult mers pe jos si pe bicicleta, poate fi o semnificativa parte a solutiei. Daca autoritatile vor inceta sa faciliteze traficul motorizat si vor incepe in sfarsit sa promoveze, inclusiv prin infrastructuri adecvate, circulatia pietonala si biciclistica.

Cluj-Napoca, 26 noiembrie 2018

dr. Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR



, , , , , |
Bookmark and Share