5 IUNIE - ZIUA MONDIALA A MEDIULUI
Author: CCN
•6/04/2025 02:01:00 a.m.

5 IUNIE - ZIUA MONDIALA A MEDIULUI
OCAZIE DE REAMINTIRE A PRIORITATILOR
SI CONSTIENTIZARE A AMENINTARILOR LA ADRESA NATURII SI IMPLICIT A OMULUI

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) in calitate de asociatie ecologista si membru al Coalitiei pentru Mediu (CMR) a ONG-urilor de mediu din Romania si a Retelei pentru Natura Urbana (RNU), reaminteste cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului autoritatilor publice centrale si publicului ca protectia mediului este esentiala pentru a avea un viitor acceptabil si ca pe termen lung tot ceea ce este bun pentru mediu este de fapt bun si pentru economie si societate si pentru specia umana in general.

Omul nu poate trai fara natura, si mediul este un tot unitar, afectarea lui negativa intr-un anumit moment sau loc producand efecte si in viitor si in alte zone, uneori la scara nationala, continentala sau globala, iar protectia nu trebuie sa vizeze doar anumite specii de plante si animale sau componente abiotice a lumii inconjuratoare, cu neglijarea sau sacrificarea altora, pentru ca in final toate se interconditioneaza...

Totusi, din motive practice, se pot distinge cateva prioritati pe care cei in functii de decizie ar trebui sa le aiba in vedere in perioada urmatoare. Organizatiile din Coalitia pentru Mediu le-au formulat sintetic cu mai multi ani in urma, dar sunt in continuare la fel de valabile si actuale si acum:

1. Protejarea padurilor prin combaterea taierilor ilegale, promovarea impaduririlor si a managementului forestier sustenabil, protejarea biodiversitatii padurilor.

2. Protejarea apelor de suprafata fata de poluarea cu ape netratate in lipsa instalatiilor de epurare, a cursurilor de apa naturale fata de amenajarile pentru producerea energiei electrice, fata de indiguiri de orice natura, iar impreuna cu cele subterane, fata de exploatarea cantitativa excesiva.

3. Interzicerea activitatilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice, pentru a preveni poluarea, adesea iremediabila, a rezervelor subterane de apa din zonele respective;

4. Protejarea spatiilor verzi, respectarea cerintelor privind suprafata minima pe cap de locuitor in orase, eliminarea constructiilor de pe spatiile verzi si interzicerea construirii altor obiective;

5. Aplicarea eficienta a legislatiei privind deseurile, functionalizarea colectarii selective si managementului modern al deseurilor la nivel national, inclusiv taxarea diferentiata a deseurilor colectate selectiv fata de cele amestecate, descurajarea eliminarii deseurilor prin depozitare sau incinerare, stimularea eco-design-ului in vederea prevenirii si reducerii aparitiei deseurilor.

6. Reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare, si modernizarea infrastructurii de transport urban astfel incat sa se tina cont de pietoni, biciclisti, utilizatori ai transportului public in comun, precum si de persoane cu dificultati de deplasare, precum parintii cu copii mici sau persoanele cu dizabilitati locomotorii.

7. Respectarea normelor europene cu privire la calitatea aerului, monitorizarea sustinuta si realizarea unui plan de masuri concrete si specifice pentru a reduce efectiv poluarea cu noxe si praf la nivel urban

8. Promovarea echilibrata a energiilor din surse regenerabile, altele decat microhidrocentralele si decat parcurile eoliene situate in arii naturale protejate sau zone foarte valoroase peisagistic, concomitent cu masuri de eficienta energetica pe intreg lantul de la productie, pana la consumul final, precum si reducerea dependentei de surse de energie poluante sau periculoase, precum combustibili fosili sau nucleari.

9. Promovarea educatiei pentru mediu, atat prin realizarea unor manuale atractive, cat si prin dezvoltarea unor programe care sa sustina implicarea elevilor in mod activ.

10. Reformarea Administatiei Fondului pentru Mediu astfel incat sa prioritizeze programele de protectia mediului (nu programul "Rabla", nu regularizari de cursuri de apa), iar politica de resurse umane sa promoveze specialisti in mediu la conducerea institutiei.

11. Consultarea reala a cetatenilor in procesul decizional, cu respectarea Legii 52/2003 si a Legii 544/2001 si a bunelor practici pe plan international, in spiritul Conventiei de la Aarhus si Conventiei de la Espoo.

CCN deplange faptul ca in continuare se deturneaza si abuzeaza conceptul de mediu si de protectia mediului, punand accent ridicat pe componenta antropica si transformata antropic, pe cand in realitate accentul ar trebui sa fie pe conservarea naturii si reducerea impactului uman asupra mediului NATURAL.

* * *

Ziua Mondiala a Mediului se marcheaza la nivel international sub egida Organizatiei Natiunilor Unite prin Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), care este agentia ONU specializata pe probleme de mediu. A fost instituita inca din 1972, in urma Conferintei de la Stockholm privind Mediul Uman care a avut loc in iunie 1972 si care a stat la baza a doua importante rezolutii ale Adunarii Generale ONU, adoptate la 15 decembrie 1972: A/RES/2994 (XXVII) care a proclamat ziua de 5 iunie ca Ziua Mondiala a Mediului si A/RES/3000 (XXVII) care a infiintat UNEP). Ziua Mediului are in fiecare an o tema focala la nivel global.

Pentru 2025, tema este "Stoparea pluarii cu plastic la nivel mondial“ ( "Ending global plastic pollution"). Se etimeaza ca se genereaza anual in lume peste 400 milioane de tone de deseuri din plastic si ca din anii 50 ai secolului trecut si pana acum ( dar volumul mare e in ultimele decenii) s-au produs peste 9.2 miliarde de tone de plastic, din care circa 7 miliarde au devenit deseuri. Au ajuns peste tot pe mapamond, fie ca bucati intregi, fie ca fragmente foarte fine (microplastic) inclusiv in largul si pe fundul oceanelor, in ghetarii montani si calotele polare, in deseruturi si in solul agricol, in alimente, plante, animale inclusiv in corpul oamenilor. Consecintele sunt grave si pentru ecosisteme si pentru sanatatea umana, si contribuie si la schimbarile climatice accelerate. Fara masuri ferme, se prognozeaza ca poluarea cu plastic va creste cu 50% pana in 2040 si ca s-ar ajunge la un miliard de tone de deseuri din plastic prin 2060. Detalii si la
Materiale video de interes:

Insa dincolo de cantitati conteaza si tipul de plastic. Ca unele au impact negativ mai grav, prin poluantii emisi de acel plastic sau / si prin perioada de descompunere etc. Caci sunt dinferente intre polietilen terftalat (PET) din care se fac majoritatea flacoanelor de bauturi, polietilena de inalta densitate (HDPE) din care se fac de ex. flacoane pt cosmetice, polietilena de joasa densitate (LDPE) din care se fac de ex. pungi de plastic, folii alimentare, cutii..., polipropilena (PP), polistirenul (PS), polistirenul expandat (EPS), poliesteri si poliamide etc.

OECD estimeaza ca mai putin de 10% din plastic este reciclat. Deci reciclarea nu rezolva nici pe departe problema. Este in curs de negociere un tratat international pe tema prevenirii si diminuarii poluarii cu plastic, demarat in 2022, dar se progreseaza lent si tari puternice economic sunt reticente, cum s-a intamplat si cu alte importante tratate de mediu, pe care au refuzat sa le semneze sau ratifice tocmai statele cele mai poluatoare / perturbatoare ale mediului, cum ar fi SUA, Rusia, China si alte asemenea. Comitetul integuveramental de negociere va avea urmatoarea sesiune in 5-14 august la Geneva. Detalii la: https://www.unep.org/inc-plastic-pollution.

Detalii suplimentare privind Ziua Mondiala a Mediului se pot citi si la adresa: https://www.worldenvironmentday.global/ si https://www.un.org/en/observances/environment-day  

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de 33 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii la https://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Cluj-Napoca, 4 iunie 2025

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , , |
Bookmark and Share
CCN ANIVERSEAZA 33 DE ANI DE ACTIVITATE
Author: CCN
•6/02/2025 08:11:00 p.m.

CCN ANIVERSEAZA 33 DE ANI DE ACTIVITATE

In 3 iunie 2025, chiar de Ziua Mondiala si Ziua Nationala a Bicicletei, se implinesc oficial 33 de ani de activitate a Clubului de Cicloturism Napoca (CCN). Fondat la 3 iunie 1992 de 25 de tineri clujeni entuziasti, pasionati de bicicleta, turism, munte si protectia mediului, dupa mai multe luni de pregatiri si documentare, CCN a dobandit personalitate juridica in vara anului 1992 si a devenit primul ONG cu profil specific de cicloturism si mediu din Romania. Desi ramane o organizatie locala clujeana ca membri. CCN a devenit si este in continuare o organizatie de reper in domeniul biciclistic, civic, montan si de mediu si la nivel regional, national si international.

CCN militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. In acest sens, CCN activeaza in 4 domenii importante si complementare: promovarea bicicletei, sporturi montane, protectia mediului, tineret & civic. Este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista cu caracter de organizatie neguvernamentala non-profit, independenta si nepartizana politic. CCN este recunoscut ca ONG de tineret, de mediu si civic, totodata club montan, sportiv si turistic, principalul accent fiind pe domeniul biciclistic.

CCN este in principal o organizatie militanta, actionand in beneficiu public. Are si activitati de loisir si servicii in beneficiul propriilor sai membri. Intreaga activitate se bazeaza pe voluntariat. CCN nu desfasoara activitati economice. Detine presedintia Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si este membru in numeroase coalitii si aliante ONG la nivel local, regional si national.

O descriere detaliata a CCN si o sinteza a activitatii lui in ultimii 33 de ani se gaseste la: http://ccncluj.blogspot.ro/2009/04/despre-noi.html (text actualizat) iar mai multe informatii despre actiunile si pozitiile CCN rezulta din postarile pe blogul CCN http://ccncluj.blogspot.ro la care redirectioneaza domeniul www.ccn.ro si pe pagina de facebook https://www.facebook.com/ccn.ro/

Cluj-Napoca, 02.06.2025

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , |
Bookmark and Share
3 IUNIE - ZIUA MONDIALA SI NATIONALA A BICICLETEI
Author: CCN
•6/01/2025 11:45:00 p.m.

3 IUNIE - ZIUA MONDIALA SI NATIONALA A BICICLETEI

3 iunie a fost proclamata de ONU in 2018 ca fiind Ziua Mondiala a Bicicletei si a fost in anii trecuti marcata in numeroase tari si la nivelul unor organizatii internationale. In Romania, din pacate, in primii ani mai mult organizatiile de biciclisti par sa fi programat activitati specifice, astfel ca aceasta zi internationala de constientizare sau actiune a ramas prea putin vizibila public in Romania in ciuda implicarii mediatice ocazionale a unor demnitari, cum a fost in 2021, tot la initiativa unor organizatii care promoveaza utilizarea bicicletei.

Prin rezolutia 272/72 din 12 aprilie 2018 a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, 193 de state membre au adoptat acum 5 ani prin consens aceasta decizie istorica de a institui o Zi Mondiala a Bicicletei, ce constituie o recunoastere la nivel international a multiplelor avantaje pe care le aduce o mai mare utilizare a bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare in scop utilitar si recreativ, fiind folosita de peste un miliard de oameni. https://documents.un.org/doc/undoc/gen/n18/106/50/pdf/n1810650.pdf si https://www.un.org/en/observances/bicycle-day promovata si de OMS https://www.who.int/campaigns/world-bicycle-day

In acea rezolutie a celei de-a 82-a sedinte plenare a celei de-a 72-a sesiuni ordinare a Adunarii Generale ONU s-a subliniat ca ca bicicleta poate aduce o importanta contributie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD) din cadrul Agendei 2030, care constituie Strategia de dezvoltare durabila la nivel mondial pentru urmatorul deceniu adoptata de ONU si pe care majoritatea statelor membre au transpus-o in legislatia si documentele programatice proprii la nivel national.

ONU mai aminteste ca bicicleta dovedeste de doua secole o unicitate in materie de longevitate si versatilitate, ca este un mijloc de transport pe cat de simplu si accesibil, pe atat de fiabil, curat si cu impact redus de mediu, cu efecte pozitive in domeniul ecologic si al sanatatii publice, iar sinergia dintre biciclist si vehiculul sau are efecte pozitive indirecte asupra creativitatii, constientizarii problemelor comunitare si de mediu si implicarii sociale, precum si pe linie de transporturi, educatie, sanatate si sport, de promovare a unui mod mai sustenabil de productie si consum, asupra schimbarilor climatice si coerentei sociale. Mai considera si ca bicicleta poate juca un rol important pentru transpunerea in practica a prevederilor Noii Agende Urbane adoptata la Conferinta ONU Habitat III de la Quito din octombrie 2016 (Rezolutia 256/71).

Iar la 15 martie 2022, Adunarea Generala ONU a adoptat Rezolutia 76/255 privind Integrarea utilizarii bicicletei in sistemele de transport public in vederea promovarii dezvoltarii sustenabile https://docs.un.org/en/A/RES/76/255

Aceste constatari si recomandari oficiale ale ONU confirma oportunitatea diverselor initiative ale organizatiilor de biciclisti, cum ar fi cele pe linie de legislatie (ca de exemplu http://ccncluj.blogspot.com/2017/08/proiectul-de-norme-privind-traseele.html si http://ccncluj.blogspot.com/2016/12/legea-bicicletei-sprijin-public-tot-mai.html ) si intaresc luarile de pozitie ale organizatiilor de biciclisti, cum este de exemplu si documentul de pozitie "Avantajele utilizarii bicicletei" redactat si difuzat de CCN in urma cu peste doua decenii, care este insa perfect actual, fiind redat in ANEXA.

Adoptarea acestei rezolutii a ONU este rezultatul si a unor ani de eforturi din partea Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si Aliantei Biciclistice Mondiale (WCA), organizatii internationale din care fac parte si CCN si alte organizatii de biciclisti din Romania prin intermediul Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), egida sub care isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului cat si altor autoritati, pentru imbuntatirea cadrului legislativ, politicilor publice si standardelor tehnice, pentru elaborarea si implementarea de proiecte de infrastructura de buna calitate, de dezvoltarea activitatilor educative pentru mobilitate durabila incluzand utilizarea bicicletei.

Intre timp, la un an de la prima marcare a Zilei Mondiale a Bicicletei, Alianta Biciclistica Mondiala (WCA) s-a transformat din simpla coalitie informala intr-o organizatie distincta, iar sub egida ONU a fost adoptat la conferinta interguvernamentala de la Viena din mai 2021 un MasterPlan PanEuropean de promovare a bicicletei https://unece.org/sites/default/files/2023-03/MASTERPLAN_2021-05-20-II_BF%203%20June_0.pdf . Iar la nivel UE a fost in 2024 adoptata si publicata in Jurnalul Oficial al UE o Declaratie privind Utilizarea Bicicletei, ca document comun al Comisiei Europene, Parlamentului European si Consiliului European - detalii la:

Epidemia COVID19 a dus la o intensa promovare in statele dezvoltate a utilizarii bicicletei, marile metropole realizand chiar sute de kilometri de noi infrastructuri dedicate, pentru a convinge cat mai multi cetateni sa circule prin oras intr-un mod prietenos cu mediu si care sa asigure nu doar doza zilnica de exercitiu fizic, ci si distantarea fizica recomandata pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-CoV-2. Din pacate in Romania nu s-a intamplat mai nimic practic in perioade de pandemie in acest sens, nici legislativ situatia nu s-a dezghetat, ci doar sunt sperante prin includerea in PNRR a unor fonduri pentru piste si trasee de biciclete si a adoptarii in Parlament a unei discutabile si nu neaparat utile legi pentru asa-zise "drumuri pentru ciclisti" ( Legea 85/2022) care aduce doar progrese minore si multa confuzie si care nu are nici acum norme de aplicare, iar pe plan local nici un oras mare din Romania nu a facut vreun pas hotarat probiciclistic, ratand o oportunitate fantastica in perioada in care din cauza masurilor de preventie a fost mult mai putin intens traficul automobilistic si mult mai multi oameni si-ar fi putut depasi retincenta de a incepe sau reincepe sa circule cu bicicleta in oras.

CCN in parteneriat cu alte asociatii ale biciclistilor intentioneaza in continuare, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), sa prezinte public propunerea de ”Legea Bicicletei” la care a lucrat din 2016 si pentru a carei preluare si depunere la Parlament ca initiativa legsialtiva transpartinica s-a incercat in legislatura trecuta gasirea unui sprijin politic transpartinic insa desi el parea asigurat, asa cum se reflecta si in comunicatele noastre si ale parlamentarilor:
si anexa:
in final s-a constatat ca fosta componenta a Parlamentului din legislatura 2016-2020 nu a fost pregatita sa isi asume promovarea proiectului, nici cea din 2020-2024, astfel ca va trebui incercat din nou cu actualii parlamentari, in alta abordare, daca se gaseste un numar suficient din suficient de multe partide din actualul spectru din Parlament.

In schimb, intr-un elan electoral nefericit, in toamna anului 2020, un grup de parlamentari a promovat si Parlamentul a adoptat Legea 277 / 2020 privind instituirea zilei de 3 iunie ca "Ziua natională a bicicletei" in conditiile in care ea era deja din 2018 Zi Mondiala a Bicicletei. Fara insa sa legifereze nimic concret pozitiv in favoarea bicicletei dincolo de acest gest pur simbolic ce nu prea aduce vreun folos practic decat eventual cresterea sanselor ca autoritatile locale sa permita ONG-urilor de biciclisti sa organizeze manifestari probiciclistice in aceasta zi, cum fac si organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de aproape trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii, detalii putand fi citite la http://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Ca o fericita coincidenta, data de 3 iunie, care este acum Zi Mondiala a Bicicletei si Zi Nationala a Bicicletei, este si ziua in care, in 1992, lua fiinta Clubul de Cicloturism "Napoca".

Cluj-Napoca, 1 iunie 2025

av. Radu Mititean
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) www.ccn.ro
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro


ANEXA:
Documentul de pozitie CCN / FBR privind avantajele utilizarii bicicletei:
==========================

DECLARATIE PUBLICA
PRIVIND AVANTAJELE UTILIZARII BICICLETEI

Noi, Federatia Biciclistilor din Romania (FBR), in concordanta cu vointa si avand sustinerea organizatiilor neguvernamentale membre ale federatiei, precum si a celor membre ale Coalitiei Nationale de Cicloturism si Promovare a Bicicletei in Romania - PRO VELO si a altor persoane fizice si juridice,

SUBLINIEM CA BICICLETA:

• Este un mijloc de transport modern, de viitor, tot mai utilizat in statele dezvoltate din UE si din alte zone ale lumii.

• Are un potential de utilizare in Romania foarte mare, dar inca foarte putine valorificat.

• Este benefica economiei, putand crea noi locuri de munca, dezvolta noi structuri de productie si servicii specifice, atrage investitii si clienti externi, promova tehnologii moderne si atrage dezvoltare economica durabila a unor zone sau sectoare.

• Este benefica social, din punct de vedere al integrarii si armoniei, atenuand perceptia discrepantelor si inegalitatii ( intre sofer si nesofer, posesor de vehiul foarte scump si foarte ieftin, intre cine conduce si cine e doar pasager etc.), facilitand mobilitatea si a celor dezavantajati, promovand un contact mai efectiv intre oameni, facilitand interactiunea si incluziunea sociala, dialogul si relatiile interumane intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu autoturisme.

• Este benefica cunoasterii de sine, precum si cunoasterii altor oameni si o mai buna cunoastere si intelegere a mediului antropic si natural inconjurator, asigurand posibilitatea unei perceptii mai directe si nemediate asupra celor din jur intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu mijloace de transport motorizate sau care prin viteza ridicata sau separarea de mediu si de semeni reduc contactul si perceptia.

• Este eficienta spatial, ocupand o suprafata redusa atat in deplasare cat si in stationare, reducand aglomeratia in trafic si suprafata necesara pentru caile de comunicatie si parcari.

• Este un mijloc de transport relativ ieftin, accesibil practic aproape oricui si ca achizitionare si ca intretinere, mai ales in comparatie cu un autoturism, iar costurile pentru realizarea si intretinerea infrastructurilor specifice sunt mult mai reduse decat pentru alte forme de transport, realizand deci si importante economii la bugetele publice.

• Se integreaza usor si bine cu alte forme de transport ( rutier, aerian, feroviar, naval) si favorizeaza transportul intermodal.

• Este un mijloc de transport ecologic, care nu emite noxe si nu produce zgomot, fiind totodata cel mai eficient energetic mod de deplasare terestru, avand in plus un ciclu de viata potential lung, necontinand componente toxice sau greu reciclabile si consumand relativ putine resurse la producere, intretinere si dezafectare.

• Este un mijloc de transport relativ comod, permitand prin tehnologiile moderne parcurgerea cu un efort fizic redus sau mediu a unor distante apreciabile in timp rezonabil, inclusiv in caz de relief neplat sau necesitatea de a transporta si bunuri sau alte persoane.

• Este un mijloc de transport suficient de rapid pentru diversele utilizari, fiind de exemplu in mediul urban in foarte multe cazuri in medie chiar semnificativ mai rapid decat autoturismele.

• Permite invatarea usoara a conducerii ei pentru aproape oricine, indiferent de varsta, nivel de instruire, capacitati fizice si alti factori.

• Este utilizabila legal si in siguranta de aproape oricine si in aproape orice situatii, inclusiv la varste foarte fragede sau inaintate sau in stari fiziologice sau de sanatate mai particulare sau in prezenta altor factori care ar impiedica legal sau practic conducerea unui vehicul de alt tip.

• Este un vehicul sanatos, intretinand conditia fizicã, combatand sedentarismul si contribuind la mentinerea starii de sanatate a utilizatorilor si la sanatatea publica in general, reducand semnificativ riscul de boli cardiovasculare si de obezitate, dar indirect si de cancer si alte afectiuni, si neprezentand totodata riscuri pentru sanatatea utilizatorilor si pentru terti daca este corect utilizata.

• Este un vehicul nepericulos pentru utilizator si pentru altii, daca este corect utilizata si respectata si de catre ceilalti, existand un potential redus de accidentare grava a altor persoane fata de cazul vehiculelor cu motor si existand un potential redus de accidentare a conducatorului si pasagerilor bicicletei daca infrastructurile si starea tehnica sunt adecvate si sunt respectate alte cerinte necesare.

• Este un vehicul foarte versatil, fiind un avanatajos mijloc de transport urban cotidian in scop utilitar, atat pentru deplasare proprie, cat si pentru transport de bunuri si persoane, inclusiv in scop profesional, dar si un mijloc de deplasare in scop recreativ, turistic, sportiv, de agrement etc. si un mijloc de agrement sau sport in sine.

• Permite mare economie de timp pentru ca in mediul urban este adesea cea mai rapida forma de transport, ci si pentru ca folosirea ei in scop utilitar este implicit si exercitiu fizic si poate completa sau suplini timpul (adesea putin sau lipsa) ce ar trebui special alocat sportului de catre omul modern. Spectrul larg de itinerarii posibile pentru o anumita deplasare in scop utilitar permite variatia si implicit experiente cu valenta turistica si de cunoastere fara timp alocat expres iar viteza mare de deplasare in comparatie cu turismul pedestru permite vizitarea mai multor obiective intr-un anumit interval temporal si o mare flexibilitate in planificare si derularea turelor, deci si eficienta.

• Este favorabila turismului, prin posibilitatea de a da facil si o conotatie turistica deplasarilor in scop utilitar (alegerea unor trasee mereu noi) in comperatie cu cazul deplasarii cu mijloace de transport rapide sau in comun sau pe rute de tranzit. De asemenea, o buna parte din utilizatorii bicicletei in scop utilitar devin in timp interesati si de cicloturism si viceversa. Cicloturismul permite vizitarea, cu costuri mai reduse si intr-un timp relativ scurt a multor obiective turistice naturale si culturale, intr-un mod mai apropiat de naturã si de oameni, mai prietenos fatã de culturã si mediul inconjurator si care nu submineaza durabilitatea turismului cum o fac formele motorizate, si necesitand investitii relativ reduse si aducand venituri ridicate, fiind astfel una din cele mai dezirabile forme de turism.

• Este favorabila sportului, deplasarea cu bicicleta fiind implicit si o forma de sport si activitate fizica, inclusiv in cazurile cand scopul folosirii este unul utilitar sau recreativ. De asemenea, ciclismul ca sport este atrarctiv pentru practicanti si pentru public, ramurile, probele si disciplinele fiind in rapida diversificare si dezvoltare si atragand tot mai multi participanti dar si spectatori. Ca sport practicat de regula "outdoor" si implicand de regula efort fizic de durata si multiple calitati fizice si psihice, ciclismul este mai benefic pentru practicanti decat multe alte tipuri de sport, cum sunt de exemplu cele cu efort "de varf" de scurta durata.

NOTA:

Prezentul document este elaborat de Radu Mititean / Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in octombrie 2002, agreat de organizatiile membre ale Coalitiei Nationale PRO VELO in cadrul Conferintei Nationale PRO VELO desfasurata la Cluj-Napoca in octombrie 2002, actualizat si insusit succesiv cu ocazia altor editii ale conferintelor PRO VELO si actualizat si insusit de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) in aprilie 2008.
==========================
- sfarsit -
, , |
Bookmark and Share
COPIII SI BICICLETA - GANDURI TRISTE DE 1 IUNIE
Author: CCN
•5/31/2025 11:41:00 a.m.

COPIII SI BICICLETA - GANDURI TRISTE DE 1 IUNIE

1 Iunie, ca Zi Internationala a Copilului, aduce de regula in fiecare an manifestari festive, concursuri, spectacole, petreceri. Dar Ziua Copilului a fost initiata ca o zi dedicata bunastarii si drepturilor copilului, cum rezulta si din Declaratia pentru Protectia Drepturilor Copilului adopta la Geneva in 1925 in cadrul unei conferinte internationale de profil. De aceea, pe langa ceremonii si evenimente distractive, ar trebui si sa ne punem intrebari si sa ne facem ganduri cu privire la viitorul celor mici in aceasta lume aflata in mare dinamica. Viitorul pe termen lung, nu doar chestiuni de moment cum ar fi de exemplu finalizarea acestui an scolar in contextul incertitudinilor pentru urmatorii cativa ani cu privire la sistemul educational din cauza instabilitatii legislatiei si politicilor de profil.

Ca aspecte constante in ultimul deceniu, avem pentru multe tari subdezvoltate probleme cu privire la subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara, iar in tari in care se desfasoara conflicte militare cu caracter intern sau international, cu e cazul Sudanului, Ucrainei, Israelului sau Yemenului, o mare preocupare este evitarea situatiilor in care copii devin victime colaterale ale atacurilor armate, pe langa privatiunile la care ii supune situatia de razboi. Dar si in asemenea tari, lipsa activitatii fizice incepe sa fie o problema majora. In schimb, in tarile dezvoltate si nebantuite de conflicte armate, problemele cele mai mari in ultimele decenii sunt pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in mare masura legate de supraponderalitate si sedentarism.

Romania din pacate are parte de probleme din ambele extreme - avem una din cele mai mari rate de mortalitate infantila din Europa ( cea mai mare din UE, iar in rest doar cateva tari, precum Albania, Moldova si Turcia stau mai rau ca noi) si rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala si educatie pentru un stat UE care se pretinde relativ dezvoltat, dar avem deja o prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor "dezvoltate".

Astfel, orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul pe calculator si telefon, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea weekend-ului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale. Iar masurile din ultimii doi ani de restrictionare a activitatilor sportive, a accesului la locuri de joaca, piscine sau sali de sport, corelata cu indelungata perioada interzicere a mersului copiilor la scoala si gradinita si tinutul lor acasa in fata monitorului au adus noi culmi de lipsa de activitate fizica pentru multi dintre cei mici.

Numai ca semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali, persistand idei false cum ca e semn de sanatate sa fii mai "plinut" si ca e pozitiv sa "te obosesti mai putin" fizic si ca "odihna" dupa scoala sau serviciu trebuie sa insemne lipsa efortului fizic si ca "statul in casa" este in general un factor pozitiv, de protectie, desi mareste multe riscuri pentru sanatate.

Politicile publice si legislatia, in loc sa combata energic fenomenul sedentarismului, desi declarativ il deplang, in realitate il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit foarte rare si greu de organizat din cauza conditionarilor adesea aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza in continuare nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii urmata uneori chiar de insotirea copilului pana la poarte scolii si nu sunt semne ca va fi altfel cand se vor deschide scolile, probabil la toamna.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 18 ani, introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta. In 2020 s-a clarificat legal regimul utilizarii trotinetelor electice, intr-un mod destul de permisiv, desi ele reduc spre zero mobilitatea activa, si s-a impus copiilor sub 16 ani purtarea castii de protectie cand circula cu bicicleta la nivel de carosabil, fara nicio exceptie, deci tot masuri restrictive, nimic insa pentru incurajarea circulatiei cu bicicleta.

Astfel, art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca "pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut nici o exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...

Aceasta interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise circulatiei publice. Pana si manifestari publice special dedicate copiilor, de 1 iunie, in care acestia urmeaza sa foloseasca biciclete, primesc uneori interdictie de la autoritati, pe motiv ca ar insemna sa permita pedalatul de catre copii pe suprafete care conform legii sunt considerate drum public, si ar contraveni astfel legislatiei in vigoare ce nu permite nici o exceptie.

In acest context, organizarea in fiecare an, inclusiv sau mai ales de 1 Iunie, de cursuri si concursuri cu sau despre bicicleta pentru copii din ciclul primar, axate pe indemanare in conducerea bicicletei si pe cunoasterea legislatiei rutiere, prin parcursuri in poligoane cu indicatoare si marcaje rutiere, cu implicarea scolilor si Politiei rutiere, este un paradox si o dovada nu doar de bune intentii, ci si de mare ipocrizie, propunand sa ajute copiii sa dobandeasca abilitati si cunostinte pe care nu le vor putea folosi in urmatorii ani in conditiile in care autoritatile publice politienesti si educationale nu fac demersuri pentru inalturarea acestei interdictii aberante si unice in Europa.

Pana in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.

In 2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.

Parlamentul din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului.

Astfel, Parlamentul a devenit la acel moment coautor la acest adevarat atentat la sanatatea publica a tinerei generatii, explicabil dealtfel si prin faptul ca, in procent foarte mare, si parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire, pareau la acel moment sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului. Si multi inca mai par sa fie prizonierii acelei paradigme automobilistice a mobilitatii urbane, care in tarile dezvoltate este considerata o eroare a secolului trecut.

Si in loc sa faca demersuri pentru repararea acestor aberatii, decidentii au continuat din pacate pe linia interzicerii accesului copiilor la deplasarea cu bicicleta. Proiectul noului Cod Rutier (inregistrat la Camera Deputatilor cu nr. PL-x 428 / 2016 si la Senat cu nr. L 186/2016) se afla formal si acum in dezbatere la Parlament, chiar daca pare "tras pe linie moarta". A fost elaborat de un grup numeros de parlamentari, dar ca de obicei fara consultarea organizatiilor de biciclisti. Acest proiect redactat neprofesionist si care pare desprins din mijlocul secolului trecut, in plina paradigma automobilistica, mentine interdictia de a circula cu bicicleta sub varsta de 14 ani, o enormitate unica in Europa... Din fericire a fost respins de prima camera parlamentara sesizata, Guvernul a avut o pozitie de nesustinere a proiectului, pe care a reiterat-o in martie 2022 si mai multe comisii ale camerei decizionale au emis aviz negativ, astfel ca sunt totusi sanse mari ca acest proiect aberant sa fie respins definitiv, dar procedura este formal inca in curs si deci pericolul nu a trecut inca.

Mai rau, in Camera Deputatilor este in procedura parlamentara un proiect in care doua comisii au propus interzicerea utilizarii bicicletei si pentru copiii intre 14 si 16 ani, fara nici o exceptie, plus alte masuri restrictive contra biciclistilor, ceva inimaginabil si fara precedent la nivel mondial... si cel mai trist este ca acele aberatii au fost sustinute de parlamentari din majoritatea partidelor, si nici acum nu se stie daca celelalte doua comisii sesizate sau, in ultima instanta, plenul Camerei Depuetilor, vor accepta sa stopeze acest demers nebunesc, sau vom deveni cea mai antibiciclistica tara din lume sau cel putin din Europa...

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.

Mai mult, pandemia COVID19 a dus in majoritatea tarilor dezvoltate la o masiva promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare urbana, pentru ca asigura o mai buna distantare sociala fizica comparativ cu deplasarea pietonala sau cu mijloace de transport in comun fara sa aduca dezavantajele transportului individual motorizat, si vizati sunt si copiii. Pe cand in Romania nu s-a inregistrat nicio crestere cantitativa sau calitativa a promovarii ultizarii bicicletei nici la nivel legislativ national sau local, nici la nivel de realizari de infrastructuri sau politici publice, ci dimpotriva a fost mai degraba o stagnare fata de ritmul oricum lent din anii anteriori.

Ar trebui ca 1 iunie 2025 sa nu mai fie privita ca o Zi a Copilului cu caracter de pura sarbatoare, ci sa devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa.

In acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.

Lipsa de informare si de experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici internationale.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru modificarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor viitoare.

Cluj-Napoca, 30 mai 2025

av. Radu Mititean
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro
director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN) www.ccn.ro
, , , , , , |
Bookmark and Share
PEDALAND PRIN SATE LA SUD-VEST DE CLUJ in 31 mai prin IVMC
Author: CCN
•5/25/2025 12:02:00 a.m.

PEDALAND PRIN SATE LA SUD-VEST DE CLUJ
   
- TURA VELO DE SOSEA IN 31 MAI PE IVMC -

Sambata 31 mai 2025, cu plecare la ora 9:30 din p-ta Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe zona de la sud-vest de Cluj-Napoca, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean.

Vom pedala in total circa 70 de km, aproape exclusiv pe drum asfaltat secundar ( avand in vedere ploile din ultima perioada, care fac sa fie noroioase si deci momentan nerecomandabile biciclistic drumurile de pamant), deci fara dificultati tehnice, dar cu un total de circa 950 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie spre buna dar nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor zone la sud-vest de Cluj-Napoca, trecand prin satele Floresti, Luna de Sus, Gilau, Somesu Rece, Stolna, Vlaha, Valisoara, Ciurila si Salicea, parcurgand valea Somesului Mic amonte de Cluj pana la Somesul Rece, o portiune din vl.Fenesului si masivul Feleac si revenind in Cluj-Napoca prin Faget, spre seara.

Va fi si prezentarea zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike / trekking / gravel, dar este accesibil si cu cursiere pentru cei obisnuiti cu urcusurile, pentru ca sunt portiuni mai lungi de urcus si cu pante mai mari. Nu ne nevoie de abilitati de pedalat pe teren variat, dar lungimea traseului si diferenta de nivel cere o conditie fizica cel putin medie, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Vremea este schimbatoare in aceasta perioada, astfel ca pot fi si ploi si /sau vreme mai rece, astfel ca participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, apa cel putin 1,5 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati (max. 3-4 km pana la zone cu case) si se desfasoara pe drumuri publice accesibile cu mijloace auto, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau ce pun probleme din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, editia 2025, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi, ceea ce deja se intampla prin crearea, in luna martie, a unui grup de lucru interdisciplinar pe teme IVMC sub egida Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara "Zona Metropolitana Cluj" (ADI ZMC) www.clujmet.ro .

Tura velo din 31.05.2025 este prima din acest an (IVMC25 - TV01), urmand inca cinci,pana in octombrie, si sunt si sase ture ghidate pe jos (prima fiind in 25 mai), fiind complementare celor 10 ture ghidate pe jos si 10 velo organizate de CCN in 2024 si altor ture pe jos si in alergare organizate de partenerii din campania IVMC.

Campania IVMC este sustinuta in continuare si in 2025 din partea sectorului ONG de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU.

Aceasta tura velo din campania IVMC25 este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere vor beneficia si celelalte ture pe bicicleta si pe jos pe care CCN le-a organizat sau le va organiza in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii.

Detalii despre aceasta tura velo de sosea din 31 mai 2025 la sud-vest de Cluj, in interiorul Zonei Metropolitane Cluj (pe teritoriul administrativ al mun.Cluj-Napoca si comunelor Floresti, Gilau, Savadisla si Ciurila), se pot citi si pe blogul CCN 
si pe pagina Facebook a evenimentului
iar despre IVMC si organizatorii campaniei puteti citi pe 
www.ccn.ro in sectiunea ”despre noi” si pe pagina de Facebook a CCN https://www.facebook.com/ccn.ro
si cea a campaniei Inelul Verde Metropolitan Clujean

Cluj-Napoca, 24 mai 2025

Radu Mititean
director executiv CCN
0744576836





, , , , , , , , , , , |
Bookmark and Share
ZIUA EUROPEANA A PARCURILOR - 24 mai
Author: CCN
•5/22/2025 10:33:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
====================================


ZIUA EUROPEANA A PARCURILOR

24 mai este Ziua Europeana a Parcurilor (EDoP) - o zi dedicata ariilor naturale protejate din Europa, pentru a atrage atentia asupra importantei lor pentru protectia mediului, fiind la nivelul continentului (nu doar a Romaniei) inca insuficiente cantitativ (ca suprafata totala) si calitativ (ca nivel de protectie asigurat pentru natura) si cu un serios deficit in materie de interconectare (culoare ecologice care sa asigure comunicarea speciilor, esentiala pentru diversitatea genetica si rezilienta populatiilor de plante si animale).

EDoP a fost instituita in 1999 de Federatia EUROPARC cu ocazia implinirii a 90 de ani de la crearea primelor parcuri nationale din Europa ( 9 parcuri in Suedia, in 1909). Detalii la https://www.europarc.org/managing-parks/european-day-of-parks/

Tema specifica a EDoP in 2025 este "Impreuna pentru Natura !" - este cu referire la nevoia de a intelege cat de vitala este natura si in ariile protejate si in afara lor. ”Ariile naturale protejate nu sunt niste simple limite pe o harta, sunt ecosisteme pline de viata si vitalitate, unde totul este conectat - plante, animale, peisaj, partea nevie a naturii si oamenii care traiesc acolo sau le viziteaza - toata lumea are un rol in acest parteneriat pentru viata” titreaza EUROPARC. Ce se intampla insa in ariile naturale protejate influenteaza ce se petrece in afara lor si viceversa, asa ca trebuie cooperam pentru a genera cele mai bune rezultate pentru om si pentru natura. Acestea sunt temele care au dus la sloganul acestui an - "Impreuna pentru Natura !".

Contrar aparentei create de denumirea evenimentului, Ziua Europeana a Parcurilor nu se refera doar la parcurile nationale si cele naturale ( existand in Romania la ora actuala 13 nationale - primul infiintat fiind PN Retezat in 1935 - si 16 naturale), ci la toate categoriile de arii naturale protejate, termenul fiind ales pentru o mai simpla comunicare publica, dar si pentru ca importanta parcurilor nationale si naturale este primordiala.

In Romania, conform legislatiei actuale (OUG 57/2007) in afara de parcuri nationale si naturale mai avem urmatoarele categorii de arii naturale protejate: rezervatii stiintifice, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente ale naturii, situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanta internationala, situri de importanta comunitara, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistică ( ultimele trei categorii fiind cunoscute ca "situri Natura 2000") si arii naturale protejate de interes local sau judetean.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista pentru care ariile naturale protejate sunt un subiect important si o preocupare constanta. Printe altele, CCN a reusit obtinerea declararii a 13 noi zone naturale protejate in zona montana a jud. Cluj ( Decizia CJC 147/1994), a publicat materiale pe tema ariilor protejate, s-a implicat in elaborarea proiectelor de plan de management si regulament pentru acestea si este membru in Consiliul Consultativ de Administrare a Parcului Natural Apuseni (CCA al PNAP).

Cluj-Napoca, 22 mai 2025

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , |
Bookmark and Share
ZIUA INTERNATIONALA A BIODIVERSITATII 2025
Author: CCN
•5/21/2025 10:33:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
====================================

ZIUA INTERNATIONALA A BIODIVERSITATII

22 mai este Ziua Internationala a Biodiversitatii (IBD), o zi in care oamenii si autoritatile ar trebui sa mediteze la una din cele mai grave fenomene negative pe care umanitatea le provoaca pe scara planetara - disparitia accelerata a unui numar mare de specii de plante si animale, si amenintarea cu extinctia pentru multe alte specii, prin poluare, schimbari climatice, vanatoare / pescuit, introducere de specii invazive, si mai ales prin restrangerea severa a arealului de viata din cauza disparitiei sau modificarii de catre om a habitatelor acelor specii.

Nu e vorba doar de o problema etica sau de peisaj si estetica, desi se mediatizeaza mai mult aspectele de suprafata ale problemei, disparitii de specii "mari" si "frumoase" sau utile direct omului, insa nu aceste disparitii mai spectaculoase sunt marea nenorocire, iar consecintele pe termen lung sunt grave dezechilibre ecologice si afectarea grava economica si chiar biologica a speciei umane, patrimoniul genetic oferit de natura fiind considerat tot mai mult o comoara inestimabila si irecuperabila, de ridicata importanta practica pe viitor, nu piesa de muzeu sau doar obiect de studiu pentru stiinta. In plus, deja se calculeaza tot mai mult valoarea pecuniara actuala a "serviciilor de ecosistem" pe care ni le presteaza natura si pierderile financiare uriase pe care le produce degradarea naturii.

Ziua Internationala a Biodiversitatii a fost instituita de Organizatia Natiunilor Unite pentru a marca adoptarea, la 22 mai 1992, a textului principalului tratat international de profil - Conventia privind diversitatea biologica, deschisa spre semnare in iunie 1992 la Conferinta de la Rio de Janeiro si intrata in vigoare in 29 decembrie 1993. Detalii la https://www.cbd.int/idb/default.shtml si https://www.cbd.int/biodiversity-day

Ulterior au fost adoptate mai multe protocoale in completarea si aplicarea acestui tratat international cunoscut drept "Conventia privind Biodiversitatea" (CBD). Romania este parte a acestui tratat, conventia fiind ratificata prin Legea 58 / 1994 si transpusa in legislatia romana prin acte normative privind ariile naturale protejate (predecesoarele actualei OUG 57 / 2007) si alte norme, si urmata de ratificarea diverselor protocoale aditionale la CBD, cum este Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea sau Protocolul de la Nagoya privind accesul la resurse genetice si impartirea echitabila a beneficiilor acestora.

Pentru fiecare tema din CBD exista puncte nationale de contact, autoritati nationale responsabile, comitete internationale si un secretariat al CBD, sub egida ONU, condus in perioada 2017-2019 chiar de un fost ministru al mediului din Romania, si congrese periodice unde se dezbat problemele biodiversitatii si aplicarii conventiei. Aceste "Conferinte ale partilor" - CoP se tin periodic - penultima fiind CoP 15 care de fapt a avut doua parti, din cauza restrictiilor pandemice - fiind tinuta din 11 in 15 octombrie 2021 teoretic in Kunming, China, dar de fapt online, si partea a doua in Montreal, Canada, din 7 in 19 decembrie 2022, continand si a 10-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Cartagena si a 4-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Nagoya.

La CoP 15 s-au adoptat diverse decizii: https://www.cbd.int/meetings/COP-15
inclusiv aprobarea Planului de Actiune 2020–2030 pentru Initiativa Internationala pentru Conservarea si Utilizarea Sustenabila a Biodiversitatii Solului si Cadrul Global Kunming-Montreal pentru Biodiversitate.

În toamna anului 2024 a avut loc a 16-a conferință a părților (COP16) în Columbia la Cali intre 21 octombrie - 1 noiembrie, fiind luate nu mai putin de 36 de decizii, cum ar fi de exemplu una pe tema ”Biodiversitatea si Sanatatea”, una pe ”Specii allohtone invazive” si una pe tema ” Managementul sustenabil al speciilor salbatice ”. Detalii la https://www.cbd.int/meetings/COP-16

Obiectivele conventiei sunt: conservarea diversitații biologice, utilizarea durabila a componentelor sale și imparțirea corecta și echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, tinand cont de toate drepturile asupra acestor resurse si tehnologii, si prin finantarea corespunzatoare. Cerintele principale ale CBD sunt: Adoptarea de masuri generale pentru conservare si utilizare durabila; Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, Asigurarea mijloacelor de implementare a CDB; Promovarea cercetarii, educatiei, informarii si participarii publicului; Identificarea si monitorizarea componentelor biodiversitatii, efectuarea evaluarii de impact asupra biodiversitatii.

Biodiversitatea este juridic aparata si de Directivele UE cunoscute ca "Directiva Habitate" si "Directiva pasari" si instituirea retelei Natura 2000, si de multe conventii internationale pe teme specifice, la care si Romania este parte, prin ratificarea lor sau aderarea la ele, ca de exemplu Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna”), Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971 ("Conventia de la Ramsar") si numeroasele acorduri si protocoale la aceste conventii.

In 2020 s-a finalizat decada ONU pentru biodiversitate https://www.cbd.int/2011-2020/ , dar ea poate fi considerata pe ansamblu un esec, pentru ca, in ciuda complexei arhitecturi institutionale si legislative anterior descrise, dedicate conservarii biodiversitatii la nivel international, si obtinerii unui volum impresionant de informatii stiintifice despre starea si problemele biodiversitaatii, rezultatele eforturilor de stopare sau macar de franare a degradarii biodiversitatii sunt modeste si chiar descurajatoare, in ciuda "Planului de actiune pentru biodiversitate 2011 - 2020 ( https://www.cbd.int/doc/strategic-plan/2011-2020/Aichi-Targets-EN.pdf ) si a includerii temei biodiversitatii in Agenda 2030 https://sdgs.un.org/goals .

Tema IBD pentru 2025 este "Harmony with nature and sustainable development” cu referire la anterior mentionatele Agenda 29030 și ”The Kunming-Montreal Global Biodiversity Framework (GBF)” promovat public ca ”The Biodiversity Plan for Life on Earth” adoptat cu ocazia CoP15 ( prin decizia CoP 4/2015). Pentru a atinge in 2030 cele 23 de tinte asumate pe linie de biodiversitate la nivel international prin GBF ( si a putea atinge cele 4 teluri pentru 2050), trebuie trecut rapid si masiv de la acceptarea scriptica si declarativa la actiuni concrete, coerente, pe scara larga, pe care inca nu le prea vedem dincolo de declaratii de intentii, proiecte pilot si masuri punctuale. Detalii la https://www.cbd.int/gbf

Actuala situatie este una trista atat pe plan international cat si la nivelul UE, unde obiectivul de a stopa, printr-un program pe 10 ani, reducerea biodiversitatii, a esuat lamentabil si masuri mai hotarate se lasa asteptate, deciziile fiind blocate de lobbyul intensiv al anumitor cercuri economice si de lasitatea politica a decidentilor. Ce se mai poate spune de USA, care pana in ziua de azi a refuzat sa ratifice CBD, ca dealtfel si alte tratate internationale importante de mediu, pentru a nu "deranja" dreptul concernelor lor de a face profituri mari cu pretul distrugerii mediului, fiind un stat cu impact de mediu negativ imens, cat multe zeci de alte state la un loc, dar gratie puterii lor militare pot sfida comunitatea internationala, care insa nu poate compensa raul facut oricat ar incearca sa reduca impactul uman asupra planetei prin eforturile statelor care nu merg pe principiul "dupa mine potopul" sau nu isi pot permite sa le sfideze pe celelalte tari. Aceasta atitudine a SUA incurajeaza si alte mari puteri, gen China sau Rusia, sa nu ratifice sau sa nu implementeze importante tratate internationale de profil ca sa nu fie dezavantajate economic si / sau sa nu para mai putin ”puternice” prin sfidarea mai redusa a intereselor publice comune ale omenirii... dat totusi pe linie de biodiversitate, USA ramane singurul stat semnificativ din lume care refuza sa devina parte a Conventiei ONU privind biodiversitatea, desi a semnat conventia, dar a refuzat apoi sa o ratifice....

Si nivelul Romaniei, situatia gestionarii biodiversitatii este destul de grava. Legislatia de arii protejate are grave deficiente de continut si aplicare, si remedierea deficientelor se tot amana, aparand recent un OUG de carpacire a vechii legislatii, blocand in continuare proiectul nou de lege sau OUG care sa inlocuiasca actualul cadru cu rang de lege ce are multple deficiente. Recent a aparut si HG-ul de organizare si functionare a noii agentii ANMAP) dupa ce ani de zile a fost ba infiintata doar pe hartie, ba desfiintata, iar acum a fost fuzioanta foasta ANANP cu ANPM si cu APM-urile, rezultand un colos cu functionalitate incerta, ce nu pare sa aiba resursele necesare iar numirile in functii de conducere risca sa fie din nou politizate, nelasand institutia sa isi faca adecvat datoria, dupa ce lovitura legislativa de acum cativa ani cu eliminarea institutiei custozilor si impiedicarii ONG-urilor de a se mai ingriji oficial de arii naturale protejate. Majoritatea sunt acum faptic lipsite de o entitate care sa se ocupe efectiv de protectia lor, si foarte multe sunt in continuare lipsite de planuri de management si regulamente aprobate, de limite marcate in teren si documentatie stiintifica adecvata. Parcurile nationale si naturale sunt gestionate aproape toate in sistemul "lupul cioban la oi" (majoritatea avand ca administrator filiale RNP Romsilva - operatori economici, deci a caror scop este prin definitie obtinerea de profit), Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" e departe de ceea ce ar trebui sa fie din punct de vedere al biodiversitatii, iar culoarele ecologice nu prea exista.

In plus, in Romania in continuare adesea padurile se exploateaza salbatic si nu s-a incheiat de tot epoca monoculturilor, plantatului pe randuri sau a speciilor neautohtone, se continua betonarea albiilor raurilor, construirea de acumulari, devierile interbazinale si realizarea de microhidrocentrale, cu grave consecinte asupra biodiversitatii acvatice, creste din nou poluarea aerului din surse industriale, s-a reluat agricultura intensiva cu chimizare ingrijoratoare cantitativ si calitativ, asistam la degradarea rapida si severa a pajistilor, introducerea de organisme modificate genetic sau allohtone si control insuficient al acestora, aparitia de specii invazive, extinerea zonelor construite si a retelelor de drumuri si alte infrastructuri, lipsa de educatie ecologica in general si privind biodiversitatea in particular, ceea ce pericliteaza si pe termen lung soarta patrimoniului genetic al naturii Romaniei si implicit si viitorul nostru.

Ziua Biodiversitatii ar trebui pe viitor sa dobandeasca mult mai mare atentie din partea presei, autoritatilor, institutiilor de invatamant si sa fie in atentia mult mai multor cetateni, caci e o problema de fapt mult mai apropiata de bunastarea noastra ca oameni decat ni se pare.

Cluj-Napoca, 21 mai 2025

Radu Mititean
director executiv CCN





, , , , |
Bookmark and Share
TURA GHIDATA PE JOS IN 25 MAI in jurul izvoarelor FENESULUI in campania IVMC
Author: CCN
•5/19/2025 12:23:00 p.m.

TURA GHIDATA PE JOS IN 25 MAI
de la FINISEL la PLOPI
in jurul izvoarelor FENESULUI
in cadrul campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Duminica 25 mai 2025 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data in extremitatea sud-vestica, montana, a Zonei Metropolitane Cluj, in masivul Gilau-Muntele Mare, in zona izvoarelor Fenesului.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in calitatea si de structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), conceput si lansat in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj si recent acceptat ca idee si de autoritati.

Tura va fi practic un circuit, pe culmi, in jurul bazinului superior al vaii Fenesului, un curs de apa afluent de dreapta al Somesului Mic, pe teritoriul comunei Savadisla ajungand la limita cu comunele Valea Ierii si Gilau, plecand din satul Finisel, urcand pana in Dl. Boancasului, trecand prin saua Prislop si pe sub vf. Testiesul, pe la manastirea Muntele Rece si coborand de pe Creasta Plopilor pe la Dealul Ursoii si padurea Petrari inapoi in Finisel.

Locul de intalnire si incepere a excursiei pe jos va fi la ora 10:00 in Finisel, sat in comuna Savadisla, parte din Zona Metropolitana Cluj. Neexistand transport public fezabil, deplasarea pana la Finisel se va face cu autoturisme private sau cu bicicleta, fiind 23 de km de drum asfaltat, masurati din Cart. Manastur.

Tura este una de dificultate medie, nefiind foarte lunga (circa 18 km) si cu nivel redus de tehnicitate a parcursului ( sunt doar drumuri forestiere si de tractor / caruta, fara zone stancoase sau abrupte), dar implica un urcus continuu, lung, de aproximativ 800 metri diferenta de nivel, deci un efort de ansamblu semnificativ.

Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, dar necesita o conditie fizica cel putin medie. Fiind totusi o excursie in natura, in zona montana, chiar daca este relativ scurta si aproape de localitati, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bete de trekking, pantaloni lungi si bocanci.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta (dar fiecare participant trebuie sa isi suporte eventualele cheltuieli proprii, de exemplu costul de deplasare pana la si la Finisel, daca e cazul).

Organizatorii vor facilita contactul cu alti participanti pentru a isi gasi loc in masina altora cei care nu au autoturism propriu sau ca sa se minimizeze numarul de autovehicule necesare la transportul pana la si de la locul de incepere a excursiei pe jos, sens in care ii rugam pe cei doritori sa participe sa anunte daca au nevoie de un loc intr-un autoturism sau daca, venind cu autoturism propriu din sau prin Cluj-Napoca sau Floresti, mai au locuri disponibile.

Se preconizeaza in acest sens o intalnire la ora 9:15 in cart. Manastur in parcarea din fata hypermarketului Penny (pe Calea Floresti, statiile de autobuz CTP "Taberei" si "Piata Flora" unde opresc de exmeplu liniile de autobuz nr. 9, 24 si 24B) incat la 9:30 sa se poata porni in directia Savadisla - Finisel. Rugam in acest sens pe cei interesati de tura sa se anunte fie prin e-mail la office@ccn.ro fie prin SMS sau whatsapp la 0744-576836 pana sambata 24 mai ora 20:00.

Pentru tura pe jos, organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri obligatorii sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza doar drumuri destul de clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, zona desi este montana este de altitudine relativ joasa, in mare parte impadurita, are o retea deasa de drumuri si din orice punct este mai puțin de 5 km pana in zonele cu case permanente si deci nu exista risc real de ratacire serioasa si este distanta mica pana la drumuri carosabile.

Tura pe jos din 25 mai 2025 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere vor mai beneficia alte 6 ture ghidate bicicleta si 5 ture pe jos, pe care CCN le va organiza in urmatoarele luni, pana in octombrie. Tura este prima pe jos din acest an (IVMC25 - TP01). Cele 12 ture preconizate in 2025 sunt in continuarea celor 10 ture pe jos si 10 ture biciclistice organizate de CCN in 2024 in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct pentru a se acoperi treptat toata Zona Metopolitana Cluj.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:
Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:

Cluj-Napoca, 19 mai 2025

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836




, , , , , , , |
Bookmark and Share