Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 15 martie 2025 a 180-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC180), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala, zona Garii prin cartierele Dambul Rotund si Gruia, cu lungime de 16,5 km si diferenta de nivel de circa 300 m, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de nivel semnificativ de antrenament sau experienta dar se recomanda bicicleta cu mai multe viteze, fiind mai multe portiuni de urcare cu pante semnificative.

Traseul planificat este Piata Unirii - str. R.Ferdinand - str. Horea - str. Giordano Bruno - str.Partizanilor - str. Lombului - str. C.Coposu - Cl.Baciului - str. T.Vladimirescu - str. R.Vuia - p-ta 7 Strazi - str. Gruia - str.Serpuitoare - Parc Cetatuia - str. Cetatii - p-ta 7 Strazi - str. Mecanicilor - str. Kovari Laszlo - str. Buhusi - str. Suceava - str. Radauti - str. R.Vuia - str. Tetarom - str.Vantului - str. Vanatorului - str. Rahovei - str. C.A.Rosetti - str. E.Grigorescu - pista biciclete Parcul Central - str.E.Isac - str. Memorandumului - p-ta Unirii .

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si chiar o usoara conotatie sportiva prin diferenta de nivel mai ridicata decat la alte editii.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o anumita componenta recreativa si chiar turistica, prin pedalarea si prin zone mai linistite si atractive arhitectural, cum este zona ultracentrala a municipiului, parcul Cetatuia, Parcul Central si dealul Cetatuia ce ofera o superba panorama a orasului.

Editia 180 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

De exemplu in continuare sunt nerezolvate deficientele semnalate la pistele pentru biciclete de pe str. Horea sau semnalizarea celor din Parcul Central S.Barnutiu, discontinuitatile din unele zone sau completa neconectare velo a unor intregi cartiere.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa

https://www.facebook.com/events/1280719146559792/ precum si la

Cluj-Napoca, 3 martie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

0744-576836

5 Martie este Ziua Mondiala a Eficientei Energetice. Este o tema de o importanta foarte mare, dar subevaluata. Guvernele se preocupa de cresterea productiei de materii prime energetice si de energie, cresterii ponderii surselor regenerabile si reducerii poluarii la productia si transportul de energie, dar prea putin pun accentul pe eficientizarea utilizarii energiei, unde exista un potential imens foarte putin valorificat, care ne-ar scuti pentru viitorul apropiat de nevoia de cresteri puternice a capacitatii de productie de energie si ar reduce consumul.

Eficienta energetica nu inseamna numai cladiri sau conducte mai bine izolate, instalatii de ardere si alte instalatii mai performante sau tehnologii care nu necesita incalziri la temperaturi foarte mari, ci si o crestere a eficientei energetice in domenii precum transporturile, mobilitatea fiind o sfera in care se consuma cantitati foarte mare de energie si e si potential important de economisire, dar nu doar prin motoare mai performante....

In acest context, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) reamintesc faptul ca bicicleta este dovedita ca fiind modul terestru de deplasare cel mai eficient energetic din toate cele existente, depasind mersul pe jos, trenul si toate categoriile de autovehicule, motiv suplimentar pentru care ar merita promovata in special ca mijloc cotidian de transport in mediul urban.

Astfel, studiile de specialitate arata ca deplasarea cu bicicleta, la viteza obisnuita de 15-20 km /h se face cu o eficienta energetica de doua-trei ori mai mare fata de mersul pe jos, de patru-cinci ori mai mare decat deplasarea cu mopedul sau trenul, de sase-opt ori mai mare decat deplasarea cu automobilul daca sunt mai multi pasageri, si de circa noua-zece ori mai mare decat prin inot sau calare pe cal. Daca intr-un automobil este o singura persoana, eficienta energetica a deplasarii este de zeci de ori mai redusa decat daca deplasarea s-ar face pe bicicleta, cifrele exacte depinzand si de viteza masinii, eficienta scazand la viteze mari din cauza cresterii exponentiale a frecarii cu aerul.

Este de mentionat si faptul ca eficienta motorului unui autoturism actual este circa 25%, cam la acelasi nivel cu cea a corpului uman in ce priveste transformarea, prin "ardere", a combustibilului (alimentelor, in cazul omului) in energie mecanica. Eficienta de transmitere a fortei de la picioarele omului, prin pedalare, la roata motrice, se apropie la o bicicleta bine intretinuta de 100%, iar din punct de vedere al transportului de greutati, bicicleta are cel mai bun raport din toate vehiculele, putand transporta normal mase de peste zece ori masa proprie, raport care la autovehicule este cu mult inferior, explicand si eficienta mult mai redusa.

Asigurarea necesarului de energie pentru civilizatia umana se poate face si prin reducerea nevoilor de energie inclusiv prin cresterea eficientei energetice, o alternativa mult mai ecologica si economica fata de continuarea cresterii si consumului de energie, facut cu distrugerea mediului natural prin exploatarea resurselor neregenerabile cum sunt carbunele, gazul metan, petrolul si uraniul, dar si prin producerea de energie doar aparent "verde" cum sunt "padurile" de eoliene si sutele de microhidrocentrale ce sunt pe cale sa distruga peisajul, biodiversitatea si ecosistemele raurilor Romaniei.

In cadrul promovarii eficientei energetice, domeniul transporturilor ar trebui sa beneficieze de atentie sporita, inclusiv prin reducerea transporturilor motorizate rutiere si promovarea celor cu eficienta energetica inalta, ce pe plan interurban si international trebuie sa insemne in special promovarea transportului feroviar, iar pe plan urban si periurban ar trebui sa insemne promovarea transportului public si a bicicletei.

Cluj-Napoca, 4 martie 2025

RADU MITITEAN

director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

Sambata 8 martie 2025, cu plecare la ora 10:00 din Parcul Colina de la marginea cartierului Manastur, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic amonte de Cluj-Napoca, pana la barajul Gilau.

Vom pedala in total circa 40 km, cu o diferenta de nivel neglijabila, pe strazi asfaltate, drumuri pietruite si de pamant pe malul Somesului sau in lunca Somesului, inclusiv prin zone de santier si pe diguri, astfel ca este accesibil si celor cu nivel redus de antrenament dar este totusi nevoie de anumita experienta si abilitati de pedalat si pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate redusa ca efort dar medie din punct de vedere tehnic.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire, testare si consemnare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in zona vestica a Clujului, prin si aproape de Floresti, Luna de Sus si Gilau.

Se porneste de la marginea vestica a Clujului, din parcul Colina, situat la marginea cart. Manastur, unde se poate ajunge pe str. Bucium dinspre cart. Grigorescu sau Calea Floresti, pe la "Nodul N" , pe pista de biciclete care urca pe str. Bucium, sau dinspre str. Pirmaverii, de la intersectia cu Drumul Sf. Ion si capatul tramvaielor. Locul de intalnire este in parc la intersectia de alei vizavi de intersectia str. Bucium cu str. Grigore Alexandrescu, in apropiere fiind trecere de pietoni semnaforizata peste str. Bucium, ce trece dinspre latura ei estica, unde e marginea cartierului de blocuri, spre latura vestica, unde este Parcul Colina.

In prima parte a turei vom pedala prin Parcul Colina, vom ajunge prin spatele complexului Vivo si vom iesi in Floresti, unde dupa o scurta portiune pe drumul principal vom traversa DN1 si pe strazi secundare vom ajuge pe malul Somesului in zona str. Lacului, verificand posibilitatile de a mai pedala pe langa rau in zona in care constructiile inainteaza spre mal. Apoi vom ajunge la barajul lacului de acumulare Floresti si vom pedala pe diguri si drumuri pe malul lacului, si in amonte de-a lungului canalului si raului pana in Gilau, ajungand pana sub barajul in spatele caruia este format lacului de acumulare Gilau. La intoarcere pedalam prin zona sudica a luncii Somesului, prin Luna de Sus si Floresti, pe drumuri de camp si strazi secundare, revenind spre Cluj in zona viitorului Spital Regional de Urgenta si prin spatele complexului Vivo inapoi in Parcul Colina, unde ar trebui sa ajungem cel tarziu la ora 17:00.

Tura velo propusa de CCN pentru sambata 8 martie este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe multe sectiuni din sectorul dintre Gilau si Apahida, printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, care pare sa se indrepte intr-o directie buna, dar din pacate alte portiuni nu sunt cuprinse in proiectul acesta pentru ca deja au facut obiectul unor proiecte izolate, deja aprobate sau in avizare, sau pretins finalizate, unde nu s-a tinut cont de nevoia asigurarii unei continuitati pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a compromis deja partial rezultatul final, cum vedem deja pe malul stang pe sectiunea dintre Podul Napoca si Podul Elisabeta sau zona Parcul Armatura si Parcul Feroviarilor si se contureaza zona Rivus / Carbochim...

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, moloz si alte deseuri, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Traseul se poate in principiu parcurge cu orice tip de bicicleta dar se recomanda cele de tip MTB sau cel putin biciclete de trekking sau gravel.

Participantii trebuie sa aiba haine pentru vreme mai rece sau cu vant si eventual si cu ceva precipitatii ( deci si pelerina sau haine impermeabile), desi prognoza meteo actuala indica soare si vreme destul de calda pentru aceasta perioada. Si evident apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta cu durata de peste jumatate de zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera. Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in sau in apropierea unor localitati si drumuri publice asfaltate des circulate si pe care se desfasoara inclusiv transport public in comun.

Tura face parte din seria de actiuni de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru care continua si in 2025 cu ture velo si pedestre (acesta fiind prima tura velo din acest an SVA25 - TV01) si care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Gilau si Apahida (si pe viitor in continuare spre vest si spre nord si conexiuni laterale pe afluenti) si ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Culoarul ecologic si de mobilitate nemotorizata a Somesului Mic si afluentilor lui in Zona Metropolitana Cluj este complementar cu initiativa "Inelul Verde Metropolitan Clujean" (IVMC) urmand sa formeze impreuna o retea metropolitana care sa asigure conectivitatea ecologica si de mobilitate nemotorizata.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe blogul CCN https://ccncluj.blogspot.com

si pe pagina de Facebook a evenimentului:

Cluj-Napoca, 3 martie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

4 martie este Ziua Mondiala Anti-Obezitate, in care ar trebui constientizat mai mult ca in alte zile ca o problema de sanatate publica tot mai ridicata in foarte multe tari, inclusiv in Romania, este obezitatea. Mai demult a fost marcata in 26 noiembrie. Mai multe despre aceasta zi se poate citi pe https://www.worldobesityday.org/

Excesul ponderal accentuat se manifesta tot mai mult si la copii, dar afecteaza toate generatiile si atrage dupa sine multe alte probleme, crescand incidenta, printre altele, a bolilor cardiovasculare, diabetului de tip II, bolilor osteoarticulare si unor forme de cancer. De cele mai multe ori, obezitatea este produsa de excesul de calorii din dieta zilnica fata de consumul energetic.

OMS prognozeaza ca, daca nu se reuseste modificarea tendintelor actuale, in 2035 peste 1,9 miliarde de oameni vor suferi de obezitate, ceea ce va genera costuri suplimentare societatii de peste 4320 miliarde de USD, cu o dublare a procentului de copii obezi comparativ cu situatia din 2020.

Date suplimentare despre obezitate sunt sintetizate si in documentul https://www.worldobesityday.org/assets/downloads/Factsheet_-_English_1.pdf

Se vorbeste foarte mult de nutritie, diete, reducerea consumului caloric, dar mult prea putin de efortul fizic, de consumarea caloriilor ingerate, dat fiind ca sedentarismul este si el o mare problema de sanatate publica. Omul modern din mediul urban are tot mai putin timp sa faca sport - sa mearga la jogging, la inot, sa practice jocuri sportive sau sa mearga la o sala de fitness, iar activitatea profesionala este tot mai statica. Ce ar fi de facut?

O solutie avantajoasa de crestere a activitatii fizice cotidiene, cu un raport excelent cost - beneficiu si fara alocare de timp zilnic extra pentru sport, este adoptarea unei mobilitati urbane active, pietonale si mai ales biciclistice, precum si petrecerea weekendurilor si vacantelor in mod activ, inclusiv prin lungi excursii pe jos sau pe bicicleta, unde arzi in mod placut mii de calorii in loc sa urmezi diete severe sau sa platesti abonament la vreo sala de fitness ca sa transpiri intre patru pereti in loc sa fii in natura...

Cetatenii Romaniei, si in special copii din mediul urban, merg mult prea putin pe jos si cu bicicleta, in schimb stabilesc mereu noi recorduri la statul la televizor si la jucatul calculator, pe langa orele in banca la scoala, sunt dusi la scoala mereu cu "mama-taxi" sau in cazul cel mai bun cu mijloace de transport public, cei mai mari isi petrec serile si weekendurile prin cluburi sau in mall sau la picnic static si grataristic, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali.

Politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins procente alarmante, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit greu de realizat din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar pana in sala de clasa.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Iar in Camera Deputatilor este in dezbatere un proiect de lege ( Pl-x 526/2019) unde proiectul de raport adoptat de doua dintre cele patru comisii parlamentare sesizate pentru raport contine un amendament prin care se interzice si copiilor cu varsta intre 14 si 16 ani sa circule cu bicicleta, fara nici o exceptie, alaturi de alte aberatii. Detalii aici:

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ sau a unor proiecte-pilot initiate de ONG-uri.

Ar trebui ca 4 Martie sa dea de gandit, dar nu cum sa mancam mai putin, ci mai ales cum sa avem o viata mai activa fizic. Atunci va fi usor de vazut cum o mobilitate urbana activa, cu mult mers pe jos si pe bicicleta, poate fi o semnificativa parte a solutiei. Daca autoritatile vor inceta sa faciliteze traficul motorizat si vor incepe in sfarsit sa promoveze, concret nu doar declarativ, inclusiv prin infrastructuri adecvate, circulatia pietonala si biciclistica.

Cluj-Napoca, 3 martie 2025

dr. Radu Mititean

director executiv CCN

presedinte FBR

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

web: www.ccn.ro e-mail: office@ccn.ro

Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

www.biciclisti.ro contact@biciclisti.ro

Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a proclamat ziua de 3 Martie ca Zi Mondiala a Vietii Salbatice ( World Wildlife Day ) pentru a celebra importanta pentru viitorul omenirii a speciilor salbatice de fauna si flora in aceasta perioada in care biodiversitatea este amenintata de modul cum oamenii desfasoara anumite activitati cu impact negativ major asupra naturii. Detalii la https://wildlifeday.org/en

In cadrul celei de-a 68-a sesiuni, Adunarea Generala ONU a instituit, in sedinta din 20 decembrie 2013, aceasta zi mondiala, dat fiind ca 3 martie 1973 este ziua in care s-a semnat Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, mai cunoscuta ca fiind "Conventia CITES" sau "Conventia de la Washington".

Ea a intrat in vigoare la 1 iulie 1975, deci se aniverseaza in 2025 o jumatate de secol de functionare a acestui esential tratat international de protectie a mediului, ce vizeaza speciile priclistate de animale si plante salbatice si la care sunt parte peste 180 de state si Uniunea Europeana. Conventia CITES vizeaza explicit peste 40.000 specii si a fost ratificata si de Romania prin Legea nr. 69/1994.

Conventia CITES isi are originile intr-o rezolutie adoptata in 1963 de IUCN si a fost un mare pas inainte intr-o perioada in care protectia mediului era inca un subiect putin important pe agenda internationala. Rezolutia AG ONU de instituire a Zilei Mondiale a Vietii Salbatice a desemnat Secretariatul CITES ca facilitator al acestui eveniment anual.

Conventia CITES a fost un pas important in recunoasterea importantei protejarii biodiversitatii, ca obiectiv mai larg, consacrat pe plan international prin Conventia privind Diversitatea Biologica semnata la Rio de Janeiro in 5 iunie 1992 in cadrul conferintei mondiale cunoscuta ca "Earth Summit" sau "Conferinta de la Rio", Conventie care are si ea o zi dedicata (22 Mai - Ziua Diversitatii Biologice).

In 2025, tema focala a World Wildlife Day este "Finantarea Conservarii Vietii Salbatice - Investitii in Oameni si Planeta" ( “Wildlife Conservation Finance: Investing in People and Planet”), chestiune care a devenit o necesitate stringenta, pentru ca flora si fauna salbatica sunt in realitate esentiale pentru mediu si pentru om dar gravele dezechilibre deja produse de om necesita interventii ample proactive, nu doar reducerea sau stoparea unor practici nefaste, precum si compensarea valorica a unor activitati pe care altminteri cei ce le desfasoara nu le-ar pune capat, din motive economice. De aceea se considera ca la nivel mondial fondurile alocate pentru protectia biodiversitatii ar trebui sa creasca de 7 ori fata de nivelul actual si sa atinga un total anual de peste 800 miliarde de dolari.

Se estimeaza ca circa un milion de specii naturale de plante si animale sunt amenintate cu extinctia, pe langa speciile deja disparute in ultimele secole, si accelerat in ultimele decenii. Iar situatia este mult prea putin documentata, caci nu e vorba doar de specii "vedeta" de mamifere sau pasari, ci un numar mare de specii mai putin vizibile si cunoscute dar cu roluri esentiale in ecosistemele naturale.

Mai multe detalii despre Ziua Mondiala a Vietii Salbatice si la:

2 martie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

27 februarie este Ziua Mondială a Organizațiilor Non-Guvernamentale (ONG). Lansată ca idee în 2009, adoptată de un grup de 12 state nord-europene în 2010 și de un consorțiu internațional de ONG-uri în 2012, Ziua Mondială ONG a devenit un eveniment global începând din 2014, fiind la ora actuală marcată oficial în peste 140 de țări de pe toate continentele.

Se dorește a fi o zi în care ONG-urile de pe tot mapamondul fac schimb de experiențe și opinii, o oportunitate de informare și educație publică privind organizațiile non-profit, tipologia și caracteristicile lor, rolul lor local, național și internațional, de a atrage membri și suținători, de a prezenta succese și de a încheia parteneriate, de a dezbate probleme și soluții și de a contribui la o lume mai bună. Detalii la https://worldngoday.org/

În România, în ciuda câtorva mențiuni în presă, această zi a trecut în anii precedenți aproape neobservată de majoritatea cetățenilor, de altfel în concordanță cu gradul redus de cunoaștere și înțelegere cu privire al noțiunea de ONG în sensul de asociație, fundație sau federație, de deosebire a acestora față de sindicate, patronate, culte, asociații de proprietari, obști și composesorate, partide politice și alte structuri care, deși sunt tot non-profit, nu își au izvorul în exercitarea dreptului de liberă asociere în scopuri nelucrative și neprofesionale.

Una dintre cauze este și atitudinea constant obstrucționistă a statului român, care descurajează sistematic dezvoltarea sectorului ONG, prin legislația neclară și șicanatorie privind înființarea și funcționarea ONG-urilor, prin prevederi excesive și nejustificat de complicate și limitative în legislația financiar-contabilă și fiscală, de voluntariat, de securitate și sănătate în muncă, de prevenire și combatere a spălării banilor, de acces la informații publice, participare publică și acces la justiție a organismelor sociale interesate și multe alte domenii în care se ridică mereu noi bariere în calea ONG-urilor, mai ales când este vorba de cele militante și care nu sunt controlate de autorități, partide sau corporații.

Ultimii ani au înregistrat un adevărat ”asediu” legislativ asupra sectorului ONG, și fenomenul continuă. De exemplu în 2023 în legislația fiscală s-au introdus prevederi care au blocat multe surse potențiale de finanțare ale ONG-urilor (eliminarea posibilității entităților supuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor de a mai acorda sponsorizări deductibile din impozit, eliminarea mecanismului ce permitea redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit pentru cele mai multe dintre categoriile de persoane care anterior aveau acest drept, eliminarea posibilității de a reporta timp de 7 ani sumele neacordate ca sponsorizare pentru firmele plătitoare de impozit pe profit...).

De asemenea, prin Decizia ÎCCJ ( RIL) 19/2023, publicată în Monitorul Oficial în 30.01.2024, se pune o frână suplimentară funcționării ONG-urilor, prevăzându-se practic că orice decizii ale organelor de conducere care influențează statutul nu produc efecte juridice decât după încuviințarea lor judecătorească, ceea ce poate dura multe săptămâni sau luni de zile, poate bloca complet activitatea acelor asociații, fundații sau federații ( de exemplu dacă a încetat mandatul Consiliului Director sau s-a vacantat o funcție în acesta din alte motive) și nici măcar primirea de noi membri nu mai operează decât după înscrierea acestora în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, ceea ce costă și poate dura săptămâni și ar putea bloca și sistemul judiciar dacă trebuie un dosar de instanță ce trebuie soluționat e justiție pentru primirea fiecărui nou membru în fiecare asociație din România.

Se menține în continuare cerința de a avea ca parte a Statutului lista tuturor membrilor, cu date complete de identificare, și de a depune la judecătorie în copie certificată actul de identitate al fiecărui simplu membru al unei asociații și de a depune liste kilometrice cu așa-zișii ”beneficiari reali” ai unui ONG ceea ce ar putea însemna pentru organizațiile ”de servicii” mii, zeci de mii sau sute de mii de persoane. Practic statul român împiedică prin asemenea șicane administrative existența și legala funcționare a asociațiilor cu număr mare de membri, ceea ce explică și lipsa lor în România, pe când în alte țări sunt asociații cu mii, zeci de mii, sute de mii sau chiar milioane de membri.

Din 2025, și ONG-urile trebuie să depună stufoasele declarații D406 (SAF-T), chiar și cele care nu desfășoară deloc activități economice, nu au salariați, nu au mijloace fixe etc. și de o vreme sunt obligate să aibă ”spațiu privat virtual” (SPV) pe serverul ANAF chiar dacă au de depus anual o singură dată ceva - situațiile financiare anuale până în 30 aprilie și declarația 101 (în 2025 termenul fiind încă 25 iunie, în ciuda dezinformării făcute recent de ANAF care a publicat alt termen în instrucțiunile de completare a noului model pentru declarația 101). Asta în condițiile în care asociațiile de proprietari și cultele pot ține contabilitatea în partidă simplă și nu trebuie deci deloc să întocmească și depună bilanțuri sau alte situații financiare anuale, deși au bugete statistic mult mai mari decât majoritatea ONG-urilor. Iar depunerea declarației 101 privind impozitul pe profit de către ONG-urile care nu au activitate economică este un nonsens evident, pentru că din moment ce nici nu își propun să aibă vreo încasare din activități economice, evident că nu se pune problema să datoreze impozit pe profit.. Deci doar niște șicane administrative în plus.

ONG-urile militante sunt în continuare adesea șicanate, dizolvate judiciar pe motiv de insolvabilitate pentru că justiția a acordat unor mari firme sume imense ca și cheltuieli de judecată, și sunt pe rol și multe acțiuni care vizează personal cetățenii care prin ONG-uri au îndrăznit să se opună abuzurilor (în domenii precum urbanism, protecția mediului sau a patrmoniului cultural național) unor autorități publice sau unor proiecte private ce sfidau legea și legislația permite în continuare asemenea acțiuni tip SLAPP ( ”strategic litigation against public participation”) încât cu greu mai are curajul vreun ONG sau un lider ONG să facă demersurile pentru care sectorul ONG este esențial în orice societate democratică, și anume rolul de ”câine de pază a legalității”, după ce presa independentă a fost oricum aproape anihilată de mediile politice și administrative în principal prin mecanisme economice.

Există, ce-i drept, în Parlament și un proiect de lege promovat de Guvern după îndelungi discuții între ONG-uri și Ministerul Justiției, proiect care, dacă ar fi adoptat în forma propusă, ar rezolva o parte dintre gravele carențe ale actualei Ordonanțe a Guvernului nr. 26/2000 pentru asociații și fundații, dar proiectul, deși avea termen de depunere a raportului în decembrie 2023, nu are încă adoptat raportul și nu poate deci ajunge la vot în plenul Camerei Deputaților, neputându-se ști dacă va fi totuși adoptat sau va fi ”tras pe linie moartă” definitiv, ca majoritatea proiectelor favorabile ONG-urilor.

De aceea, 27 februarie cu greu poate fi pentru ONG-urile din România o zi de sărbătoare, și ar trebui să fie mai degrabă o zi de îngrijorare și de luptă contra șicanelor legislative și administrative prin care statul încearcă să neutralizeze oricum firava societate civilă organizată ca ONG-uri, nu doar cea de tip militant, ce critică anumite decizii ale unor autorități și politicieni, ci chiar și sectorul ONG de servicii, care, cu resurse mai mici, oferă adesea societății mai mult și mai bine decât oferă instituțiile publice, și astfel creează un contrast care pare a deranja statul pentru că pune indirect în lumină deficiențele instituțiilor publice.

Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) este o asociație turistică, sportivă, civică și ecologistă care militează de peste trei decenii pentru un om sănătos într-un mediu sănătos pentru a se ajunge la o dezvoltare durabilă a societății și, în acest context, militează și pentru dezvoltarea sectorului ONG, prin demersuri de ameliorare a cadrului legislativ, prin coorganizare de forumuri ONG județene și sectoriale, prin consultanță și alte forme de sprijin pentru alte ONG, prin înființare și coordonare de coaliții și federații ONG, prin editare de ghiduri practice de înființare ONG cum este de exemplu Ghid CCN infiintare asociatii https://ccncluj.blogspot.com/2018/09/ghid-practic-pentru-infiintarea.html  Detalii despre CCN pe www.ccn.ro la secțiunea ”despre noi”

Cluj-Napoca, 26.02.2025

av. Radu Mititean

director executiv CCN

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 18 ianuarie 2025 a 178-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC178), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul este un circuit in zona centrala si prin cartierele Marasti, Gheorgheni si Andrei Muresanu, cu lungime de 15 km si diferenta de nivel de numai circa 100 metri, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de antrenament sau experienta sau anumite tipuri de bicicleta.

Traseul planificat este Piata Unirii - bd. 21 Decembrie 1989 - p-ta Marasti - str. A. Vlaicu - str. T.Mihali - str. Venus - str. Al.Vaida-Voevod - str.T.Mihali - str. Al.Vaida-Voevod - al.Detunata - al. Baisoara - al.Bizusa - str. L. Rebreanu - al.Valeni - al.Rasinari - str. Albac - str. Diaconu Coresi - str. Take Ionescu - str. S.Albini - str. C.Brancusi - str. Lacrimioarelor - str. Alverna - str. Macinului - str. Moise Nicoara - str. C.Brancoveanu - str. I.Budai-Deleanu - str. Macinului - str. Madach Imre - str. Tache Ionescu - str. B.St.Delavrancea - str. A.France - str. M.Zrinyi - str. Brasov - str. Al.Bohatiel - str. V.Parvan - str. Predeal - str.A.Francu - str.N.Iorga - str. Av.Badescu - str. A.Iancu - str. Baba Novac - str.I.C.Bratianu - str. Universitatii p-ta Unirii .

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc. Aceste editii de iarna isi propun si sa arate participantilor si tertilor ca sezonul hivernal nu este in principiu o piedica pentru utilizarea bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare in oras.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o oarecare componenta recreativa si chiar turistica, prin pedalarea si prin zone mai linistite si atractive arhitectural, cum este cartierul Andrei Muresanu, sau pe langa livada Palacsay.

Editia 178 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

De exemplu in continuare sunt nerezolvate deficientele semnalate la noile piste pentru biciclete de pe malrile Somesului amonte de podul Horea sau intersectiile pistei de pe Cl.Dorobantilor cu strazile laterale, semaforizarea intersectie str. Gh.Sincai cu str. Memorandumului si alte asemenea.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului, la adresa

si pe www.ccn.ro

Cluj-Napoca, 13 ianuarie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

0744-576836

office@ccn.ro