Ca ONG de mediu și membru al Rețelei pentru Natura Urbană (RNU) www.rnu.ro , CCN este structură inițiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), lansat în parteneriat cu Asociația Societate Organizată Sustenabil (ASOS) și grupul civic Alergători Începători Cluj, ca ONG-uri respectiv grup civic informal, plus specialiști în ecologie și urbanism și își propune să implice și universități, autorități publice și alți stakeholderi.

După multe demersuri ale ONG inițiatoare, conceptul de IVMC a fost acceptat în primăvara anului 2025 ca idee și obiect de studiu și de către autorități și s-a înființat un grup de lucru mixt, sub egida ADI ZMC Cluj (descrisă la clujmet.ro ) și s-a contractat cu o firmă de specialitate elaborarea unei strategii de realizare a unei prime etape de IVMC, redactată, după ample consultări cu factorii interesați și predată autorităților în decembrie 2025, de atunci așteptându-se ca acestea să o supună consultării publice și apoi adoptării oficiale.

Tura pe jos din 26 septembrie 2026 face parte din editia 2026 a campaniei "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Tura aceasta (avand identificatorul IVMC26 - TP06) a fost precedata și va fi urmată în cadrul campaniei IVMC26 de alte ture ghidate pe jos si biciclistice, cu frecvență lunară, din luna mai până în octombrie inclusiv. Aceste ture din 2026 continuă cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tură având traseu distinct, pentru a se acoperi treptat toată Zona Metropolitană Cluj.

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro

Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Contact: office@ccn.ro

Radu Mititean

director executiv CCN

0744576836

Roxana Cleja

vicepresedinte CCN

0744292961

- LEGISLATIE RUTIERA SPECIFICA PENTRU BICICLETE

link descarcare in format .pdf dimensiune A4 orizontal ( se pliaza si ies 4 pagini format A5):

============================================

Dragi bicicliste și bicicliști,

Pentru a circula în Cluj pe două roți comod și sigur trebuie cunoscute și respectate nu doar regulile stabilite de legislația rutieră, ci și o serie de recomandări practice pentru biciclismul urban, dintre care am sintetizat câteva mai importante:

Ca să pedalezi confortabil prin oraș trebuie să ai bicicleta potrivită, cu accesoriile și reglajele adecvate, în funcție de înălțimea și conformația ta, specificul rutelor și stilul de deplasare. Astfel, un cadru prea mic sau prea mare sau o șa lăsată prea jos pot fi nu doar incomode, ci și producătoare de dureri de spate sau de genunchi. Relieful Clujului și starea unor străzi recomandă bicicletele cu viteze și cu roți ceva mai groase. Agățarea de ghidon a unei sacoșe trebuie totdeauna evitată, iar un rucsăcel poate fi incomod în zile călduroase sau dacă e mai greu, soluția fiind un coș pe ghidon sau pe portbagaj sau o pereche de sacoșe laterale. Apărătorile de lanț și de noroi scutesc de murdărirea îmbrăcăminții, iar pentru haine lungi și largi există protecții laterale pentru roata de spate, gen "skirt guard" / ”coat guard”.

Poți fi elegant(ă) pe bicicletă, inclusiv cu costum și cravată respectiv fuste lungi sau rochii largi, pantofi cu toc și coafură mai elaborată... Trebuie însă o adecvare la tipul de cadru și de pedale, de apărători, precum și de distanța și viteza de pedalat, condițiile meteo și pantele. Cadrele fără bară orizontală permit rochii și fuste lungi. șeile fără cioc permit fuste strâmte. Pentru pantaloni largi există clipsuri sau snapuri. Pălăriuțele pot avea o panglică de siguranță. La fuste foarte scurte se poate purta un pantalonaș scurt. Există chiar rochițe speciale pentru pedalat. Domnii pot descheia cămașa la gât sau da jos sacoul...

De câte ori urci pe bicicletă e bine să te asiguri că frânele prind bine și roțile sunt bine umflate, ghidonul și angrenajul nu au jocuri, lanțul e uns, soneria și schimbătoarele de viteză funcționează, catadioptrii sunt la locul lor și, dacă te-ar putea prinde seara, ai luminițele la tine și acestea au baterii bune. E de știut că roțile moi, anvelopele foarte cramponate și lanțul neuns fac bicicleta să meargă mult mai greu prin oraș. Măcar o dată pe an, bicicleta ta merită o revizie mai serioasă. Un lanț prea uzat de exemplu îți strică pinioanele și foile dințate, opturile în roți pot compromite frânarea iar saboții prea uzați pot strica jențile.

Înainte de a porni la drum gândește-te la un traseu care să îți facă plăcere chiar dacă presupune un mic ocol. Traseul cel mai direct și rapid în Clujul actual nu e întotdeauna cel mai confortabil și sigur, astfel că merită să pedalezi câteva minute în plus pentru a profita, de exemplu, de pistele de biciclete de pe malul Someșului, de pista din Parcul Central, de pistele de pe Bd. 21 Decembrie 1989 sau Calea Mănăștur sau de străduțe din cart.A.Mureșanu ca alternativă la pedalatul la deal pe Calea Turzii spre cartierul Zorilor sau pe străzi plate dar aglomerate.

Obligația de a circula cât mai pe dreapta nu înseamnă că trebuie să pedalezi lipit(ă) de bordură sau trecând razant pe lângă mașinile parcate. Dimpotrivă, este recomandabil să ții mereu un spațiu lateral de siguranță spre dreapta de circa 1 metru spre bordură și 1,20-1,40 metri spre mașinile parcate, pentru a evita portierele deschise intempestiv. Obstacolele nu trebuie ocolite "strâns", iar traiectoria nu trebuie să fie sinuoasă. Rulatul mai spre mijlocul benzii e mai sigur decât la marginea ei. De asemenea, e bine să menții cel puțin 2 metri față de vehiculul din față chiar dacă merge lent și cel puțin 1 metru lateral când depășești un pieton sau un alt biciclist(ă), pentru că pot face manevre imprevizibile.

Marile intersecții și sensuri giratorii din Cluj sunt toate încă neadaptate circulației bicicliștilor, fiind astfel stresante și adesea nesigure. O soluție poate fi traversarea lor ca pieton. O altă soluție este avansarea și plasarea în fața primului autovehicul oprit la semafor, chiar dacă nu este trasat un spațiu de acumulare pentru biciclete (bike-box) astfel ca la culoarea verde a semaforului să pornești prima/primul pe centrul benzii și să fii depășit(ă)/devansat(ă) de mașini doar după ce ai trecut de intersecție. Chiar dacă ai prioritate la o intersecție sau ai marcaj "traversare pentru biciclete" trebuie să te asiguri că șoferii te văd din timp și că poți frâna brusc la nevoie.

Un avantaj major al bicicletelor în Clujul nostru aglomerat este că acestea nu stau în ambuteiaje precum autoturismele. Dacă totuși ai în față o coloană de mașini oprite la stop sau care rulează foarte lent, trebuie să te gândești la siguranță și la poluare. Dacă nu e realist să poți trece pe lângă mașinile oprite, poate fi mai bine să te oprești la o distanță mai mare, pentru a nu le inhala gazele de eșapament.

Art. 6 In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile şi termenii de mai jos au urmatorul inteles:

10. bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat prin forţa musculară, cu ajutorul pedalelor ori manivelelor. Sunt asimilate bicicletei vehiculele cu pedale cu pedalare asistată echipate cu un motor electric auxiliar cu puterea nominală continuă mai mică sau egală cu 250 W, a cărui asistare este întreruptă atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă progresiv pe măsură ce viteza vehiculului creşte, fiind întreruptă complet înainte ca viteza vehiculului să atingă 25 km/h, precum şi bicicletele cu motor, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele cu două sau trei roţi şi pentru cvadricicluri;

14. drum public - orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile;

14^1. drum pentru ciclişti - sunt căi de comunicaţie terestră proiectate şi construite special pentru circulaţia cicliştilor;

25. pistă pentru biciclete - subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului, special amenajată, semnalizată şi marcată corespunzător;

Art.41 (3) Dacă un drum este prevăzut cu o pistă pentru biciclete, bicicletele şi trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista respectivă. (...)

Art. 63 (5) Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. (....) bicicletele pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.

Art.70 (2) Pentru a conduce o bicicleta (...) pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani.

(3) Bicicletele ...care circula pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace şi dispozitive in stare de functionare.

(4) Casca de protecţie este obligatorie pentru conducătorii de biciclete (...) a căror vârstă este sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă.

Art.73 Regulile privind circulatia pe drumurile publice a bicicletelor..... se stabilesc prin regulament.

Art.74 (1) Pe autostrazi sau pe drumurile expres este interzisa circulatia... bicicletelor...

Art.100 (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

14. nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor sau a trotinetelor electrice, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 101 alin. (1) pct. 8.

Art. 101 (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarşite de persoane fizice:

8. conducerea unei biciclete .... pe drumurile publice fara mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente în stare de functionare pe timp de noapte ori fara îndeplinirea conditiilor tehnice minime stabilite prin regulament, conducerea unei biciclete ... pe autostrada, nerespectarea de catre conducatorul unei biciclete ... a interdictiei de trecere la culoarea rosie a semaforului, a semnalelor agentului de cale ferata, la trecerea la nivel cu o cale ferata industriala, semnalizata corespunzator, ori a semnalelor, indicatiilor ori dispozitiilor politistului rutier, nerespectarea de catre conducatorul unei biciclete ... a interdictiei privind circulatia sub influenta alcoolului, a substantelor psihoactive, a interdictiei privind interactiunea motrica directa cu un alt vehicul aflat în mers ori cu persoane aflate în acesta ori a interdictiei privind circulatia în interiorul sau în afara localitatilor fara a purta îmbracaminte cu elemente fluorescentreflectorizante, stabilite prin regulament, sau nerespectarea de catre conducatorul unei biciclete ... a obligatiei de a circula cu viteza redusa, a obligatiei de a se asigura ca nu se apropie un vehicul feroviar sau a obligatiei de a opri la trecerea la nivel cu calea ferata, stabilite prin regulament;

22. refuzul conducătorului de bicicletă ... de a se supune testării privind consumul de alcool ori substanţe psihoactive.

CAPITOLUL II: Vehiculele

SUBSECTIUNEA 2:Condiţiile tehnice minime pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, trotinetele electrice, mopedele, vehiculele cu tracţiune animală şi cele trase sau împinse cu mâna

Art. 14 În circulația pe drumurile publice bicicleta (....) trebuie să fie:

a) prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace;

b) prevăzută cu un sistem adecvat, funcţional, de direcţie;

c) dotată cu sistem de avertizare sonoră;

d) echipată, pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, în faţă, cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate, cu lumină de culoare roşie şi cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare;

e) echipată cu elemente sau dispozitive fluorescent- reflectorizante, amplasate pe roţi, care, în mişcare, formează un cerc continuu.

Art. 15 Remorca ataşată unei biciclete trebuie să fie echipată, în partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie, iar dacă lumina din spate a bicicletei este obturată de remorcă, aceasta trebuie să fie echipată şi cu o lumină de culoare roşie.

Art. 55 (1) Semnalul luminos destinat dirijării circulaţiei bicicletelor are în câmpul său imaginea unei biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru. Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui semafor însoţit de un panou adiţional pe care figurează o bicicletă.

Art. 76 Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:

c) transversale, care pot fi:

4. de traversare pentru conducători de biciclete sau trotinete electrice;

Art.81 (4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către conducători de biciclete sau trotinete electrice.

CAPITOLUL V: Reguli de circulație

SECȚIUNEA 2: Utilizarea parții carosabile

Art.100 (1) Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol.

SECTIUNEA 3: Reguli pentru circulația vehiculelor / SUBSECȚIUNEA 3: Depășirea

Art. 118 (2) Pentru asigurarea distanţei laterale de siguranţă, la depăşirea unei biciclete sau a unei trotinete electrice conducătorii de autovehicule, altele decât cele care se deplasează pe două roţi, realizează această manevră prin trecerea peste marcajul longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie ori de separare a benzilor pe acelaşi sens, cu cel puţin jumătate din lăţimea autovehiculului atunci când viteza acestuia de deplasare este mai mare de 50 km/h, sau cel puţin prin încălcarea acestor marcaje atunci când viteza de deplasare este de cel mult 50 km/h.

Art. 120 (1) Se interzice depășirea vehiculelor:

d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş, mopedele, bicicletele şi trotinetele electrice, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 m;

Art. 135 Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații:

g) când efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta şi se intersectează cu un conducător de bicicletă sau trotinetă electrică care circulă pe o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare;

Art. 141 (6) Nu este permisă staţionarea pe partea carosabilă, în timpul nopţii, a ... bicicletelor...

Art. 142 Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:

k) pe pistele obligatorii pentru pietoni sau pentru pietoni şi biciclete ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;

o) pe pistele pentru biciclete;

Art. 153 (2). ... şi bicicleta pot tracta o remorcă uşoară având o singură axă.

SECTIUNEA 4: Reguli pentru alţi participanţi la trafic

SUBSECȚIUNEA 1: Circulaţia bicicletelor şi a trotinetelor electrice (...)

Art.160 (1) Bicicletele ... atunci când circulă pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rând.

(2) Dacă pe direcţia de deplasare există o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare, conducătorii vehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligaţi să circule numai pe această pistă. Se interzice circulaţia altor participanţi la trafic pe pista pentru biciclete.

Art. 161 (1) Se interzice conducătorului de bicicletă (...):

a) să circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificaţia «Accesul interzis bicicletelor»;

b) să înveţe să conducă biciclete ...pe drumurile intens circulate;

c) să circule pe trotuare, cu excepţia cazului când pe acestea sunt amenajate piste pentru biciclete;

d) să circule în paralel, cu excepţia situaţiilor când participă la competiţii sportive organizate;

e) să circule în timp ce se află sub influenţa alcoolului ori a substanţelor psihoactive;

f) să se ţină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul;

g) să circule pe partea carosabilă în aceeaşi direcţie de mers, dacă există acostament practicabil;

h) să transporte sau să tragă orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulaţia celorlalţi participanţi la trafic;

i) să circule pe aleile din parcuri sau din grădini publice, cu excepţia cazurilor când nu stânjenesc circulaţia pietonilor;

j) să circule fără îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 14 şi 15;

k) să circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă sau zăpadă;

l) să circule cu deficienţe tehnice la sistemele de frânare sau cu un vehicul care nu este prevăzut cu avertizor sonor;

m) să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe bicicletă sau trotinetă electrică, după caz;

n) să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament, cu excepţia cazurilor în care conducătorii de bicicletă, înainte de intersecţie, trebuie să se încadreze regulamentar în funcţie de direcţia de deplasare;

o) să circule în interiorul localităţilor în care nu funcţionează iluminatul public, precum şi în afara localităţilor fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă;

p) să conducă vehiculul fără a menţine contactul roţilor cu solul;

q) să circule fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon şi ambele picioare pe pedale, în cazul conducătorului de bicicletă....

(2) Se interzice conducătorului de bicicletă să transporte o altă persoană, cu excepţia copilului în vârstă de până la 7 ani, care poate fi transportat pe bicicletă, de către un adult, numai dacă vehiculul este prevăzut din construcţie cu un suport special sau dacă are montat un dispozitiv omologat.

(3) Pe timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorul de bicicletă ... este obligat să aibă asupra sa actul de identitate.

Art. 167 (1) Se interzice pietonilor și persoanelor asimilate acestora:

g) să circule pe pistele pentru biciclete, amenajate şi semnalizate corespunzător.

* * *

Cluj-Napoca, 22 septembrie 2026

Data de 14 septembrie a fost aleasa ca fiind data traditionala a incheierii pasunatului anual in Carpatii Romaniei. O activitate milenara care se reduce treptat, sub ochii practic nepasatori ai autoritatilor si ai intregii societati, tot mai multe stane fiind parasite, tot mai multe plaiuri infundandu-se, tot mai putini ciobani meritandu-si numele si renumele de odinioara si tot mai putine traditii supravietuind valului de asa-zisa "modernizare" care a facut si transhumanta tehnic aproape imposibila desi alte tari regreta ca au distrus-o si incearca sa valorifice macar turistic istoria acelui fenomen candva omniprezent.

Ziua Muntelui ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi de doliu si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole...

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita, taiem padurile montane in multe zone intr-un ritm accelerat in ultimele trei decenii, reducandu-se masiv varsta medie a arboretelor si fiind greu sa mai gasesti paduri batrane, le slutim culmile cu eoliene, noi linii de inalta tensiune, sosele pana in varf de munte, vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale, tot mai multe mijloace de transport pe cablu si mii de antene GSM, exploatari miniere de suprafata de mari dimensiuni si microhidrocentrale care seaca raurile de munte care au scapat de furia hidrotehnista a anilor 70 ai secolului trecut.

Salasele sezoniere devin treptat ruine, multe catune sunt parasite, azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata si plasa metalica inlocuieste tot mai mult gardurile de lemn si numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga...

Mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, nu sa maximizeze rolul ecologic si educativ al ariilor protejate. In schimb legislatia tembela actuala nu interzice accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, dar prohibeste total in cea mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ pe jos, pe bicicleta, calare sau pe schiuri in multe din zonele montane daca nu este traseu sau zona special marcata in acest sens...

Pentru traseele de turism pedestru, abia in ultimii ani fondurile pentru marcaje au inceput sa fie asigurate de Consiliile Judetene, desi au obligatia legala respectiva de foarte multi ani, insa pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal sau este incomplet, si tot in vid legislativ sunt si traseele de alpinism si escalada, in schimb apar tot mai multe "via ferrata" si unde ecologic nu ar trebui admise, si in schimb speoturismul este aproape total blocat, nu insa si accesul pe munte cu masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...

In schimb autoritatile au adoptat acum cativa ani o noua ”Lege a muntelui” (Legea 197 / 2018) care a inlocuit Legea 347 / 2004 si care la prima vedere pare sa aduca o viziune mai putin unilaterala si rupta de realitati. La un studiu atent se dovedeste insa ca din nou aspectele de protectia mediului, de turism si sport montan raman la stadiul de declaratii vagi de principii, iar legea este mai degraba una axata pe agricultura montana si de aspecte institutionale, sociale, culturale si de infrastructura si tot cu sanse mici ca majoritatea prevederilor ei sa devina realitate.

Caracterul ingust al problematicii vizate se poate constata si din textul concret al Legii 334 / 2018, emise in aplicarea Legii 197 / 2018, care si ea abordeaza din punct de vedere al finantarilor publice pentru zona montana numai anumite aspecte. A fost reorganizata si rebotezata Agentia Zonei Montane (a se vedea HG 1036/2018 pentru organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Zonei Montane prin reorganizarea Agentiei Zonei Montane, precum si pentru stabilirea unor masuri privind centrele regionale si oficiile de dezvoltare montana) si s-au reorganizat fostele comitete judetene si fostul comitet interministerial pentru zona montana in asa-zise ”comitete de masiv” (in realitate la nivel de grup de masive montane) si la nivel national intr-un ”Consiliu National al Muntelui” in care nu sunt insa reprezentate decat anumite interese, asa cum se poate verifica in concret in cuprinsul HG 332/2019 modificat de HG 997/2020. Aspecte discutabile sunt si in Ordinul MADR / MDRAP 1332/97/2019 privind aprobarea criteriilor de incadrare si a listei localitatilor din zona montana, ce a dus la incadrarea in zona montana a sute de UAT departe de munte, in zona indubitabil colinara in fapt, starnind confuzie, si in Regulamentul-cadru de organizare si functionare al Consiliului Naţional al Muntelui aprobat prin Decizia Primului-Ministru 200/2019.

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor.

Depinde de noi toti ca in viitor 14 Septembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor asa cum ii stim acum.

Depinde insa de fiecare dintre noi ca omul sa iubeasca si sa ocrotasca Muntele si sa se bucure de frumusetea si libertatea pe care o poate oferi mult mai mult decat alte zone...

Cluj-Napoca, 14 septembrie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

Actiunea din 19 septembrie este organizata de de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN), în calitate de club de sport în natură și cicloturism si promovarea utilizarii bicicletei si de asociație ecologistă, care militează de peste trei decenii pentru un om sănătos într-un mediu sănătos și astfel pentru o dezvoltarea sustenabilă a societății.

Ca ONG de mediu și membru al Rețelei pentru Natura Urbană (RNU) www.rnu.ro , CCN este structură inițiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), lansat în parteneriat cu Asociația Societate Organizată Sustenabil (ASOS) și grupul civic Alergători Începători Cluj, ca ONG-uri respectiv grup civic informal, plus specialiști în ecologie și urbanism și își propune să implice și universități, autorități publice și alți stakeholderi.

După multe demersuri ale ONG inițiatoare, conceptul de IVMC a fost acceptat în primăvara anului 2025 ca idee și obiect de studiu și de către autorități și s-a înființat un grup de lucru mixt, sub egida ADI ZMC Cluj (descrisă la clujmet.ro ) și s-a contractat cu o firmă de specialitate elaborarea unei strategii de realizare a unei prime etape de IVMC, redactată, după ample consultări cu factorii interesați și predată autorităților în decembrie 2025, de atunci așteptându-se ca acestea să o supună consultării publice și apoi adoptării oficiale.

Tura din 19 septembrie face parte din ediția 2026 a campaniei "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, campanie care este una de advocacy având ca scop protejarea și valorizarea naturii în zona metropolitană clujeana prin activare cetățenească și persuadare a decidenților, urmărind să contribuie la combaterea și compensarea contextului actual de schimbări climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversității, antropizarea masivă a peisajului și deficit de înțelegere și contact om-natură.

Tura aceasta (avand identificatorul IVMC26 - TV05) a fost precedata și va fi urmată în cadrul campaniei IVMC26 de alte ture ghidate pe jos si biciclistice, cu frecvență lunară, din luna mai până în octombrie inclusiv. Aceste ture din 2026 continuă cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tură având traseu distinct, pentru a se acoperi treptat toată Zona Metropolitană Cluj.

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro

Detalii despre inițiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre această tură apar și pe pagina de Facebook a evenimentului:

și pe blogul CCN la

Cluj-Napoca, 9 septembrie 2026

Contact: office@ccn.ro

director executiv CCN

0744576836

Roxana Cleja

vicepresedinte CCN

0744292961