Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 7 noiembrie 2026, a 200-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC200), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa trei ore si va viza zona centrala si pericentrala / zona garii si vestul cartierului Dambul Rotund. Traseul concret este: P-ta Unirii - str. Regele Ferdinand - str.Horea - p-t Garii - podul Locomotivei - str.Giordano Bruno - str. Sanatoriului - str. Dambul Rotund - str. Al.Odobescu - str. Cucului - str. Viile Dambul Rotund - al.Coralului - str.Viile Dambul Rotund str. Spicului - str.Giordano Bruno - str.Munteniei - str. C.Coposu - str. Belgrad - str. Partizanilor - str.Olteniei - str. C.Coposu - str. Fagarasului - str. Partizanilor - str.Banul Udrea - str. Transilvaniei - str. Bumbesti - str.Partizanilor - str.Pintenului - str. Vladeasa - str.Spinoasa - str. Partizanilor - str. I.Slavici - str. Transilvaniei - str.Porumbului - str. C.Coposu - str. Bumbesti - str. Sitarilor - str. Vulpii - - str. Busuiocului - Vladeasa - str.Sitarilor - str. Gh.Sion - str. Busuiocului - str. Partizanilor - str. Livezeni - str. C.Coposu - str. Sibiului - str. Partizanilor - str.Salajului - str.C.Coposu - str. Stanescu Popa - str. Lombului - str. C.Coposu - str. Strungarilor - str. P.Craiului - str.Metalului - str.C.Coposu - str. Soarelui - str.P.Craiului - strr. Poienarilor - str.C.Coposu - str. Atelierului - str. S.Muresan - str. Timisoarei - str.C.Coposu - str. Trandafirilor - str. S.Muresan - - str.Giordano Bruno - podul Locomotivei - str. I.L.Caragiale - str. Campeni - str.Horea - str. Ferdinand - p-ta Unirii.

Traseul va avea o lungime de circa 17 km, iar, diferenta totala de nivel de circa 350 m. Va fi deci un traseu mediu astfel ca e recomandat bicicletelor cu mai multe viteze si celor care sunt obisnuiti si sa urce pe strazi cu diferente de nivel semnificative, nu doar sa pedaleze pe teren plat.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de peste 17 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, chiar daca ritmul este unul lent, de promenada. Diferenta de nivel este la aceasta editie una care nu este chiar mica. Astfel ca va fi o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 200 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier. In plus nu exista conexiuni velo intre multe cartiere si zona centrala sau cartierelor vecine intre ele.

In mod special, participantii isi exprima nemultumirea fata de blocarea repetata, pe perioade semnificative, a unor piste importante. De exemplu pista de biciclete pistelor de pe malul Somesului Mic in zona Podului Garbaldi de catre santierul de reconstruire a acestuia si a strazilor aferente, unde de saptamani intregi a blocata fosta pista pe str. Uzinei Electrice dar si accesul spre pista care continua pe malurile Somesului in amonte atat pe malul stang cat si drept desi se puteau mentine sau trasa accese provizorii.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului

la adresa https://www.facebook.com/events/3926474567495104/

precum si pe www.ccn.ro care redirecteaza la blogul CCN

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat ultima zi a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Oraselor” si este finalul Lunii Urbane ("Urban October") cum e prezentata seria de evenimente concentrate in a zecea luna a anului si dedicate problematicii habitatului urban.

Scopul Zilei Mondiale a Oraselor este de a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil. Aceasta zi vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 ( prin Razolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar " orase si comunitati durabile".

Tema Zilei Mondiale a Oraselor pentru 2026 este "Regenerarea oraselor - locuinte adecvate pentru toti" ("Regenerating the City: Adequate Housing for All ") si se facalizeaza pe regenerarea urbana ca un catalizator al dezideratului de a avea orase mai incluzive si reziliente din punct de vedere climatic prin reconversia zonelor de locuire informala sau a celor ca calitate redusa a locuirii in zone regenerate care sa asigure un habitat calitativ.

Se sublineaza nevoia unei abordari participative, cu implicarea ampla a comunitatii, si insotita de garantii care sa evite riscul ca regenerarea urbana sa devina instrument de gentrificare, de prevenire a relocarilor fortate fizic sau prin parghii economice si ca ea sa le beneficieze si celor care locuiesc acum in zonele respective.

Sunt provocari cu care se confrunta foarte multe orase din lume si multe se conditioneaza reciproc - probleme de mobilitate si conectivitate, de asigurare a utilitatilor, de calitate sau de accesibilitate financiara a locuintelor sau a utilitatilor pentru acestea, de poluare, deficit de spatii verzi, de servicii publice, de imbatrinire a populatiei si / sau a cladirilor si infrastructurii, de subutilizare a unor zone urbane sau utilizari incompatibile cu specificul urban si densitati exagerate de locuitori in alte areale.

Inca din 2022 populatia globala umana a depasit pragul 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050 si 60% deja in 2030, dar peste jumatate vor fi sub 18 ani.

Dar la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane iar statisticile arata ca 3,4 miliarde de persoane nu au acces cert la locuinte adecvate sau servicii publice de baza.

Nici perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci se preconizeaza ca daca se continua tendintele actuale, alte doua miliarde de oameni vor locui in favele in urmatoarele trei decenii, deci calitatea vietii urbane nu pare a avea o tendinta de crestere la nivel global, ci dimpotriva, se continua tendinta de degradare care a fost constatata incepand din 1980, in ciuda evolutiilor tehnologice si dezvoltarii economice la nivel global, ce teoretic promiteau o viata mai buna si indicau ca orasele ar fi motoare de dezvoltare si imbunatatire a vietii.

Ziua Mondiala a Oraselor a fost marcata pentru prima oara in 2014, fiind proclamata prin pct.16 din Rezolutia A/RES/68/239 a Adunarii Generale ONU din 27.12.2013 si a fost conceputa ca un mijloc de implementare a rezultatelor conturate in cadrul Conferintei ONU privind asezarile umane (Habitat II) care a avut loc la Istambul in iunie 1996 si a Rezolutiei Consiliului Economic si Social 2013/22 din 24.07.2013 privind asezarile umane, precum si a documentului "Viitorul pe care ni-l dorim" adoptat la Conferinta ONU privind Dezvoltarea Durabila tinuta la Rio de Janeiro in 2012 (Rio 20+) si a Rezolutiilor Adunarii Generale ONU nr. 64/207 din 2009, 65/165 din 2010, 66/207 din 2011 si 67/216 din 2012, care au pregatit terenul pentru conferinta Habitat III (care s-a desfasurat la Quito in 2016).

Ziua Mondiala a Oraselor are in vedere in 2026 si prevederile din Rezolutia Adunarii Generale ONU din 22.09.2024 privind Pactul pentru Viitor ( "Pact for the Future") unde la actiunea nr.6 ( pct. 25 lit.c) se fac referiri le nevoia dezvoltarii durabile a oraselor ("support developing countries to plan and implement just, safe, healthy, accessible, resilient and sustainable cities") si de "Declaratia privind generatiile viitoare", toate adoptate in cadrul "Summit-ului Viitorului" care a avut loc la New York in 22-23 septembrie 2024.

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban” , ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana.

UN-HABITAT patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 (prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istanbul). UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani. O sesiune mai recenta a Adunarii Generale a UN-HABITAT a fost in 29-30 mai 2025 la Nairobi, ocazie cu care s-a adoptat si Planul Stategic al UN-HABITAT pentru perioada 2026-2029).

UN-HABITAT a avut si un rol important in alte conferinte mondiale, cum ar fi A Patra Conferinta Internationala privind Finantarea Dezvoltarii (FfD4) care a avut loc in 30 iunie - 3 iulie 2025 in Spania, la Sevilia si unde s-a adoptat "Angajamentul de la Sevilia" cum a fost denumita aceasta Rezolutie a acestei sesiuni speciale a Adunarii Generale ONU A/RES/79/323

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

In 27 octombrie 2026, Romania serbeaza, pentru a patra oara in mod oficial, Ziua Sustenabilitatii, in urma declararii acesteia ca sarbatoare legala, prin Legea 157/2023. O alegere usor bizara, in conditiile in care pe plan international, aceasta zi este marcata in ultima zi de miercuri a lunii octombrie, deci in 2026 pe plan mondial este 28 octombrie.

Oricum, Romania o serbeaza mai mult teoretic, pentru ca in practica se contureaza trecerea ei mai degraba neobservata, asa cum si esenta si mesajul ei sunt inca insuficient receptate in societate, fiind si neinteleasa, ceea ce e de fapt mai greu de schimbat rapid si deci un motiv mai mare de ingrijorare.

Conceptul de sustenabilitate este strans legat de cel de "dezvoltare sustenabila" sau "durabila", care dateaza de multe decenii, avand germenii la Conferinta ONU din 1972 de la Stockholm, cand protectia mediului a fost acceptata ca o prioritate globala ce trebuie conciliata cu dezvoltarea.

Sustenabilitatea a inceput sa fie luata mai in serios dupa Raportul Brundtland ("Viitorul nostru comun") din 1987 si consacrata la Conferinta ONU din 1992 privind Mediu si Dezvoltarea, cunoscuta ca si "Conferinta de la Rio", cand s-au adoptat si "Agenda 21" si alte documente strategice de importanta mondiala.

In 2015, Adunarea Generala ONU a adoptat "Agenda 2030" definind 17 ODD ( "obiective de dezvoltare durabila") iar in 2017 UE a adoptat un document strategic de aplicare la nivelul UE a Agendei 2030.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita sambata 17 octombrie 2026, cu plecare la ora 9:00 din piata Unirii (din centrul mun.Cluj-Napoca), la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic (MTB touring) dar si de documentare si prezentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe partea nord-vestica a Zonei Metropolitane Cluj, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean, vizand axa viitoarei autostrazi de la Nadaselu la Mihaiesti, prin bazinul vaii Nadasului, in directia Salajului, cu retur pe valea Chintaului.

Vom pedala in total circa 65 de km, dintre care circa jumatate pe asfalt si jumatate pe drumuri de pamant sau pietruite, cu un total de circa 600 metri diferenta de nivel in urcus si, cum se merge pe drumuri, fara poteci sau portiuni bolovanoase, nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta. Totusi pot fi scurte portiuni mai abrupte sau mai denivelate si avand in vedere si urcursul total, este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie si un nivel rezonabil de experienta de deplasare pe drumuri nemodernizate. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor portiuni din teritoriul administrativ al comunelor Baciu, Garbau, Sanpaul si Chinteni si mun.Cluj-Napoca, trecand prin sate, pe pajisti, prin paduri si printre terenuri agricole in zona Dealurilor Clujului, prin apropierea unor situri Natura 2000 si ajungand pe culmi cu frumoase privelisti dar avand de a face pe multi kilometri cu santierul autostrazii A3 de la Nadaselu pana nu departe de limita cu judetul Salaj.

Traseul merge in prima parte din centrul mun.Cluj-Napoca spre nord pana in zona Garii si apoi spre est pe malul drept la Nadasului, evitand soseaua principala, pana in satul Suceagu, urcand prin acesta si continuand pana pe culmea dintre vaile Nadasului si Capusului, pe Calea Suceagului, coborand apoi paralel cu autostrada si trecand pe sub ea pentru a cobori in satul Vistea. Din Nadaselu vom urma culoarul autostrazii in constructie pana la Mihaesti.

La revenirea spre Cluj reintram de la Mihaiesti pe drum de caruta, pe valea Salistei, trecem prin Salistea Veche si urcam pana la primele case din satul Vechea, de unde coborim spre vl.Chitaului dar unde evitam pe cat posibil drumul principal (DJ 109A) pe strazi paralele cu acesta, iesind in final pe str.Oasului si continuand pe la Parcul Feroviarilor, ajungand spre seara inapoi in Piata Unirii.

Tura cuprinde nu doar verificarea accesibilitatii velo si pietonale, identificarea variantelor optime actuale si prezentarea drumurilor vizate si zonelor respective ca potential cicloturistic si de drumetie, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara partial pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Sunt necesare abilitati cel putin medii de pedalat pe teren variat si se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, dar se poate si cu biciclete de tip trekking sau gravel cu raport de transmisie adecvat pentru urcusuri mai abrupte. Sunt portiuni de urcus cu pante mai mari si e nevoie de o conditie fizica cel putin medie spre buna, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, apa cel putin 2 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati (cel mult 2-3 km pana la zone cu case) si se desfasoara aproape integral pe drumuri accesibile cu mijloace auto, nu in zone izolate sau montane sau dificil de parcurs sau ce pun probleme serioase din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Actiunea din 17 octombrie este organizata de de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN), in calitate de club de sport in natura si cicloturism si promovarea utilizarii bicicletei si de asociatie ecologista, care militeaza de peste trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos si astfel pentru o dezvoltare sustenabila a societatii.

Ca ONG de mediu și membru al Rețelei pentru Natura Urbană (RNU) www.rnu.ro , CCN este structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), lansat in parteneriat cu Asociatia Societate Organizata Sustenabil (ASOS) si grupul civic Alergatori Începatori Cluj, ca ONG-uri respectiv grup civic informal, plus specialisti in ecologie si urbanism și isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi.

După multe demersuri ale ONG inițiatoare, conceptul de IVMC a fost acceptat în primavara anului 2025 ca idee ai obiect de studiu si de catre autoritati si s-a infiintat un grup de lucru mixt, sub egida ADI ZMC Cluj (descrisa la clujmet.ro ) si s-a contractat cu o firma de specialitate elaborarea unei strategii de realizare a unei prime etape de IVMC, redactata, după ample consultari cu factorii interesati si predata autoritatilor in decembrie 2025, de atunci asteptandu-se ca acestea sa o supuna consultarii publice si apoi adoptarii oficiale.

Tura din 17 octombrie face parte din editia 2026 a campaniei "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, campanie care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea și compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Tura aceasta (avand identificatorul IVMC26 - TV07) a fost precedata in cadrul campaniei IVMC26 de alte ture ghidate pe jos si biciclistice, cu frecventa lunara, incepand luna mai . Aceste ture din 2026 continuă cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct, pentru a se acoperi treptat toata Zona Metropolitana Cluj.

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro

Detalii despre inițiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar și pe pagina de Facebook a evenimentului:

și pe blogul CCN la https://ccncluj.blogspot.com

Cluj-Napoca, 11 octombrie 2026

Contact: office@ccn.ro

Radu Mititean

director executiv CCN

0744576836

Roxana Cleja

vicepresedinte CCN

0744292961

A 41-a Conferinta Generala UNESCO, in noiembrie 2021, a proclamat 6 octombrie ca Zi Internationala a Geodiversitatii, prin rezolutia nr 41C/24. Scopul este marirea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile multiple pe care le aduce diversitatea geomorfologica si geologica a Pamantului, ca o componenta a imensei varietati pe care ne-o ofera natura si mediul in general si care este esentiala alaturi de diversitatea biologica.

Ideea a fost lansata in mai 2020, cand peste 600 de participanti din peste 60 de tari au participat online la Conferinta Virtuala Oxford privind Patrimoniul Geologic si au convenit ca amenintarile generate de activitatile umane la adresa geodiversitatii impun luarea de masuri la nivel international in domeniul cercetarii si constientizarii publice a valorii si nevoii protectiei geodiversitatii.

Elemente de geodiversitate sunt mineralele, rocile, fosilele, solurile, sedimentele, formele de relief de toate felurile - munti, campii, dealuri, depresiuni, chei, stanci, pesteri, creste, caldari, brane si valcele, arcade, grohotisuri, podisuri, defilee si topografia in general, dar si elementele hidrgrafice precum apele curgatoare si statatoare, ape subterane, golfuri si fiorduri, insule si peninsule, faleze si plaje, cascade si cataracte procesele care creeaza si modifica aceste elemente si caracteristici.

Geodiversitatii in datoram in mare parte peisajul, dar si disponibilitatea solului si apei, materialelor de constructii, resurse pentru generarea de energie, navigatie, siguranta, refugiu in fata inundatiilor si altor catastrofe naturale, cadrul pentru turism si sport in natura si suportul pentru lumea vie, pentru ca geodiversitatea este si o premisa a biodiversitatii si un modulator al climei.

Multa vreme geodiversitatea a fost admirata si venerata si elementele ei erau determinante pentru alegerea locului de ridicare a unei asezari umane sau a unei fortificatii, a unui templu, iar mai recent a unui loc de recreere, dar in ultimele secole a inceput sa fie neglijata si abuzata, de la imense cariere de suprafata la modificarea brutala a reliefului si peisajului in scopul construirii de noi cai de comunicatie, mari baraje, canale, insule artificiale, nivelari, corectii ale albiilor raurilor sau a liniei tarmului, taierea meandrelor si impiedicarea curgerii libere a apelor.

Un pas spre o protectie sporita a unor elemente si zone cu valoare ridicata de geodiversitate o constituie declararea de geoparcuri. Avem in Romania deja Geoparcul Internațional UNESCO ”Tara Hategului” https://www.hateggeoparc.ro/ si Geoparcul International UNESCO ”Tinutul Buzaului” https://tinutulbuzaului.org/ si unele aspirante la un asemenea statut - ”Oltenia de sub munte”, ”Carpaterra” si ”Dobrogea Chimerica”, exista un Forumul National al Geoparcurilor UNESCO din Romania si o Retea a Geoparcurilor din Romania, dar statutul juridic si nivelul de protectie a geoparcurilor in Romania este incert, neexistand legislatie specifica, ne mai fiind considerate geoparcurile ca fiind arii natuale protejate si existand norme de protectie doar cu privire la unele aspecte ale geodiversitatii. La nivel mondial exista o retea internationala patronata de UNESCO din care fac parte peste 100 de geoparcuri.

Tema focala din 2026 a Zilei Internationale a Geodiversitatii (IGD) este "Geodiversity On Our Doorstep” - Geodiversitatea la usa noastra. Tema este o sansa de a explora geodiversitatea care se afla chiar dincolo de pragul casei noastre si ii invita pe oameni sa cunoasca si recunoasca geodiversitatea din zona unde s-au nascut, au crescut sau isi traiesc viata de zi cu zi. Pentru ca sunt multe valori de geodiversitate, nu doar anumite obiective spectaculoase si celebre ce atrag turisti veniti de la mari distante. Trebuie sa ne obisnuim sa ne bucuram si sa pretuim geodiversitatea peste tot, asa cum nu vizitam doar cele cateva cele mai celebre muzee de arta sau istorie din lume sau ca beletristica nu citim doar top 10 bestseller-uri ...

Detalii despre Ziua Mondiala a Geodiversitatii si la

si https://www.geodiversityday.org/

Un filmulet scurt:

* * *

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 10 octombrie 2026, a 199-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC199), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o doua ore si va viza zona centrala si pericentrala / zona garii si estul cartierului Dambul Rotund. Traseul concret este: P-ta Unirii - str. Regele Ferdinand - str.Horea - p-t Garii - podul Locomotivei - str. S.Balint - str. E. Teodoroiu - str. Codrului - str. Doinei - str. Dorului - str.Maramuresului - str. Senina - str. Doinei - str. N.Teclu - str.Cororilor -str. Doinei - str. Codrului - str. Cocorilor - str. Graurilor - str. N.Teclu- str. Piersicului - str. Viile Nadasel - str. Petrache Poenaru - str. Vrancea - str. Spatarul Milescu - str. Piersicului - str. Vrancea - str. Maramuresului -str. Dragos Voda - str.Vrancea - str. Papiu Ilarian - str. Maramuresului - str. N.Teclu - str. Breaza - str. Maramuresului - str. Giordano Bruno - str. Fabricii de Chibrituri - pasaj subteran Gara - p-ta Garii - str. Burebista - str. I.Coroianu - str. Callatis - str. Spitalului - str. Decebal - str. Caracal - str. Craiova - - p-ta Garii - str. Caii Ferate - str. Decebal - str.Traian - pod Traian - str. I.P.Voitesti - p-ta M.Viteazu - str. F.Joliot-Curie - bd. 21 Decembrie 1989 - p-ta Unirii.

Traseul va avea o lungime de circa 15,5 km, iar, diferenta totala de nivel de circa 250 m. Va fi deci un traseu mediu astfel ca e recomandat bicicletelor cu mai multe viteze si celor care sunt obisnuiti si sa urce pe strazi cu diferente de nivel, nu doar sa pedaleze pe teren plat.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de peste 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, chiar daca ritmul este unul lent, de promenada. Diferenta de nivel este la aceasta editie una care nu este chiar mica. Astfel ca va fi o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 199 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier. In plus nu exista conexiuni velo intre multe cartiere si zona centrala sau cartierelor vecine intre ele.

In mod special, participantii isi exprima nemultumirea fata de blocarea repetata, pe perioade semnificative, a unor piste importante. De exemplu pista de biciclete din Parcul Central S.Barnutiu, blocata zile intregi cu ocazia diverselor festivaluri si alte evenimente (cel mai recent cu ocazia Jazz in the Park, desi ca durata blocarea a fost mutl mai mare cu ocazia Untold), desi pista trece prin periferia parcului, si fara a se asigura vreo alternativa. Sau blocarea pistelor de pe malul Somesului Mic amonte de Podul Garbaldi de catre santierul de reconstruire a acestuia, sau de catre diversele evenimente din zona platoului de langa Complexul de Natatie al UTCN (cunoscut de multi clujeni drept "Baziul Olimpic") desi pista e la periferia platoului si nu justifica blocarea ei in cazul unor evenimente in zona sau cel putin se putea face o deviere temporara pe aleea pietonala de pe mal, care sa devina temporar pista comuna biciclete-pietoni. Muncipalitatea a ales sa blocheze pur si simplu pista si atat, desi nu exista nici o varianta paralela de ocolire.

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat in 1985 prima zi a de luni a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Habitatului”, care de atunci este marcata la nivel global pentru a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra dreptului esential la locuinta dar si asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil.

Tema Zilei Mondiale a Habitatului pentru 2026, marcata pe 5 octombrie, este ”Adequate Housing for All" adica "locuire adecvata pentru toti". Aceasta tema se concentreaza pe actuala criza mondiala a locuirii. Peste 3 miliarde de oameni nu au acces la o locuinta adecvata, peste 1 miliard locuiesc in asezari informale / favele, iar cei ce nu au deloc o locuinta ("homeless") sunt de ordinul sutelor de milioane la nivel mondial. Aceasta criza este exacerbata de conflictele militare si razboaiele civile in derulare sau "inghetate", de catastrofele naturale si schimbarile climatice, cei mai afectati fiind cei ce traiesc in asezari informale si tot pentru ei fiind cea mai dificila depasirea situatiilor de criza.

Dreptul la locuinta este mentionat printre drepturile omului consacrate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului si de Pactul International privind Drepturile Economice, Sociale si Culturale. Neasigurarea acestui drept fundamental atrage si incalcarea altor drepturi umane, cum este cel la demnitate, siguranta, stabilitate si oportunitati.

Marcarea la nivel mondial a Zilei Mondiale a Habitatului 2026 se bazează pe noua serie de angajamente politice in favoarea locuirii adecvate, reflectata in Rezolutiile AG UN-Habitat 2/7 (care se axeaza pe asigurarea locuintelor adecvate pentru toti) si 2/2 (care urmareste asanarea / transformarea asezarilor informale si mahalalelor), cu scopul asigurarii accesului tuturor la locuinte adecvate, sigure si accesibile financiar.

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050, dar perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alta doua miliarde in urmatoarele trei decenii.

Nici Romania nu este straina de subdezolvarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum mai exista inca in zona ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau deja peste 100.000 dupa alte surse....

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban”, ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 (prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istambul).

UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 29-30 mai 2025 la Nairobi), secondata de un Comitet Executiv format din 36 de state membre (sesiunea cea mai recenta e lui a fost in 20-21 aprilie 2026 iar urmatoarea lui sesiune fiind programata in 24-25 noiembrie 2026) si de Comitetul Reprezentantilor Permanenti (CPR) (a carui a treia reuniune a fost in 26-28 mai 2025 iar a patra se preconizeaza pentru 14-18 iunie 2027).

UN Habitat este activ in peste 90 de tari si are un nou plan strategic 2026-2029 si pune accent pe Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 11 din cadrul ”Agendei 2030” care este dedicat oraselor.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

Orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Nici Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale (vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente.

Tot Clujul ofera numeroase alte exemple de rele practici in domeniul habitatului uman, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, a lati strazi si a indesi cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Cluj-Napoca, 4 octombrie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN