ZIUA MONDIALA A TURISMULUI - TEME DE REFLECTIE
Author: CCN
•9/26/2024 11:53:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
web: www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

ZIUA MONDIALA A TURISMULUI - TEME DE REFLECTIE

27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

Temele focale si mesajele oficiale la nivel Mondial pentru fiecare editie a Zilei Mondiale a Turismului pot fi consultate la https://www.unwto.org/world-tourism-day

In 2024, tema Zilei Mondiale a Turismului este "Turismul si Pacea", doua teme intre care exista conexiuni profunde si care si este de mare actualitate. Declaratia pe aceasta tema a Secretarului General ONU poate fi citita la https://www.unwto.org/world-tourism-day-2024 Si cu aceasta ocazie a emis o declaratie si Comitetul Mondial de Etica a Turismului: https://www.unwto.org/news/world-committee-on-tourism-ethics-statement-on-world-tourism-day-2024

Turismul poate fi si un important factor de dezvoltare durabila, putand contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU. Turismul este si un factor important pentru o mai buna cunoastere a propriei tari, cu valorile ei culturale si naturale care cu greu pot fi cunoscute doar din carti, de la televizor si de pe Internet, dar si pentru cunoasterea si intelegerea altor tari si continente, culturi si natiuni, dar si a mediului in care traim, a problemelor globale ecologice, sociale, economice si culturale, si solutiilor la acestea.

27 Septembrie este o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate contribui semnificativ, in aceasta lume globalizata, la o mai buna intelegere intre oameni, state si popoare si o mai echitabila evolutie economica si sociala pe plan mondial, daca dezvoltarea turistica este dirijata intr-o directie sustenabila, si nu una distructiva si implicit si autodistructiva, cum arata unele evolutii negative din ultimele decenii, cu dezechilibru intre promovare si protectie, intre conservare si realizarea de noi amenajari, intre libertatea economica si interventia statala, dovedinu-se ca, daca nu se respecta anumite norme etice si capacitatea de suport a zonelor in cauza, unele forme de turism pot fi foarte daunatoare pentru mediul natural si social, desi turismul, ca ”industrie fara fum” pare la prima vedere un domeniu care ar putea produce doar beneficii...

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par destul de straine la noi multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transparenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata si, dupa ce multi ani a fost minister distinct sau macar agentie guvernamentala de sine statatoare, a fost redusa din nou combinata in cadrul unui minister mai mare, si a fost constant subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale.

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului) este instabila, incompleta si incoerenta. De exemplu, legislatia privind traseele de turism pedestru montan (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol, mult-asteptatele Norme metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor pentru turism pedestru in zona nemontana au aparut ca HG 1252/2022 cu grave deficiente iar ghidul privind amenajarea traseelor pentru turism pedestru, care trebuia sa fie aprobat prin ordin ministerial si sa cuprinda indicatoarele şi marcajele, nu a mai fost publicat desi termenul legal e depasit cu peste un an si jumatate, iar normele privind traseele de turism biciclistic, dupa 25 de ani de tergiversare, au fost adoptate intr-o forma improvizata, incoerenta, greu de pus in practica, prin HG 441/2022 care este jenanta ca tehnica legislativa fata de proiectele care au fost dezbatute ani de zile, iar actele ce trebuiau emise in aplicarea ei nu au fost inca adoptate nici acum, la aproape doi ani si jumatate de la aparitia acelei HG.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent important lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, era legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu si ceva de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta (majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt de multe ori incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces inca semnificativ de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

Ar trebui sa ne preocupe problemele de fond semnalate, care vor persista daca nu se schimba in rest nimic institutional si legislativ. De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, oricata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc.

25.09.2024

Radu Mititean
director executiv CCN

Nota:
 
Gandurile de mai sus sunt din pacate similare celor de anii trecuti, pentru ca in esenta nu s-a schimbat nimic in bine in acest domeniu, incat sa putem scoate din lista macar unele din gandurile negre ce iti vin intr-o asemenea zi care ar fi trebuit sa fie de sarbatoare...








, , , , |
Bookmark and Share
ZIUA INTERNATIONALA A CARPATILOR - 26 SEPTEMBRIE
Author: CCN
•9/25/2024 04:42:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
web: www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

ZIUA INTERNATIONALA A CARPATILOR - 26 SEPTEMBRIE

26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil, agricultura durabila si dezvoltarea rurala si cel privind transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”.

Ca evenimente institutionale majore mai recente sunt de consemnat a 14-a reuniune a Comitetului de Implementare a Conventiei Carpatice, tinuta in Polonia in 14-16 iunie 2023, si COP7 – a 7-a reuniune a Conventiei Partilor (organul suprem al Conventiei Carpatice) in 11-14 octombrie 2023 la Belgrad, cand s-a marcat aniversarea a doua decenii de la adoptarea Conventiei, un moment de bilant, de fapt nu foarte fericit in ciuda tonului optimist al anunturilor oficiale, pentru ca aceasta Conventie e inca foarte departe de a isi fi atins macar partial obiectivele.

Tema din 2024 a Zilei Carpatilor este “Our identity lies in our heritage” in sensul ca identitatea noastra se bazeaza pe mosternirea noastra, si deci neprezervarea traditiilor si patrimonului natural si cultural carpatic va afecta inclusiv identitatea natiunilor din tarile carpatice.

Brandul turistic la Romaniei a fost ales, cu ani in urma, sa fie ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”,din 2018, inlocuind una mai veche, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana...

Doar ca, dincolo de aspectele de legiferare, imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine continua sa fie intr-un proces de bracuire si taieri rase masive si adesea si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, reluat sub pretextul ca asa vom compensa diminuarea importurilor de gaz si petrol din Rusia, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, cu reluarea acestei tendinte dupa niste ani de stagnare, si avem deja foarte multe antene GSM si linii electrice aeriene, si noile linii de 400 kV urmeaza sa afecteze sute de km de culmi si vai carpatice, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , |
Bookmark and Share
TURA GHIDATA FLORESTI - VLAHA - FLORESTI pe jos sambata 28 septembrie in cadrul campaniei IVMC
Author: CCN
•9/23/2024 10:45:00 p.m.

TURA GHIDATA FLORESTI - VLAHA - FLORESTI
pe jos, sambata 28 septembrie
în cadrul campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Sambata 28 septembrie 2024 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data pe vaile si dealurile impadurite dintre Floresti si Vlaha, in zona pericentral-vestica a Zonei Metropolitane Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca structuri initiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC).

Plecarea este la ora 9:00 din Floresti din cartierul Cetatea Fetei si va fi un circuit cu lungime de circa 15 km, pe poteci si drumuri de caruta si tractor, prin pajiști si padure, cu un total de 600 metri de urcus, cu urcare pe valea Sanaslaului, trecere prin padure si coborare in Vlaha, si dupa o binemeritata pauza la un local din centrul satului, revenim pe un traseu paralel in culmea impadurita si trecand prin Padurea Big si pe la Urusag revenim in Floresti in cartierul Cetatea Fetei, dupa ce am trecut pe la frumoase puncte de belvedere si prin zone pitoresti.

Locul de întâlnire este intersecția dintre str.Eroilor, str. Cetatea Fetei, str. Teilor și str.Stejarului. Din Cluj-Napoca se poate ajunge acolo și cu autobuzele CTP - liniile M21 și M26, până la stația Teilor. Aici orarul și ruta respectivelor linii:

Tura este una in principiu relativ usoara ca efort de ansamblu si usoara spre medie ca dificultate tehnica, nefiind portiuni accidentate / tehnice de tip zone stancoase / de abrupt sau diferente mari de nivel sau urcursuri foarte abrupte. Pot fi insa si cateva portiuni limitate de traseu fara o poteca clara, prin padure sau pe liziere si pot fi ceva portiuni mai infundate de vegetatie, ce necesita grija pentru e evita zgarieturi, urzicaturi si impiedicat sau alunecat si deci julituri sau entorse, motiv pentru care recomandam bete de trekking, pantaloni lungi si bocanci, desi nu suntem efectiv in zona specific montana.

Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de antrenament si experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie. Fiind totusi o excursie in natura, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), desi prognozele meteo estimeaza zi calda si risc mai redus de precipitatii, si desigur si crema de soare, apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita (dar fiecare participant trebuie sa isi suporte costul deplasare pana la si de la Floresti, daca vine / se intoarce cu mijloace de transport public. Organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, ca zona este nemontana ca specific si are o retea deasa de drumuri si poteci si din orice punct este mai puțin de 2 km pana in zona construita a satelor Floresti si Vlaha si deci nu exista risc real de ratacire serioasa si e distanta mica pana la drumuri carosabile.

Invitam si presa si reprezentantii Primariei Savadisla si Floresti si consilierii locali ai celor doua comune sa participe la aceasta tura, o buna ocazie de a discuta despre oportunitatea unor masuri pentru o mai buna gestionare a zonelor extravilane de tip paduri si pajisti de pe teritoriul comunelor, ca sa se conserve valorile naturale si sa le ofere un cadru placut de recreere, sport si odihna si locuitorilor si turistilor.

Tura pe jos din 28 septembrie 2024 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si 10 ture ghidate bicicleta si pe jos si 6 ture pe jos, iar CCN va mai organiza inca trei asemenea ture pe jos in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii. Tura este a saptea pe jos din acest an (IVMC24 - TP07) si este complementara celor de alergare sau biciclistice.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
Despre parteneri:
Societate Organizată Sustenabil (SOS) https://www.facebook.com/somesulnostru
Grupul civic Alergători Începători Cluj
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:
https://ccncluj.blogspot.com/2024/03/ivmc-inelul-verde-metropolitan-clujean.html
Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro și la

Cluj-Napoca, 23 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836




, , , , , , , , , , , |
Bookmark and Share
LEGISLATIE RUTIERA SI SFATURI PRACTICE PENTRU BICICLISTI - pachet informativ 2024
Author: CCN
•9/22/2024 12:30:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
web: www.ccn.ro tel. 0744576836 e-mail: office@ccn.ro
====================================

LEGISLATIE RUTIERA SI SFATURI PRACTICE PENTRU BICICLISTI
pachet informativ 2024 lansat de ZIUA EUROPEANA FARA MASINI

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) lanseaza in 22.09.2024, cu ocazia Zilei Europene Fara Masini (ZEFM / ECFD, cu care culmineaza Saptamana Europeana a Mobilitatii - SEM - http://www.mobilityweek.eu , care are loc anual in perioada 16-22 septembrie), o noua editie a pachetului informativ format din doua minibrosuri pentru biciclisti. de informare pe teme esentiale pentru confortul si siguranta lor si a celorlalti participanti la trafic - o sinteza actuala a normelor din legislatia rutiera specifice pentru biciclete si un set de 7 sfaturi practice pentru circulatia cu bicicleta in oras.

Sinteza legislativa reda toate prevederile cu specific biciclistic din Ordonanta de Urgenta 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice si din Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG 1391 / 2006, in forma actualizata. Este realizata in parteneriat cu Societatea Civila de Avocati Muresan Mititean Cleja (MMC) si este un material care ajuta utilizatorii bicicletei sa cunoasca prevederile ”la zi” ale cadrului legal actual. Desigur ca e nevoie sa cunoasca si sa respecte si normele generale, aplicabile tuturor vehiculelor respectiv participantilor la trafic, nu doar normele specific biciclistic si sa cunoasca si interpretarea acestor norme, care din pacate nu exceleaza prin claritate si coerenta in redactarea lor actuala, dincolo de caracterul lor sub multe aspecte excesiv de restrictiv, motiv pentru care CCN militeaza de peste trei decenii pentru modificarea lor, reusind pana acum insa doar in mica masura sa convinga autoritatile in acest sens.

Materialul ”7 sfaturi utile pentru a pedala in siguranta si confort” este o selectie a catorva foarte importante aspecte utile biciclistilor, derivand din experienta membrilor CCN si structurilor la care este direct sau indirect afiliata - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro si Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) www.ecf.com , a expertizei zecilor de organizatii partenere din alte tari europene si bogatei literaturi de specialitate si numeroaselor conferinte la care a participat CCN. Desi are cateva particularizari pentru situatia Clujului, materialul este valabil pentru orice oras din Romania. Este un material complementar extrasului de legislatie si desigur doar puncteaza o serie de teme de baza, din lista mai lunga ce ar trebui sa fie in atentia oricarei persoane care circula cu bicicleta. CCN sta la dispozitia celor interesati pentru explicarea si completarea acestei sinteze.

Cele doua materiale sunt complementare altor actiuni CCN si se inscriu in demersurile pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare cu rol utiliar si recreativ. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 30 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii pe www.ccn.ro in sectiunea "despre noi".

22 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR


ANEXE:

textul celor doua minibrosuri:

- 7 SFATURI UTILE PENTRU A PEDALA IN SIGURANTA SI CONFORT
Link pentru descarcare ca fisier de tip .pdf - document pentru tiparire in format A4 "peisaj" fata-verso care prin pliere produce o brosura format A5:   

- LEGISLATIE RUTIERA SPECIFICA PENTRU BICICLETE
Link pentru descarcare ca fisier de tip .pdf - document pentru tiparire in format A4 "peisaj" fata-verso care prin pliere produce o brosura format A5:   

============================================

7 SFATURI UTILE 
PENTRU A PEDALA ÎN SIGURANȚĂ ȘI CONFORT 

Dragi bicicliste și bicicliști,

Pentru a circula în Cluj pe două roți comod și sigur trebuie cunoscute și respectate nu doar regulile stabilite de legislația rutieră, ci și o serie de recomandări practice pentru biciclismul urban, dintre care am sintetizat câteva mai importante:

1. Bicicleta potrivită 

Ca să pedalezi confortabil prin oraș trebuie să ai bicicleta potrivită, cu accesoriile și reglajele adecvate, în funcție de înălțimea și conformația ta, specificul rutelor și stilul de deplasare. Astfel, un cadru prea mic sau prea mare sau o șa lăsată prea jos pot fi nu doar incomode, ci și producătoare de dureri de spate sau de genunchi. Relieful Clujului și starea unor străzi recomandă bicicletele cu viteze și cu roți ceva mai groase. Agățarea de ghidon a unei sacoșe trebuie totdeauna evitată, iar un rucsăcel poate fi incomod în zile călduroase sau dacă e mai greu, soluția fiind un coș pe ghidon sau pe portbagaj sau o pereche de sacoșe laterale. Apărătorile de lanț și de noroi scutesc de murdărirea îmbrăcăminții, iar pentru haine lungi și largi există protecții laterale pentru roata de spate, gen "skirt guard" / ”coat guard”.

2. Îmbrăcămintea potrivită

Poți fi elegant(ă) pe bicicletă, inclusiv cu costum și cravată respectiv fuste lungi sau rochii largi, pantofi cu toc și coafură mai elaborată... Trebuie însă o adecvare la tipul de cadru și de pedale, de apărători, precum și de distanța și viteza de pedalat, condițiile meteo și pantele. Cadrele fără bară orizontală permit rochii și fuste lungi. șeile fără cioc permit fuste strâmte. Pentru pantaloni largi există clipsuri sau snapuri. Pălăriuțele pot avea o panglică de siguranță. La fuste foarte scurte se poate purta un pantalonaș scurt. Există chiar rochițe speciale pentru pedalat. Domnii pot descheia cămașa la gât sau da jos sacoul... 

3. Bicicleta în bună stare tehnică

De câte ori urci pe bicicletă e bine să te asiguri că frânele prind bine și roțile sunt bine umflate, ghidonul și angrenajul nu au jocuri, lanțul e uns, soneria și schimbătoarele de viteză funcționează, catadioptrii sunt la locul lor și, dacă te-ar putea prinde seara, ai luminițele la tine și acestea au baterii bune. E de știut că roțile moi, anvelopele foarte cramponate și lanțul neuns fac bicicleta să meargă mult mai greu prin oraș. Măcar o dată pe an, bicicleta ta merită o revizie mai serioasă. Un lanț prea uzat de exemplu îți strică pinioanele și foile dințate, opturile în roți pot compromite frânarea iar saboții prea uzați pot strica jențile. 

4. Un traseu bine ales

Înainte de a porni la drum gândește-te la un traseu care să îți facă plăcere chiar dacă presupune un mic ocol. Traseul cel mai direct și rapid în Clujul actual nu e întotdeauna cel mai confortabil și sigur, astfel că merită să pedalezi câteva minute în plus pentru a profita, de exemplu, de pistele de biciclete de pe malul Someșului, de pista din Parcul Central, de pistele de pe Bd. 21 Decembrie 1989 sau Calea Mănăștur sau de străduțe din cart.A.Mureșanu ca alternativă la pedalatul la deal pe Calea Turzii spre cartierul Zorilor sau pe străzi plate dar aglomerate.

5. Spațiu de siguranță în timpul deplasării

Obligația de a circula cât mai pe dreapta nu înseamnă că trebuie să pedalezi lipit(ă) de bordură sau trecând razant pe lângă mașinile parcate. Dimpotrivă, este recomandabil să ții mereu un spațiu lateral de siguranță spre dreapta de circa 1 metru spre bordură și 1,20-1,40 metri spre mașinile parcate, pentru a evita portierele deschise intempestiv. Obstacolele nu trebuie ocolite "strâns", iar traiectoria nu trebuie să fie sinuoasă. Rulatul mai spre mijlocul benzii e mai sigur decât la marginea ei. De asemenea, e bine să menții cel puțin 2 metri față de vehiculul din față chiar dacă merge lent și cel puțin 1 metru lateral când depășești un pieton sau un alt biciclist(ă), pentru că pot face manevre imprevizibile. 

6. Ce facem la intersecții 

Marile intersecții și sensuri giratorii din Cluj sunt toate încă neadaptate circulației bicicliștilor, fiind astfel stresante și adesea nesigure. O soluție poate fi traversarea lor ca pieton. O altă soluție este avansarea și plasarea în fața primului autovehicul oprit la semafor, chiar dacă nu este trasat un spațiu de acumulare pentru biciclete (bike-box) astfel ca la culoarea verde a semaforului să pornești prima/primul pe centrul benzii și să fii depășit(ă)/devansat(ă) de mașini doar după ce ai trecut de intersecție. Chiar dacă ai prioritate la o intersecție sau ai marcaj "traversare pentru biciclete" trebuie să te asiguri că șoferii te văd din timp și că poți frâna brusc la nevoie. 

7. Ce facem în ambuteiaj

Un avantaj major al bicicletelor în Clujul nostru aglomerat este că acestea nu stau în ambuteiaje precum autoturismele. Dacă totuși ai în față o coloană de mașini oprite la stop sau care rulează foarte lent, trebuie să te gândești la siguranță și la poluare. Dacă nu e realist să poți trece pe lângă mașinile oprite, poate fi mai bine să te oprești la o distanță mai mare, pentru a nu le inhala gazele de eșapament.



LEGISLAȚIE RUTIERĂ
SPECIFICĂ PENTRU BICICLETE

A. ORDONANTA DE URGENTA 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice

Art. 6 In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile şi termenii de mai jos au urmatorul inteles:
10. bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat prin forţa musculară, cu ajutorul pedalelor ori manivelelor. Sunt asimilate bicicletei vehiculele cu pedale cu pedalare asistată echipate cu un motor electric auxiliar cu puterea nominală continuă mai mică sau egală cu 250 W, a cărui asistare este întreruptă atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă progresiv pe măsură ce viteza vehiculului creşte, fiind întreruptă complet înainte ca viteza vehiculului să atingă 25 km/h, precum şi bicicletele cu motor, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele cu două sau trei roţi şi pentru cvadricicluri;
14. drum public - orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile;
14^1. drum pentru ciclişti - sunt căi de comunicaţie terestră proiectate şi construite special pentru circulaţia cicliştilor;
25. pistă pentru biciclete - subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului, special amenajată, semnalizată şi marcată corespunzător;
Art.41 (3) Dacă un drum este prevăzut cu o pistă pentru biciclete, bicicletele şi trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista respectivă. (...)
Art. 63 (5) Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. (....) bicicletele pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.
Art.70 (2) Pentru a conduce o bicicleta (...) pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani.
(3) Bicicletele ....care circula pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace şi dispozitive in stare de functionare.
(4) Casca de protecţie este obligatorie pentru conducătorii de biciclete (...) a căror vârstă este sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă.
Art.73 Regulile privind circulatia pe drumurile publice a bicicletelor..... se stabilesc prin regulament.
Art.74 (1) Pe autostrazi sau pe drumurile expres este interzisa circulatia... bicicletelor...
Art.100 (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:
14. nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor sau a trotinetelor electrice, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 101 alin. (1) pct. 8.
Art. 101 (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarşite de persoane fizice:
8. conducerea unei biciclete .... pe drumurile publice fara mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente în stare de functionare pe timp de noapte ori fara îndeplinirea conditiilor tehnice minime stabilite prin regulament, conducerea unei biciclete ... pe autostrada, nerespectarea de catre conducatorul unei biciclete ... a interdictiei de trecere la culoarea rosie a semaforului, a semnalelor agentului de cale ferata, la trecerea la nivel cu o cale ferata industriala, semnalizata corespunzator, ori a semnalelor, indicatiilor ori dispozitiilor politistului rutier, nerespectarea de catre conducatorul unei biciclete ... a interdictiei privind circulatia sub influenta alcoolului, a substantelor psihoactive, a interdictiei privind interactiunea motrica directa cu un alt vehicul aflat în mers ori cu persoane aflate în acesta ori a interdictiei privind circulatia în interiorul sau în afara localitatilor fara a purta îmbracaminte cu elemente fluorescentreflectorizante, stabilite prin regulament, sau nerespectarea de catre conducatorul unei biciclete ... a obligatiei de a circula cu viteza redusa, a obligatiei de a se asigura ca nu se apropie un vehicul feroviar sau a obligatiei de a opri la trecerea la nivel cu calea ferata, stabilite prin regulament;
22. refuzul conducătorului de bicicletă ... de a se supune testării privind consumul de alcool ori substanţe psihoactive.

B. REGULAMENT de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391 / 2006 

CAPITOLUL II: Vehiculele
SUBSECTIUNEA 2:Condiţiile tehnice minime pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, trotinetele electrice, mopedele, vehiculele cu tracţiune animală şi cele trase sau împinse cu mâna 
Art. 14 În circulația pe drumurile publice bicicleta (....) trebuie să fie:
a) prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace;
b) prevăzută cu un sistem adecvat, funcţional, de direcţie;
c) dotată cu sistem de avertizare sonoră;
d) echipată, pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, în faţă, cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate, cu lumină de culoare roşie şi cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare;
e) echipată cu elemente sau dispozitive fluorescent- reflectorizante, amplasate pe roţi, care, în mişcare, formează un cerc continuu.
Art. 15 Remorca ataşată unei biciclete trebuie să fie echipată, în partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie, iar dacă lumina din spate a bicicletei este obturată de remorcă, aceasta trebuie să fie echipată şi cu o lumină de culoare roşie.
Art. 55 (1) Semnalul luminos destinat dirijării circulaţiei bicicletelor are în câmpul său imaginea unei biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru. Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui semafor însoţit de un panou adiţional pe care figurează o bicicletă.
Art. 76 Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
c) transversale, care pot fi:
4. de traversare pentru conducători de biciclete sau trotinete electrice;
Art.81 (4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către conducători de biciclete sau trotinete electrice.
CAPITOLUL V: Reguli de circulație
SECȚIUNEA 2: Utilizarea parții carosabile
Art.100 (1) Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol.
SECTIUNEA 3: Reguli pentru circulația vehiculelor / SUBSECȚIUNEA 3: Depășirea
Art. 118 (2) Pentru asigurarea distanţei laterale de siguranţă, la depăşirea unei biciclete sau a unei trotinete electrice conducătorii de autovehicule, altele decât cele care se deplasează pe două roţi, realizează această manevră prin trecerea peste marcajul longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie ori de separare a benzilor pe acelaşi sens, cu cel puţin jumătate din lăţimea autovehiculului atunci când viteza acestuia de deplasare este mai mare de 50 km/h, sau cel puţin prin încălcarea acestor marcaje atunci când viteza de deplasare este de cel mult 50 km/h.
Art. 120 (1) Se interzice depășirea vehiculelor:
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş, mopedele, bicicletele şi trotinetele electrice, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 m;
Art. 135 Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații:
g) când efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta şi se intersectează cu un conducător de bicicletă sau trotinetă electrică care circulă pe o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare;
Art. 141 (6) Nu este permisă staţionarea pe partea carosabilă, în timpul nopţii, a ... bicicletelor...
Art. 142 Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:
k) pe pistele obligatorii pentru pietoni sau pentru pietoni şi biciclete ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
o) pe pistele pentru biciclete;
Art. 153 (2). ... şi bicicleta pot tracta o remorcă uşoară având o singură axă.
SECTIUNEA 4: Reguli pentru alţi participanţi la trafic
SUBSECȚIUNEA 1: Circulaţia bicicletelor şi a trotinetelor electrice (...)
Art.160 (1) Bicicletele ... atunci când circulă pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rând.
(2) Dacă pe direcţia de deplasare există o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare, conducătorii vehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligaţi să circule numai pe această pistă. Se interzice circulaţia altor participanţi la trafic pe pista pentru biciclete.
Art. 161 (1) Se interzice conducătorului de bicicletă (...):
a) să circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificaţia «Accesul interzis bicicletelor»;
b) să înveţe să conducă biciclete ...pe drumurile intens circulate;
c) să circule pe trotuare, cu excepţia cazului când pe acestea sunt amenajate piste pentru biciclete;
d) să circule în paralel, cu excepţia situaţiilor când participă la competiţii sportive organizate;
e) să circule în timp ce se află sub influenţa alcoolului ori a substanţelor psihoactive;
f) să se ţină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul;
g) să circule pe partea carosabilă în aceeaşi direcţie de mers, dacă există acostament practicabil;
h) să transporte sau să tragă orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulaţia celorlalţi participanţi la trafic;
i) să circule pe aleile din parcuri sau din grădini publice, cu excepţia cazurilor când nu stânjenesc circulaţia pietonilor;
j) să circule fără îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 14 şi 15;
k) să circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă sau zăpadă;
l) să circule cu deficienţe tehnice la sistemele de frânare sau cu un vehicul care nu este prevăzut cu avertizor sonor;
m) să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe bicicletă sau trotinetă electrică, după caz;
n) să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament, cu excepţia cazurilor în care conducătorii de bicicletă, înainte de intersecţie, trebuie să se încadreze regulamentar în funcţie de direcţia de deplasare;
o) să circule în interiorul localităţilor în care nu funcţionează iluminatul public, precum şi în afara localităţilor fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă;
p) să conducă vehiculul fără a menţine contactul roţilor cu solul;
q) să circule fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon şi ambele picioare pe pedale, în cazul conducătorului de bicicletă....
(2) Se interzice conducătorului de bicicletă să transporte o altă persoană, cu excepţia copilului în vârstă de până la 7 ani, care poate fi transportat pe bicicletă, de către un adult, numai dacă vehiculul este prevăzut din construcţie cu un suport special sau dacă are montat un dispozitiv omologat.
(3) Pe timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorul de bicicletă ... este obligat să aibă asupra sa actul de identitate. 
Art. 167 (1) Se interzice pietonilor și persoanelor asimilate acestora:
g) să circule pe pistele pentru biciclete, amenajate şi semnalizate corespunzător.

* * *

Pe lângă regulile specifice pentru biciclete, trebuie cunoscute și respectate și de către bicicliste și bicicliști și normele legislației rutiere care vizează toate vehiculele sau toți participanții la trafic. Și, desigur, celelalte prevederi legale, dar și normele bunului simț! 

Cluj-Napoca, 22 septembrie 2024 

av. Radu Mititean         
director executiv CCN          

av. Roxana-Iuliana Cleja
vicepreședinte CCN








, , , , , , , |
Bookmark and Share
MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 174 de ZIUA EUROPEANA FARA MASINI
Author: CCN
•9/16/2024 02:21:00 a.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 174
de ZIUA EUROPEANA FARA MASINI

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza duminica 22 septembrie 2024 a 174-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC174), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Mihai Viteazu - o editie speciala dedicata ZILEI EUROPENE FARA MASINI.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si trei sferturi iar traseul este un circuit in zona de nord-est a orasului, prin cart. Iris, Bulgaria si Marasti si zona pericentrala, incluzand portiuni lungi pe malul Somesului Mic, cu lungime de circa 15 km si diferenta de nivel neglijabila, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta, nefiind nevoie de anumit nivel de antrenament sau experienta sau anumite tipuri de bicicleta.

Traseul planificat: Piata Mihai Viteazu - Str.Croitorilor - str. Constanta - str. Somesului - str.Lalelelor - p-ta Abator - str. Anton Pann - str.Parcul Feroviarilor - podul Rasaritului - str.Oasului - parcul Armatura - str. Nadasel - str. Bujorului - str. Sobarilor - str. Fabricii - str.Albiei - str.Fabricii de Zahar - bd.Muncii - str.Beiusului - str. Campul Painii - str. Rasaritului - str.Ion Viteazu - str. Patriciu Barbu - str. Rosiori - str. Henri Barbusse - str. Calan - str. Fabricii - str. Rovine - str. Iazului - str.Crinului - bd.21 Decembrie 1989 - str. Cuza Voda - str. I.P.Voitesti - p-ta M.Viteazu.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o oarecare componenta recreativa si turistica. Astfel, ofera vizitarea pe bicicleta a unor zone din oras pe care destui clujeni le cunosc, incluzand pedalarea pe portiuni mai lungi ale malului Somesului Mic si prin sau pe langa parcuri precum Armatura si Feroviarilor.

Nu in ultimul rand, editia 174 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Insa dincolo de aceste probleme generale, MBC174 se doreste a fi si o actiune de protest tacut fata de nerezolvarea deficientelor de conceptie a PUZ Carbochim, recent apronat de Consiliul Local, in conditiile in care beneficiarii au anuntat CCN in discutii directe ca refuza sa lase suficient spatiu pe malul Somesului pentru a se face si pista pentru biciclete, nu doar alee pietonala, si ca pista de pe viitorul culoar verde-albastru al Somesului, in curs de proiectare, va trebui sa se indeparteze de Somes pentru aproape un kilometru, ocolind viitorul urias Mall "Rivus" pe str. Portelanului si Nadasel, deficiente semnalate in repetate randuri si cu privire la care Primaria a promis ca va impune remedierea, dar proiectul a fost aprobat in forma anterioara....

Marsul Biciclistilor Clujeni editia 174 este, nu in ultimul rand, menit sa marcheze Ziua Europeana Fara Masini, intr-un oras unde desi declarativ autoritatile promoveaza transportul public, deplasarea pietonala si cu bicicleta, in realitate traficul automobilistic este si continua sa fie inadmisibil de mult favorizat de multiple masuri, pe cand infrastructura velo sau reteaua de benzi dedicate transportului in comun ramane fragmentara si cu grave deficiente.

Cluj-Napoca, 16 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
0744-576836
office@ccn.ro






, , , , , , , , , , , , , , |
Bookmark and Share
PEDALAND la VULTURENI la FESTIVALUL SILVOITEI in 21 septembrie
Author: CCN
•9/15/2024 01:33:00 a.m.

PEDALAND IN NORDUL ZONEI METROPOLITANE CLUJ
- TURA VELO in 21 SEPTEMBRIE
prin CHINTENI, VULTURENI, BORSA SI RASCRUCI
si la FESTIVALUL SILVOITEI  

Sambata 21 septembrie 2024, cu plecare la ora 8:30 din p-ta Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe zona de la nord-est de Cluj-Napoca, prin Chinteni, Vultureni, Borsa si Rascruci, tura fiind parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean.

Vom pedala in total circa 60 de km, dintre care o parte pe drumuri de pamant si drum pietruit, si ceva mai mult de jumatate pe asfalt, in principiu fara dificultati tehnice semnificative dar cu un total de circa 700 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie dar nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta, fiind totusi nevoie de experienta de deplasare pe drumuri nemodernizate. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie. Revenirea din Rascruci la Cluj-Napoca este planificata sa se faca cu trenul, seara.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor zone la nord si nord-est de Cluj-Napoca, trecand pe valea Chintaului si pe sub dl.Lombului pana in satul Chinteni, apoi pe drumuri de pamant pe culmea dintre vaile Chintaului si Valea Seaca pana aproape de Vechea si coborind apoi in Babutiu.

La Babutiu facem pauza de amiaza la Festivalul Silvoitei, beneficiind de accesul oferit gratis de organizatori pentru cei care vin din Cluj pana acolo pe bicicleta ! Despre festival puteti citi la https://www.facebook.com/events/1038754631134037/

De la Babutiu tura continua dupa-masa trecand prin satele Soimeni, Vultureni, Ciumafaia si Borsa, pana la Rascruci, partial pe drumuri secundare, paralele cu drumul judetean si revenind in Cluj-Napoca seara.

Va fi si prezentarea zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, pentru ca sunt portiuni mai lungi de urcus si cu pante mai mari si suprafete de rulaj mai rugoase. Nu ne nevoie de abilitati avansate de pedalat pe teren variat, dar sunt multi km de drum de pamant care poate fi pe alocuri mai spalat sau pietros sau denivelat, iar lungimea traseului si diferenta de nivel cere o conditie fizica cel putin medie, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Vremea se anunta fara precipitatii in timpul turei si relativ calda, dar pot fi oricand si ploi chiar daca prognoza meteo estimeaza probabilitate mai redusa, astfel ca participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, apa cel putin 2 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei. Participantii trebuie sa isi suporte costul biletului de tren la intoarcere de la Rascruci la Cluj-Napoca (daca nu vin cumva pe bicicleta pana in Cluj), precum si costul a ce isi cumpara (daca isi cumpara) la Festivalul Silvoitei de la Babutiu....

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati ( max. 3-4 km pana la zone cu case) si se desfasoara pe drumuri publice sau oricum accesibile in cea mai mare parte si cu mijloace auto, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau ce pun probleme semnificative din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi. Tura velo din 21.09.2024 este a zecea din acest an ( IVMC24 – TV10), fiind organizate si alte asemenea ture cu bicicleta, dar si ture pe jos si ture in alergare.

Campania IVMC este derulata in 2024 de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU.

Aceasta tura velo din campania IVMC24 este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si alte ture pe bicicleta si pe jos pe care CCN le-a organizat ( si unele pe jos le va mai organiza in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii).

Detalii despre tura velo din 21 septembrie 2024 ( IVMC24 – TV10 ) si pe blogul CCN la adresa
si pe pagina Facebook a evenimentului
iar despre IVMC si organizatorii campaniei puteti citi pe www.ccn.ro in sectiunea ”despre noi” si pe pagina de Facebook a CCN https://www.facebook.com/ccn.ro
si cea a campaniei Inelul Verde Metropolitan Clujean

Cluj-Napoca, 15 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836





, , , , , , , , , , , , , |
Bookmark and Share
GANDURI DE ZIUA MUNTELUI 2024
Author: CCN
•9/14/2024 01:30:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
========================================

GANDURI DE ZIUA MUNTELUI

14 Septembrie a fost declarata de Guvernul Romaniei in 2002 ca fiind "Ziua Muntelui", urmand a fi sarbatorita in fiecare an prin manifestari speciale - conferinte, seminarii, expozitii, schimburi de experienta, loturi demonstrative, mese rotunde. Doar ca s-a cam dat uitarii, si destul de repede, ca de multe alte initiative. HG 715 / 2002 care instituia aceasta sarbatoare a fost emisa in contextul Anului International al Muntelui, pe care Romania s-a trezit sa il marcheze simbolic spre finalul sau, desi o treime din tara noastra este munte si Carpatii ar trebui sa fie un element central in politicile publice ale statului roman si in constiinta locuitorilor.

Data de 14 septembrie a fost aleasa ca fiind data traditionala a incheierii pasunatului anual in Carpatii Romaniei. O activitate milenara care dispare pas cu pas, sub ochii practic nepasatori ai autoritatilor si ai intregii societati, tot mai multe stane fiind parasite, tot mai multe plaiuri infundandu-se, tot mai putini ciobani meritandu-si numele si renumele de odinioara si tot mai putine traditii supravietuind valului de asa-zisa "modernizare" care a facut si transhumanta tehnic aproape imposibila desi alte tari regreta ca au distrus-o si incearca sa valorifice macar turistic istoria acelui fenomen candva omniprezent.

Ziua Muntelui ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi de doliu si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole...

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita, taiem padurile montane in multe zone intr-un ritm accelerat in ultimele trei decenii, reducandu-se masiv varsta medie a arboretelor si fiind greu sa mai gasesti paduri batrane, le slutim culmile cu eoliene, noi linii de inalta tensiune, sosele pana in varf de munte, vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale, tot mai multe mijloace de transport pe cablu si mii de antene GSM, exploatari miniere de suprafata de mari dimensiuni si microhidrocentrale care seaca raurile de munte care au scapat de furia hidrotehnista a anilor 70 ai secolului trecut.

Salasele sezoniere devin treptat ruine, multe catune sunt parasite, azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata si plasa metalica inlocuieste tot mai mult gardurile de lemn si numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga...

Mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, nu sa maximizeze rolul ecologic si educativ al ariilor protejate. In schimb legislatia tembela actuala nu interzice accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, dar prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ pe jos, pe bicicleta, calare sau pe schiuri unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens...

Pentru traseele de turism pedestru, abia in ultimii ani fondurile pentru marcaje au inceput sa fie asigurate de Consiliile Judetene, desi au obligatia legala respectiva de foarte multi ani, insa pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal, si tot in vid legislativ sunt si traseele de alpinism si escalada, in schimb apar tot mai multe "via ferrata" si unde ecologic nu ar trebui admise, si in schimb speoturismul este aproape total blocat, nu insa si accesul pe munte cu masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...

In schimb autoritatile au adoptat acum cativa ani o noua ”Lege a muntelui” (Legea 197 / 2018) care a inlocuit Legea 347 / 2004 si care la prima vedere pare sa aduca o viziune mai putin unilaterala si rupta de realitati. La un studiu atent se dovedeste insa ca din nou aspectele de protectia mediului, de turism si sport montan raman la stadiul de declaratii vagi de principii, iar legea este mai degraba una axata pe agricultura montana si de aspecte institutionale, sociale, culturale si de infrastructura si tot cu sanse mici ca majoritatea prevederilor ei sa devina realitate.

Caracterul ingust al problematicii vizate se poate constata si din textul concret al Legii 334 / 2018, emise in aplicarea Legii 197 / 2018, care si ea abordeaza din punct de vedere al finantarilor publice pentru zona montana numai anumite aspecte. A fost reorganizata si rebotezata Agentia Zonei Montane (a se vedea HG 1036/2018 pentru organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Zonei Montane prin reorganizarea Agentiei Zonei Montane, precum si pentru stabilirea unor masuri privind centrele regionale si oficiile de dezvoltare montana) si s-au reorganizat fostele comitete judetene si fostul comitet interministerial pentru zona montana in asa-zise ”comitete de masiv” (in realitate la nivel de grup de masive montane) si la nivel national intr-un ”Consiliu National al Muntelui” in care nu sunt insa reprezentate decat anumite interese, asa cum se poate verifica in concret in cuprinsul HG 332/2019 modificat de HG 997/2020. Aspecte discutabile sunt si in Ordinul MADR / MDRAP 1332/97/2019 privind aprobarea criteriilor de incadrare si a listei localitatilor din zona montana, ce a dus la incadrarea in zona montana a sute de UAT departe de munte, in zona indubitabil colinara in fapt, starnind confuzie, si in Regulamentul-cadru de organizare si functionare al Consiliului Naţional al Muntelui aprobat prin Decizia Primului-Ministru 200/2019.

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor.

Depinde de noi toti ca in viitor 14 Septembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor.

Depinde insa de fiecare dintre noi ca omul sa iubeasca si sa ocrontasca Muntele si sa se bucure de frumusetea si libertatea pe care o poate oferi mult mai mult decat alte zone...

Cluj-Napoca, 14 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN








, , , , , |
Bookmark and Share