Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 10 octombrie 2026, a 199-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC199), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o doua ore si va viza zona centrala si pericentrala / zona garii si estul cartierului Dambul Rotund. Traseul concret este: P-ta Unirii - str. Regele Ferdinand - str.Horea - p-t Garii - podul Locomotivei - str. S.Balint - str. E. Teodoroiu - str. Codrului - str. Doinei - str. Dorului - str.Maramuresului - str. Senina - str. Doinei - str. N.Teclu - str.Cororilor -str. Doinei - str. Codrului - str. Cocorilor - str. Graurilor - str. N.Teclu- str. Piersicului - str. Viile Nadasel - str. Petrache Poenaru - str. Vrancea - str. Spatarul Milescu - str. Piersicului - str. Vrancea - str. Maramuresului -str. Dragos Voda - str.Vrancea - str. Papiu Ilarian - str. Maramuresului - str. N.Teclu - str. Breaza - str. Maramuresului - str. Giordano Bruno - str. Fabricii de Chibrituri - pasaj subteran Gara - p-ta Garii - str. Burebista - str. I.Coroianu - str. Callatis - str. Spitalului - str. Decebal - str. Caracal - str. Craiova - - p-ta Garii - str. Caii Ferate - str. Decebal - str.Traian - pod Traian - str. I.P.Voitesti - p-ta M.Viteazu - str. F.Joliot-Curie - bd. 21 Decembrie 1989 - p-ta Unirii.

Traseul va avea o lungime de circa 15,5 km, iar, diferenta totala de nivel de circa 250 m. Va fi deci un traseu mediu astfel ca e recomandat bicicletelor cu mai multe viteze si celor care sunt obisnuiti si sa urce pe strazi cu diferente de nivel, nu doar sa pedaleze pe teren plat.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de peste 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, chiar daca ritmul este unul lent, de promenada. Diferenta de nivel este la aceasta editie una care nu este chiar mica. Astfel ca va fi o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 199 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier. In plus nu exista conexiuni velo intre multe cartiere si zona centrala sau cartierelor vecine intre ele.

In mod special, participantii isi exprima nemultumirea fata de blocarea repetata, pe perioade semnificative, a unor piste importante. De exemplu pista de biciclete din Parcul Central S.Barnutiu, blocata zile intregi cu ocazia diverselor festivaluri si alte evenimente (cel mai recent cu ocazia Jazz in the Park, desi ca durata blocarea a fost mutl mai mare cu ocazia Untold), desi pista trece prin periferia parcului, si fara a se asigura vreo alternativa. Sau blocarea pistelor de pe malul Somesului Mic amonte de Podul Garbaldi de catre santierul de reconstruire a acestuia, sau de catre diversele evenimente din zona platoului de langa Complexul de Natatie al UTCN (cunoscut de multi clujeni drept "Baziul Olimpic") desi pista e la periferia platoului si nu justifica blocarea ei in cazul unor evenimente in zona sau cel putin se putea face o deviere temporara pe aleea pietonala de pe mal, care sa devina temporar pista comuna biciclete-pietoni. Muncipalitatea a ales sa blocheze pur si simplu pista si atat, desi nu exista nici o varianta paralela de ocolire.

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat in 1985 prima zi a de luni a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Habitatului”, care de atunci este marcata la nivel global pentru a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra dreptului esential la locuinta dar si asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil.

Tema Zilei Mondiale a Habitatului pentru 2026, marcata pe 5 octombrie, este ”Adequate Housing for All" adica "locuire adecvata pentru toti". Aceasta tema se concentreaza pe actuala criza mondiala a locuirii. Peste 3 miliarde de oameni nu au acces la o locuinta adecvata, peste 1 miliard locuiesc in asezari informale / favele, iar cei ce nu au deloc o locuinta ("homeless") sunt de ordinul sutelor de milioane la nivel mondial. Aceasta criza este exacerbata de conflictele militare si razboaiele civile in derulare sau "inghetate", de catastrofele naturale si schimbarile climatice, cei mai afectati fiind cei ce traiesc in asezari informale si tot pentru ei fiind cea mai dificila depasirea situatiilor de criza.

Dreptul la locuinta este mentionat printre drepturile omului consacrate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului si de Pactul International privind Drepturile Economice, Sociale si Culturale. Neasigurarea acestui drept fundamental atrage si incalcarea altor drepturi umane, cum este cel la demnitate, siguranta, stabilitate si oportunitati.

Marcarea la nivel mondial a Zilei Mondiale a Habitatului 2026 se bazează pe noua serie de angajamente politice in favoarea locuirii adecvate, reflectata in Rezolutiile AG UN-Habitat 2/7 (care se axeaza pe asigurarea locuintelor adecvate pentru toti) si 2/2 (care urmareste asanarea / transformarea asezarilor informale si mahalalelor), cu scopul asigurarii accesului tuturor la locuinte adecvate, sigure si accesibile financiar.

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050, dar perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alta doua miliarde in urmatoarele trei decenii.

Nici Romania nu este straina de subdezolvarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum mai exista inca in zona ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau deja peste 100.000 dupa alte surse....

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban”, ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 (prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istambul).

UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 29-30 mai 2025 la Nairobi), secondata de un Comitet Executiv format din 36 de state membre (sesiunea cea mai recenta e lui a fost in 20-21 aprilie 2026 iar urmatoarea lui sesiune fiind programata in 24-25 noiembrie 2026) si de Comitetul Reprezentantilor Permanenti (CPR) (a carui a treia reuniune a fost in 26-28 mai 2025 iar a patra se preconizeaza pentru 14-18 iunie 2027).

UN Habitat este activ in peste 90 de tari si are un nou plan strategic 2026-2029 si pune accent pe Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 11 din cadrul ”Agendei 2030” care este dedicat oraselor.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

Orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Nici Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale (vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente.

Tot Clujul ofera numeroase alte exemple de rele practici in domeniul habitatului uman, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, a lati strazi si a indesi cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Cluj-Napoca, 4 octombrie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita sambata 3 octombrie 2026, cu plecare la ora 9:00 din piata Unirii din centrul mun.Cluj-Napoca, la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic (MTB touring) dar si de documentare si prezentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe partea sud-estica a portiunii centrale a Zonei Metropolitane Cluj, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean, vizand livezi, pajisti si paduri din masivul Feleac si zona Sopor.

Vom pedala in total circa 45 de km, dintre care cea mai mare parte pe drumuri de pamant sau pietruite, cu un total de circa 950 metri diferenta de nivel in urcus, deci o tura mai degraba scurta ca lungime si, cum se merge pe drumuri, fara poteci sau portiuni bolovanoase, nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta. Totusi pot fi scurte portiuni mai abrupte sau mai denivelate sau vegetate si avand in vedere si urcursul total, este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie spre buna si un nivel rezonabil de experienta de deplasare pe drumuri nemodernizate. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unei portiuni din zona de culma / platou si de versant somesean / nordic al masivului Feleac, de la sud-est de municipiul Cluj-Napoca, fara a depasi altitudinea de 750m.

Traseul merge in prima parte din centrul mun.Cluj-Napoca prin cartierul A.Muresanu si Gheorgheni iesind din zona compact construita si urca apoi prin zona Becas, prin pajisti si foste livezi si pe deasupra trupului de padure adiacent Caii Turzii, pana in satul Feleacu, traversand soseaua principala si iesind din sat spre vest pe platou in zona Prundarie. De aici urmeaza partea a doua, constand dintr-un mare arc de cerc ce ocoleste satul Feleac pe la sud, indreptandu-se initial spre sud, apoi cotind est, traversand din nou DN1 si urcand spre este si apoi spre nord pentru a reveni in culme in zona releelor / partiei de schi.

In partea a treia a turei se coboara spre nord si apoi spre est paralel cu soseaua (varianta Valcele-Apahida), prin pajisti, foste livezi si pe la liziera nordica a Padurii Gheorgheni, apoi tine culmea spre nord, trecand pe la vest de padurea Tufele Rosii pana in catunul Budunus. Continua pe culme avand in dreapta zona Pata Rat si CMID si in stanga zona Sopor, unde avem zone cu probleme mari de mediu de la fostele si actualele amenajari pentru deseurile menajere din intreg judetul Cluj, respectiv proiectul unui mare cartier care a fost lansat cu mare pompa dar este blocat atat economic si juridic, cat si fizic pe teren prin blocarea drumurior de acces si tranzit prin zona, ceea ce va impune probabil ocoluri si cautari de variante accesibile.

Dupa ce vom finaliza coborarea de pe culme ajungand la Calea Someseni, va urma a patra parte a turei, care este o incursiune din nou spre sud, prin zona cimitirului Someseni, unde str. Mos Ion Roata are frumoase piste de biciclete dar par blocate continuarie spre cartierul Sopor, si o taversare a zonei Sopor verificand conexiunile accesibile biciclistic spre est, sud si spre Borganci. La final, spre seara, revenim prin Parcul Est si cart. Gheorgheni pana inapoi in zona centrala a Clujului.

Tura cuprinde nu doar verificarea accesibilitatii ciclistice, identificarea variantelor optime actuale si prezentarea drumurilor vizate si zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte. Se va trece prin zone propuse a fi declarate arie naturala protejata.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara partial pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Sunt necesare abilitati cel putin medii de pedalat pe teren variat si se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, dar se poate si cu biciclete de tip trekking sau gravel cu raport de transmisie adecvat pentru urcusuri mai abrupte. Sunt portiuni mai lungi de urcus si cu pante mai mari si e nevoie de o conditie fizica cel putin medie spre buna, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Chiar daca prognoza meteo indica vreme buna si destul de calda, participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, apa cel putin 2 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati (cel mult 2-3 km pana la zone cu case) si se desfasoara aproape integral pe drumuri accesibile cu mijloace auto, nu in zone izolate sau de altitudine mai ridicata sau dificil de parcurs sau ce pun probleme serioase din punct de vedere al accesului sau orientarii, cum sunt unele trasee in zona montana.

Actiunea din 3 octombrie este organizata de de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN), în calitate de club de sport în natură și cicloturism si promovarea utilizarii bicicletei si de asociație ecologistă, care militează de peste trei decenii pentru un om sănătos într-un mediu sănătos și astfel pentru o dezvoltarea sustenabilă a societății.

Ca ONG de mediu și membru al Rețelei pentru Natura Urbană (RNU) www.rnu.ro , CCN este structură inițiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), lansat în parteneriat cu Asociația Societate Organizată Sustenabil (ASOS) și grupul civic Alergători Începători Cluj, ca ONG-uri respectiv grup civic informal, plus specialiști în ecologie și urbanism și își propune să implice și universități, autorități publice și alți stakeholderi.

După multe demersuri ale ONG inițiatoare, conceptul de IVMC a fost acceptat în primăvara anului 2025 ca idee și obiect de studiu și de către autorități și s-a înființat un grup de lucru mixt, sub egida ADI ZMC Cluj (descrisă la clujmet.ro ) și s-a contractat cu o firmă de specialitate elaborarea unei strategii de realizare a unei prime etape de IVMC, redactată, după ample consultări cu factorii interesați și predată autorităților în decembrie 2025, de atunci așteptându-se ca acestea să o supună consultării publice și apoi adoptării oficiale.

Tura din 3 octombrie face parte din ediția 2026 a campaniei "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, campanie care este una de advocacy având ca scop protejarea și valorizarea naturii în zona metropolitană clujeana prin activare cetățenească și persuadare a decidenților, urmărind să contribuie la combaterea și compensarea contextului actual de schimbări climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversității, antropizarea masivă a peisajului și deficit de înțelegere și contact om-natură.

Tura aceasta (avand identificatorul IVMC26 - TV06) a fost precedata în cadrul campaniei IVMC26 de alte ture ghidate pe jos si biciclistice, cu frecvență lunară, din luna mai până în octombrie inclusiv. Aceste ture din 2026 continuă cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tură având traseu distinct, pentru a se acoperi treptat toată Zona Metropolitană Cluj.

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro

Detalii despre inițiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre această tură apar și pe pagina de Facebook a evenimentului

și pe blogul CCN la

Cluj-Napoca, 27 septembrie 2026

27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

Temele focale si mesajele oficiale la nivel Mondial pentru fiecare editie a Zilei Mondiale a Turismului pot fi consultate la https://www.unwto.org/world-tourism-day si mai nou la https://www.untourism.int/world-tourism-day-2026

In 2026, tema Zilei Mondiale a Turismului este "Agenda Digitala si Inteligenta Artificiala pentru Re-Designul Turismului" (Digital Agenda and Artificial Intelligence to Redesign Tourism), doua teme foarte actuale intre care exista conexiuni importante. Tot mai multi turisti isi planifica concediile si achizitioneaza serviciile turistice prin platforme digitale si solicita tot mai mult consultanta turistica de la platforme de Inteligenta Artificiala in loc sa acceseze surse primare sau specializate in informatii turistice. Problema este cat de obiectiv si neutru prezinta aceste instrumente oferta turistica si cat de fapt o pot modela dupa criterii care nu sunt sub controlul si nici in interesul turistilor in cauza nici a ofertantilor de servicii turistice sau destinatiilor? Aceasta e noua tema la care actorii in domeniul turistic vor trebui sa gasesca urgent raspunsuri...

Dincolo de aceasta chestiune de actualitate pentru operatorii economici din turism si autoritatile locale si cele cu atributii in domeniul promovarii turismului, 27 Septembrie ramane si o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate fi si un important factor de dezvoltare durabila, putand contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU, si poate si trebuie sa fie o forta unificatoare, care sa contribuie la armonie si cooperare internationala, dar in acest sens e nevoie de multe transformari in lumea actuala, si ele trebuie sa fie de tip dezvoltare rezilienta si incluziva, bazata pe sustenabilitate, inovatie si cooperare globala, cu implicarea comunitatilor locale, cu accent pe reducerea impactului negativ de mediu sau social si cultural, prevenirea supraturismului si a celui "industrial". Nu intamplator, anul 2027 va fi "Anul International al Turismului Sustenabil si Rezilient". https://www.untourism.int/events/opening-ceremony-international-year-of-sustainable-and-resilient-tourism-2027

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par in Romania destul de straine multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transparenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica ( art.35 alin.3 din OG 58/1998), in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii (art.35 alin.2 din OG 58/1998), o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata si, dupa ce multi ani a fost minister distinct sau macar agentie guvernamentala de sine statatoare, a fost din nou combinata in cadrul unui minister mai mare (la ora actuala fiind " Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului"). Daca e discutabil daca pentru turism e mai bine sa fie o parte secundara intr-un minister mare dar puternic decat o entitate separata dar considerata putin importanta, e indubitabil ca a fost un factor profund negativ instabilitatea institutionala cronica.

Astfel, a suferit modificari foarte frecvente de organizare, adesea in fiecare an sau chiar de doua ori in acelasi an. Actuala baza legala de organizare nici macar nu apare pe site-ul ministerului in sectiunea privind legisltia in domeiul turistic https://economie.gov.ro/legislatie/legislatie-turism/# , ci apare la acest moment ce fiind actuala legislatie de organizare si functionare a ministerului HG 1327/2021 desi acest act a fost abrogat prin HG 864/2023 la randul sau abrogat prin HG 189/2025. Cat despre acte normative de tip lege, este mentionata ca cea mai recenta modificare a "Legii turismului" ( OG 58/1998 ) ar fi Legea 275/2018, pe cand in realitate "Legea turismului" a suferit modificari si completari exprese si prin OUG 65/2021, OUG 86/2022 aprobata prin Legea 64/2023, OUG 150/2024, Legea 35/2026 si Legea 41/2026). Asta apropo de "digitalizarea" in turism cand nici la cele mai elementare aspecte nu e actualizate site-ul ministerului de resort.

In plus, autoritatea publica centrala pentru turism a fost constant subfinantata si tratata tot ca o entitate cu importanta redusa, plus ca a fost privite mereu ca trebuind sa aiba preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de "lege a turismului" au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale.

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului adica OG 58/1998) este instabila, incompleta si incoerenta. De exemplu, legislatia privind traseele de turism pedestru montan (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol, mult-asteptatele Norme metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor pentru turism pedestru in zona nemontana au aparut ca HG 1252/2022 cu grave deficiente iar ghidul privind amenajarea traseelor pentru turism pedestru, care trebuia sa fie aprobat prin ordin ministerial si sa cuprinda indicatoarele şi marcajele, a fost publicat cu peste doi ani de intarziere, iar normele privind traseele de turism biciclistic, dupa 25 de ani de tergiversare, au fost adoptate intr-o forma improvizata, incoerenta, greu de pus in practica, prin HG 441/2022 care este jenanta ca tehnica legislativa fata de proiectele care au fost dezbatute ani de zile, iar actele ce trebuiau emise in aplicarea ei nu au fost inca adoptate nici acum, la aproape patru ani si jumatate de la aparitia acelei HG.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent important lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, era legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu si ceva de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta (majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt de multe ori incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces inca semnificativ de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil, agricultura durabila si dezvoltarea rurala si cel privind transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”.

Evenimentul institutional major mai recent este a 17-a reuniune a Comitetului de Implementare a Conventiei Carpatice (CCIC), care a avut loc la Viena in 7-8 septembrie 2026, iar ca eveniment major urmator este COP8 – a 8-a reuniune a Conventiei Partilor (organul suprem al Conventiei Carpatice) in 1-4 decembrie 2026, tot la Viena. Ar mai de de mentionat intalniri ale diverselor comitete sectoriale, precum a 17-a reuniune a Grupului de Lucru pe tema Biodiversitatii, tinut online in 24 februarie 2026 si a 11-a reuniune a Grupului de Lucru privind Turismul Sustenabil, tinut in 10-11 martie 2026 la Rzeszow, Polonia.

Tema din 2026 a Zilei Carpatilor este “Pastoritul Carpatic - intlanire a naturii cu cultura”. Fenomentul pastoral si transhumanta au modelat fizic si cultural spatiul carpatic de milenii, au contribuit la pastrarea biodiversitatii pajistilor alpine si a sanatatii solului si apelor cand s-au practicat rational si au contribuit la dezvoltari si schimburi culturale. Pastoritul este deopotriva o activitate de crestere a animalelor si un mod de viata si este o activitate traditionala in Carpati, dar amenintata cu disparitia in general sau cu disparitia modului traditional de practicare, transhumanta de lung parcurs, inclulsiv transfrontaliera, candva specifica intregii zone carpatice, fiind deja practic de domeniul istoriei. Totusi in unele zone carpatice, pastoritul continua sa joace un rol important economic, social si cultural, cu importanta si din punct de vedere peisagistic, ecologic si turistic. Detalii si la http://www.carpathianconvention.org/topics/awareness-participation/carpathian-day/ si https://necu.org.ua/carpathian-day-2026-where-nature-and-culture-meet/

Alegerea acestei teme este legata si de faptul ca Natiunile Unite au declarat anul 2026 ca fiind Anul International al Pajistilor si Pastoritului ( IYRP). https://www.fao.org/rangelands-pastoralists-2026/en . Acea declarare a fost facuta de Adunarea Generala ONU prin Rezolutia 76/253 din 17 martie 2022. De fapt exista si o legatura institutionala, sens in care s-a si incheiat un memorandum de cooperare intre Coalitia Internationala pentru IYRP si secretariatul Conventiei Carpatice, ce puncteaza bine multe aspecte ale problematicii pajistilor si pastoritului si care poate fi citit / descarcat la:

O alta initiativa inernationala la nivelul zonei Carpatilor este ”Initiativa pentru Integrare Carpatica” recent lansata cu ocazia ”Carpathian 8 Summit” care a avut loc la Bukovel in Ucraina in 18–20 septembrie 2026. Detalii la https://c8summit.org/en si https://agerpres.ro/2026/09/18/summitul-inaugural-al-initiativei-pentru-integrare-carpatica-ucraina-18-20-septembrie--1594759

Revenind la Carpatii Romaniei: Brandul turistic la Romaniei a fost ales, cu ani in urma, sa fie ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”,din 2018, inlocuind una mai veche, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana...

Doar ca, dincolo de aspectele de legiferare, imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine continua sa fie intr-un proces de bracuire si taieri rase masive si adesea si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, reluat sub pretextul ca asa vom compensa diminuarea importurilor de gaz si petrol din Rusia, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, cu reluarea acestei tendinte dupa niste ani de stagnare, si avem deja foarte multe antene GSM si linii electrice aeriene, si noile linii de 400 kV urmeaza sa afecteze sute de km de culmi si vai carpatice, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Clubul de Cicloturism Napoca ( CCN) este o asociatie care militeaza de peste trei decenii pentru om om sanatos intr-un mediu sanatos ca premise pentru o dezvoltare sustenabila a societatii, avand preocupari importante pe linie de turism activ si sport montan si avand caracter de ONG de mediu si de club montan, fiind axata in buna parte din activitate pe promovarea cicloturismului montan si pe protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor romanesti. Detalii la https://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

Sambata 26 septembrie 2026 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata si gratuita, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu a preconizatului Inel Verde Metropolitan Clujean.

De aceasta data, traseul se desfasoara din nou in masivul Gilau-Muntele Mare, pe o ruta care trece din Savadisla peste culme pana la Hasdate, cu intoarcere pe un alt traseu pitoresc, pe teritoriul comunei Savadisla, in partea sud-vestica a Zonei Metropolitane Cluj (ZMC).

Drumetia va incepe la ora 9:30 din satul Savadisla, de langa terenul de fotbal (pe drumul principal, nu departe de iesirea din sat in directia Lita - Baisoara). Se indreapta spre Finisel dar coteste la stanga si urca prin padurea Ruginoasa si apoi pana pe Dealul Crucii, situat deasupra satului Hasdate, pe cumpana de ape dintre bazinele Somesului si Muresului, coboara apoi in valea Casoii, pe care o urmeaza spre aval, traversand satul Hasdate, urcand apoi inapoi in platoul numit Podul si revenind spre Savaldisla pe o alta culme.

Tura va fi o drumetie pedestra de nivel usor spre mediu, prin padure si pe pajisti, pe drumuri de caruta / tractor si doar la inceput si final cate o foarte scurta portiune pe marginea soselei asfaltate. Traseul are o lungime de circa 15 km cu un total de circa 450 metri diferenta de nivel in urcus.

Cei pentru care traseul ar fi prea lung, pot scurta si poposi apoi pe platoul deasupra satului Hasdate cat timp restul grupului parcurge portiunea care coboara prin satul respectiv, in acest caz traseu nedepasind un total de 10 km si un urcus total de 300 m diferenta de nivel. In plus, la finalul turei, doritorii se pot opri seara pe drumul de intoarcere spre Cluj la celebrele gogosi si alte bunatati din Vlaha...

Accesul pana in Savadisla, la locul de incepere a turei pe jos din pacate nu se poate realiza destul de comod cu transport public din cauza orarului liniei M81 in weekend. Prin urmare, deplasarea va trebui facuta cu autoturisme private sau cu bicicleta, fiind circa 25 km din centrul municipiului Cluj-Napoca, pe drum asfaltat, prin Floresti pe DN1/E60 pana in Luna de Sus si apoi pe DJ107M, prin Vlaha pana in Savadisla.

Organizatorii vor facilita contactul cu alti participanti pentru a isi gasi loc in masina altora cei care nu au autoturism propriu sau ca sa se minimizeze numarul de autovehicule necesare la transportul pana la si de la locul de incepere si final a excursiei pe jos, sens in care ii rugam pe cei doritori sa participe sa anunte daca au nevoie de un loc intr-un autoturism sau daca, venind cu autoturism propriu din sau prin Cluj-Napoca sau Floresti, mai au locuri disponibile.

Se preconizeaza in acest sens o intalnire la ora 8:30 in cart. Manastur in parcarea din fata hypermarketului Penny (pe Calea Floresti, statiile de autobuz CTP "Taberei" si "Piata Flora" unde opresc de exmeplu liniile de autobuz nr. 9, 24 si 24B) incat la 8:45 sa se poata porni in directia Floresti - Luna pentru a ajunge la locul de inceput al turei pe jos la 9:15 si la 9:30 sa inceapa efectiv tura pe jos. Rugam in acest sens pe cei interesati de tura sa se anunte fie prin e-mail la office@ccn.ro fie prin SMS sau whatsapp la 0744-576836 pana vineri 25 septembrie ora 19:00.

Fiind o excursie in natura, in zona montana, chiar daca se ramane oarecum la periferia ei si nu se ajunge la altitudine mare (se ramane sub 850 m), participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv sapca de soare dar si pelerina, desi prognoza meteo deocamdata nu indica risc de precipitatii), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi, iar de siguranta si lanterna frontala si o minima trusa medicala. Recomandam bocanci si bete de trekking.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta. Organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri si harti turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim cu participare deschisa, fara inscrieri sau evidenta nominala a participantilor. Participantii trebuie sa isi suporte costurile individuale, cum ar fi cele de transport pana in si din Savadisla.

Traseul urmeaza in principiu drumuri si poteci destul de clare (cu exceptia unor portiuni scurte), nu cuprinde portiuni tehnice / dificile sau abrupte si este in orice punct la mai puțin de 2 km de cladiri locuite si nu exista risc real de ratacire semnificativa si este distanta destul de mica pana la drumuri carosabile. Spre deosenbire de alte ture, aceasta are un mai redus caracter de explorare, desi este integral pe traseu nemarca, putand avea totusi mici portiuni cu drum sau poteca neclara, ce necesita cautari ale variantelor accesibile pentru inaintare sau a celor care mai sunt practicabile, neblocate de garduri sau infundate cu vegetatie (lastaris, crengi, maracini) sau doborituri, iar inaintarea poate fi mai lenta sau necesitand mai multa atentie si efort.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Vom strabate Situl Natura 2000 "Pajistile de la Liteni-Savadisla", care este arie naturala protejata de tip "Sit de importanta comunitara" avand codul ROSCI0427. El a fost instituit prin Ordinul MMAP 46/2016 ( anexa 1 pozitia 39) si are o suprafata totala de 2424,60 hectare. Este format din doua trupuri si se intinde pe teritoriul comunelor Savadisla, Ciurila si Baisoara, toate din jud.Cluj. Situl a fost înființat pentru a proteja 4 specii de animale: o specie de amfibieni, anume izvoraș cu burta galbenă (Bombina variegata) și 3 specii de nevertebrate, anume fluturele numit albilița portocalie sau gălbiorul roșcat (Colias myrmidone), fluturele albăstrelul argintiu al furnicilor (Maculinea teleius), și o specie de ortopter din familia Tettigoniidae, cosașul lui Stys (Isophya stysi), endemic Bazinului Carpatin.

Situl conține 5 habitate de interes comunitar: 6510 – Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), 9130 – Păduri de fag Asperulo-Fagetum, 9170 – Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, 91Y0 – Păduri de stejar și de carpen dacice, 40A0 – Tufărișuri subcontinentale peripanonice.

Nu are inca un Plan de Management sau Regulament aprobate prin ordin ministerial, desi e instituit de peste un deceniu, dar cu titlu provizoriu existe o serie de masuri minime instituite de "Nota privind aprobarea setului minim de masuri speciale de protectie si conservare a diversitatii biologice, precum si conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, de siguranta a populatiei si investitiilor din ROSCI0427 Pajistile de la Liteni-Sividisla" emisa de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor cu nr. 2/R/6706/BT/04.08.2022 ce poate fi citita la: https://ananp.gov.ro/wp-content/uploads/ROSCI0427-SKM_28722080807550.pdf si care a inlocuit mai vechea Nota 2909/BT/11.02.2021. Iar detalii din fisa pe baza caruia s-a instituit regimul de sit Natura 2000 se pot citi la adresa: