29 Iunie ar trebui sa fie in fiecare an o zi de sarbatoare, si nu doar pentru riverani, ci pentru toti cetatenii si institutiile Romaniei, pentru ca suntem un stat danubian. Sunt 32 de ani de la aniversarea semnarii Conventiei Internationale privind Protectia Raului Dunarea (in 1994) si celebrarea valorilor marelui fluviu, ce strabate 4 capitale si 10 tari si are bazinul hidrografic intins in 19 state, fiind cel mai "international" rau de pe mapamond si putand fi un izvor de bunastare si sanatate pentru oameni si mediu daca ar fi tratat cum se cuvine.

Insa, din nefericire, 29 iunie este mai degraba o zi de ingrijorare. Pentru ca, pe teritoriul Romaniei, Dunarea continua sa fie poluata, sa fie incorsetata intre diguri si pandita de noi proiecte hidrotehnice, cu luncile secate si zonele umede devenite in buna parte istorie, cu meandrele ciuntite si albia modificata pentru a fi senal navigabil, cu sturionii amenintati cu disparita si aval de Portile de Fier, viata acvatica pe ansamblu in declin, traditiile valoroase pe cale de a se pierde si turismul tot la un nivel doar simbolic, cu exceptia catorva mici zone mai consacrate, in ciuda declaratiilor sforaitoare a autoritatilor din ultimele decenii si a numeroaselor proiecte cu gir guvernamental sau international care nu au dus si spre efecte practice concrete si durabile.

Au promis mereu autoritatile romane in ultimele decenii sa refaca, macar partial, vechea lunca inundabila, esentiala si din punct de vedere ecologic, dar si pentru controlarea inundatiilor. In ultimii ani am inregistrat o noua serie de asemenea frumoase declaratii de intentie. Dar in practica nu doar ca nu au loc renaturari semnificative, dar se finanteaza refaceri si consolidari de diguri tocmai acolo unde fluviul incercase sa refaca putin din vechea maretie naturala. Si culmea ipocriziei, aceste lucrari de "regularizare", prin definitie antiecologice, au fost finantate in continuare din "Fondul pentru Mediu", deci bani utilizati tot... contra naturii!

Continua chiar Delta Dunarii sa fie agresata de proiecte agricole, dezvoltari imobiliare, braconaj si exploatari nedurabile a resurselor, desi este un unicat la nivel european care ar putea aduce mari beneficii Romaniei pe termen lung, inclusiv economice si sociale, daca ar fi gestionata durabil, nu pradalnic, si daca autoritatile centrale si locale ar coopera pentru protectia ei in loc sa se razboiasca pentru profit pe termen scurt in dauna mediului, cum s-a intamplat in mod repetat in ultimii ani.

Dar si pe Dunare in amonte de Delta nu este mai bine. Dimpotriva. Parca nu era suficient impactul negativ de mediu al barajelor Portile de Fier I si Portile de Fier II, se continua sa se preconizeze noi baraje in mai multe sectiuni, de exemplu in zona confluentei cu Oltul sau la Cernavoda, ceea ce ar reduce si mai mult sansele de supravieturie a sturionilor, carora mare parte din habitat le-a fost deja distrus prin barajele din amonte. In plus, calitatea apei Dunarii, oricum intens poluata inclusiv prin incarcarea cu nutrienti, are nevoie mare de aerare, si transformarea in apa statatoare, corelat si cu incalzirea globala, amplifica efectele negative.

Nu stim sigur daca s-a renuntat definitiv la proiectul urias de dragari, taieri de ostroave, realizarea de praguri de fund si inchideri de brate, care ar distruge ireversibil din punct de vedere ecologic cursul inferior al Dunarii, ramas ceva mai apropiat de starea naturala. Totul pentru a "facilita navigatia" si a adapta caracteristicile Dunarii la conditiile de navigatie de pe Rin, desi intensitatea actuala si cea preconizata in viitorii ani a traficului naval pe Dunarea inferioara este redusa, nejustificand proiecte de miliarde de EUR care mai si dauneaza grav mediului.

Si pentru turismul nautic, Dunarea ar putea fi o artera importanta. Nu doar pentru vase de croaziera. Insa regulile de navigatie sunt nefavorabile si facilitatile pentru ambarcatiuni turistice mici si medii sunt in continuare practic absente pe o mare parte a Dunarii romanesti, desi abunda pe portiunile superioare ale Dunarii. Turismul nautic cu mici ambarcatii are un potential imens prin faptul ca mai avem sectiuni cvasinaturale de fluviu si pentru ambarcatii turistice mici nu e nevoie de lucrari de "asigurare a navigabilitatii", dar dincolo de declaratii, nu se misca nimic semnificativ in aceasta directie.

Dunarea ar mai putea fi in Romania si o importanta axa cicloturistica, asa cum este pe cursul superior, unde sute de mii de biciclisti parcurg anual Traseul Cicloturistic al Dunarii (DCR), pe malurile ei, parte din magistrala cicloturistica transeuropeana EuroVelo6 (EV6). Aceasta ruta celebra este propusa sa continue si in Romania, pana in Delta si cu final la Constanta, pe baza propunerilor si documentatiilor elaborate in deceniile trecute de Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si sprijinite de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si organizatiile membre ale acesteia, sub egida Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF), iar in Occident exista de principiu un interes urias de a continua pedalatul de-a lungul DUnarii pana la mare...

Au existat in PNRR fonduri pentru a se finanta realizarea EuroVelo6 din Romania, dar pe unele protiuni consiliul judetean competent nu a depus cerere de finantare, si pentru celelalte portiuni desi au fost contractate, nu s-au realizate deloc sau a ramas totul la stadii incipiente, fiind practic ratata o uriasa ocazie si fiind pierdute sume imense.

Prin zona Clisurii Dunarii se preconizeaza sa treaca si o alta magistrala cicloturistica transeuropeana - EuroVelo nr.13 (EV13) care este Traseul Cicloturistic al fostei Cortine de Fier (ICT - Iron Curtain Trail), un proiect care beneficiaza de semnificativ sprijin mediatic, politic si financiar la nivel european si care ar fi o alta oportunitate de turism durabil pentru Romania. A avut finantare asigurata prin PNRR dar, la fel ca in cazul EuroVelo6, a esuat, dar se incearca salvarea proiectuli printr-o finantare INTERREG Danube gratie eforturilor Consiliului Judetean Timis.

Dupa mai mult de doua decenii de tergiversari, proiectul de hotarare de guvern care permite marcarea acestor trasee in Romania a fost adoptat in martie 2022 dar cu mari deficiente fata de forma propusa iar instructiunile de aplicare, ce trebuiau la scurt timp adoptate din ordin ministerial, nici acum nu au foste emise, astfel ca e greu de inteles cum ar putea fi, in lipsa cadrului legal specific, sa se aprobe studiile de fezabilitate si proiectele tehnice, sa se obtine avizele necesare si sa se poata emite autorizatiile de contruire si sa demareze in mod legal lucrarile pe teren intr-un mod coerent nu improvizat si haotic.

Asa ca nu putem decat sa repetam mesajul transmis si in trecut: Romania are Dunare. Multa si inca frumoasa. Si continua sa o ignore sau isi bate joc de ea din multe puncte de vedere. E timpul ca autoritatile centrale, dar si cele locale riverane sa isi schimbe radical atitudinea practica, nu doar declarativa, fata de cea care ar trebui sa fie prietena noastra DUNAREA.

Cluj-Napoca, 28 iunie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

presedinte FBR

Sambata 27 iunie 2026 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata si gratuita, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu, de aceasta data in masivul Feleac, prin Padurea Niresului pana pe Ratu Penii, cu intoarcere pe valea Garbaului, in partea centrala a Zonei Metropolitane Cluj (ZMC).

România a ajuns o țară săracă în privința arborilor monumentali, atât din localități, cât și din păduri și din alte zone, astfel că cei rămași ar trebui păstrați și protejați, fiind o mândrie dar și o valoare a patrimoniului național natural.

De curând, avem o Lege a Arborilor Remarcabili care, cu o întârziere de trei ani, este în sfârșit funcțională. Astfel, legea există din aprilie 2023 dar normele de aplicare, aprobate prin ordin ministerial, au fost publicate în Monitorul Oficial abia în 8 iunie 2026 deși ar fi trebuit să apară cel târziu în mai 2023. De acum, autoritățile sunt obligate să își facă o bază de date cu arborii remarcabili, atât din localități cât și din afara lor (cu excepția celor din pădure) și să îi protejeze.

Pe scurt, un arbore este considerat ”remarcabil” dacă îndeplinește una dintre condiții:

- Are cel puțin 160 de ani;

- Are o circumferință minimă (la 1,3 metri de sol) specifică speciei

- Are o poveste sau legendă care îi atestă importanța locală sau națională. Pot fi și arbori care au legături cu diverse personalități (Teiul lui Eminescu, de pildă).

Acea circumferință minimă este de exemplu 2 m la stejar pufos, 2,5 m la arțar, pin, tisă, 3 m la ulm, tei, ari, carpen, zadă, cer, 3,5 m la fag, paltin, molid, 4 m la brad si frasin, 4,5 m la stejar pedunculat, gorun, salcie, 5 m la plop...

Legea mai spune că oricine (cetățeni, ONG-uri, unități de învățământ....) poate solicita inventarierea unui arbore remarcabil prin transmiterea coordonatelor GPS și a unor fotografii către autorități (primărie, ocol silvic).

Avem în județul Cluj deja mulți ”arbori remarcabili” inventariați, inclusiv pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca și al comunelor din Zona Metropolitană Cluj, dar cu siguranță mulți alții așteaptă să fie identificați și semnalați. Pentru aceasta e nevoie de implicare cetățenească!

În acest sens, vă invităm sâmbătă 27 iunie dimineața la o prezentare de câteva ore sub forma unui tur ghidat în zona Făget / valea Gârbăului, să aflați mai multe de la inițiatori ai proiectului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” și de la lect.univ.dr. Viorel Arghiuș de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a UBB care este și unul dintre inițiatorii proiectului și site-ului www.arboriremarcabili.ro și a contribuit, alături de conf.dr.Tibor Hartel, în mod major la adoptarea Legii 97/2023 privind protecția arborilor remarcabili când a fost inițiată în anul 2021.

Întâlnirea este la ora 10:15 în fostul Poligon de pe valea Gârbăului, unde se ajunge din capătul cartierului Mănăștur (locul unde întorc tramvaiele, unde cei care nu vin cu autoturismul pana la fostul poligon se intalnesc la 9:30) mergand pe Drumul Sf. Ion 1,5 km până la pensiunea Roata Făget, de unde se cotește la dreapta și se mai merge pe vale pe jos sau cu autoturismul încă un kilometru până la locul de picnic amenajat în fostul loc de trageri.

După o scurtă expunere despre arborii remarcabili vom porni în turul ghidat, care trece pe la trei arbori care se încadrează în definiția celor ”remarcabili” și la care se va demostra cum trebuie măsurați, cum pot fi identificați ca specie și cum se pot documenta fotografic și GPS cu un smart phone obișnuit pentru a se verifica eligibilitatea pentru înregistrare oficială.

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 4 iulie 2026, a 196-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC196), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o doua ore si jumatate iar de aceasta data evenimentul va viza zona centrala si cartierul Gruia, cu o binemeritata oprire pe Cetatuie pentru a admira de sus orasul. In concret, traseul este: Piata Unirii - str. Regele Ferdinand - str. E.Racovita - str. Gruia - str. M.Costin - str. Cetatii - str. Lapusului - str. Gruia - str. Baia Mare - str. Cetatii - str. Calarasilor - str. Dornei - str. C.Negruzzi - str. A. Bunea - str. Calarasilor - monument pe dl.Cetatuia - str. Serpuitoare - str.Vanatorului - str. Vantului - str.Povarnisului - str. Taietura Turcului - str. N.Tesla - str. Somes - str. Vantului - str. Bradului - atr. Zarandului str. V.Carlova - str. R.Vuia - str. 11 Octombrie - str. Migdalului - str. Vanatorului - str.Trambitasului - str.11 Octombrie - str. R.Vuia - str. Buhusi - str. Suceava - str. Lemnului - str. Magaziei - str. Kovari Laszlo - str. Mecanicilor - str.Fierului - str. Magaziei - str. Conductorilor - str. Mecanicilor - str. Crisan - str. Horea - str. R. Ferdinand - p-ta Unirii.

Traseul va avea ca de obicei o lungime de circa 15 km, iar, dat fiind ca se prognozeaza temperaturi de cel mult 22 de grade, diferenta totala de nivel este mai mare ca la alte editii, de circa 300 metri total in urcus, dar separati pe mai multe portiuni avand intre ele segmente plate sau in coborare. In plus, cei care considera ca e mult pentru ei pot evita unele ”bucle” unde se coboara si se revine apoi la deal pe o strada paralela, incat pentru ei traseul va avea sub 200 metri diferenta totala de nivel in urcus.

Va fi deci un traseu accesibil oricui stie sa circule cu bicicleta, dar ar fi totusi nevoie de un pic de conditie fizica sau bicicleta asistata electric pentru cei ce au capacitate de efort foarte limitata, fiind portiuni de urcare sau coborare cu inclinatie semnificativa si fiind si deja mentionata diferenta de nivel. Tot traseul este insa pe strazi asfaltate, deci nu e nevoie de nivel semnificativ de experienta la pedalat sau de bicicleta cu roti groase sau sisteme de amortizare, dar se recomanda sa fie bicicleta cu multe viteze pentru a nu fi nevoie de impins bicicleta la deal pe portiunile mai abrupte.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o componenta recreativa prin pedalarea si prin zone cu valoare recreativa semnificativa, dealul Gruia si in special zona Cetatuie oferind largi peisaje si privire de sus asupra orasului si imprejurimilor.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de circa 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, plus diferenta de nivel semnificativa a traseului, caci aceasta editie are diferente de nivel semnificative, chiar daca ritmul este unul lent, de promenada. Astfel ca va fi totusi o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 196 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier. In plus nu exista conexiuni velo intre multe cartiere si zona centrala sau cartierelor vecine intre ele.

in mod deosebit ne exprimam dezamagirea si protestul ca, la deschiderea santierului pentru podul provizioriu dintre Splaiul Independentei si bd. 1 Decembrie 1918, pistele de biciclete de pe malul stang al Somesului respectiv portiunea vestica a celei din Parcul Central au fost pur si simplu blocate si atat, in loc sa se ofere alternative. Se putea de exemplu marca o pista provizorie alternativa celei blocate ce era adiacenta bd. 1 Decembrie, de exemplu ca si pista comuna pt pietoni si biciclisti pe trotuarul opus, si in Parcul Central se putea transforma temporar in pista comuna pentru pietoni si biciclisti aleea care de la ramificatia celei acum inchise complet duce la intersectia cu aleea Stadionului. Nici macar nu s-a semnalizat la inceputul acelor piste ca ele sunt blocate si ca biciclistii care le utilizeaza se vor trezi brusc obligati sa devina pietoni pentru portiuni semnificative...

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului

precum si pe www.ccn.ro care redirecteaza la blogul CCN

Radu Mititean

director executiv CCN

0744-576836

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) in calitate de asociatie ecologista si membru al Coalitiei pentru Mediu (CMR) a ONG-urilor de mediu din Romania si a Retelei pentru Natura Urbana (RNU), reaminteste cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului autoritatilor publice centrale si publicului ca protectia mediului este esentiala pentru a avea un viitor acceptabil si ca pe termen lung tot ceea ce este bun pentru mediu este de fapt bun si pentru economie si societate si pentru specia umana in general.

Omul nu poate trai fara natura, si mediul este un tot unitar, afectarea lui negativa intr-un anumit moment sau loc producand efecte si in viitor si in alte zone, uneori la scara nationala, continentala sau globala, iar protectia nu trebuie sa vizeze doar anumite specii de plante si animale sau componente abiotice a lumii inconjuratoare, cu neglijarea sau sacrificarea altora, pentru ca in final toate se interconditioneaza...

Totusi, din motive practice, se pot distinge cateva prioritati pe care cei in functii de decizie ar trebui sa le aiba in vedere in perioada urmatoare. Organizatiile din Coalitia pentru Mediu le-au formulat sintetic cu mai multi ani in urma, dar sunt in continuare la fel de valabile si actuale si acum:

1. Protejarea padurilor prin combaterea taierilor ilegale, promovarea impaduririlor si a managementului forestier sustenabil, protejarea biodiversitatii padurilor.

2. Protejarea apelor de suprafata fata de poluarea cu ape netratate in lipsa instalatiilor de epurare, a cursurilor de apa naturale fata de amenajarile pentru producerea energiei electrice, fata de indiguiri de orice natura, iar impreuna cu cele subterane, fata de exploatarea cantitativa excesiva.

3. Interzicerea activitatilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice, pentru a preveni poluarea, adesea iremediabila, a rezervelor subterane de apa din zonele respective;

4. Protejarea spatiilor verzi, respectarea cerintelor privind suprafata minima pe cap de locuitor in orase, eliminarea constructiilor de pe spatiile verzi si interzicerea construirii altor obiective;

5. Aplicarea eficienta a legislatiei privind deseurile, functionalizarea colectarii selective si managementului modern al deseurilor la nivel national, inclusiv taxarea diferentiata a deseurilor colectate selectiv fata de cele amestecate, descurajarea eliminarii deseurilor prin depozitare sau incinerare, stimularea eco-design-ului in vederea prevenirii si reducerii aparitiei deseurilor.

6. Reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare, si modernizarea infrastructurii de transport urban astfel incat sa se tina cont de pietoni, biciclisti, utilizatori ai transportului public in comun, precum si de persoane cu dificultati de deplasare, precum parintii cu copii mici sau persoanele cu dizabilitati locomotorii.

7. Respectarea normelor europene cu privire la calitatea aerului, monitorizarea sustinuta si realizarea unui plan de masuri concrete si specifice pentru a reduce efectiv poluarea cu noxe si praf la nivel urban

8. Promovarea echilibrata a energiilor din surse regenerabile, altele decat microhidrocentralele si decat parcurile eoliene situate in arii naturale protejate sau zone foarte valoroase peisagistic, concomitent cu masuri de eficienta energetica pe intreg lantul de la productie, pana la consumul final, precum si reducerea dependentei de surse de energie poluante sau periculoase, precum combustibili fosili sau nucleari.

9. Promovarea educatiei pentru mediu, atat prin realizarea unor manuale atractive, cat si prin dezvoltarea unor programe care sa sustina implicarea elevilor in mod activ.

10. Reformarea Administatiei Fondului pentru Mediu astfel incat sa prioritizeze programele de protectia mediului (nu programul "Rabla", nu regularizari de cursuri de apa), iar politica de resurse umane sa promoveze specialisti in mediu la conducerea institutiei.

11. Consultarea reala a cetatenilor in procesul decizional, cu respectarea Legii 52/2003 si a Legii 544/2001 si a bunelor practici pe plan international, in spiritul Conventiei de la Aarhus si Conventiei de la Espoo.

CCN deplange faptul ca in continuare se deturneaza si abuzeaza conceptul de mediu si de protectia mediului, punand accent ridicat pe componenta antropica si transformata antropic, pe cand in realitate accentul ar trebui sa fie pe conservarea naturii si reducerea impactului uman asupra mediului NATURAL.

* * *

Ziua Mondiala a Mediului se marcheaza la nivel international sub egida Organizatiei Natiunilor Unite prin Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), care este agentia ONU specializata pe probleme de mediu. A fost instituita inca din 1972, in urma Conferintei de la Stockholm privind Mediul Uman care a avut loc in iunie 1972 si care a stat la baza a doua importante rezolutii ale Adunarii Generale ONU, adoptate la 15 decembrie 1972: A/RES/2994 (XXVII) care a proclamat ziua de 5 iunie ca Ziua Mondiala a Mediului si A/RES/3000 (XXVII) care a infiintat UNEP). Ziua Mediului are in fiecare an o tema focala la nivel global.

Pentru 2026, tema este Actiunea Climatica - "A Global Call for Climate Action". Planeta deja ne vorbeste - prin noi recorduri de temperatura, incendii mai violente de vegetatie, furtuni de intensitate extrema, retragerea ghetarilor.. in fata ochilor nostri. Ani de zile s-a pretins ca limitand incalzirea globala la numai 1,5°C vom putea evita cele mai rele consecinte ale schimbarilor climatrice. Astazi, cand ne apropiem de acea bariera si suntem pe cale sa o depasim, conteaza fiecare zecime de grad...

Schimbarile climatice nu mai sunt o amenintare in viitor, ci deja schimba viata omului in tot mai multe zone ale planetei. Dar prinde puteri actiunea colectiva. Comunitati care refac ecosisteme. Tinerii sunt in fruntea schimbarilor. Energia mai curata transforma orasele si locuintele. Solutiile sustenabile deja construiesc un viitor diferit.

Editia 2026 a Zilei Mondiale a Mediului ne reaminteste ca inca mai avem timp sa ne modificam directia periculoasa in care ne indreptam. Planeta ne transmite semnale. Intrebarea este cum le raspundem...

Detalii suplimentare privind Ziua Mondiala a Mediului se pot citi si la adresa:

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de 33 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii la https://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Cluj-Napoca, 4 iunie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita sambata 6 iunie 2026, cu plecare la ora 12:30 din piata Unirii, din centrul mun.Cluj-Napoca, la o tura biciclistica ghidata gratuita, de sosea, cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe extremitatea masivului Gilau-Muntele Mare, din partea vestica a Zonei Metropolitane Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in calitate si de structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), lansat in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca ONG-uri respectiv grup civic informale plus specialisti in ecologie si urbanism si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi.

Conceptul de IVMC a fost acceptat in primavara anului trecut ca idee si obiect de studiu si de catre autoritati in cadrul unui grup de lucru sub egida ADI ZMC Cluj (descrisa la clujmet.ro ). Este in curs de finalizare un proiect de strategie de realizare a unei prime etape de IVMC, comandat de ADI ZMC si redactat de firma METAPOLIS dupa ample consultari cu factorii interesati.

Vom pedala in acesta tura in total circa 75 de km, integral pe drum asfaltat (dat fiind ca este o perioada ploioasa si drumurile de pamant sunt noroioase) cu un total de circa 1000 metri diferenta de nivel in urcus. Nu vor fi dificultati tehnice fiind doar drum public carosabil. Astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie spre buna dar nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie spre ridicata din cauza efortului total necesar.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a periferiei estice a masivului Gilau-Muntele Mare, in partea vestica a Zonei Metropolitane Cluj, trecand prin teritoriul mun.Cluj-Napoca si al comunelor Floresti, Gilau, Valea Ierii si Savadisla.

Tura incepe in centrul Clujului, din piata Unirii, dupa finalul editiei 195 a Marsului Biciclistilor Clujeni. Strabate zona centrala, Parcul Central si malurile Somesului prin cartierul Grigorescu, apoi strabate Florestiul evitand cat mai mult posibil drumul principal, si prin Luna ajunge in Gilau si apoi in satul Somesu Rece, de unde ne indreptam pe valea omonima in directia Racatau, pana la Gura Rastii. Aici intram pe valea Rasca spre satul Muntele Rece, dar urcam apoi in serpentine prin catunul Fata pana la manastirea Muntele Rece, situata la 1100 metri altitudine, intr-o sa dintre Creasta Plopilor si muntele Testiesu, pe cumpana de ape dintre bazinul Somesului si Murestului.

Intoarcerea o facem strabatand satul Plopi pana in saua Prislop / La Petrea, de unde coboram pe valea Fenesului pana in satul Finisel si mai departe in Savadisla, revenind apoi prin Vlaha si Luna de Sus la Floresti si trecand pe la barajul Floresti si pe terasa nordica a Somesului Mic revenim prin cart. Grigorescu in Cluj-Napoca pe inserate.

Tura ofera privelisti largi asupra Muntilor Gilau-Muntele Mare si unei parti din Zona Metropolitana Cluj si cuprinde nu doar verificarea si prezentarea drumurilor vizate si zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte. Se va trece prin zone ce au valoare si istorica si arheologica, dar si prin zone propuse a fi declarate arie naturala protejata.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu multe viteze, avand in vedere diferenta de nivel si zonele cu panta mai mare, dar structura poate fi nu doar de tip mountain bike, trekking sau gravel ci si cursiera si nu e nevoie de abilitati de pedalat pe teren variat, dar e nevoie de conditie fizica medie sau buna, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu destule pauze.

Indiferent de prognoza meteo, participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, inclusiv manusi cu degete lungi, apa cel putin 1,5 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta cu durata de multe ore, o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei. Participantii isi suporta fiecare propriile costuri, cum ar fi eventuale cumparaturi pe traseu, de exemplu la magazine din satele prin care trecem.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati (cel mult 3-4 km pana la zone cu case) si se desfasoara pe drumuri publice accesibile cu orice mijloace auto, nu in zone izolate sau de altitudine mai ridicata sau dificil de parcurs sau ce pun probleme din punct de vedere al accesului sau orientarii, chiar daca o parte din traseu este in zona montana.

Tura face parte din editia 2026 a campaniei "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, campanie care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura velo din 6 iunie este a doua din acest an (IVMC26 - TV02) ca eveniment de acest tip realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana rnu.ro si este derulat sub egida asociatiei Reteaua pentru Natura Urbana din care si CCN face parte. Tura a fost precedata in luna mai de o prima tura ghidata pe jos si una biciclistica si va fi urmata de a doua tura ghidata pe jos preconizata pentru 27 iunie si apoi lunar de cate o alta tura pe jos si una biciclistica, pana la toamna. Aceste ture continua cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct pentru a se acoperi treptat toata Zona Metopolitana Cluj.

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro

Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:

si pe blogul CCN la https://ccncluj.blogspot.com

Cluj-Napoca, 3 iunie 2026

Radu Mititean

director executiv CCN

0744576836