Duminica 15 noiembrie 2026, cu plecare la ora 8:30 din Cluj-Napoca, va invitam in numele Clubului de Cicloturism "Napoca" (CCN) la o tura pe jos, ghidata si gratuita, de vizitare, verificare, explorare, prezentare si documentare a potentialului de mediu, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu a preconizatului culoar verde-albastru ecologic si de mobilitate nemotorizata al Somesului Mic (SVA).

Zona vizata de aceasta data este bazinul inferior al Somesului Cald - subbazinul vaii Lesului, care este un aflent de dreapta al Somesului Cald, in zona estica a masivului Gilau-Muntele Mare, pe teritoriul comunei Marisel, aproape de limita Zonei Metropolitane Cluj.

Va fi un circuit ce urca pana in frumoasele platouri ale satului Marisel. Vom merge pe jos in total circa 12 km, cu o diferenta de nivel totala in urcus de doar circa 650 m, prin padure si pajisti, pe poteci, drumuri de caruta si tractor si portiuni de drum pietruit sau asfaltat, deci o drumetie pedestra de nivel mediu ca efort necesar.

Drumetia propriu-zisa va incepe la ora 9:45 de la un viaduct al drumului judetean DJ107P, la confluenta cu un parau, punct situat la circa 1,75 km amonte de catunul Rusesti unde drumul judetean paraseste valea Somesului Cald si incepe urcarea spre Marisel pe vl.Lesului. Se urca pe vale si apoi pe versant, prin padure si apoi pe pajiste, pana in culme, aproape de catunul Porcesti al satului Marisel, si se merge pe platou atingand dl.Colnic, pentru scurt timp si drumul judetean DJ107T (care urca dinspre valea Somesului Rece, din Racatau, fiind cunoscut ca ”drumul generalului”) si Dambul Crucii. La intoarcere se coboara prin pajiste si padure pana inapoi la DJ107T si se coboare pe acesta pana la masini.

Accesul pana in la punctul de incepere a turei pedestre din pacate nu se poate realiza cu transport public. Prin urmare, deplasarea va trebui facuta cu autoturisme private, fiind circa 40 km din centrul municipiului Cluj-Napoca, pe drum asfaltat, prin Floresti pe DN1/E60 pana in Gilau si apoi pe drumul judetean DJ107P, pe malul lacului Gilau si apoi din Satul Somesu Rece continuand spre satul Somesu Cald si trecand prin satul omonim si apoi pe malul lacului Tarnita, pana dupa Rusesti, pe urcarea spre Marisel.

Organizatorii vor facilita contactul cu alti participanti pentru a isi gasi loc in masina altora cei care nu au autoturism propriu sau ca sa se minimizeze numarul de autovehicule necesare la transportul pana la si de la locul de incepere si final a excursiei pe jos, sens in care ii rugam pe cei doritori sa participe sa anunte daca au nevoie de un loc intr-un autoturism sau daca, venind cu autoturism propriu din sau prin Cluj-Napoca sau Floresti, mai au locuri disponibile.

Se preconizeaza in acest sens o intalnire la ora 8:30 in cart. Manastur in parcarea din fata hypermarketului Penny (pe Calea Floresti, statiile de autobuz CTP "Taberei" si "Piata Flora" unde opresc de exmeplu liniile de autobuz nr. 9, 24 si 24B) incat la 8:45 sa se poata porni in directia Floresti - Gilau - Somesu Rece pentru a ajunge la locul de inceput al turei pe jos la 9:45 si la 10:00 sa inceapa efectiv tura pe jos. Rugam in acest sens pe cei interesati de tura sa se anunte fie prin e-mail la office@ccn.ro fie prin SMS sau whatsapp la 0744-576836 pana sambata 14 noiembrie ora 19:30.

Fiind o excursie in natura, in zona montana, chiar daca nu se ajunge la altitudine mare (se ramane sub 1200 m), participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme rece, vant sau ploaie (inclusiv caciulita, manusi, sapca de soare dar si pelerina, desi prognoza meteo deocamdata indica vreme insorita), apa (cel putin 1,5 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi, iar de siguranta si lanterna frontala si o minima trusa medicala. Recomandam bocanci si bete de trekking.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta. Organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri si harti turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim cu participare deschisa, fara inscrieri sau evidenta nominala a participantilor. Participantii trebuie sa isi suporte costurile individuale, cum ar fi cele de transport pana in si din apropierea catunului Rusesti.

Traseul urmeaza in principiu drumuri destul de clare (cu exceptia poate a unor unor portiuni scurte), nu cuprinde portiuni tehnice / dificile sau abrupte si este in orice punct la mai puțin de 3 km de cladiri locuite si nu exista risc real de ratacire semnificativa si este distanta destul de mica pana la drumuri carosabile. Dar tura are si un caracter de explorare, este pe traseu nemarcat, putand avea mici portiuni cu drum sau poteca neclara, sau noroioasa sau mai infundata, ce necesita cautari ale variantelor mai accesibile pentru inaintare si eventual scurte portiuni de inaintare fara poteca, prin vegetatie deasa sau zona rapoasa.

Ca toate turele ghidate din campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA (sau din campanii asemanatoare, cum este campania Inelul Verde Metopolitan Clujean - IVMC), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura pe jos din 15 noiembrie 2026 este organizata de de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN), în calitate de club de sport în natură și de asociație ecologistă, care militează de peste trei decenii pentru un om sănătos într-un mediu sănătos și astfel pentru o dezvoltarea sustenabilă a societății.

Ca ONG de mediu ce pune mult accent si pe protectia ecologica si valorificarea ecoturistica a apelor de suprafata in general si Somesului Mic in special, CCN a derulat multe proiecte dedicate Somesului in ultimii 34 de ani si s-a alaturat campaniei ”Somes Culoar Verde-Albastru” (SVA) de mai multi ani, deruland actiuni in cooperare cu alte ONG de profil, cum este in primul rand Asociatia miniMASS care deruleaza si programul Somes Delivery www.somesdelivery.ro dar si cu Asociația Societate Organizată Sustenabil (ASOS)   care deruleaza programul Somesul Nostru https://sustenabilorg.ro/somesul-nostru/ , promovand in comun cu acestea si cu alte organziatii si specialisti in domeniu si concepte precum Consiliul Apei si este parte din reteaua nationala ”Apele Unite ale Romaniei”.

CCN insista pentru extinderea, intr-o etapa viitoare, a actualului proiect ”Somes Culoar Verde-Albastru” aflat in curs de proiectare pentru portiunea Gilau-Apahida, la intregul Somes Mic, deci spre aval pana la Dej si spre amonte pana la izvoarele Somesului Cald si Somesului Rece si includerea tuturor afluentilor semnificativi, ca o coloanea vertebrala a Retrelei Ecologice si de Mobilitate Nemotorizata pe care ar trebui sa o reprezinte Somesul Mic si afluentii sai.

Amintim ca pentru portiunea Gilau-Apahida a fost contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida ca sa studieze in detaliu propunerile primite de la ONG-uri si sa elaboreze un masterplan si o strategie si un viitor Plan Urbanistic Zonal. Desi cativa ani parea ca demersul sa se indrepte intr-o directie buna, din pacate pare blocat in faza de avizare si in acest fel diverse planuri urbanistice zonale pentru alte proiecte punctuale si planurile urbanistice generale ale unor comune se aproba fara a tine cont de nevoia asigurarii unei continuitati ecologice si pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a compromis deja partial rezultatul final, cum vedem deja pe malul stang pe sectiunea dintre Podul Napoca si Podul Elisabeta sau zona Parcul Armatura si Parcul Feroviarilor si se contureaza zona Rivus / Carbochim si in zona Floresti-Gilau si zona Apahida...

Tura din 15 noiembrie are indicativul SVA26 - TP01 si face parte din seria de actiuni de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui, parte din campania Somes Verde Albastru care continua si in 2026 cu ture velo si pedestre, acesta fiind a treia tura din acest an, dupa altele doua care au fost biciclistice si derulate una aval si una amonte de Cluj-Napoca si dupa cele 14 ture ghidate din campania IVMC26 care multe au vizat si portiuni din SOmesul Mic si afluenti ai acestuia.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe blogul CCN

si pe pagina de Facebook a evenimentului:

Cluj-Napoca, 10 noiembrie 2026

Contact: office@ccn.ro

Radu Mititean

director executiv CCN

0744576836

Roxana Cleja

vicepresedinte CCN

0744292961

Ziua de 8 noiembrie este marcata ca "Ziua Mondiala a Urbanismului" ( World Urbanism Day) sau ca "Ziua Mondiala a Planificarii Urbane" (World Town Planning Day). Initiativa a fost lansata in 1949 de profesorul Carlos Maria della Paolera de la Universitatea din Buenos Aires, absolvent al Institutului de Urbanism din Paris, si s-a raspandit rapid, fiind la ora actuala sarbatorita in peste 30 de tari de pe patru continente, in 2026 fiind a 77-a editie.

Scopul Zilei Mondiale a Urbanismului este sa scoata in evidenta relevanta urbanismului pentru imbunatatirea calitatii vietii in orase, pentru a obtine comunitati urbane mai sustenabile, reziliente si incluzive, reflectand una din definitiile cele mai raspandite ale obiectului urbanismului - "studiul interactiunii oamenilor cu mediu urban".

In sens larg, urbanismul se refera la cum se organizeaza din punct de vedere spatial oamenii care traiesc nu doar in orase, ci in asezarile de orice fel. In acest sens si in Romania de exemplu se fac "planuri de urbanism general" (PUG) pentru fiecare localitate, inclusiv cele rurale, si se fac planuri urbanistice zonale si de detaliu pentru zone sau cladiri din orice tip de localitati.

Urbanismul este in evolutie, iar de la clasicul concept de simpla planificare a dezvoltarii urbane s-a ajuns la diversificari si specializari, incluzand concepte precum urbanism tactic, urbanism peisagistic ce pune accentul pe includerea naturii in oras, "Noul Urbanism" etc. Granita dintre urbanism si amenajarea teritoriului nu este una rigida iar mobilitatea urbana tinde sa devine o specializare in urbanism, nu in domeniul ingineriei transporturilor, ca rod al constatarii exprimate ironic in moduri precum "nu lasa inginerii de transporturi sa iti proiecteze o strada, ca va iesi o sosea".

Cu ocazia acestei zile, ca la fiecare editie, are loc si o conferinta mondiala virtuala, sub egida Retelei Globale a Urbanistilor ("Global Planners Network - GPN) si s-a adoptat si o declaratie in acest sens. Mai multe detalii la:

Tema Zilei Mondiale a Urbanismului din 2026 este " Great communities are built on planning” subliniind importanta urbanismului si planificarii strategice in general. S-a devedit ca merge cel mai bine cand se face cu implicarea comunitatii, profitand de informatiile existente local, de experientele traite, competentele profesionale si ambitia impartasita. Planificarea urbana genereaza spatii mai incluzive, reziliente, sanatoase si sustenabile.

Sunt vremuri cu provocari crescande, de la accesibilitatea locuintelor la schimbari climatice, inegalitati cu privire la starea de sanatate si transformari urbanistice rapide. Urbanismul ajuta comunitatile sa parcurga cu bine era acestor multiple schimbari si sa isi faureasca un viitor mai bun. Tot urbanismul este chemat sa asigure conectarea orasenilor cu natura si a o integra astfel incat sa o avem ca aliata contra poluarii, inundatiilor sau efectului de insula de caldura urbana.

Pe plan mondial, ca entitate oficiala, Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile inclusiv prin promovarea urbanismului si coordonarea conceptului de "Noua Agenda Urbana". Aceasta vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 (prin Rezolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar " orase si comunitati durabile".

Deja in 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050. Perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alte doua miliarde in urmatoarele trei decenii, daca urbanismul va ramane un simplu deziderat in multe tari slab sau mediu dezvoltate, insa si in tarile dezvoltate, problemele de mediu si de mobilitate pot fi rezolvate sau atentuate prin masuri urbanistice pe termen lung, nu prin masuri pur tehnice, cum se constata unele tendinte.

Nici Romania nu este straina de subdezvoltarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii, inclusiv din cauza deficitului de aplicare a principiilor si instrumentelor de urbanism. Un bun exemplu poate fi chiar cazul municipiului Cluj-Napoca si al localitatilor invecinate, unde intalnim cartiere de baraci cum este ”Pata Rat / Dallas”, fenomenul ”blocuri intre case”, "umflarea" indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare sau cartiere de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie reala de peste 70.000 locuitori sau chiar 100.000 dupa alte surse, care sunt o dovada a ignorarii de catre autoritati a urbanismului ca stiinta si instrument de gestiune a localitatilor.

La nivel institutional in Romania, pe teme de urbanism, avem Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR) https://www.apur.ro/ si alte asociatii, ca entitati neguvernamentale, si Registrul Urbanistilor din Romania ( RUR ) ca structura oficiala specializata, precum si autoritatea publica centrala in domeniu, care este acum Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei - MDLPA https://www.mdlpa.ro/pages/urbanism iar cadrul legal actual in Romania este reprezentat in principal de noul CATUC ("CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR" ) care este Legea 169/2026.

Avem insa adoptata "STRATEGIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ INTEGRATĂ PENTRU ORAȘE REZILIENTE, VERZI, INCLUZIVE ȘI COMPETITIVE 2022-2035 (POLITICA URBANĂ A ROMÂNIEI):

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 7 noiembrie 2026, a 200-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC200), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa trei ore si va viza zona centrala si pericentrala / zona garii si vestul cartierului Dambul Rotund. Traseul concret este: P-ta Unirii - str. Regele Ferdinand - str.Horea - p-t Garii - podul Locomotivei - str.Giordano Bruno - str. Sanatoriului - str. Dambul Rotund - str. Al.Odobescu - str. Cucului - str. Viile Dambul Rotund - al.Coralului - str.Viile Dambul Rotund str. Spicului - str.Giordano Bruno - str.Munteniei - str. C.Coposu - str. Belgrad - str. Partizanilor - str.Olteniei - str. C.Coposu - str. Fagarasului - str. Partizanilor - str.Banul Udrea - str. Transilvaniei - str. Bumbesti - str.Partizanilor - str.Pintenului - str. Vladeasa - str.Spinoasa - str. Partizanilor - str. I.Slavici - str. Transilvaniei - str.Porumbului - str. C.Coposu - str. Bumbesti - str. Sitarilor - str. Vulpii - - str. Busuiocului - Vladeasa - str.Sitarilor - str. Gh.Sion - str. Busuiocului - str. Partizanilor - str. Livezeni - str. C.Coposu - str. Sibiului - str. Partizanilor - str.Salajului - str.C.Coposu - str. Stanescu Popa - str. Lombului - str. C.Coposu - str. Strungarilor - str. P.Craiului - str.Metalului - str.C.Coposu - str. Soarelui - str.P.Craiului - strr. Poienarilor - str.C.Coposu - str. Atelierului - str. S.Muresan - str. Timisoarei - str.C.Coposu - str. Trandafirilor - str. S.Muresan - - str.Giordano Bruno - podul Locomotivei - str. I.L.Caragiale - str. Campeni - str.Horea - str. Ferdinand - p-ta Unirii.

Traseul va avea o lungime de circa 17 km, iar, diferenta totala de nivel de circa 350 m. Va fi deci un traseu mediu astfel ca e recomandat bicicletelor cu mai multe viteze si celor care sunt obisnuiti si sa urce pe strazi cu diferente de nivel semnificative, nu doar sa pedaleze pe teren plat.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de peste 17 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, chiar daca ritmul este unul lent, de promenada. Diferenta de nivel este la aceasta editie una care nu este chiar mica. Astfel ca va fi o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 200 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier. In plus nu exista conexiuni velo intre multe cartiere si zona centrala sau cartierelor vecine intre ele.

In mod special, participantii isi exprima nemultumirea fata de blocarea repetata, pe perioade semnificative, a unor piste importante. De exemplu pista de biciclete pistelor de pe malul Somesului Mic in zona Podului Garbaldi de catre santierul de reconstruire a acestuia si a strazilor aferente, unde de saptamani intregi a blocata fosta pista pe str. Uzinei Electrice dar si accesul spre pista care continua pe malurile Somesului in amonte atat pe malul stang cat si drept desi se puteau mentine sau trasa accese provizorii.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului

la adresa https://www.facebook.com/events/3926474567495104/

precum si pe www.ccn.ro care redirecteaza la blogul CCN

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat ultima zi a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Oraselor” si este finalul Lunii Urbane ("Urban October") cum e prezentata seria de evenimente concentrate in a zecea luna a anului si dedicate problematicii habitatului urban.

Scopul Zilei Mondiale a Oraselor este de a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil. Aceasta zi vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 ( prin Razolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar " orase si comunitati durabile".

Tema Zilei Mondiale a Oraselor pentru 2026 este "Regenerarea oraselor - locuinte adecvate pentru toti" ("Regenerating the City: Adequate Housing for All ") si se facalizeaza pe regenerarea urbana ca un catalizator al dezideratului de a avea orase mai incluzive si reziliente din punct de vedere climatic prin reconversia zonelor de locuire informala sau a celor ca calitate redusa a locuirii in zone regenerate care sa asigure un habitat calitativ.

Se sublineaza nevoia unei abordari participative, cu implicarea ampla a comunitatii, si insotita de garantii care sa evite riscul ca regenerarea urbana sa devina instrument de gentrificare, de prevenire a relocarilor fortate fizic sau prin parghii economice si ca ea sa le beneficieze si celor care locuiesc acum in zonele respective.

Sunt provocari cu care se confrunta foarte multe orase din lume si multe se conditioneaza reciproc - probleme de mobilitate si conectivitate, de asigurare a utilitatilor, de calitate sau de accesibilitate financiara a locuintelor sau a utilitatilor pentru acestea, de poluare, deficit de spatii verzi, de servicii publice, de imbatrinire a populatiei si / sau a cladirilor si infrastructurii, de subutilizare a unor zone urbane sau utilizari incompatibile cu specificul urban si densitati exagerate de locuitori in alte areale.

Inca din 2022 populatia globala umana a depasit pragul 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050 si 60% deja in 2030, dar peste jumatate vor fi sub 18 ani.

Dar la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane iar statisticile arata ca 3,4 miliarde de persoane nu au acces cert la locuinte adecvate sau servicii publice de baza.

Nici perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci se preconizeaza ca daca se continua tendintele actuale, alte doua miliarde de oameni vor locui in favele in urmatoarele trei decenii, deci calitatea vietii urbane nu pare a avea o tendinta de crestere la nivel global, ci dimpotriva, se continua tendinta de degradare care a fost constatata incepand din 1980, in ciuda evolutiilor tehnologice si dezvoltarii economice la nivel global, ce teoretic promiteau o viata mai buna si indicau ca orasele ar fi motoare de dezvoltare si imbunatatire a vietii.

Ziua Mondiala a Oraselor a fost marcata pentru prima oara in 2014, fiind proclamata prin pct.16 din Rezolutia A/RES/68/239 a Adunarii Generale ONU din 27.12.2013 si a fost conceputa ca un mijloc de implementare a rezultatelor conturate in cadrul Conferintei ONU privind asezarile umane (Habitat II) care a avut loc la Istambul in iunie 1996 si a Rezolutiei Consiliului Economic si Social 2013/22 din 24.07.2013 privind asezarile umane, precum si a documentului "Viitorul pe care ni-l dorim" adoptat la Conferinta ONU privind Dezvoltarea Durabila tinuta la Rio de Janeiro in 2012 (Rio 20+) si a Rezolutiilor Adunarii Generale ONU nr. 64/207 din 2009, 65/165 din 2010, 66/207 din 2011 si 67/216 din 2012, care au pregatit terenul pentru conferinta Habitat III (care s-a desfasurat la Quito in 2016).

Ziua Mondiala a Oraselor are in vedere in 2026 si prevederile din Rezolutia Adunarii Generale ONU din 22.09.2024 privind Pactul pentru Viitor ( "Pact for the Future") unde la actiunea nr.6 ( pct. 25 lit.c) se fac referiri le nevoia dezvoltarii durabile a oraselor ("support developing countries to plan and implement just, safe, healthy, accessible, resilient and sustainable cities") si de "Declaratia privind generatiile viitoare", toate adoptate in cadrul "Summit-ului Viitorului" care a avut loc la New York in 22-23 septembrie 2024.

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban” , ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana.

UN-HABITAT patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 (prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istanbul). UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani. O sesiune mai recenta a Adunarii Generale a UN-HABITAT a fost in 29-30 mai 2025 la Nairobi, ocazie cu care s-a adoptat si Planul Stategic al UN-HABITAT pentru perioada 2026-2029).

UN-HABITAT a avut si un rol important in alte conferinte mondiale, cum ar fi A Patra Conferinta Internationala privind Finantarea Dezvoltarii (FfD4) care a avut loc in 30 iunie - 3 iulie 2025 in Spania, la Sevilia si unde s-a adoptat "Angajamentul de la Sevilia" cum a fost denumita aceasta Rezolutie a acestei sesiuni speciale a Adunarii Generale ONU A/RES/79/323

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

In 27 octombrie 2026, Romania serbeaza, pentru a patra oara in mod oficial, Ziua Sustenabilitatii, in urma declararii acesteia ca sarbatoare legala, prin Legea 157/2023. O alegere usor bizara, in conditiile in care pe plan international, aceasta zi este marcata in ultima zi de miercuri a lunii octombrie, deci in 2026 pe plan mondial este 28 octombrie.

Oricum, Romania o serbeaza mai mult teoretic, pentru ca in practica se contureaza trecerea ei mai degraba neobservata, asa cum si esenta si mesajul ei sunt inca insuficient receptate in societate, fiind si neinteleasa, ceea ce e de fapt mai greu de schimbat rapid si deci un motiv mai mare de ingrijorare.

Conceptul de sustenabilitate este strans legat de cel de "dezvoltare sustenabila" sau "durabila", care dateaza de multe decenii, avand germenii la Conferinta ONU din 1972 de la Stockholm, cand protectia mediului a fost acceptata ca o prioritate globala ce trebuie conciliata cu dezvoltarea.

Sustenabilitatea a inceput sa fie luata mai in serios dupa Raportul Brundtland ("Viitorul nostru comun") din 1987 si consacrata la Conferinta ONU din 1992 privind Mediu si Dezvoltarea, cunoscuta ca si "Conferinta de la Rio", cand s-au adoptat si "Agenda 21" si alte documente strategice de importanta mondiala.

In 2015, Adunarea Generala ONU a adoptat "Agenda 2030" definind 17 ODD ( "obiective de dezvoltare durabila") iar in 2017 UE a adoptat un document strategic de aplicare la nivelul UE a Agendei 2030.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita sambata 17 octombrie 2026, cu plecare la ora 9:00 din piata Unirii (din centrul mun.Cluj-Napoca), la o tura biciclistica ghidata gratuita, cu caracter turistic (MTB touring) dar si de documentare si prezentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe partea nord-vestica a Zonei Metropolitane Cluj, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean, vizand axa viitoarei autostrazi de la Nadaselu la Mihaiesti, prin bazinul vaii Nadasului, in directia Salajului, cu retur pe valea Chintaului.

Vom pedala in total circa 65 de km, dintre care circa jumatate pe asfalt si jumatate pe drumuri de pamant sau pietruite, cu un total de circa 600 metri diferenta de nivel in urcus si, cum se merge pe drumuri, fara poteci sau portiuni bolovanoase, nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta. Totusi pot fi scurte portiuni mai abrupte sau mai denivelate si avand in vedere si urcursul total, este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie si un nivel rezonabil de experienta de deplasare pe drumuri nemodernizate. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor portiuni din teritoriul administrativ al comunelor Baciu, Garbau, Sanpaul si Chinteni si mun.Cluj-Napoca, trecand prin sate, pe pajisti, prin paduri si printre terenuri agricole in zona Dealurilor Clujului, prin apropierea unor situri Natura 2000 si ajungand pe culmi cu frumoase privelisti dar avand de a face pe multi kilometri cu santierul autostrazii A3 de la Nadaselu pana nu departe de limita cu judetul Salaj.

Traseul merge in prima parte din centrul mun.Cluj-Napoca spre nord pana in zona Garii si apoi spre est pe malul drept la Nadasului, evitand soseaua principala, pana in satul Suceagu, urcand prin acesta si continuand pana pe culmea dintre vaile Nadasului si Capusului, pe Calea Suceagului, coborand apoi paralel cu autostrada si trecand pe sub ea pentru a cobori in satul Vistea. Din Nadaselu vom urma culoarul autostrazii in constructie pana la Mihaesti.

La revenirea spre Cluj reintram de la Mihaiesti pe drum de caruta, pe valea Salistei, trecem prin Salistea Veche si urcam pana la primele case din satul Vechea, de unde coborim spre vl.Chitaului dar unde evitam pe cat posibil drumul principal (DJ 109A) pe strazi paralele cu acesta, iesind in final pe str.Oasului si continuand pe la Parcul Feroviarilor, ajungand spre seara inapoi in Piata Unirii.

Tura cuprinde nu doar verificarea accesibilitatii velo si pietonale, identificarea variantelor optime actuale si prezentarea drumurilor vizate si zonelor respective ca potential cicloturistic si de drumetie, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara partial pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Sunt necesare abilitati cel putin medii de pedalat pe teren variat si se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, dar se poate si cu biciclete de tip trekking sau gravel cu raport de transmisie adecvat pentru urcusuri mai abrupte. Sunt portiuni de urcus cu pante mai mari si e nevoie de o conditie fizica cel putin medie spre buna, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, apa cel putin 2 litri / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati (cel mult 2-3 km pana la zone cu case) si se desfasoara aproape integral pe drumuri accesibile cu mijloace auto, nu in zone izolate sau montane sau dificil de parcurs sau ce pun probleme serioase din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Actiunea din 17 octombrie este organizata de de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN), in calitate de club de sport in natura si cicloturism si promovarea utilizarii bicicletei si de asociatie ecologista, care militeaza de peste trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos si astfel pentru o dezvoltare sustenabila a societatii.

Ca ONG de mediu și membru al Rețelei pentru Natura Urbană (RNU) www.rnu.ro , CCN este structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), lansat in parteneriat cu Asociatia Societate Organizata Sustenabil (ASOS) si grupul civic Alergatori Începatori Cluj, ca ONG-uri respectiv grup civic informal, plus specialisti in ecologie si urbanism și isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi.

După multe demersuri ale ONG inițiatoare, conceptul de IVMC a fost acceptat în primavara anului 2025 ca idee ai obiect de studiu si de catre autoritati si s-a infiintat un grup de lucru mixt, sub egida ADI ZMC Cluj (descrisa la clujmet.ro ) si s-a contractat cu o firma de specialitate elaborarea unei strategii de realizare a unei prime etape de IVMC, redactata, după ample consultari cu factorii interesati si predata autoritatilor in decembrie 2025, de atunci asteptandu-se ca acestea sa o supuna consultarii publice si apoi adoptarii oficiale.

Tura din 17 octombrie face parte din editia 2026 a campaniei "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, campanie care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea și compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Tura aceasta (avand identificatorul IVMC26 - TV07) a fost precedata in cadrul campaniei IVMC26 de alte ture ghidate pe jos si biciclistice, cu frecventa lunara, incepand luna mai . Aceste ture din 2026 continuă cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct, pentru a se acoperi treptat toata Zona Metropolitana Cluj.

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro

Detalii despre inițiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar și pe pagina de Facebook a evenimentului:

și pe blogul CCN la https://ccncluj.blogspot.com

Cluj-Napoca, 11 octombrie 2026

Contact: office@ccn.ro

Radu Mititean

director executiv CCN

0744576836

Roxana Cleja

vicepresedinte CCN

0744292961

A 41-a Conferinta Generala UNESCO, in noiembrie 2021, a proclamat 6 octombrie ca Zi Internationala a Geodiversitatii, prin rezolutia nr 41C/24. Scopul este marirea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile multiple pe care le aduce diversitatea geomorfologica si geologica a Pamantului, ca o componenta a imensei varietati pe care ne-o ofera natura si mediul in general si care este esentiala alaturi de diversitatea biologica.

Ideea a fost lansata in mai 2020, cand peste 600 de participanti din peste 60 de tari au participat online la Conferinta Virtuala Oxford privind Patrimoniul Geologic si au convenit ca amenintarile generate de activitatile umane la adresa geodiversitatii impun luarea de masuri la nivel international in domeniul cercetarii si constientizarii publice a valorii si nevoii protectiei geodiversitatii.

Elemente de geodiversitate sunt mineralele, rocile, fosilele, solurile, sedimentele, formele de relief de toate felurile - munti, campii, dealuri, depresiuni, chei, stanci, pesteri, creste, caldari, brane si valcele, arcade, grohotisuri, podisuri, defilee si topografia in general, dar si elementele hidrgrafice precum apele curgatoare si statatoare, ape subterane, golfuri si fiorduri, insule si peninsule, faleze si plaje, cascade si cataracte procesele care creeaza si modifica aceste elemente si caracteristici.

Geodiversitatii in datoram in mare parte peisajul, dar si disponibilitatea solului si apei, materialelor de constructii, resurse pentru generarea de energie, navigatie, siguranta, refugiu in fata inundatiilor si altor catastrofe naturale, cadrul pentru turism si sport in natura si suportul pentru lumea vie, pentru ca geodiversitatea este si o premisa a biodiversitatii si un modulator al climei.

Multa vreme geodiversitatea a fost admirata si venerata si elementele ei erau determinante pentru alegerea locului de ridicare a unei asezari umane sau a unei fortificatii, a unui templu, iar mai recent a unui loc de recreere, dar in ultimele secole a inceput sa fie neglijata si abuzata, de la imense cariere de suprafata la modificarea brutala a reliefului si peisajului in scopul construirii de noi cai de comunicatie, mari baraje, canale, insule artificiale, nivelari, corectii ale albiilor raurilor sau a liniei tarmului, taierea meandrelor si impiedicarea curgerii libere a apelor.

Un pas spre o protectie sporita a unor elemente si zone cu valoare ridicata de geodiversitate o constituie declararea de geoparcuri. Avem in Romania deja Geoparcul Internațional UNESCO ”Tara Hategului” https://www.hateggeoparc.ro/ si Geoparcul International UNESCO ”Tinutul Buzaului” https://tinutulbuzaului.org/ si unele aspirante la un asemenea statut - ”Oltenia de sub munte”, ”Carpaterra” si ”Dobrogea Chimerica”, exista un Forumul National al Geoparcurilor UNESCO din Romania si o Retea a Geoparcurilor din Romania, dar statutul juridic si nivelul de protectie a geoparcurilor in Romania este incert, neexistand legislatie specifica, ne mai fiind considerate geoparcurile ca fiind arii natuale protejate si existand norme de protectie doar cu privire la unele aspecte ale geodiversitatii. La nivel mondial exista o retea internationala patronata de UNESCO din care fac parte peste 100 de geoparcuri.

Tema focala din 2026 a Zilei Internationale a Geodiversitatii (IGD) este "Geodiversity On Our Doorstep” - Geodiversitatea la usa noastra. Tema este o sansa de a explora geodiversitatea care se afla chiar dincolo de pragul casei noastre si ii invita pe oameni sa cunoasca si recunoasca geodiversitatea din zona unde s-au nascut, au crescut sau isi traiesc viata de zi cu zi. Pentru ca sunt multe valori de geodiversitate, nu doar anumite obiective spectaculoase si celebre ce atrag turisti veniti de la mari distante. Trebuie sa ne obisnuim sa ne bucuram si sa pretuim geodiversitatea peste tot, asa cum nu vizitam doar cele cateva cele mai celebre muzee de arta sau istorie din lume sau ca beletristica nu citim doar top 10 bestseller-uri ...

Detalii despre Ziua Mondiala a Geodiversitatii si la

si https://www.geodiversityday.org/

Un filmulet scurt:

* * *