Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
Web: www.ccn.ro   CIF: 5800675
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
=================================

Joi, 22 septembrie 2022, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni, dedicata special Saptamanii Europene a Mobilitatii (SEM) si Zilei Europene Fara Masini (ZEFM). Este delatfel a 150-a editie din seria lunara inceputa in septembrie 2007 (intrerupta in perioada pandemiei si reluata acum) care este in continuarea seriei anuale incepute de CCN in 1998.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 17:45. Startul efectiv al marsului va fi la ora 18:00, urmand sa dureze circa o ora.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Cl.Dorobantilor - str. Petofi Sandor - bd.21 Decembrie 1989 – p-ta Unirii - str. R.Ferdinand - str.G.Baritiu - Parcul Central S. Barnutiu - str. G.Cosbuc - str. Cardinal Iuliu Hossu - str.E.Isac - str.Memorandumului - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Este o ocazie mai speciala pentru ca aceasta editie a marsului este dedicata Saptamanii Europene a Mobilitatii 2022, care se desfasoara in 16-22 septembrie, culminand in 22 septembrie cu Ziua Europeana Fara Masini, si este si aniversarea a 15 ani de marsuri lunare ale biciclistilor clujeni, o aniversare trista, pentru ca era de dorit sa nu mai fie nevoie de ele, sa o fi luat deja autoritatile locale in directia buna si publicul sa nu mai simta nevoia de proteste...

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Un exemplu recent este refacerea mai vechilor piste de biciclete de pe bd.Eroilor si de pe malul drept al Somesului in zona Parcului Sportiv Iuliu Hatieganu, unde autoritatile se rezuma la a innoi suprafata de rulaj, pastrand aceeasi latime insuficienta care a fost realizata initial cu multi ani in urma, si ratand astfel o buna ocazie de a corecta erorile trecutului, desi in aceste doua cazuri exista spatiu suficient pentru latirea acelor piste si nu se puteu prevala de pretextul ca nu vor sa deranjeze autoturismele sau alte categorii de participanti la trafic.

Actuala latime redusa a pistei de pe Bd.Eroilor nu a permis niciodata circulatia in siguranta a biciclistilro si trotinetistilor electrici in dublu sens, dar autoritatile din 2006 si pana recent au tolerat circulatia in dublu sens pentru ca nu au vrut sa ofere o alternativa rezonabila, fiind pe carosabil sens unic pe aceasta artera. Dupa 15 ani au transformat raul facut in unul si mai mare. Astfel, in loc sa semnalizeze pista ca avand sens unic dinspre P-ta A.Iancu spre p-ta Unirii, ca biciclistii si utilizatorii de trotinete electrice sa poata sa se deplaseze in acest sens pe Bd. Eroiloor pe pista, si pentru sensul opus sa circule pe carosabil, ca orice alt vehicul, in lipsa de infrastructura dedicata, au marcat in mod aberant pista in acelasi sens ca si carosabilul, ca sens unic dinspre P-ta Unirii spre P-ta Avram Iancu, astfel ca un biciclist care are de rezolvat ceva in zona de mijloc a Bd. Eroilor, nu e mai poate intoarce spre p-ta Unirii decat ca pieton, pe langa bicicleta, sau trebuie sa faca un mare ocol via p-ta A. Iancu ( prin fata Regionalei CFR si apoi a Prefecturii) si apoi pe Bd.21 Decembrie 1989, sau via str. I.C.Bratianu si str. Universitatii, ambele fiind artere aglomerate si cu numeroase semafoare. O aberatie similara au facut si pe Calea Dorobantilor si pe alte strazi.

Insa, lucrarile din ultimele saptamani erau o ocazie de a corecta problema macar pe bd. Eroilor, daca tot se refacea pista, pentru ca era spatiu suficient si tehnic era usor sa fie latita macar putin, nici macar nu ar fi fost obiectiv necesar sa se faca modificari si la mobilierul urban sau locurile de parcare, incat sa fie suficient de lata pentru circulatia in dublu sens, chiar daca sub latimea care ar fi fireasca ( in lipsa unui normativ de profil, pe care MInisterul Dezvoltarii amana de ani de zile sa il aprobe, permitand astfel implicit autoritatilor locale sa realizeze pretinse infrastructuri velo in bataie de joc fata de utilizatori ). Autoritatile insa au mentinut latimea insuficienta facuta acum 15 ani, inlocuind doar cu un strat nou asfaltul de pe pista, care nici macar nu era foarte degradat fata de situatia altor piste din oras.

La fel se rateaza ocazia de a lati pista de biciclete de pe malul drept al Somesului, de la Parcul Rozelor la Sala Sporturilor, unde dupa ce a fost complet spart si evacuat betonul grosier care forma fosta pista, se toarna unul nou, dar la aceeasi latime, mult prea redusa pentru a avea o pista in dublu sens adecvata pentru utilizarea deja masiva si in scopuri multiple a acelei piste - atat biciclisti si trotinetisti in tranzit grabit pentru a ajunge la serviciu sau la unitatea de invatamant etc. cat si persoane pedaland lent in scop de promenada / recreere, persoane care invata sa circule pe bicicleta, varstnici, copii etc. Deja de multi ani e in anumite intervale orare o mare aglomeratie pe acea pista, mult prea ingusta pentru circulatia in dublu sens, si in urmatorii ani numarul de utilizatori este evident ca va creste puternic, iar spatiu exista arhisuficient pentu latirea la cel putin 4 sau 4,5 metri cat ar fi buna practica la nivel international pentru o pista de biciclete principala, cu dublu sens, sau chiar mai mult avand in vedere si functia recreativa si de promenada si numarul tot mai mare de utilizatori. Insa autoritatile mentin actuala latime insuficienta...

Nemultumirea biciclistilor se mentine desigur si referitor la latimea insuficienta si absenta spatiilor laterale adecvate de siguranta pentru cvasitotalitatea pistelor de biciclete existente in Cluj-Napoca, precum si a majoritatii benzilor comune pentru biciclete si transportul public in comun ( care rareori au latimea minima de 4,5 metri necesara in aceste cazuri de compromis, care oricium nu pot fi o solutie pentru conexiunile principale cum este axa est-vest) dar si la amanarea la nesfarsit a interconectarii pistelor de biciclete existente, in mod efectiv, nu doar la nivel de promisiuni.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro

Evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

https://www.facebook.com/events/756567108784798

Cluj-Napoca, 20 septembrie 2022

RADU MITITEAN

director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

str. Septimiu Albini nr.133 ap.18

400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro

tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

========================================

5 IUNIE - ZIUA MONDIALA A MEDIULUI

OCAZIE DE REAMINTIRE A PRIORITATILOR SI CONSTIENTIZARE A AMENINTARILOR LEGATE DE OCROTIREA NATURII

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) in calitate de asociatie ecologista si membru al Coalitiei pentru Mediu (CMR) a ONG-urilor de mediu din Romania reaminteste cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului autoritatilor publice centrale si publicului ca protectia mediului este esentiala pentru a avea un viitor acceptabil si ca pe termen lung tot ceea ce este bun pentru mediu este de fapt bun si pentru economie si societate si pentru specia umana in general.

Omul nu poate trai fara natura, si mediul este un tot unitar, afectarea lui negativa intr-un anumit moment sau loc producand efecte si in viitor si in alte zone, uneori la scara nationala, continentala sau globala, iar protectia nu trebuie sa vizeze doar anumite specii de plante si animale sau componente abiotice a lumii inconjuratoare, cu neglijarea sau sacrificarea altora, pentru ca in final toate se interconditioneaza...

Totusi, din motive practice, se pot distinge cateva prioritati pe care cei in functii de decizie ar trebui sa le aiba in vedere in perioada urmatoare. Organizatiile din Coalitia pentru Mediu le-au formulat sintetic cu mai multi ani in urma, dar sunt in continuare la fel de valabile si actuale si acum:

1. Protejarea padurilor prin combaterea taierilor ilegale, promovarea impaduririlor si a managementului forestier sustenabil, protejarea biodiversitatii padurilor.

2. Protejarea apelor de suprafata fata de poluarea cu ape netratate in lipsa instalatiilor de epurare, a cursurilor de apa naturale fata de amenajarile pentru producerea energiei electrice, fata de indiguiri de orice natura, iar impreuna cu cele subterane, fata de exploatarea cantitativa excesiva.

3. Interzicerea activitatilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice, pentru a preveni compromiterea iremediabila a rezervelor subterane de apa din zonele respective;

4. Protejarea spatiilor verzi, respectarea cerintelor privind suprafata minima pe cap de locuitor in orase, eliminarea constructiilor de pe spatiile verzi si interzicerea construirii altor obiective;

5. Introducerea serviciilor de salubritate si a colectarii selective la nivel national, respectarea normelor europene in privinta managementului deseurilor, taxarea diferentiata a deseurilor colectate selectiv fata de cele amestecate, descurajarea eliminarii deseurilor prin depozitare sau incinerare, stimularea eco-design-ului in vederea prevenirii si reducerii aparitiei deseurilor.

6. Reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare, si modernizarea infrastructurii de transport urban astfel incat sa se tina cont de pietoni, biciclisti, utilizatori ai transportului public in comun, precum si de persoane cu dificultati de deplasare, precum parintii cu copii mici sau persoanele cu dizabilitati locomotorii.

7. Respectarea normelor europene cu privire la calitatea aerului, monitorizarea sustinuta si realizarea unui plan de masuri concrete si specifice pentru a reduce efectiv poluarea cu noxe si praf la nivel urban

8. Promovarea echilibrata a energiilor din surse regenerabile, altele decat microhidrocentralele si decat parcurile eoliene situate in arii naturale protejate sau zone foarte valoroase peisagistic, concomitent cu masuri de eficienta energetica pe intreg lantul de la productie, pana la consumul final, precum si reducerea dependentei de surse de energie poluante sau periculoase, precum combustibili fosili sau nucleari.

9. Promovarea educatiei pentru mediu, atat prin realizarea unor manuale atractive, cat si prin dezvoltarea unor programe care sa sustina implicarea elevilor in mod activ.

10. Reformarea Administatiei Fondului pentru Mediu astfel incat sa prioritizeze programele de protectia mediului (nu programul "Rabla", nu regularizari de cursuri de apa), iar politica de resurse umane sa promoveze specialisti in mediu la conducerea institutiei.

11. Consultarea reala a cetatenilor in procesul decizional, cu respectarea Legii 52/2003 si a Legii 544/2001 si a bunelor practici pe plan international, in spiritul Conventiei de la Aarhus si Conventiei de la Espoo.

CCN deplange faptul ca in continuare se deturneaza si abuzeaza conceptul de mediu si de protectia mediului, punand accent ridicat pe componenta antropica si transformata antropic, pe cand in realitate accentul ar trebui sa fie pe conservarea naturii si reducerea impactului uman asupra mediului NATURAL.

Ziua Mondiala a Mediului se marcheaza la nivel international sub egida Organizatiei Natiunilor Unite. A fost instituita inca din 1972, in urma Conferintei de la Stockholm privind Mediul Uman care a avut loc in iunie 1972 si care a stat la baza a doua importante rezolutii ale Adunarii Generale ONU, adoptate la 15 decembrie 1972: A/RES/2994 (XXVII) care a proclamat ziua de 5 iunie ca Ziua Mondiala a Mediului si A/RES/3000 (XXVII) care a infiintat Programul Natiunilor Unite pentru Mediu ( United Nations Environment Programme - UNEP), care este agentia ONU specializata pe probleme de mediu. Are in fiecare an o tema focala la nivel global. Pentru 2022, tema este ONLY ONE EARTH. Detalii suplimentare privind Ziua Mondiala a Mediului se pot citi si la: https://www.worldenvironmentday.global/ si ghidul "Un Singur Pamant" dedicat traiului sustenabil si in armonie cu natura, se poate descarca la https://wedocs.unep.org/bitstream/handle/20.500.11822/40017/WED2022.pdf?sequence=3&isAllowed=y

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de 30 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Cluj-Napoca, 4 iunie 2022

Radu Mititean

director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

str. Septimiu Albini nr.133 ap.18

400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro

tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

3 IUNIE - ZIUA MONDIALA SI NATIONALA A BICICLETEI

3 iunie a fost proclamata de ONU in 2018 ca fiind Ziua Mondiala a Bicicletei si a fost in anii trecuti marcata in numeroase tari si la nivelul unor organizatii internationale. In Romania, din pacate, doar organizatiile de biciclisti par sa fi programat activitati specifice, astfel ca aceasta zi internationala de constientizare sau actiune ramane inca prea putin vizibila public in Romania in ciuda implicarii mediatice ocazionale a unor demnitari, cum a fost in 2021, tot la initiativa unor organizatii care promoveaza utilizarea bicicletei.

Prin rezolutia 272/72 din 12 aprilie 2018 a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, 193 de state membre au adoptat acum trei ani prin consens aceasta decizie istorica de a institui o Zi Mondiala a Bicicletei, ce constituie o recunoastere la nivel international a multiplelor avantaje pe care le aduce o mai mare utilizare a bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare in scop utilitar si recreativ, fiind folosita de peste un miliard de oameni. http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/72/272

In acea rezolutie a celei de-a 82-a sedinte plenare a celei de-a 72-a sesiuni ordinare a Adunarii Generale ONU s-a subliniat ca ca bicicleta poate aduce o importanta contributie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD) din cadrul Agendei 2030, care constituie Strategia de dezvoltare durabila la nivel mondial pentru urmatorul deceniu adoptata de ONU si pe care majoritatea statelor membre au transpus-o in legislatia si documentele programatice proprii la nivel national.

ONU mai aminteste ca bicicleta dovedeste de doua secole o unicitate in materie de longevitate si versatilitate, ca este un mijloc de transport pe cat de simplu si accesibile, pe atat de fiabile, curat si cu impact redus de mediu, cu efecte pozitive in domeniul ecologic si al sanatatii publice, iar sinergia dintre biciclist si vehiculul sau are efecte pozitive indirecte asupra creativitatii, constientizarii problemelor comunitare si de mediu si implicarii sociale, precum si pe linie de transporturi, educatie, sanatate si sport, de promovare a unui mod mai sustenabil de productie si consum, asupra schimbarilor climatice si coerentei sociale. Mai considera si ca bicicleta poate juca un rol important pentru transpunerea in practica a prevederilor Noii Agende Urbane adoptata la Conferinta ONU Habitat III de la Quito din octombrie 2016 (Rezolutia 256/71).

Aceste constatari si recomandari oficiale ale ONU confirma oportunitatea diverselor initiative ale organizatiilor de biciclisti, cum ar fi cele pe linie de legislatie (ca de exemplu http://ccncluj.blogspot.com/2017/08/proiectul-de-norme-privind-traseele.html si http://ccncluj.blogspot.com/2016/12/legea-bicicletei-sprijin-public-tot-mai.html ) si intaresc luarile de pozitie ale organizatiilor de biciclisti, cum este de exemplu si documentul de pozitie "Avantajele utilizarii bicicletei" redactat si difuzat de CCN in urma cu peste 15 ani, care este insa perfect actual, fiind redat in ANEXA.

Adoptarea acestei rezolutii a ONU este rezultatul si a unor ani de eforturi din partea Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si Aliantei Biciclistice Mondiale (WCA), organizatii internationale din care fac parte si CCN si alte organizatii de biciclisti din Romania prin intermediul Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), egida sub care isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului cat si altor autoritati, pentru imbuntatirea cadrului legislativ, politicilor publice si standardelor tehnice, pentru elaborarea si implementarea de proiecte de infrastructura de buna calitate, de dezvoltarea activitatilor educative pentru mobilitate durabila incluzand utilizarea bicicletei.

Intre timp, la un an de la prima marcare a Zilei Mondiale a Bicicletei, Alianta Biciclistica Mondiala (WCA) a devenit organizatie cu personalitate juridica, iar sub egida ONU a fost adoptat la conferinta interguvernamentala de la Viena din mai 2021 un MasterPlan PanEuropean de promovare a bicicletei https://thepep.unece.org/sites/default/files/2021-05/MASTERPLAN_2021-05-16_BF_0.pdf .

Epidemia COVID19 a dus la o intensa promovare in statele dezvoltate a utilizarii bicicletei, marile metropole realizand chiar sute de kilometri de noi infrastructuri dedicate, pentru a convinge cat mai multi cetateni sa circule prin oras intr-un mod prietenos cu mediu si care sa asigur nu doar doza zilnica de exercitiu fizic, ci si distantarea fizica recomandata pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-CoV-2. Din pacate in Romania nu s-a intamplat mai nimic practic in ultiii doi ani, nici legislativ situatia nu s-a dezghetat, ci doar sunt sperante prin includerea in PNRR a unor fonduri pentru piste de biciclete si a adoptarii in Parlament a unei discutabile si nu neaparat utile legi pentru asa-zise "drumuri pentru ciclisti" care aduce doar progrese minore si multa confuzie, iar pe plan local nici un oras mare din Romania nu a facut vreun pas hotarat probiciclistic, ratand o oportunitate fantastica in perioada in care din cauza masurilor de preventie a fost mult mai putin intens traficul automobilistic si mult mai multi oameni si-ar fi putut depasi retincenta de a incepe sau reincepe sa circule cu bicicleta in oras.

CCN in parteneriat cu alte asociatii ale biciclistilor intentioneaza, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) sa prezinte public propunerea de ”Legea Bicicletei” la care lucram din 2016 si pentru a carei preluare si depunere la Parlament ca initiativa legsialtiva transpartinica s-a incercat in legislatura trecuta gasirea unui sprijin politic transpartinic insa desi el parea asigurat, asa cum se reflecta si in comunicatele noastre si ale parlamentarilor:

https://ccncluj.blogspot.com/2017/09/legea-bicicletei-initiativa-ong.html

http://www.cdep.ro/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=14021

si anexa:

http://www.cdep.ro/presa/Anexa%20Legea%20bicicletei.pdf

in final s-a constatat anul trecut ca fosta componenta a Parlamentului nu a fost pregatita sa isi asume promovarea proiectului, astfel ca vom incerca din nou cu actualii parlamentari, in alta abordare, daca se gaeste un numar suficient din suficient de multe partide din actualul spectru din Parlament.

In schimb, intr-un elan electoral nefericit, in toamna anului 2020, un grup de parlamentari au promovat si Parlamentul a adoptat Legea 277 / 2020 privind instituirea zilei de 3 iunie ca "Ziua națională a bicicletei" in conditiile in care ea era deja din 2018 Zi Mondiala a Bicicletei. Fara insa sa legifereze nimic concret pozitiv in favoarea bicicletei dincolo de acest gest pur simbolic ce nu aduce vreun folos practic nimanui.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de aproape trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii, detalii putand fi citite la http://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Ca o fericita coincidenta, data de 3 iunie, care este acum Zi Mondiala a Bicicletei si Zi Nationala a Bicicletei, este si ziua in care, in 1992, lua fiinta Clubul de Cicloturism "Napoca" , astfel ca vom avea o tripla aniversare.

Cluj-Napoca, 2 iunie 2022

av. Radu Mititean

director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN)

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

ANEXA:

Documentul de pozitie CCN / FBR privind avantajele utilizarii bicicletei:

==========================

DECLARATIE PUBLICA

PRIVIND AVANTAJELE UTILIZARII BICICLETEI

Noi, Federatia Biciclistilor din Romania (FBR), in concordanta cu vointa si avand sustinerea organizatiilor neguvernamentale membre ale federatiei, precum si a celor membre ale Coalitiei Nationale de Cicloturism si Promovare a Bicicletei in Romania - PRO VELO si a altor persoane fizice si juridice,

SUBLINIEM CA BICICLETA:

• Este un mijloc de transport modern, de viitor, tot mai utilizat in statele dezvoltate din UE si din alte zone ale lumii.

• Are un potential de utilizare in Romania foarte mare, dar inca foarte putine valorificat.

• Este benefica economiei, putand crea noi locuri de munca, dezvolta noi structuri de productie si servicii specifice, atrage investitii si clienti externi, promova tehnologii moderne si atrage dezvoltare economica durabila a unor zone sau sectoare.

• Este benefica social, din punct de vedere al integrarii si armoniei, atenuand perceptia discrepantelor si inegalitatii ( intre sofer si nesofer, posesor de vehiul foarte scump si foarte ieftin, intre cine conduce si cine e doar pasager etc.), facilitand mobilitatea si a celor dezavantajati, promovand un contact mai efectiv intre oameni, facilitand interactiunea si incluziunea sociala, dialogul si relatiile interumane intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu autoturisme.

• Este benefica cunoasterii de sine, precum si cunoasterii altor oameni si o mai buna cunoastere si intelegere a mediului antropic si natural inconjurator, asigurand posibilitatea unei perceptii mai directe si nemediate asupra celor din jur intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu mijloace de transport motorizate sau care prin viteza ridicata sau separarea de mediu si de semeni reduc contactul si perceptia.

• Este eficienta spatial, ocupand o suprafata redusa atat in deplasare cat si in stationare, reducand aglomeratia in trafic si suprafata necesara pentru caile de comunicatie si parcari.

• Este un mijloc de transport relativ ieftin, accesibil practic aproape oricui si ca achizitionare si ca intretinere, mai ales in comparatie cu un autoturism, iar costurile pentru realizarea si intretinerea infrastructurilor specifice sunt mult mai reduse decat pentru alte forme de transport, realizand deci si importante economii la bugetele publice.

• Se integreaza usor si bine cu alte forme de transport ( rutier, aerian, feroviar, naval) si favorizeaza transportul intermodal.

• Este un mijloc de transport ecologic, care nu emite noxe si nu produce zgomot, fiind totodata cel mai eficient energetic mod de deplasare terestru, avand in plus un ciclu de viata potential lung, necontinand componente toxice sau greu reciclabile si consumand relativ putine resurse la producere, intretinere si dezafectare.

• Este un mijloc de transport relativ comod, permitand prin tehnologiile moderne parcurgerea cu un efort fizic redus sau mediu a unor distante apreciabile in timp rezonabil, inclusiv in caz de relief neplat sau necesitatea de a transporta si bunuri sau alte persoane.

• Este un mijloc de transport suficient de rapid pentru diversele utilizari, fiind de exemplu in mediul urban in foarte multe cazuri in medie chiar semnificativ mai rapid decat autoturismele.

• Permite invatarea usoara a conducerii ei pentru aproape oricine, indiferent de varsta, nivel de instruire, capacitati fizice si alti factori.

• Este utilizabila legal si in siguranta de aproape oricine si in aproape orice situatii, inclusiv la varste foarte fragede sau inaintate sau in stari fiziologice sau de sanatate mai particulare sau in prezenta altor factori care ar impiedica legal sau practic conducerea unui vehicul de alt tip.

• Este un vehicul sanatos, intretinand conditia fizicã, combatand sedentarismul si contribuind la mentinerea starii de sanatate a utilizatorilor si la sanatatea publica in general, reducand semnificativ riscul de boli cardiovasculare si de obezitate, dar indirect si de cancer si alte afectiuni, si neprezentand totodata riscuri pentru sanatatea utilizatorilor si pentru terti daca este corect utilizata.

• Este un vehicul nepericulos pentru utilizator si pentru altii, daca este corect utilizata si respectata si de catre ceilalti, existand un potential redus de accidentare grava a altor persoane fata de cazul vehiculelor cu motor si existand un potential redus de accidentare a conducatorului si pasagerilor bicicletei daca infrastructurile si starea tehnica sunt adecvate si sunt respectate alte cerinte necesare.

• Este un vehicul foarte versatil, fiind un avanatajos mijloc de transport urban cotidian in scop utilitar, atat pentru deplasare proprie, cat si pentru transport de bunuri si persoane, inclusiv in scop profesional, dar si un mijloc de deplasare in scop recreativ, turistic, sportiv, de agrement etc. si un mijloc de agrement sau sport in sine.

• Permite mare economie de timp pentru ca in mediul urban este adesea cea mai rapida forma de transport, ci si pentru ca folosirea ei in scop utilitar este implicit si exercitiu fizic si poate completa sau suplini timpul (adesea putin sau lipsa) ce ar trebui special alocat sportului de catre omul modern. Spectrul larg de itinerarii posibile pentru o anumita deplasare in scop utilitar permite variatia si implicit experiente cu valenta turistica si de cunoastere fara timp alocat expres iar viteza mare de deplasare in comparatie cu turismul pedestru permite vizitarea mai multor obiective intr-un anumit interval temporal si o mare flexibilitate in planificare si derularea turelor, deci si eficienta.

• Este favorabila turismului, prin posibilitatea de a da facil si o conotatie turistica deplasarilor in scop utilitar (alegerea unor trasee mereu noi) in comperatie cu cazul deplasarii cu mijloace de transport rapide sau in comun sau pe rute de tranzit. De asemenea, o buna parte din utilizatorii bicicletei in scop utilitar devin in timp interesati si de cicloturism si viceversa. Cicloturismul permite vizitarea, cu costuri mai reduse si intr-un timp relativ scurt a multor obiective turistice naturale si culturale, intr-un mod mai apropiat de naturã si de oameni, mai prietenos fatã de culturã si mediul inconjurator si care nu submineaza durabilitatea turismului cum o fac formele motorizate, si necesitand investitii relativ reduse si aducand venituri ridicate, fiind astfel una din cele mai dezirabile forme de turism.

• Este favorabila sportului, deplasarea cu bicicleta fiind implicit si o forma de sport si activitate fizica, inclusiv in cazurile cand scopul folosirii este unul utilitar sau recreativ. De asemenea, ciclismul ca sport este atrarctiv pentru practicanti si pentru public, ramurile, probele si disciplinele fiind in rapida diversificare si dezvoltare si atragand tot mai multi participanti dar si spectatori. Ca sport practicat de regula "outdoor" si implicand de regula efort fizic de durata si multiple calitati fizice si psihice, ciclismul este mai benefic pentru practicanti decat multe alte tipuri de sport, cum sunt de exemplu cele cu efort "de varf" de scurta durata.

NOTA:

Prezentul document este elaborat de Radu Mititean / Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in octombrie 2002, agreat de organizatiile membre ale Coalitiei Nationale PRO VELO in cadrul Conferintei Nationale PRO VELO desfasurata la Cluj-Napoca in octombrie 2002, actualizat si insusit succesiv cu ocazia altor editii ale conferintelor PRO VELO si actualizat si insusit de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) in aprilie 2008.

==========================

- sfarsit -

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

str. Septimiu Albini nr.133 ap.18

400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro

tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992

====================================

COPIII SI BICICLETA - GANDURI TRISTE DE 1 IUNIE

1 Iunie, ca Zi Internationala a Copilului, aduce de regula in fiecare an manifestari festive, concursuri, spectacole, petreceri. Cu atat mai mult in 2022, după doi ani in care pandemia COVID19 a generat restrictii de organizare si participare la evenimente colective si astfel a atenuat atmosfera de sarbatoare. Dar Ziua Copilului a fost initiata ca o zi dedicata bunastarii si drepturilor copilului, cum rezulta si din Declaratia pentru Protectia Drepturilor Copilului adopta la Geneva in 1925 in cadrul unei conferinte internationale de profil. De aceea, pe langa ceremonii si evenimente distractive, ar trebui si sa ne punem intrebari si sa ne facem ganduri cu privire la viitorul celor mici in aceasta lume aflata in mare dinamica.

Ca aspecte constante in ultimul deceniu, avem pentru multe tari subdezvoltate probleme cu privire la subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara, iar in tari in care se desfasoara conflicte militare cu caracter intern sau international, o mare preocupare este evitarea situatiilor in care copii devin victime colaterale ale atacurilor armate, pe langa privatiunile la care ii supune situatia de razboi. Dar si in asemenea tari, lipsa activitatii fizice incepe sa fie o problema majora. In schimb, in tarile dezvoltate, problemele cele mai mari in ultimele decenii sunt pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in mare masura legate de supraponderalitate si sedentarism.

Romania din pacate are parte de probleme din ambele extreme - avem una din cele mai mari rate de mortalitate infantila din Europa si rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala si educatie pentru un stat UE care se pretinde relativ dezvoltat, dar avem deja o prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor "dezvoltate".

Astfel, orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul pe calculator si telefon, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea weekend-ului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale. Iar masurile din ultimii doi ani de restrictionare a activitatilor sportive, a accesului la locuri de joaca, piscine sau sali de sport, corelata cu indelungata perioada interzicere a mersului copiilor la scoala si gradinita si tinutul lor acasa in fata monitorului au adus noi culmi de lipsa de activitate fizica pentru multi dintre cei mici.

Numai ca semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali, persistand idei false cum ca e semn de sanatate sa fii mai "plinut" si ca e pozitiv sa "te obosesti mai putin" fizic si ca "odihna" dupa scoala sau serviciu trebuie sa insemne lipsa efortului fizic si ca "statul in casa" este in general un factor pozitiv, de protectie, desi mareste multe riscuri pentru sanatate.

Politicile publice si legislatia, in loc sa combata energic fenomenul sedentarismului, desi declarativ il deplang, in realitate il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit aproape imposibile din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor chiar si in perioadele fara restrictii speciale din motive de epidemie, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza in continuare nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii urmata uneori chiar de insotirea copilului pana in sala de clasa si nu sunt semne ca va fi altfel cand se vor deschide scolile, probabil la toamna.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 16 ani, introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta. In 2020 s-a clarificat legal regimul utilizarii trotinetelor electice, intr-un mod destul de permisiv, desi ele reduc spre zero mobilitatea activa, si s-a impus copiilor sub 16 ani purtarea castii de protectie cand circula cu bicicleta la nivel de carosabil, fara nicio exceptie, deci tot masuri restrictive, nimic insa pentru incurajarea circulatiei cu bicicleta.

Astfel, art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca "pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut nici o exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...

Aceasta interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise circulatiei publice. Pana si manifestari publice special dedicate copiilor, de 1 iunie, in care acestia urmeaza sa foloseasca biciclete, primesc tot mai des interdictie de la autoritati, pe motiv ca ar insemna sa permita pedalatul de catre copii pe suprafete care conform legii sunt considerate drum public, si ar contraveni astfel legislatiei in vigoare.

In acest context, organizarea in fiecare an, inclusiv sau mai ales de 1 Iunie, de cursuri si concursuri cu sau despre bicicleta pentru copii din ciclul primar, axate pe indemanare in conducerea bicicletei si pe cunoasterea legislatiei rutiere, prin parcursuri in poligoane cu indicatoare si marcaje rutiere, cu implicarea scolilor si Politiei rutiere, este un paradox si o dovada nu doar de bune intentii, ci si de mare ipocrizie, propunand sa ajute copiii sa dobandeasca abilitati si cunostinte pe care nu le vor putea folosi in urmatorii ani.

Pana in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.

In 2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.

Parlamentul din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului.

Astfel, Parlamentul a devenit la acel moment coautor la acest adevarat atentat la sanatatea publica a tinerei generatii, explicabil dealtfel si prin faptul ca, in procent foarte mare, si parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire, par sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului.

Si in loc sa faca demersuri pentru repararea acestor aberatii, decidentii au continuat din pacate pe linia interzicerii accesului copiilor la deplasarea cu bicicleta. Proiectul noului Cod Rutier ( PL-x 428 / 2016) se afla formal si acum in dezbatere la Parlament, chiar daca pare "tras pe linie moarta". A fost elaborat de un grup numeros de parlamentari, dar ca de obicei fara consultarea organizatiilor de biciclisti. Acest proiect redactat neprofesionist si care pare desprins din mijlocul secolului trecut, in plina paradigma automobilistica, mentine interdictia de a circula cu bicicleta sub varsta de 14 ani, o enormitate unica in Europa... Din fericire a fost respins de prima camera parlamentara sesizata, Guvernul a avut o pozitie de nesustinere a proiectului si mai multe comisii ale camerei decizionale au emis aviz negativ, astfel ca sunt totusi sanse mari ca acest proiect aberant sa fie respins definitiv, dar procedura este formal inca in curs si deci pericolul nu a trecut inca.

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.

Mai mult, pandemia COVID19 a dus in majoritatea tarilor dezvoltate la o masiva promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare urbana, pentru ca asigura o mai buna distantare sociala fizica comparativ cu deplasarea pietonala sau cu mijloace de transport in comun fara sa aduca dezavantajele transportului individual motorizat, si vizati sunt si copiii. Pe cand in Romania nu s-a inregistrat nicio crestere cantitativa sau calitativa a promovarii ultizarii bicicletei nici la nivel legislativ national sau local, nici la nivel de realizari de infrastructuri sau politici publice, ci dimpotriva pare mai degraba o stagnare fata de ritmul oricum lent din anii trecuti.

Ar trebui ca 1 iunie 2022 sa nu mai fie privita ca o Zi a Copilului cu caracter de pura sarbatoare, ci sa devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa.

In acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.

Lipsa de informare si de experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici internationale.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru modificarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor viitoare.

Cluj-Napoca, 31 mai 2022

av. Radu Mititean

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN)

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

=================================

Editia speciala "MARSUL TACERII 2022" a

MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Miercuri, 18 mai 2022, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 148-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998, serie care a fost suspendata pe perioada restrictiilor impuse de pandemie si se reia acum).

Editia are un caracter special prin faptul ca va fi un MARS AL TACERII dedicat BICICLISTILOR VICTIME ALE ACCIDENTELOR RUTIERE, ca parte a evenimentului global "RIDE OF SILENCE" ajuns la a 20-a editie si derulat in sute de orase de pe toate continentele.

Sunt bineveniti orice biciclisti clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 18:20. Marsul incepe la 18:30, va dura circa o ora si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului. Se va rula in liniste si se recomanda participantilor sa poarte camasi sau bluze de culoare alba. In final se va depune o jerba si se vor aprinde lumanari in amintirea biciclistilor ucisi de masini.

Traseul concret este: : Piata Unirii - Bd.Eroilor - Cl.Dorobantilor - str. Petofi Sandor - bd.21 Decembrie 1989 – p-ta Unirii - str.Regele Ferdinand - str.G.Baritiu - Parcul Central S.Barnutiu - str. G.Cosbuc - str. I.Hossu - str. E.Isac - str. Memorandumului - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala, dar intr-un mod care sa asigure pentru biciclisti siguranta obiectiva si cea perceputa, deoarece teama de accident este in continuare un factor major de descurajare a deplasarii pe bicicleta in oras.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro precum si pe pagina de facebook a CCN.

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro si evenimentul are pagina pe facebook : https://fb.me/e/1InX9bI9m

Cluj-Napoca, 13.05.2022

RADU MITITEAN

director executiv CCN 

22 APRILE - ZIUA PAMANTULUI

22 Aprilie este ZIUA PAMANTULUI, o zi marcata la nivel mondial, care ar trebui sa constientizeze si mobilizeze cetatenii si autoritatile pe tema viitorului planetei noastre, a impactului activitatii omului asupra ecosistemului de care depinde de fapt viitorul nostru si pe care il afectam negativ tot mai puternic cu riscul de a compromite de fapt chiar viitorul speciei noastre.

Prima editie a Zilei Pamantului a fost in 1970, o epoca in care nu existau nicaieri in lume inca ministere si agentii de protectia mediului, legi de protectia mediului, constiinta ecologica, conceptul de dezvoltare durabila, constientizarea gravitatii impactului de mediu al activitatilor umane, si societatea se legana mental in paradigma eronata a dezvoltarii economice nelimitate, a iluziei ca ideea "omul lupta cu natura, o invinge si o transforma in folosul sau" este altceva decat o reteta de sinucidere colectiva...

In timp, Ziua Pamantului a inceput sa fie marcata in tot mai multe tari, devenind dupa 1990 un eveniment global, cu implicare a peste 180 de state, si avem o multitudine de preocupari, evenimente si conventii de mediu la nivel international, inclusiv un program ONU de profil si o pondere importanta a problemelor de mediu in "Obiectivele de dezvotare durabila" adoptate la nivel global pentru 2030. Insa Ziua Pamantului si scopul ei sunt in continuare de actualitate pentru ca, desi in majoritatea tarilor exista acum legislatie si autoritati de mediu, dincolo de situatia "pe hartie", realitatea este alarmanta.

Din pacate Ziua Pamantului trece si in 2022 destul de putin observata in Romania, unde din pacate initiativele in continuare vin mai mult de la ONG-uri, pe cand implicarea autoritatilor este sporadica si ramane la nivel simbolic, ca si cum tema nu ar mai fi de actualitate. Preocuparile de substanta ale autoritatilor romane par a fi in continuare maximizarea unor profituri politice si economice si mai putin grija pentru mediu, desi e demult dovedit ca tot ceea ce este bun pentru mediu e bun si pentru economie si societate si tot ce dauneaza mediului de fapt dauneaza omului inclusiv medical, economic si social, doar ca adesea efectele nu sunt imediate si nu sunt usor vizibile pentru marea masa a publicului, din cauza nivelului redus de informare si educatie pe teme de mediu.

Unii spun ca mediul nu trebuie sa fie o preocupare majora actuala, pentru ca am avut pandemia si acum avem razboiul.... Or, razboiul din apropierea Romaniei, desi e intens mediatizat si dezbatut sub raport politic, militar si economic, are un impact negativ de mediu urias direct si indirect, care e momentan aproape complet ignorat. Mai mult, sub pretextul adaparii economice la efectele razboiului economic de nivel international care a fost suprapus conflicului militar, sunt momentan suspendate sau abandonate mare parte din firavele masuri de reducere a impactului negativ de mediu ce fusesera agreate totusi la nivel international dupa decenii de eforturi, iar societatea nu constientizeaza cat de sinucigasa poate fi aceasta abordare pentru oameni daca se va continua in aceasta directie.

Tema "Zilei Pamantului" este in 2022 "Investiti in planeta noastra" - un mesaj de a constientiza ca cea mai importanta investitie trebuie sa fie in viitorul planetei tratata global, pentru ca si mediul este un tot unitar, nu e al unei tari, regiuni sau localitati, si degeaba isi protejeaza mai bine mediul o tara sau o zona, pentru ca poluarea atmosferei si apelor, depletia resurselor, modelele nesustenabile de activitati sociale si economice, distrugerea biodiversitatii, toate acestea sunt fenomene globale ce se propaga peste frontiere sau limite administrative sau culturale si necesita o abordare globala, si ca degeaba investim individual banii nostri pentru profitul propriu sau in propria educatie sau calitate a locuirii si degeaba investeste un guvern sau administratia unui oras in economia sau infrastructura din aria lui de responsabilitate sau in probleme sociale locale, daca la nivel international lucrurile merg in alta directie, pentru ca nu ai cum sa separi o localitate, regiune, tara sau continent de influenta situatiei globale de mediu care se rasfrange inexorabil si asupra celei economice, sociale, politice etc.

Clubul de Cicloturism Napoca a avut de-la lungul ultimelor trei decenii aproape in fiecare an diverse actiuni de Ziua Pamantului, in colaborare cu alte ONG-uri cu preocupari de mediu, atat pe linie de informare si educatie ecologica, cat si de promovare a mobilitatii durabile, caci o buna parte din impactul negativ de mediu al societatii umane este in ultimele decenii generat direct sau indirect de transporturi, iar o crestere a ponderii formelor de mobilitate cu impact de mediu redus - inclusiv deplasarea nemotorizata, cum e utilizarea bicicletei in scop de mobilitate urbana si in scop recreativ si turistic, poate aduce o contributie importanta la o orientare a omenirii spre o dezvoltare durabila.

Cateva detalii despre Ziua Pamantului si istoria ei, pe https://www.earthday.org/

 LEGEA 85/2022 - DRUMURI PENTRU CICLISTI

In Monitorul Oficial 366/13/04.2022 s-a publicat Legea 85/2022 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și pentru completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local .

Intentia legii e buna, dar realizarea concreta are multe si destul de grave deficiente, pentru ca initiatorii nu au consultat ONG-urile de biciclisti si au actionat heirupist si ignorant, ratand o mare ocazie de a se face un pas mare inainte pentru promovarea utilizarii bicicletei si generand mai degraba probleme suplimentare decat impact pozitiv.

In esenta au modificat definitia pistei de bicicleta astfel ca acum cand e separata de carosabil si de trotuar se va numi "drum pentru ciclisti" si se introduc unele definitii si aparente facilitati pentru realizarea de cai de comunicatie specifice pentru biciclete separate de cele pentru alte categorii de vehicule si pentru pietoni. Ceea ce era posibil si pana acum, contrar afirmatiilor initiatorilor, pentru ca ceea ce lipsea nu era cadrul legal ci vointa politica.

Dintre aspectele negative se poate mentiona faptul ca au prevazut latimea minima de numai 1.20 metri / banda, ceea ce este inacceptabil de putin, iar utilizarea termenului "ciclisti" va genera confuzie, dat fiind ca in limba romana e consacrat cu sensul limitativ de persoane care utilizeaza bicicleta in scop sportiv, iar legislatia nu definieste termenul de "ciclist". Nu au fost prevazute nici un fel de reguli specifice privind accesul si utilizarea acestor "drumuri" in conditiile in care legislatia privind circulatia pe drumurile publice face referire la vehicule nu la conducatorii lor, astfel ca apare o grava discordanta care va genera mari confuzii. Si a fost eliminata din definitia pistei de biciclete din OUG 195/2002 precizarea ca este "destinată numai circulaţiei bicicletelor şi trotinetelor electrice".

Dintre aspectele oarecum pozitive este introducerea unor texte exprese in legislatia privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, prevenind astfel interpretarile rauvoitoare care sustineau ca legislatia existenta nu permitea exproprieri pentru infrastructuri velo ( desi de fapt permitea, ca si pistele pentru biciclete in definitia anterioara, foarte larga, erau "drum public"). Pe ansamblu insa e greu de identificat elemente cert pozitive si utile in noua lege, pentru ca pana acum ceea ce noua lege defineste ca "drum pentru ciclisti" exista dar era inclus in definitia, mai larga, a pistelor pentru biciclete.

O miza majora va fi elaborarea normelor de aplicare, ce urmeaza a fi aprobate in urmatoarele 60 de zile de catre Guvern, la propunerea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii,care trebuie convins sa se orienteze dupa bunele practici pe plan international si nu dupa viziunea desueta, nefavorabila promovarii bicicletei, ce mai este inca larg raspandita in multe institutii din Romania.