Author: CCN
•9/17/2019 11:58:00 p.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie speciala de 22 septembrie 2019 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Duminica, 22 septembrie 2019, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 144-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998), dedicata special Saptamanii Europene a Mobilitatii (SEM) si Zilei Europene Fara Masini (ZEFM).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 14:45. Startul efectiv al marsului va fi la ora 15:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierul Grigorescu, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - str. Cuza Voda - p-ta M.Viteazu - str. I.P.Voitesti - str. Dacia - str.Gen.Dragalina - bd.1 Decembrie 1918 - pasarela peste Somes - pista bicicleta mal drept Somes - str. Uzinei Electrice - str.Stadion - Parcul Central S.Barnutiu - str. Emil Isac - str.Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Republicii - str.A.Iancu - str. Universitatii - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Este o ocazie mai speciala pentru ca aceasta editie a marsului este dedicata Saptamanii Europene a Mobilitatii 2019, care se desfasoara in 16-22 septembrie, culminand in 22 septembrie cu Ziua Europeana Fara Masini, si este si aniversarea a 12 ani de marsuri lunare ale biciclistilor clujeni, o aniversare trista, pentru ca era de dorit sa nu mai fie nevoie de ele, sa o fi luat deja autoritatile locale in directia buna si publicul sa nu mai simta nevoia de proteste...

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Un exemplu recent si flagrant este asa-zisa pista de biciclete de pe str. Take Ionescu, inutila, inconfortabila si periculoasa pentru biciclisti, si care se intrerupe la fiecare cateva zeci de metri, o caricatura hidoasa dovedind crasa incompetenta si nepasare pentru promovarea mobilitatii urbane durabile. Si este si acum nerezolvata problema latimii mult prea mici a majoritatii benzilor comune pentru transportul public in comun si biciclete, corelat si cu neinstalarea in anumite puncte a aditionalelor corespunzatoare, astfel incat sa fie la fiecare intersectie semnalizta admisibilitatea pe acea banda nu doar a CTP ci si a bicicletelor.

Ingrijorarea se coreleaza si amanarea la nesfarsit a interconectarii pistelor de biciclete existente, cu reinstalarea de stalpisori pe asa-zisele piste de biciclete din anumite artere din periferie, pieste inutile sau prost realizate, ce nu pot fi folosite fara pericol de catre biciclisti, cu planurile nou anuntate de latiri de carosabil, care de fapt ar incuraja traficul automobilistic, elemente ce incalca principiile mobilitatii urbane durabile, creand spatii suplimentare pentru circulatia si stationarea autoturismelor in loc sa reduca spatiul alocat acestora si sa il transfere pietonilor, biciclistilor si transportului public.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

Cluj-Napoca, 17 septembrie 2019

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/14/2019 01:30:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

GANDURI CU OCAZIA ZILEI MUNTELUI

14 Septembrie a fost declarata de Guvernul Romaniei in 2002 ca fiind "Ziua Muntelui", urmand a fi sarbatorita in fiecare an prin manifestari speciale - conferinte, seminarii, expozitii, schimburi de experienta, loturi demonstrative, mese rotunde. Doar ca s-a uitat repede, ca de multe alte initiative. HG 715 / 2002 care instituia aceasta sarbatoare a fost emisa in contextul Anului International al Muntelui, pe care Romanai s-a trezit sa il marcheze simbolic spre finalul sau, desi o treime din tara noastra este munte si Carpatii ar trebui sa fie un element central in politicile publice ale statului roman si in constiinta locuitorilor.

Data de 14 septembrie a fost aleasa ca fiind data traditionala a incheierii pasunatului anual in Carpatii Romaniei. O activitate milenara care dispare pas cu pas, sub ochii practic nepasatori ai autoritatilor si ai intregii societati, tot mai multe stane fiind parasite, tot mai multe plaiuri infundandu-se, tot mai putini ciobani meritandu-si numele si renumele de odinioara si tot mai putine traditii supravietuind valului de asa-zisa "modernizare" care a facut si transhumanta tehnic aproape imposibila desi alte tari regreta ca au distrus-o si incearca sa valorifice macar turistic istoria acelui fenomen candva omniprezent.

Ziua Muntelui ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi de doliu si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole...

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita, taiem padurile montane intr-un ritm ametitor in ultimele trei decenii, le slutim culmile cu eoliene, noi linii de inalta tensiune, sosele pana in varf de munte, vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale, tot mai multe mijloace de transport pe cablu si mii de antene GSM, exploatari miniere de suprafata de mari dimensiuni si microhidrocentrale care seaca raurile de munte care au scapat de furia hidrotehnista a anilor 70 ai secolului trecut.

Salasele sezoniere devin treptat ruine, multe catune sunt parasite, azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata si plasa metalica inlocuieste tot mai mult gardurile de lemn si numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga...
Mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, nu sa maximizeze rolul ecologic si educativ al ariilor protejate. In schimb legislatia tembela actuala nu interzice accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, dar prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ pe jos, pe bicicleta, calare sau pe schiuri unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens...

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca aproape zero. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal, si tot in vid legislativ sunt si traseele de alpinism si escalada, in schimb apar odioase fieratanii numite "via ferrata" si in schimb speoturismul este aproape total blocat, nu insa si accesul pe munte cu masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...

In schimb autoritatile au adoptat anul trecut o noua ”Lege a muntelui” (Legea 197 / 2018) care a inlocuit Legea 347 / 2004 si care la prima vedere pare sa aduca o viziune mai putin unilaterala si rupta de realitati. La un studiu atent se dovedeste insa ca din nou aspectele de protectia mediului, de turism si sport montan raman la stadiul de declaratii vagi de principii, iar legea este mai degraba una axata pe agricultura montana si de aspecte institutionale, sociale, culturale si de infrastructura si tot cu sanse mici ca majoritatea prevederilor ei sa devina realitate.


Caracterul ingust al problematicii vizate se poate constata si din textul concret al Legii 334 / 2018, emise in aplicarea Legii 197 / 2018, care si ea abordeaza din punct de vedere al finantarilor publice pentru zona montana numai anumite aspecte. A fost reorganizata si rebotezata Agentia Zonei Montane (a se vedea HG 1036 / 2018) si s-au reorganizat fostele comitete judetene si fostul comitet interministerial pentru zona montana in asa-zise ”comitete de masiv” ( in realitate la nivel de grup de masive montane) si la nivel national intr-un ”Consiliu National al Muntelui” in care nu sunt insa reprezentate decat anumite interese, asa cum se poate verifica in concret in cuprinsul HG 332 / 2019.  

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in unul sau doua decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor.

Depinde de noi toti ca in viitor 14 Septembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor.

Cluj-Napoca, 14 septembrie 2019

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•8/19/2019 01:50:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie lunara august 2019 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Joi, 22 august 2019, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 143-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 17:45. Startul efectiv al marsului va fi putin dupa ora 18:00, urmand sa dureze circa o ora.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierul Grigorescu, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - str.Cuza Voda - p-ta M.Viteazul - str. I.P.Voitesti - str. Gen.Dragalina - bd. 1 Decembrie 1918 - pasarela albastra peste Somes - pista bicicleta mal Somes - str. Uzinei Electrice - Parcul Central S.Barnutiu - str. E. Isac - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str. Napoca - p-ta Unirii

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa e progres in domeniul infrastructurilor biciclistice, dupa o lunga stagnare fiind reluata realizarea de noi piste, dar tot cu grave deficiente calitative, iar problemele la cele vechi nefiind rezolvate, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate si de spatii laterale de siguranta, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

De exemplu noua banda comuna pentru autobuze, troleibuze si biciclete pe bd. N.Titulescu nu este acceptabila, ci incomoda si periculoasa, pentru ca nu respecta latimea de 4,5 metri necesara unei asemenea artere comune, iar pe Cl. Manastur se preconizeaza aceeasi abordare profund daunatoare, in schimb se preconizeaza latirea carosabilului si ingustarea trotuarelor, astfel ca vorbele frumoase privind promovarea mobilitatii durabile nu prea au de fapt acoperire practica.

Iar noile piste din cartierul Gheorgheni pe strazi mici situate intre str. L.Rebreanu, bd. N.Titulescu si str. C.Brancusi, si anume pe str. Axente Sever, Heltai Gaspar, Tache Ionescu si Ariesului, anuntate de Primarie conform https://primariaclujnapoca.ro/informatii-publice/comunicate/noi-reglementari-de-circulatie-in-cartierul-gheorgheni/ din nou au fost decise fara nicio consultare publica sau macar a ONG de profil (caci consultari au fost anuntat doar referitor la instituirea de sensuri unice), sunt din nou pe strazi mici, unde in principiu nu e nevoie de segregare intre traficul automobilistic si cel biciclistic, ci doar de reducerea vitezei traficului motorizat ( de segregare e nevoie pe marile artere) astfel incat pare tot doar o cacialma inutila biciclistilor, destinata sa dea bine in statistici, mai ales ca in mod halucinant, din schitele publicate de Primarie rezulta ca sensul de circulatie pe acele piste va fi unic si tot in sensul in care este si banda pentru autoturisme, in loc sa fie invers astfel incat sa permita circulatia bicicletelor in ambele sensuri pe acele strazi.

Mai mult, in proiectul publicat de Primarie se preconiza in sfarsit o latime decenta, conform bunelor practici internationale ( 1.5 metri latime plus 0,5 metri spatiu de siguranta) insa in realitate este mult mai redusa si latimea efectiva si spatiul de siguranta, incat biciclistul ar fi fortat sa pedaleze in raza de actiune a eventualelor portiere deschise intempestiv, astfel ca facem apel public la boicotarea acestor pseudo-piste, retragerea de catre Politia rutiera a avizului pentru acestea, obligarea Primariei la modificarea lor sau desfiintare si sanctionarea celor vinovati de modul in care au fost realizate.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

Cluj-Napoca, 19 august 2019

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/25/2019 01:58:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

BICICLETE IN PARKINGURILE DIN CARTIERE
- luare de pozitie fata de proiectul Primariei clujene -

Primaria Municipiului Cluj-Napoca a pus in consultare publica un proiect de Hotarare de Consiliu Local de modificare a Regulamentului de utilizare a Parkingurilor construite de Primarie in cartiere, ca urmare a intentiei de a amenaja pe viitor in aceste parkinguri si rastele pentru parcarea bicicletelor. Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) solicita de peste doua decenii realizarea de facilitati de parcare a bicicletelor in cartiere si saluta aceasta prima initiativa a Primariei, dar considera ca e un pas insignifiant cantitativ iar proiectul de regulament trebuie imbunatatit calitativ.

Astfel, a fost publicat la adresa https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/dezbatere-publica/modificarea-regulamentului-de-exploatare-a-parkingurilor-din-cartierele-municipiului-cluj-napoca/ proiectul de HCL ”privind aprobarea modificării și completării Anexei la Hotărârea nr. 238/2010 (aprobarea Regulamentului de exploatare a parkingurilor din cartierele municipiului Cluj-Napoca situate pe domeniul public, edificate din fondurile municipalității), astfel cum a fost modificată prin Hotărârea nr. 473/2011” inclusiv noua forma propusa pentru Regulament:
si se precizeaza ca pana in 5 august 2019, publicul poate face observatii si propuneri.

CCN a solicitat în temeiul Legii 52 / 2003 organizarea unei dezbateri publice pe tema acestui proiect de HCL, dezbatere care sa fie anuntată din timp in mod public si plasată intr-un inteval orar si o locatie usor accesibila cetățenilor. Apreciem ca, fiind un subiect in premiera la Cluj-Napoca, era de dorit ca Primaria sa organizeze din proprie initiativa o dezbatere publica pe aceasta tema si aspecte conexe.

Am formulat o serie de observatii si comentarii generale si punctuale la proiect. Am aratat ca are unele texte neclare, ce trebuie reformulate. Am argumentat ca nu se justifica cerinta ca abonatul sa detina bicicleta sa cu titlu de proprietar si sa dovedeasca acest fapt cu acte justificative. Am aratat ca pretentia ca Serviciul de Parcari care opereaza parkingul sa nu aiba niciun fel de raspundere in situatiile de furt, distrugere sau vandalizare este ilegala, si ca ridica semne de intrebare cerinta ca in parkinguri biciclistii sa de deplaseze pe jos, ca pietoni, impingandu-si bicicletele si cea care interzice accesul copiilor sub 14 ani neinsotiti.

Am aratat si ca tariful anual propus de 50 lei / bicicletă este decent, insa este revoltator ca pentru un autoturism, care ocupa un spatiu pe care ar putea parca 10 biciclete, se cere doar 110 lei / an adica mai putin de 10 lei pe luna, în condițiile în care municipalitatea declară că dorește promovarea mobilității urbane durabile și deci descurajarea automobilelor. In plus se face și o gravă distorsiune a pieței, descurajând eventualii investitori privați, si este o utilizare ineficienta si discriminatorie a banului public, pentru ca asa recuperarea costului respectivelor parkinguri necesita cel putin un secol, iar clujenii sunt pusi sa subvenționeze practic masiv acel procent dintre ei care parchează în parkingurile Primăriei la preț derizoriu.

De asemenea, am reamintit Primariei problemele de fond, si anume ca parcarea bicicletelor este și ea o problemă spinoasă peste tot în Cluj-Napoca, nu doar deplasarea pe bicicletă. Iar municipalitatea a făcut până acum foarte puțin ( cantitativ și calitativ) în zona centrală și pericentrală și practic nimic în cartiere, unde în schimb a făcut zeci de mii de locuri de parcare pentru autoturisme și continuă la scară mare aceste demersuri, deși ele sunt contrare promovării unei mobilități urbane durabile și continuă și să reducă din spațiile verzi existente.

Am aratat ca in mod normal ar trebui amenajate rastele acoperite de biciclete, unele închise și securizate (pentru biciclete de valoare mai mare) lângă fiecare acces în scară de bloc sau în cel mai rău caz lângă fiecare bloc, pentru multe mii de biciclete în total, cu reducerea treptată a locurilor de parcare pentru autoturisme și creșterea tarifelor pentru cele rămase, transformarea în parcări cu plată orară sau abonament a tuturor spațiilor publice unde se consideră că se poate tolera în continuare staționarea autoturismelor și aplicarea în rest cu strictețe a interdicției de staționare, în cadrul unui program gradual eșalonat până în 2030, corelat cu lățirea trotuarelor și aleilor, accesibilizarea lor pentru persoanele cu mobilitate redusă sau deficiențe de vedere, realizarea de infrastructură adecvată pentru circulația bicicletelor și o mărire puternică a ofertei cantitative și calitative de transport public în comun, ca să existe pentru majoritatea locuitorilor Clujului alternative viabile la mobilitatea automobilistică.

Opinam ca ce se propune acum de catre Primarie - ca rastele de biciclete în parkingurile ei din cartiere- este în principiu binevenit, dar este ceva mai degrabă simbolic, de imagine și comunicare, insa fara impact practic sesizabil asupra mobilității urbane. La fel ca în cazul proiectului ClujBike, rămas la câteva sute de biciclete la un oraș de sute de mii de locuitori. Sunt niste ”picături în ocean”, valoroase doar mediatic, educativ și politic. Or, Clujul are nevoie de pasi hotarati, pe scara larga, nu de proiecte-piolot care pot deservi doar un procent infim din multele zeci de mii de existenti sau potentiali biciclisti care au probleme in a-si parca bicicleta in cartiere.

Este de subliniat faptul ca parcaje publice adecvate de biciclete in cartiere sunt solicitate Primariei nu doar de CCN ci si de alte organizatii sau grupuri ad-hoc de initiativa, cum este de exemplu recent lansata petitie online pe care o apreciem si a carei semnare de catre cat mai multi cetateni o incurajam:

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. In calitate de organizaţie de biciclişti si de ONG de mediu cu preocupări speciale în domeniul mobilităţii durabile, a formulat in repetate randuri observatii si propuneri in acest domeniu si a participat la dezbateri publice pe aceasta tema, demersurile ei fiind insa pana acum ignorate de autoritatile locale, astfel ca ne bucuram ca subiectul parcarii bicicletelor in cartiere este in sfarsit in atentia edililor.

De asemenea, CCN saluta faptul ca, după multi ani de nerespectare de catre municipalitate a obligatiei de a ne transmite din oficiu spre consultare aceste proiecte de acte normative (fiind de peste 15 ani declarati si inregistrati ca parte interesata conform prevederilor Legii 52 / 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica) acum proiectul ne-a fost semnalat și din oficiu de catre Primarie, ceea ce este un semnal pozitiv pentru o normalizare a colaborarii autoritatilor cu societatea civila.

Cluj-Napoca, 25 iulie 2019

RADU MITITEAN
director executiv CCN


ANEXA:
Memoriu CCN catre Primaria si Consiliul Local Cluj-Napoca
===========================================

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992

Nr.D1907035 /24.07.2019

Către: PRIMĂRIA si CONSILIUL LOCAL al MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA
în atenţia d-lui primar Emil Boc

Subiect: SOLICITARE DEZBATERE PUBLICA şi OBSERVAŢII cu privire la
PROIECT HCL privind modificare HCL 238/2010 - Regulament parkinguri
conform Legii 52 / 2003

Subscrisa Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN), persoana juridica romana de drept privat cu scop nelucrativ, infiintata la 03.06.1992, cu sediul in Cluj-Napoca, str. Septimiu Albini nr.133 ap.18, cu cod de inregistrare fiscala 5800675 si inscrisa la Ministerul Justitiei in Registrul National ONG la pozitia 3561 / A / 1992, legal reprezentata prin director executiv av. Radu Mititean,

In calitate de ONG de mediu cu preocupări speciale în domeniul mobilităţii durabile şi de organizaţie de biciclişti, parte interesata in problema HCL normative de mediu sau cu influenta in probleme de mediu şi mobilitate urbană, si care de-a lungul anilor am formulat in repetate randuri observatii si propuneri in acest domeniu si am participat la dezbateri publice pe aceasta tema,

Afland de pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro si ulterior si prin e-mail trimis de Primarie de proiectul de HCL privind privind aprobarea modificării și completării Anexei la Hotărârea nr. 238/2010 (aprobarea Regulamentului de exploatare a parkingurilor din cartierele municipiului Cluj-Napoca situate pe domeniul public, edificate din fondurile municipalității), astfel cum a fost modificată prin Hotărârea nr. 473/2011,

Proiect anunțat ca fiind în consultare publică în perioada 23 iulie - 5 august 2019, urmând apoi să fie supus adoptării de către Consiliul Local, fiind publicat la adresa: https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/dezbatere-publica/modificarea-regulamentului-de-exploatare-a-parkingurilor-din-cartierele-municipiului-cluj-napoca/ iar proiectul de HCL propriu-zis la https://files.primariaclujnapoca.ro/2019/07/23/201907231042-2.pdf si Regulamentul in forma nou propusa, la https://files.primariaclujnapoca.ro/2019/07/23/201907231042-3.pdf

Constatand cu satisfacție că, după multi ani de nerespectare de catre municipaliate a obligatiei de a ne transmite din oficiu spre consultare aceste proiecte de acte normative, fiind de peste 15 ani declarati si inregistrati ca parte interesata conform prevederilor art.7 alin.(1) din Legea 52 / 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicată, acum proiectul ne-a fost semnalat și din oficiu,

Formulăm conform art. 7 alin. (4) și următoarele din Legea 52 / 2003, următoarele propuneri, sugestii și opinii:

1. Ref. art. 20 - cerința de a fi proprietar de bicicletă

Se precizează că una dintre condiții este ca solicitantul să aibă în proprietate o bicicletă, nefiind din formulare foarte clar dacă e un criteriu de prioritate sau eliminatoriu. Dacă este de prioritate, nu eliminatoriu, cum se conciliază cu precizarea că atribuirea se face în ordinea depunerii cererii? Ordinea depunerii operează doar pentru a departaja petenții din fiecare categorie și subcategorie, rangul I de prioritate fiind pentru cei care și locuiesc în apropiere și sunt și propritari, și ultimul cei care locuiesc mai departe și dețin biciclete cu alt titlu decât de proprietate? Care criteriu de prioritate prevalează - proximitatea sau proprietatea? Apreciem că textul art.20 ar trebui reformulat pentru mai mare claritate.

Considerăm că oricum este discutabilă cerința ca titlul juridic asupra ei să fie unul de proprietate, chiar și când ar fi doar un criteriu de prioritate. De ce ar fi mai puțin îndreptățiți ci care folosesc pe termen lung o bicicletă pe care o dețin cu alt titlu, de exemplu de leasing, comodat sau închiriere?

2. Ref. art. 23 și art. 27 teza finală - cerința de a dovedi calitatea de proprietar de bicicletă

Art.23 prevede anexarea la cerere a unui document justificativ / declarație pe proprie răspundere privind calitatea de proprietar la unei biciclete pentru care se solicită locul de parcare.

Considerăm că această cerință ar trebui îndeplinită prin inserarea în cererea adresată de doritori serviciului de profil a unui scurt paragraf cu valoare de declarație pe proprie răspundere privind îndeplinirea acelei condiții fără alte detalii și formalități, pentru că oricum este ceva neverificabil practic.

Astfel, pe de o parte, bicicleta este un echipament modular, fiind o practică curentă de a schimba periodic, uneori chiar de mai multe ori pe lună, șaua, anvelopele sau roțile cu totul, de a monta sau demonta diverse accesorii de exemplu portbagaj sau aripi, chiar de a vopsi cadrul etc. neexistând un sistem de evidență sau identificare care să facă tehnic fezabilă o identificare concretă și verificabilă practica a acesteia.

Iar, pe de altă parte, bicicleta fiind un bun mobil nesupus unui sistem special de evidență ( cum este de exemplu cazul autovehiculelor) operează prezumția legală dublă că cine o stăpânește este posesor și că posesorul este proprietar, astfel că sunt practic inutile documentele justificative și deci nu este legitim a se solicita dovedirea proprietății cu vreun înscris de tip contract de vânzare, factură sau alt asemenea document, căci posesia de bună-credință valorează titlu de proprietate. În acest sens, Codul Civil prevede la art. 919 intitulat „Prezumția de posesie şi prezumția de proprietate” că „(1) Până la proba contrară, acela care stăpânește bunul este prezumat posesor.” și „(3) Până la proba contrară, posesorul este considerat proprietar, cu excepția imobilelor înscrise în cartea funciară.” iar la art. 922 intitulat „Viciile posesiei” se prevede că „(1) În afara situațiilor prevăzute de lege, nu poate produce efecte juridice decât posesia utilă.” dar că „(2) Nu este utilă posesia discontinuă, tulburată sau clandestină. Până la proba contrară, posesia este prezumată a fi utilă.” Mai mult, în secțiunea intitulată sugestiv „Dobândirea proprietății mobiliare prin posesia de bună-credință”, Codul Civil prevede la art. 935 referitor la „Prezumția de titlu de proprietate” că „Oricine se află la un moment dat în posesia unui bun mobil este prezumat că are un titlu de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunului.” și la art. 936 referitor la „Opozabilitatea față de terți” că „cu excepția cazurilor prevăzute de lege, posesia de bună-credință a bunului mobil asigură opozabilitatea față de terți a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale”.

3. Ref. art. 25 - nivelul tarifului anual de 50 lei / bicicletă

Se precizează că, începând cu 2019, tariful va fi de 50 lei / an / bicicletă.

În condițiile în care pentru un autoturism tariful este de numai 110 lei / an (conform art.11 din proiectul de Regulament) și având în vedere că pe spațiul alocat parcării unui autoturism se poate amenaja parcare pentru 10 biciclete, este un raport revoltător între cele două tarife, ce nu poate fi acceptat și trebuie radical modificat. Nu este prea mare cel pentru biciclete, ci infim cel pentru autoturisme, în condițiile în care municipalitatea declară că dorește promovarea mobilității urbane durabile și deci descurajarea mobilității automobilistice.

Prin asemenea facilități se subvenționează masiv și imoral dacă nu chiar și ilegal deținerea de autoturisme, din moment ce parcarea într-un parking acoperit costă mai puțin de 10 lei / lună, și prin aceasta se face și o gravă distorsiune a pieței, descurajând eventualii investitori privați. Prețul pentru parcarea autoturismelor ar trebui să fie mult mai mare și să nu se mai tolereze nicio staționare neplatită pe spațiul public, chiar și unde ar putea fi legal permisă conform legislației rutiere ! Altminteri declarațiile municipalității privind dorința de a nu mai încuraja mobilitatea automobilistică rămân la stadiul de vorbe contrazise masiv de fapte, pentru că a asigura parcări derizoriu de ieftine are un efect economic de subvenționare masivă a circulației cu autoturismul, în condițiile în care costul parcării ar trebui pe spațiul public ar trebui să reprezinte un procent mare din costurile lunare de deținere / utilizare a unui autoturism, comparabile cu cele de combustibil, pentru a se produce efectul necesare de descurajare și a se ajunge la trendul dorit, de reducere treptată a gradului de motorizare individuală, care acum din datele statistice pare în continuare în creștere. Cererea foarte mare de locuri de parcare în cartiere ar fi o oportunitate și comercială pentru municipalitate, dar la asemenea tarife derizorii ne putem întreba în câți ani ar urma să se recupereze constul respectivelor parkinguri? De ce clujenii să subvenționeze practic masiv acel procent dintre ei care parchează în parkingurile Primăriei la preț derizoriu?

4. Ref. art. 29 - declarația de nerăspundere a SPILAP

Prin art. 29, serviciul de specialitate al Primăriei dorește să își decline orice răspundere pentru eventuale furturi, distrugeri sau vandalizări ale bicicletelor parcate în acele parkinguri.

Regulamentul trebuie considerat un contract de adeziune, pentru prestarea unor servicii contra cost, cu caracter economic, astfel că sunt incidente prevederile Codului Civil și legislației de protecția consumatorului, chiar dacă Primăria pretinde că nu ar fi o activitate economică. Chiar dacă nu ar fi aplicabilă legislația de protecția consumatorului ( deși în opinia noastră este, și asta ar trebui să se reflecte și fiscal), Codul Civil prevede oricum că nu sunt valide asemenea clauze de exonerare totală de răspundere, cel puțin nu în cazurile în care forma de vinovăție este intenția sau culpa gravă. Este de înțeles că nu sunt propriu-zis păzite acele parkinguri, dar din proiect reiese că accesul în spațiul de parcare biciclete va fi unul controlat cu mijloace tehnice, nu liber oricărei persoane, iar la costul foarte mic al instalării și operării unui sistem de supraveghere video raportat la costul unui parking, raportat și la sutele de camere video de supraveghere operate de Primărie în diverse puncte din oraș, ar fi firesc ca spațiile de parcare biciclete să beneficieze de supraveghere video și să se poată documenta eventuale activități de efracție, distrugere sau vandalizare iar o eventuală defectare a sistemului de control acces ( cu card ) să se remedieze rapid. Dacă asemenea minime diligențe nu sunt depuse de SPILAP ar trebui să i se atragă răspunderea juridică contractuală și să răspundă civil proporțional cu procentul de culpă în producerea furtului, distrugerii sau vandalizării. Justiția cel mai probabil va cenzura în caz de litigiu întinderea acelei clauze dacă HCL va fi adoptat în forma propusă.

5. Ref. art. 30 - circulația bicicletelor în parkinguri
Se prevede că circulația bicicletelor în parking se va face pe accesul pietonal, fiind obligatorie descălecarea și împingerea bicicletei. Pe de altă parte se face referire la OUG 195 / 2002, care însă califică bicicleta ca vehicul și deci accesul și deplasarea ei în parking ar trebui să urmeze calea pentru vehicule sau una specială, nicidecum una la comun cu pietonii. Cât de deranjantă practic ar fi această cerință pentru utilizatorii bicicletei depinde desigur major de amplasarea zonei de parcări de biciclete. Dacă e la parte imediat după inrarea în parking pe calea de acces pietonal și nu sunt uși de deschis prin împinge, cerința poate fi rezonabilă. Proiectul de regulament nu atinge acest aspect, dar ar trebui să facă obiectul unei reglementări adoptate numai după adecvată dezbatere publică și cu respectarea bunlor practici în domeniu pe plan internațional.

6. Ref. art. 30 - interzicerea accesului minorilor sub 14 ani
Se prevede interzicerea accesului minorilor sub 14 ani neînsoțiți de o persoană majoră. Ne întrebăm care poate fi rațiunea acestei bizare interdicții. Sugerăm eliminarea ei, atât din cauza nejustificării obiective, cât și din cauza semnalului negativ pe care îl dă la adresa mobilității urbane nemotorizate pentru copii.

7. Observații de fond cu privire la problema parcării bicicletelor în cartiere în spațiu public:

Parcarea bicicletelor este și ea o problemă spinoasă în Cluj-Napoca, nu doar deplasarea pe bicicletă. Iar municipalitatea a făcut până acum foarte puțin ( cantitativ și calitativ) în zona centrală și pericentrală și practic nimic în cartiere, unde în schimb a făcut zeci de mii de locuri de parcare pentru autoturisme și continuă la scară mare aceste demersuri, deși ele sunt contrare promovării unei mobilități urbane durabile și continuă și să reducă din spațiile verzi existente.

În mod normal ar trebui amenajate lângă fiecare acces în scară de bloc sau în cel mai rău caz lângă fiecare bloc rastele acoperite de biciclete, unele închise și securizate (pentru biciclete de valoare mai mare), pentru mii de biciclete în total, cu reducerea treptată a locurilor de parcare pentru autoturisme și creșterea tarifelor pentru cele rămase, transformarea în parcări cu plată orară sau abonament a tuturor spațiilor publice unde se consideră că se poate tolera în continuare staționarea autoturismelor și aplicarea în rest cu strictețe a interdicției de staționare, în cadrul unui program gradual eșalonat până în 2030, corelat cu lățirea trotuarelor și aleilor, accesibilizarea lor pentru persoanele cu mobilitate redusă sau deficiențe de vedere, realizarea de infrastructură adecvată pentru circulația bicicletelor și o mărire puternică a ofertei cantitative și calitative de transport public în comun, ca să existe alternative viabile la mobilitatea automobilistică pentru majoritatea locuitorilor Clujului.

Din păcate, deși CCN face de peste două decenii propuneri și solicitări în aceste direcții către Primărie și Consiliul Local, nu doar că nu s-a realizat absolut nimic în materie de parcări pentru biciclete în cartiere pe spațiul public, și foarte puțin și prost calitativ privind infrastructurile pentru circulația bicicletelor, dar Primăria nici nu a răspuns vreodată în scris la aceste propuneri și solicitări, iar la dezbateri publice răspunsurile verbale au rămas la faza de promisiuni vagi și neconcretizate vreodată.

Recent s-a lansat o noua petitie publica adresata Primariei pe tema facilitatilor pentru parcarea bicicletelor in cartiere, a carei semnare de cat mai multi clujeni o promovam:
https://campaniamea.declic.ro/petitions/parcari-sigure-de-biciclete-in-cluj-napoca

Ce se propune acum, cu rastele de biciclete în parkingurile Primăriei din cartiere, este în principiu binevenit, dar trebuie subliniat că, din punct de vedere cantitativ, este un demers mai degrabă simbolic, cu efecte importante de imagine și comunicare, dar asupra mobilității urbane nu va fi un efect practic sesizabil, ci (la fel ca în cazul proiectului ClujBike, rămas la câteva sute de biciclete la un oraș de sute de mii de locuitori), este doar o ”picătură în ocean”, valoroasă mediatic și educativ, politic și ca proiect-pilot, dar insignifiantă ca efect direct asupra mobilității urbane, căci poate deservi un procent infim din multele zeci de mii de existenti sau potentiali biciclisti care au probleme in a-si parca bicicleta in cartiere. Și chiar dacă ar fi multe locuri pentru biciclete în fiecare parking de cartier, ar fi real utile doar celor care locuiesc aproape de parking, fiind total neadecvate celor care locuiesc cu 2-3 strazi mai departe, pentru biciclete proximitatea parcarii fiind esentiala.

* * *

De asemenea, în temeiul art. 7 alin.(9) din Legea 52 / 2003, solicitam organizarea unei dezbateri publice pe tema acestui proiect de HCL, anuntată din timp și public si comunicată și nouă și altor ONG clujene de mediu, în scris, si plasată intr-un inteval orar si o locatie usor accesibila cetățenilor, deci dupa ora 17:00.

DIRECTOR EXECUTIV,
av.Radu Mititean


===================================






, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/15/2019 01:34:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editia lunara iulie 2019 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Joi, 18 iulie 2019, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 142-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 17:45. Startul efectiv al marsului va fi putin dupa ora 18:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierul Manastur, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Cl.Dorobantilor - str. S.Petofi - bd. 21 Decembrie 1989 - str.Memorandumului - Cl. Motilor - Cl.Manastur - str. Campului - str.Mehedinti - str.Islazului - str.Primaverii - Parcul Rozelor - pista bicicleta mal Somes - str. Uzinei Electrice - Parcul Central S.Barnutiu - str. E. Isac - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str. Napoca - p-ta Unirii

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa e progres in domeniul infrastructurilor biciclistice, anul 2018 fiind unul de stagnare, si primul semestru din 2019 la fel, autoritatile locale limitandu-se la promisiuni si la refacerea catorva marcaje si stalpisori de piste vechi, mentinandu-se calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

De exemplu noua banda comuna pentru autobuze, troleibuze si biciclete pe bd. N.Titulescu nu este acceptabila, ci incomoda si periculoasa, pentru ca nu respecta latimea de 4,5 metri necesara unei asemenea artere comune, iar pe Cl. Manastur se preconizeaza aceeasi abordare profund daunatoare, in schimb se preconizeaza latirea carosabilului si ingustarea trotuarelor, astfel ca vorbele frumoase privind promovarea mobilitatii durabile nu prea au de fapt acoperire practica.

Iar noile piste din cartierul Gheorgheni pe strazi mici situate intre str. L.Rebreanu, bd. N.Titulescu si str. C.Brancusi, si anume pe str. Axente Sever, Heltai Gaspar, Tache Ionescu si Ariesului, anuntate de Primarie conform https://primariaclujnapoca.ro/informatii-publice/comunicate/noi-reglementari-de-circulatie-in-cartierul-gheorgheni/ din nou au fost decise fara nicio consultare publica sau macar a ONG de profil (caci consultari au fost anuntat doar referitor la instituirea de sensuri unice), sunt din nou pe strazi mici, unde in principiu nu e nevoie de segregare intre traficul automobilistic si cel biciclistic, ci doar de reducerea vitezei traficului motorizat ( de segregare e nevoie pe marile artere) astfel incat pare tot doar o cacialma inutila biciclistilor, destinata sa dea bine in statistici, mai ales ca in mod halucinant, din schitele publicate de Primarie rezulta ca sensul de circulatie pe acele piste va fi unic si tot in sensul in care este si banda pentru autoturisme, in loc sa fie invers astfel incat sa permita circulatia bicicletelor in ambele sensuri pe acele strazi. Faptul ca se preconizeaza in sfarsit o latime decenta, conform bunelor practici internationale ( 1.5 metri latime plus 0,5 metri spatiu de siguranta) pentru acele piste nu poate compensa celelalte aspecte....

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

Cluj-Napoca, 15 iulie 2019

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/17/2019 02:09:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie lunara iunie 2019 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Joi, 20 iunie 2019, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 141-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 17:45. Startul efectiv al marsului va fi putin dupa ora 18:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierul Marasti, Bulgaria si Iris, precum si Grigorescu, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Calea Dorobantilor - al.Bibliotecii - str. Fabricii - str. Fabricii de Zahar - bd.Muncii - str.Fabricii - str.Campul Painii - str. Rasaritului - str.Parcul Feroviarilor - str.Anton Pann - Cl.Bucuresti - str.Traian - str.Dacia - str. Gen.Dragalina - bd.1 Decembrie 1918 - pasarela albastra - pista bicicleta mal Somes - str. Uzinei Electrice - Parcul Central S.Barnutiu - str. E. Isac - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str. Napoca - p-ta Unirii

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa e progres in domeniul infrastructurilor biciclistice, anul 2018 fiind unul de stagnare, si primul semestru din 2019 la fel, autoritatile locale limitandu-se la promisiuni si la refacerea catorva marcaje si stalpisori de piste vechi, mentinandu-se calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier. Noua banda comuna pentru autobuze, troleibuze si biciclete pe bd. N.Titulescu nu este acceptabila, ci incomoda si periculoasa, pentru ca nu respecta latimea de 4,5 metri necesara unei asemenea artere comune, mai ales ca exista un flux semnificativ de mijloace de transport in comun, si pe Cl. Manastur se preconizeaza aceeasi abordare profund daunatoare, in schimb se preconizeaza latirea carosabilului si ingustarea trotuarelor, astfel ca vorbele frumoase privind promovarea mobilitatii durabile nu prea au de fapt acoperire practica.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

Cluj-Napoca, 17 iunie 2019

RADU MITITEAN
director executiv CCN





















, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/04/2019 10:30:00 p.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

5 IUNIE - ZIUA MONDIALA A MEDIULUI
OCAZIE DE REAMINTIRE A PRIORITATILOR SI CONSTIENTIZARE A AMENINTARILOR LEGATE DE OCROTIREA NATURII

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) in calitate de asociatie ecologista si membru al Coalitiei pentru Mediu (CMR) a ONG-urilor de mediu din Romania reaminteste cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului autoritatilor publice centrale si publicului ca protectia mediului este esentiala pentru a avea un viitor acceptabil si ca pe termen lung tot ceea ce este bun pentru mediu este de fapt bun si pentru economie si societate si pentru specia umana in general.

Omul nu poate trai fara natura, si mediul este un tot unitar, afectarea lui negativa intr-un anumit moment sau loc producand efecte si in viitor si in alte zone, uneori la scara nationala, continentala sau globala, iar protectia nu trebuie sa vizeze doar anumite specii de plante si animale sau componente abiotice a lumii inconjuratoare, cu neglijarea sau sacrificarea altora, pentru ca in final toate se interconditioneaza...

Totusi, din motive practice, se pot distinge cateva prioritati pe care cei in functii de decizie ar trebui sa le aiba in vedere in perioada urmatoare. Organizatiile din Coalitia pentru Mediu le-au formulat sintetic cu mai multi ani in urma, dar sunt in continuare la fel de valabile si actuale si acum:

1. Protejarea padurilor prin combaterea taierilor ilegale, promovarea impaduririlor si a managementului forestier sustenabil, protejarea biodiversitatii padurilor.

2. Protejarea apelor de suprafata fata de poluarea cu ape netratate in lipsa instalatiilor de epurare, a cursurilor de apa naturale fata de amenajarile pentru producerea energiei electrice, fata de indiguiri de orice natura, iar impreuna cu cele subterane, fata de exploatarea cantitativa excesiva.

3. Interzicerea activitatilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin metoda fractionarii hidraulice, pentru a preveni compromiterea iremediabila a rezervelor subterane de apa din zonele respective;

4. Protejarea spatiilor verzi, respectarea cerintelor europene de a avea minim 26mp/locuitor in orase, eliminarea constructiilor de pe spatiile verzi si interzicerea construirii altor obiective;

5. Introducerea serviciilor de salubritate si a colectarii selective la nivel national, respectarea normelor europene in privinta managementului deseurilor, taxarea diferentiata a deseurilor colectate selectiv fata de cele amestecate, descurajarea eliminarii deseurilor prin depozitare sau incinerare, stimularea eco-design-ului in vederea prevenirii si reducerii aparitiei deseurilor.

6. Reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare, si modernizarea infrastructurii de transport urban astfel incat sa se tina cont de pietoni, biciclisti, calatori cu transportul public, precum si de persoane cu dificultati de deplasare, precum parintii cu copii mici sau persoanele cu dizabilitati locomotorii.

7. Respectarea normelor europene cu privire la calitatea aerului, monitorizarea sustinuta si realizarea unui plan de masuri concrete si specifice pentru a reduce efectiv poluarea cu noxe si praf la nivel urban

8. Promovarea echilibrata a energiilor din surse regenerabile, altele decat microhidrocentralele si decat parcurile eoliene situate in arii naturale protejate sau zone foarte valoroase peisagistic, concomitent cu masuri de eficienta energetica pe intreg lantul de la productie, pana la consumul final, precum si reducerea dependentei de surse de energie poluante sau periculoase, precum combustibili fosili sau nucleari.

9. Promovarea educatiei pentru mediu, atat prin realizarea unor manuale atractive, cat si prin dezvoltarea unor programe care sa sustina implicarea elevilor in mod activ.

10. Reformarea Administatiei Fondului pentru Mediu astfel incat sa prioritizeze programele de protectia mediului (nu programul "Rabla", nu regularizari de cursuri de apa), iar politica de resurse umane sa promoveze specialisti in mediu la conducerea institutiei.

11. Consultarea reala a cetatenilor in procesul decizional, cu respectarea legii 52/2003 si a legii 544/2001 si a bunelor practici pe plan international, in spiritul Conventiei de la Aarhus si Conventiei de la Espoo.

CCN deplange faptul ca in continuare se deturneaza si abuzeaza conceptul de mediu si de protectia mediului, punand accent ridicat pe componenta antropica si transformata antropic, pe cand in realitate accentul ar trebui sa fie pe conservarea naturii si reducerea impactului uman asupra mediului NATURAL.

Ziua Mondiala a Mediului se marcheaza la nivel international sub egida Organizatiei Natiunilor Unite. A fost instituita inca din 1972, in urma Conferintei de la Stockholm privind Mediul Uman care a avut loc in iunie 1972 si care a stat la baza a doua importante rezolutii ale Adunarii Generale ONU, adoptate la 15 decembrie 1972: A/RES/2994 (XXVII) care a proclamat ziua de 5 iunei ca Ziua Mondiala a Mediului si A/RES/3000 (XXVII) care a infiintat Programul Natiunilor Unite pentru Mediu ( United Nations Environment Programme - UNEP), care este agentia ONU specializata pe probleme de mediu. Are in fiecare an o tema focala la nivel global. Pentru 2019, tema este " Poluarea aerului" - un subiect fierbinte si pentru Romania. Anual, peste 7 milioane de persoane decedeaza prematur la nivel mondial din cauza poluarii atmosferei, iar 92% dintre locuitorii planetei nu respira un aer care sa poata fi considerat nepoluat. Poluarea aerului este considerata a genera prejudicii de peste 5000 de miliarde de dolari in fiecare an. Una dintre caile pe care ONU considera ca se poate combate eficient poluarea aerului este promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport in mediul urban, alaturi de mersul pe jos si transportul public si reducerea masiva a deplasarii cu autoturismul. Detalii suplimentare privind Ziua Mondiala a Mediului se pot citi si la: https://www.un.org/en/events/environmentday/ si la https://www.unenvironment.org/

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Cluj-Napoca, 4 iunie 2019

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , |
Bookmark and Share