Postări
•4/05/2008 01:10:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992
=================================================
INFORMATIE DE PRESA:
NOI ABERATII LEGISLATIVE - CODUL SILVIC
1. INTRODUCERE
Perioada 15 martie - 15 aprilie este "Luna Padurii". In acest interval
ar trebui sa se petreaca lucruri bune pentru paduri. Intamplator sau nu,
a aparut si o noua lege-cadru privind padurile. Care insa, ca o ironie a
sortii si o noua dovada a modului aberant de legiferare in ROmania, in
loc sa fie un prilej de bucurie pentru iubitorii padurii si un mare pas
inainte, este o grea lovitura pentru viitorul padurilor, dar si un abuz
multiplu contra drepturilor cetetenilor iubitori de natura si o
incurajare a activitatilor daunatoare padurilor si mediuliu in general.
Este vorba de LEGEA nr.46 din 19 martie 2008 - "Codul silvic", publicata
in Monitorul Oficial nr. 238 / 27 martie 2008. La prima vedere poate
parea o lege moderna si mult mai buna decat vechiul "Cod Silvic" datand
din 1996. Totusi la o privire mai atenta, acest asa-zis Cod Silvic arata
ca cei care l-au redactat respectiv aprobat unii nu l-au citit, altii nu
l-au inteles, iar altii au actionat cu stiinta cand au inserat
multiplele aberatii pe care le contine.
Aceasta lege, deja in vigoare, nu este din pacate o surpriza, ci urmarea
unor multiple demersuri facute fie cu incompetenta, fie cu reavointa si
reacredinta, in ultimii ani, de diverse cercuri interesate de orice
altceva decat de protectia si managementul adecvat al padurilor din
Romania si respectarea diverselor interese publice legate de acestea,
cercuri care controleaza multe din autoritatile publice si institutiile
care au un cuvand de spus in domeniu.
Unele dintre aberatiile din noua lege nu sunt o noutate, ci doar
reluarea unora mai vechi, pentru care se incercase in mod repetat si
uneori se si reusise temporar introducerea lor in legislatie, dar in
final fusesera abrogate sub presiunea publicului, ONG-urilor si Comisiei
Europene, pentru ca atentau grav la principiile statului de drept si de
protectia mediului, la drepturile omului si la angajamentele asumate de
Romania.
Desi s-au facut multiple observatii, propuneri, proteste etc. bine
fundamentate si temeinice din partea diverselor cercuri intereate, cu
privire la acest proiect si la alte variante care au circulat in ultimul
an prin Parlament, mai nimic din ce s-a semnalat, propus si argumentat
si noi si altii nu a fost luat in seama, ca dovada ca interesele oculte
din spatele acestei legi sunt imense si sfideaza orice, inclusiv bunul
simt si logica...
Desigur, nu se poate afirma ca toate sau majoritatea prevederilor noii
legi sunt criticabile. Sunt multe corespunzatoare si chiar binevenite si
laudabile. Dar pe ansamblu sunt mult prea multe aberatii si prevederi
neclare sau care vor duce la rezultate contrare scopului declarat al
legii.
2. EXEMPLE DE PREVEDERI INACCEPTABILE
(ca fond sau ca forma actuala):
2.1 Legat de administrarea parcurilor nationale si naturale
Prin noua lege se consfiinteste monopolul administrarii parcurilor
nationale si naturale de catre un agent economic interesat prin
definitie in primul rand de exloatarea padurii, nu de protectia ei. De
ani de zile se incearca eliberarea administratiilor acestor categorii
esentiale de arii naturale protejate din mainile ROMSILVA, pentru a fi
administrate de viitoarea Agentie Nationala pentru Ariilor Naturale
Protejate (ANAP) sau o structura in subordinea / sub autoritatea
ministerului mediului, nu a autoritatii din domeniul
silvico-forestiero-cinegetic. Infiintarea ANAP trebuia sa aiba loc
demult, dar interesele oculte au tergiversat aplicarea prevederilor
legale in domeniu. Acum stim si de ce: Prin Art. 27 pct. 2 din noul Cod
Silvic se prevede prioritatea ocoalelor silvice la luarea in
administrare a parcurilor unde este cel putin 50% padure - adica cea mai
mare parte din cele existente in ROmania, lipsind astfel indirect de
efecte prevederile legislatiei privind ariile naturale protejate, dar si
angajamentele internationale ale Romaniei.
2.2 Drept de veto al ministerului agriculturii asupra instituirii
regimului de arie naturala protejata
Se consacra expres dreptul de veto al ministerului padurilor (MADR)
asupra institurii regimului de arie naturala protejata de tip parc
national sau natural pentru zone care cuprind si paduri ( Art. 27
pct.1). Degeaba ar vrea ministerul mediului (MMDD) sa instituie de
exemplu regimul de Parc national sau parc natural pentru muntii Ciucas
sau Fagarasi - daca ministerul agriculturii nu isi da avizul, nici nu se
mai ajunge la discutarea initiativei la nivel de Guvern...
O asemenea putere discretionara asupra unor domenii ce tin de competenta
altui minister nu se poate justifica logic si legal.
2.3 Drept de veto al ministerului agriculturii (MADR) asupra planurilor
de management ale ariilor naturale protejate
De asemenea, pe "usa din dos" se introduce dreptul de veto al
ministerului agriculturii si padurilor ( MADR ) asupra tuturor
planurilor de management pentru arii naturale protejate de interes
national de orice categorie in care sunt si paduri ( adica pentru marea
majoritate a lor). Astfel, prin Art. 27 pct. 3 se prevede ca
amenajamentele silvice sunt parte integranta din planurile de
management, dar ca modificarea lor se poate face numai cu avizul
ministerului de resort silvico-forestier (MADR). Deci, daca acesta nu
vrea, adoptarea planului de management este blocat pe termen nelimitat,
indiferent ce parere are ministerul mediului (MMDD), proprietarii de
paduri din zona, administratorului ariei protejate, comunitatile
locale... O asemenea putere discretionara asupra unor domenii ce tin in
principal de competenta altora nu se poate justifica logic si legal.
2.4 Continuarea posibilitatii legale de a construi vile in padure
Se permite in continuare scoaterea din circuitul silvic a unor suprafete
forestiere si defrisarea lor si ridicarea de vile / case de vacanta in
padure, astfel incat acele paduri pot deveni usor si repede altceva
decat padure. ( vezi Art. 37). Limitarea la 5% a suprafetei scoase din
circuitul silvic si obligatia de compensare
nu rezolva decat o mica parte din problema - degeaba avem pe ansamblu la
fel de multe hectare de padure sau chiar mai multe, daca ea e plina de
drumuri si vile si tot ce atrage asta dupa sine ( adio liniste,
habitatul natural e fragmentat, se fac retele de drumuri si utilitati
etc. ).
2.5 Protectia padurii prin... cat mai multe drumuri forestiere!!!??
De asemenea, prin noul Cod Silvic se forteaza intr-un mod ridicol
inclusiv dpdv al tehnicii legislative, constructia de drumuri
forestiere, proclamand textual ca "marirea gradului de accesibilizare a
fondului forestier constituie o conditie de baza a gestionarii durabile
a padurilor" !!!!???? ( Vezi Art. 83). Deci asta era, din lipsa de
drumuri forestiere nu s-au putut pana acum gestiona durabil padurile
Romaniei??? Dimpotriva, se poate argumenta inclusiv stiintific si
exemplifica cu patarniile altor tari ca asa ceva nu este nicidecum o
necesitate pentru protectia si gestionarea durabila a padurilor, ci mai
ales pentru intensificarea exploatarii lor, si ca mai degraba
favorizeaza accelerarea taierilor abuzive si exploatarile exagerate
facute adesea cu aparente legale, care au dus deja la o situatie
deosebit de grava a padurilor in Romania.
2.6 Pentru drumuri forestiere noi nu mai este nevoie de o evaluare si
autorizare riguroasa
Desi construirea unor drumuri forestiere noi este prin natura ei o
activitate cu impact negativ de mediu cert si potential ridicat, mai
ales daca are loc in anumite tipuri de zone, noul Cod Silvic, in loc sa
inaspreasca normele si conditiile de autorizare si realizare,
dereglementeaza domeniul si acorda o "libertate" greu justificabila
logic si legal dpdv al intereselor publice. Printre altele, s-a prevazut
ca pentru construirea de noi drumuri forestiere nu mai este nevoie nici
macar de autorizatie de construire! (Implicit nici de diversele acorduri
/ avize care preced si conditioneaza emiterea autorizatiei de
constructie). Adica un cetatean care vrea sa isi faca in spatele casei
un cotet de porci trebuie sa isi obtina autorizatie de constructie...
Dar cine vrea sa faca un nou drum auto forestier de zeci de km nu mai
are nevoie de asa ceva!
2.7 Autoritatile de mediu nu sunt parte in comisiile care decid
realizarea de noi drumuri forestiere
De parca padurea nu ar fi un factor de mediu esential si protectia ei
dpdv ecologic nu ar fi un obiectiv de baza, autoritatile de mediu au
fost considerate de noul Cod Silvic ca nefiind oportune ca prezenta in
comisiile speciale care va aproba noile drumuri forestiere... De parca
acestea ar fi un drum de exploatare agricola intra doua tarlale de
porumb, nu o sosea prin padure...
2.8 Drumurile forestiere devin toate drumuri de... utilitate
PRIVATA!!???
Drumurile forestiere, desi aproape toate sunt proprietate publica a
statului roman ( si cateva mai nou proprietate publica a unor comune) si
teren proprietate PUBLICA, sunt declarate generic, prin noul Cod Silvic,
ca fiind de utilitate PRIVATA!!!
Pana si curtea unei unitati militare este proprietate publica si este de
utilitate PUBLICA, nu PRIVATA, doar accesul public este conditionat si
restrictionat. La fel si accesul pe un stadion proprietate publica se
face contra cost, dar asta nu face ca el sa fie de utilitate PRIVATA. In
schimb noul Codul Silvic proclama la modul generic toate drumurile
forestiere din Romania a fiind de utilitate PRIVATA !!?? Chiar si cele
prin paduri PUBLICE!!!!
Este o batjocura incredibila la adresa principiilor constitutionale si
la adresa legislatiei privind proprietatea publica, dar si un abuz
strigator la cer, stiind ca drumurile asa-zise "forestiere" sunt in
foarte multe cazuri si singura cale de acces spre numeroase obiective de
interes public ( obiective turistice, localitati, traee turistice,
cladiri, terenuri publice etc.)
2.9. Nu mai poti culege legal o boaba de zmeura fara aprobarea
silvicilor!
In tarile europene mai civilizate, prin prevedri exprese ale legii,
oricine poate culege din padure ciuperci comestibile, fructe de padure
sau alte chesitii ( ex. un buchetel de flori) daca e vorba de cantitati
mici, destinate strict uzului propriu, si nu esti in zone sau perioade
cu regim special de restrictie sau nu e vorba de specii cu regim strict
de protectie.
In schimb, la noi, prin Art. 58 al noului Cod SIlvic, toate acestea sunt
declarate proprietatea proprietarului si detinatorului padurii si se
prevede chiar expres necesitatea de aviz sau autorizatie pentru orice
recoltare, neprevazandu-se exceptii sau limite. Practic, in baza
textului legii, corelat cu prevederile COnstitutiei si COdului Civil si
Penal, un copil dintr-un sat de munte nu mai poate culege in padure un
kg de ciuperci pt familia sa si nici macar o cutiuta de zmeura sau niste
fragi ca sa ii manance el, daca nu are prealabile autorizari de la
ocolul silvic. Inclusiv in paduri proprietate publica a statului sau a
comunei!!!!!!!!
S-ar putea crede ca legiuitorul s-a gandit de fapt la exceptii dar a
uitat sa le mentioneze sau o va face prin alte acte normative. Ei bine,
s-a gandit si la exceptii si le-a prevazut expres, dar numai legat de
vanat si de pestele din apele din apele de munte. De ciuperci, fructe de
padure etc. nu a prevazut vreo exceptie sau vreo trimitere la norme
speciale... De asemenea, unii ar putea crede ca legiuitorul se referea
la culesul de produse nelemenoase in cantitati comerciale. In tacerea
legii, nu putem prezuma asa ceva. Daca voia sa spuna asta, o spunea
textual, cum scria in reglementarile mai vechi, acum abrogate.
2.10 Interdictie cvasitotala de acces in padure a altor persoane decat
proprietarii si personalul silvic - adio turism, recreere...
Prin Art. 54 se interzice la modul general si absolut orice acces public
in orice padure in orice fel sau scop ( inclusiv pe jos in scop
recreativ pe poteci existente in zone care nu au regim special de
protectie) cu exceptia unor zone si trasee expres prevazute in acest
sens. De facto se interzice orice acces public in mare parte din
padurile din Romania, adica pe circa 1/4 din suprafata tarii, abuz
incredibil si de evidente neconstitutionalitate. Prevedere care clar nu
are cum sa se aplice practic cu succes in general, dar care da o putere
uriasa si abuziva administratorilor de fond forestier si asigura ca
oricine circula prin padure si vede braconieri sau taieri ilegale de
lemne, daca nu era pe un traseu turistic marcat, nu va prea risca sa
sesizeze autoritatile pentru ca implicit s-ar autodenunta. De pe trasee
turistice marcate sau drumuri publice nu poti vedea nici 1 la mie din
padurea din ROmania...
Din nou unii ar putea crede ca leguitorul nu avea intentia de a institui
o interdictie generala, dar ca exceptiile ar urma sa fie prevazute
printr-o lege speciala. Ei bine, nu exista nici o referire la asa ceva,
deci nu putem face o asemenea prezmumptie, si normele de aplicare nu pot
legal sa deroge de la lege. Mai mult, cu privire la alte restrictii, de
exemplu cand e vorba pasunat cu turme de animale domestice in padure, se
prevad in noul COd SIlvic numeroase si detaliate exceptii si proceduri
clare, ca dovada ca nu s-a gandit nicidecum sa emita prin acest act
normativ doar principii si sa nu prevada detalii, exceptii etc.
In vechiul Cod Silvic, restictia era specifica si clara, si se referea
la accesul nemotorizat al cetatenilor, dar numai pentru "parcelele in
curs de regenerare, in plantiile si culturile forestiere cu inaltimi mai
mici de 5 metri, parchetele in curs de exploatare, in zonele de refugiu
al vanatului, in rezervatiile naturale si in padurile declarate
monumente ale naturii, in rezervatii stiintifice, precum si in parcelele
din jurul izvoarelor de apa minerala si potabila, captate pentru
exploatare industriala sau pentru consum distributiv centralizat pe o
raza de 100 de metri". Si acea restrictie era exagerata si
nejustificata, dar nicidecum ca in noul Cod Silvic, unde se prevede
interdictie totala si generala in afara unor zone sau trasee special
marcate pentru acces public...
In tari civilizate este exact invers. A se vedea de exemplu codul silvic
francez ( Art. L380-1 si R 138-1 pana la R 138-20), legea-cadru silvica
federala elvetiana ( Art. 14 si 15), legea-cadru silvica federala
germana ( Art. 13 si 14). De exemplu legislatia silvica germana prevede
de principiu ca orice cetatean poate merge prin orice padure in scop
recreativ ( nu doar pe drumuri sau poteci, cu atat mai putin doar
drumuri sau poteci marcate pentru circulatia publicului) fara sa se
poata impune taxe in acest sens, si ca exceptii si restrictii se pot
impune numai din motive temeinice si proportional cu respectiva
necesitate ( ex. arii naturale protejate cu regim sever..), existand si
reguli care faciliteaza si alte forme de acces nemotorizat in scop
recreativ ex. mers cu bicicleta sau fotoliu rulant sau calare ( insa
numai pe cai de comunicatie existente, nu pe oriunde...).
Adica in principiu conform noului Cod Silvic in Romania cetateanul nu
mai are voie sa circule prin padure nici macar pe jos sau cu bicicleta,
chiar daca este pe teren proprietate publica, ci numai daca este in mod
special si expres prevazut ca poate, si numai in zona sau pe ruta
special marcata in acest sens... In rest trebuie sa se opreasca la
liziera padurii sau sa o ocoleasca, ceea ce adesea nici nu e posibil
(ex. in zone montane - munti intregi nu au nici un traseu turistic
marcat si nu poti evita trecerea prin zone de padure...)
Mai mult, prin noul COd Silvic, cetateanul obisnuit care vrea sa se
plimbe prin padure pe jos in scop recreativ este pus pe plan egal cu
vanatorii, ATV-istii, enduristii si cei care merg cu masini 4x4 prin
padure in scop asa-zis "sportiv" (?), carora le poate fi si lor admis de
catre ROmsilva sau alt administrator de padure accesul, inclusiv
motorizat, chiar si pe poteci sau drumuri necarosabile...
2.11. Permisivitate larga fata de turismul si "sportul" cu motor in
padure!
Prin noul COd SIlvic se relaxeaza mult restrictiile de acces si
circulatie in padure cu mijloace motorizate, inclusiv in scop turistic
si sportiv!!! Practic cu autorizarea administratorului acelei zone se
pot acum face orice activitati motorizate, inclusiv trasee sau poligoane
permanente pt asa ceva, inclusiv raliuri 4x4 sau enduro sau cu ATV, sau
snowmobile etc. pentru ca a disparut orice restrictie generala.
In vechiul cod silvic se prevdea cel putin ca accesul motorizat, ca si
cel al vehiculelor cu tractiune animala, e limitat la drumurile
forestiere permanente pe care nu se prevede expres interdictie de acces.
Si se prevedeau si exceptiile: "utilajele forestiere, vehiculele
tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parchetele in
curs de exploatare, precum si vehiculele care transporta stupi". Atat!
Acum nu mai e nici o interdictie legala generala pentru 4x4, ATV, Enduro
etc. - pot fi autorizati de Romsilva sau alt administrator de padure in
principiu pe oriunde, chiar si in afara drumurilor auto forestiere, de
ex. pe drumuri de tractor sau caruta sau pe poteci sau trasee de-a
dreptul prin padure pe unde nu e nici o urma...
Exact invers decat in tarile europene dezvoltate, unde in ultimele
decenii protectia mediului dar si dreptul cetatenilor de a se bucura in
liniste de recreere in natura a devenit un obiectiv prioritar si prin
urmare practicarea de turism si "sport" motorizat in padure si in alte
zone naturale a fost sever restrictionata sau aproape total interzisa.
2.12 Blandete fata de infractori
Cu raufacatorii, noul cod silvic este in continuare foarte bland. Mult
mai bland ca in alte tari, unde oricum fenomenul infractional silvic
este incomparabil mai redus ca din Romania... Astfel, conform Art. 108,
cel care fura mai putin de 5 metri cubi (echivalent valoric calculat
dupa pretul mediu pe metrul cub de lemn pe picior), si nu face asta prea
des, nu este infractor, ci doar contravenient.
Adica nenorocitul care fura o paine sau o gaina e bun de puscarie, dar e
doar un contravenient cel care fura un car plin de lemne ( 4,5 metri
cubi cantaresc tone intregi si ai nevoie de boi sau cai zdraveni la
caruta, daca nu esti cumva cu tractorul!!!).
Mai mult, si daca furi peste 5 mc de lemn sau furi in mod repetat, poti
scapa doar cu amenda penala... Amenda care e modica fata de cati bani
faci din furtul de lemne...
Era de inteles sa nu il incadrezi ca infractor pe cel prins cu o
legatura de crengi uscate sau cu un bradut de Craciun sau cu un
butuc de 10 kg... dar pe cel cu o remorca de mai multe tone de lemne
????
2.13 Protectia jnepenisurilor nu mai este importanta
Data fiind marea importanta si sensibilitatea foarte ridicata a
jnepenisurilor si presiunea mare exercitata asupra lor, in vechiul cod
silvic se prevedea la modul general la Art. 103 ca "Distrugerea sau
vatamarea, in orice mod, a jnepenisurilor" este infractiune.
In noul cod silvic, distrugerea sau degradarea jnepenisurilor nu mai
este infractiune decat in situatia particulara in care se comite prin
incendiere.
3. EXEMPLE DE PROBLEME DE FORMA
Nu intram in detalii de tehnica legislativa pentru a critica mai in
detaliu sub acest aspect noul Cod Silvic. Amintim doar ca insasi
denumirea de "Cod SIlvic" este o ofensa la adresa principiilor si
normelor legale de tehnica legislativa, si ca aceasta lege nu si-ar
merita numele de "cod".
Un cod adevarat cuprinde toate sau majoritatea reglementarilor din acel
domeniu, sau cel putin cele de nivel de lege. De exemplu codul silvic
francez isi merita numele de "cod", pentru ca are sute de pagini si
acopera cam totul in materie de reglementare silvica. Cel romanesc este
de fapt o lege-cadru, nicidecum un "cod". Numeroase domenii esentiale,
precum reglementarea contraventiilor silvice sau a organizatii si
functionarii formelor asociative specifice pt proprietarii privati de
paduri, sunt lasate tot pe seama unor legi speciale...
4. ALTE PROBLEME
Noi ne limitam la critici in domeniul de interes si competenta a
asociatiei noastre. Cu siguranta ca legea are deficiente grave si
numeroase si sub alte aspecte, dar lasam respectivele critici pe seama
specialistilor in biologie forestiera, in management silvic etc.
Cluj-Napoca, 4 aprilie 2008
DIRECTOR EXECUTIV
Radu Mititean
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992
=================================================
INFORMATIE DE PRESA:
NOI ABERATII LEGISLATIVE - CODUL SILVIC
1. INTRODUCERE
Perioada 15 martie - 15 aprilie este "Luna Padurii". In acest interval
ar trebui sa se petreaca lucruri bune pentru paduri. Intamplator sau nu,
a aparut si o noua lege-cadru privind padurile. Care insa, ca o ironie a
sortii si o noua dovada a modului aberant de legiferare in ROmania, in
loc sa fie un prilej de bucurie pentru iubitorii padurii si un mare pas
inainte, este o grea lovitura pentru viitorul padurilor, dar si un abuz
multiplu contra drepturilor cetetenilor iubitori de natura si o
incurajare a activitatilor daunatoare padurilor si mediuliu in general.
Este vorba de LEGEA nr.46 din 19 martie 2008 - "Codul silvic", publicata
in Monitorul Oficial nr. 238 / 27 martie 2008. La prima vedere poate
parea o lege moderna si mult mai buna decat vechiul "Cod Silvic" datand
din 1996. Totusi la o privire mai atenta, acest asa-zis Cod Silvic arata
ca cei care l-au redactat respectiv aprobat unii nu l-au citit, altii nu
l-au inteles, iar altii au actionat cu stiinta cand au inserat
multiplele aberatii pe care le contine.
Aceasta lege, deja in vigoare, nu este din pacate o surpriza, ci urmarea
unor multiple demersuri facute fie cu incompetenta, fie cu reavointa si
reacredinta, in ultimii ani, de diverse cercuri interesate de orice
altceva decat de protectia si managementul adecvat al padurilor din
Romania si respectarea diverselor interese publice legate de acestea,
cercuri care controleaza multe din autoritatile publice si institutiile
care au un cuvand de spus in domeniu.
Unele dintre aberatiile din noua lege nu sunt o noutate, ci doar
reluarea unora mai vechi, pentru care se incercase in mod repetat si
uneori se si reusise temporar introducerea lor in legislatie, dar in
final fusesera abrogate sub presiunea publicului, ONG-urilor si Comisiei
Europene, pentru ca atentau grav la principiile statului de drept si de
protectia mediului, la drepturile omului si la angajamentele asumate de
Romania.
Desi s-au facut multiple observatii, propuneri, proteste etc. bine
fundamentate si temeinice din partea diverselor cercuri intereate, cu
privire la acest proiect si la alte variante care au circulat in ultimul
an prin Parlament, mai nimic din ce s-a semnalat, propus si argumentat
si noi si altii nu a fost luat in seama, ca dovada ca interesele oculte
din spatele acestei legi sunt imense si sfideaza orice, inclusiv bunul
simt si logica...
Desigur, nu se poate afirma ca toate sau majoritatea prevederilor noii
legi sunt criticabile. Sunt multe corespunzatoare si chiar binevenite si
laudabile. Dar pe ansamblu sunt mult prea multe aberatii si prevederi
neclare sau care vor duce la rezultate contrare scopului declarat al
legii.
2. EXEMPLE DE PREVEDERI INACCEPTABILE
(ca fond sau ca forma actuala):
2.1 Legat de administrarea parcurilor nationale si naturale
Prin noua lege se consfiinteste monopolul administrarii parcurilor
nationale si naturale de catre un agent economic interesat prin
definitie in primul rand de exloatarea padurii, nu de protectia ei. De
ani de zile se incearca eliberarea administratiilor acestor categorii
esentiale de arii naturale protejate din mainile ROMSILVA, pentru a fi
administrate de viitoarea Agentie Nationala pentru Ariilor Naturale
Protejate (ANAP) sau o structura in subordinea / sub autoritatea
ministerului mediului, nu a autoritatii din domeniul
silvico-forestiero-cinegetic. Infiintarea ANAP trebuia sa aiba loc
demult, dar interesele oculte au tergiversat aplicarea prevederilor
legale in domeniu. Acum stim si de ce: Prin Art. 27 pct. 2 din noul Cod
Silvic se prevede prioritatea ocoalelor silvice la luarea in
administrare a parcurilor unde este cel putin 50% padure - adica cea mai
mare parte din cele existente in ROmania, lipsind astfel indirect de
efecte prevederile legislatiei privind ariile naturale protejate, dar si
angajamentele internationale ale Romaniei.
2.2 Drept de veto al ministerului agriculturii asupra instituirii
regimului de arie naturala protejata
Se consacra expres dreptul de veto al ministerului padurilor (MADR)
asupra institurii regimului de arie naturala protejata de tip parc
national sau natural pentru zone care cuprind si paduri ( Art. 27
pct.1). Degeaba ar vrea ministerul mediului (MMDD) sa instituie de
exemplu regimul de Parc national sau parc natural pentru muntii Ciucas
sau Fagarasi - daca ministerul agriculturii nu isi da avizul, nici nu se
mai ajunge la discutarea initiativei la nivel de Guvern...
O asemenea putere discretionara asupra unor domenii ce tin de competenta
altui minister nu se poate justifica logic si legal.
2.3 Drept de veto al ministerului agriculturii (MADR) asupra planurilor
de management ale ariilor naturale protejate
De asemenea, pe "usa din dos" se introduce dreptul de veto al
ministerului agriculturii si padurilor ( MADR ) asupra tuturor
planurilor de management pentru arii naturale protejate de interes
national de orice categorie in care sunt si paduri ( adica pentru marea
majoritate a lor). Astfel, prin Art. 27 pct. 3 se prevede ca
amenajamentele silvice sunt parte integranta din planurile de
management, dar ca modificarea lor se poate face numai cu avizul
ministerului de resort silvico-forestier (MADR). Deci, daca acesta nu
vrea, adoptarea planului de management este blocat pe termen nelimitat,
indiferent ce parere are ministerul mediului (MMDD), proprietarii de
paduri din zona, administratorului ariei protejate, comunitatile
locale... O asemenea putere discretionara asupra unor domenii ce tin in
principal de competenta altora nu se poate justifica logic si legal.
2.4 Continuarea posibilitatii legale de a construi vile in padure
Se permite in continuare scoaterea din circuitul silvic a unor suprafete
forestiere si defrisarea lor si ridicarea de vile / case de vacanta in
padure, astfel incat acele paduri pot deveni usor si repede altceva
decat padure. ( vezi Art. 37). Limitarea la 5% a suprafetei scoase din
circuitul silvic si obligatia de compensare
nu rezolva decat o mica parte din problema - degeaba avem pe ansamblu la
fel de multe hectare de padure sau chiar mai multe, daca ea e plina de
drumuri si vile si tot ce atrage asta dupa sine ( adio liniste,
habitatul natural e fragmentat, se fac retele de drumuri si utilitati
etc. ).
2.5 Protectia padurii prin... cat mai multe drumuri forestiere!!!??
De asemenea, prin noul Cod Silvic se forteaza intr-un mod ridicol
inclusiv dpdv al tehnicii legislative, constructia de drumuri
forestiere, proclamand textual ca "marirea gradului de accesibilizare a
fondului forestier constituie o conditie de baza a gestionarii durabile
a padurilor" !!!!???? ( Vezi Art. 83). Deci asta era, din lipsa de
drumuri forestiere nu s-au putut pana acum gestiona durabil padurile
Romaniei??? Dimpotriva, se poate argumenta inclusiv stiintific si
exemplifica cu patarniile altor tari ca asa ceva nu este nicidecum o
necesitate pentru protectia si gestionarea durabila a padurilor, ci mai
ales pentru intensificarea exploatarii lor, si ca mai degraba
favorizeaza accelerarea taierilor abuzive si exploatarile exagerate
facute adesea cu aparente legale, care au dus deja la o situatie
deosebit de grava a padurilor in Romania.
2.6 Pentru drumuri forestiere noi nu mai este nevoie de o evaluare si
autorizare riguroasa
Desi construirea unor drumuri forestiere noi este prin natura ei o
activitate cu impact negativ de mediu cert si potential ridicat, mai
ales daca are loc in anumite tipuri de zone, noul Cod Silvic, in loc sa
inaspreasca normele si conditiile de autorizare si realizare,
dereglementeaza domeniul si acorda o "libertate" greu justificabila
logic si legal dpdv al intereselor publice. Printre altele, s-a prevazut
ca pentru construirea de noi drumuri forestiere nu mai este nevoie nici
macar de autorizatie de construire! (Implicit nici de diversele acorduri
/ avize care preced si conditioneaza emiterea autorizatiei de
constructie). Adica un cetatean care vrea sa isi faca in spatele casei
un cotet de porci trebuie sa isi obtina autorizatie de constructie...
Dar cine vrea sa faca un nou drum auto forestier de zeci de km nu mai
are nevoie de asa ceva!
2.7 Autoritatile de mediu nu sunt parte in comisiile care decid
realizarea de noi drumuri forestiere
De parca padurea nu ar fi un factor de mediu esential si protectia ei
dpdv ecologic nu ar fi un obiectiv de baza, autoritatile de mediu au
fost considerate de noul Cod Silvic ca nefiind oportune ca prezenta in
comisiile speciale care va aproba noile drumuri forestiere... De parca
acestea ar fi un drum de exploatare agricola intra doua tarlale de
porumb, nu o sosea prin padure...
2.8 Drumurile forestiere devin toate drumuri de... utilitate
PRIVATA!!???
Drumurile forestiere, desi aproape toate sunt proprietate publica a
statului roman ( si cateva mai nou proprietate publica a unor comune) si
teren proprietate PUBLICA, sunt declarate generic, prin noul Cod Silvic,
ca fiind de utilitate PRIVATA!!!
Pana si curtea unei unitati militare este proprietate publica si este de
utilitate PUBLICA, nu PRIVATA, doar accesul public este conditionat si
restrictionat. La fel si accesul pe un stadion proprietate publica se
face contra cost, dar asta nu face ca el sa fie de utilitate PRIVATA. In
schimb noul Codul Silvic proclama la modul generic toate drumurile
forestiere din Romania a fiind de utilitate PRIVATA !!?? Chiar si cele
prin paduri PUBLICE!!!!
Este o batjocura incredibila la adresa principiilor constitutionale si
la adresa legislatiei privind proprietatea publica, dar si un abuz
strigator la cer, stiind ca drumurile asa-zise "forestiere" sunt in
foarte multe cazuri si singura cale de acces spre numeroase obiective de
interes public ( obiective turistice, localitati, traee turistice,
cladiri, terenuri publice etc.)
2.9. Nu mai poti culege legal o boaba de zmeura fara aprobarea
silvicilor!
In tarile europene mai civilizate, prin prevedri exprese ale legii,
oricine poate culege din padure ciuperci comestibile, fructe de padure
sau alte chesitii ( ex. un buchetel de flori) daca e vorba de cantitati
mici, destinate strict uzului propriu, si nu esti in zone sau perioade
cu regim special de restrictie sau nu e vorba de specii cu regim strict
de protectie.
In schimb, la noi, prin Art. 58 al noului Cod SIlvic, toate acestea sunt
declarate proprietatea proprietarului si detinatorului padurii si se
prevede chiar expres necesitatea de aviz sau autorizatie pentru orice
recoltare, neprevazandu-se exceptii sau limite. Practic, in baza
textului legii, corelat cu prevederile COnstitutiei si COdului Civil si
Penal, un copil dintr-un sat de munte nu mai poate culege in padure un
kg de ciuperci pt familia sa si nici macar o cutiuta de zmeura sau niste
fragi ca sa ii manance el, daca nu are prealabile autorizari de la
ocolul silvic. Inclusiv in paduri proprietate publica a statului sau a
comunei!!!!!!!!
S-ar putea crede ca legiuitorul s-a gandit de fapt la exceptii dar a
uitat sa le mentioneze sau o va face prin alte acte normative. Ei bine,
s-a gandit si la exceptii si le-a prevazut expres, dar numai legat de
vanat si de pestele din apele din apele de munte. De ciuperci, fructe de
padure etc. nu a prevazut vreo exceptie sau vreo trimitere la norme
speciale... De asemenea, unii ar putea crede ca legiuitorul se referea
la culesul de produse nelemenoase in cantitati comerciale. In tacerea
legii, nu putem prezuma asa ceva. Daca voia sa spuna asta, o spunea
textual, cum scria in reglementarile mai vechi, acum abrogate.
2.10 Interdictie cvasitotala de acces in padure a altor persoane decat
proprietarii si personalul silvic - adio turism, recreere...
Prin Art. 54 se interzice la modul general si absolut orice acces public
in orice padure in orice fel sau scop ( inclusiv pe jos in scop
recreativ pe poteci existente in zone care nu au regim special de
protectie) cu exceptia unor zone si trasee expres prevazute in acest
sens. De facto se interzice orice acces public in mare parte din
padurile din Romania, adica pe circa 1/4 din suprafata tarii, abuz
incredibil si de evidente neconstitutionalitate. Prevedere care clar nu
are cum sa se aplice practic cu succes in general, dar care da o putere
uriasa si abuziva administratorilor de fond forestier si asigura ca
oricine circula prin padure si vede braconieri sau taieri ilegale de
lemne, daca nu era pe un traseu turistic marcat, nu va prea risca sa
sesizeze autoritatile pentru ca implicit s-ar autodenunta. De pe trasee
turistice marcate sau drumuri publice nu poti vedea nici 1 la mie din
padurea din ROmania...
Din nou unii ar putea crede ca leguitorul nu avea intentia de a institui
o interdictie generala, dar ca exceptiile ar urma sa fie prevazute
printr-o lege speciala. Ei bine, nu exista nici o referire la asa ceva,
deci nu putem face o asemenea prezmumptie, si normele de aplicare nu pot
legal sa deroge de la lege. Mai mult, cu privire la alte restrictii, de
exemplu cand e vorba pasunat cu turme de animale domestice in padure, se
prevad in noul COd SIlvic numeroase si detaliate exceptii si proceduri
clare, ca dovada ca nu s-a gandit nicidecum sa emita prin acest act
normativ doar principii si sa nu prevada detalii, exceptii etc.
In vechiul Cod Silvic, restictia era specifica si clara, si se referea
la accesul nemotorizat al cetatenilor, dar numai pentru "parcelele in
curs de regenerare, in plantiile si culturile forestiere cu inaltimi mai
mici de 5 metri, parchetele in curs de exploatare, in zonele de refugiu
al vanatului, in rezervatiile naturale si in padurile declarate
monumente ale naturii, in rezervatii stiintifice, precum si in parcelele
din jurul izvoarelor de apa minerala si potabila, captate pentru
exploatare industriala sau pentru consum distributiv centralizat pe o
raza de 100 de metri". Si acea restrictie era exagerata si
nejustificata, dar nicidecum ca in noul Cod Silvic, unde se prevede
interdictie totala si generala in afara unor zone sau trasee special
marcate pentru acces public...
In tari civilizate este exact invers. A se vedea de exemplu codul silvic
francez ( Art. L380-1 si R 138-1 pana la R 138-20), legea-cadru silvica
federala elvetiana ( Art. 14 si 15), legea-cadru silvica federala
germana ( Art. 13 si 14). De exemplu legislatia silvica germana prevede
de principiu ca orice cetatean poate merge prin orice padure in scop
recreativ ( nu doar pe drumuri sau poteci, cu atat mai putin doar
drumuri sau poteci marcate pentru circulatia publicului) fara sa se
poata impune taxe in acest sens, si ca exceptii si restrictii se pot
impune numai din motive temeinice si proportional cu respectiva
necesitate ( ex. arii naturale protejate cu regim sever..), existand si
reguli care faciliteaza si alte forme de acces nemotorizat in scop
recreativ ex. mers cu bicicleta sau fotoliu rulant sau calare ( insa
numai pe cai de comunicatie existente, nu pe oriunde...).
Adica in principiu conform noului Cod Silvic in Romania cetateanul nu
mai are voie sa circule prin padure nici macar pe jos sau cu bicicleta,
chiar daca este pe teren proprietate publica, ci numai daca este in mod
special si expres prevazut ca poate, si numai in zona sau pe ruta
special marcata in acest sens... In rest trebuie sa se opreasca la
liziera padurii sau sa o ocoleasca, ceea ce adesea nici nu e posibil
(ex. in zone montane - munti intregi nu au nici un traseu turistic
marcat si nu poti evita trecerea prin zone de padure...)
Mai mult, prin noul COd Silvic, cetateanul obisnuit care vrea sa se
plimbe prin padure pe jos in scop recreativ este pus pe plan egal cu
vanatorii, ATV-istii, enduristii si cei care merg cu masini 4x4 prin
padure in scop asa-zis "sportiv" (?), carora le poate fi si lor admis de
catre ROmsilva sau alt administrator de padure accesul, inclusiv
motorizat, chiar si pe poteci sau drumuri necarosabile...
2.11. Permisivitate larga fata de turismul si "sportul" cu motor in
padure!
Prin noul COd SIlvic se relaxeaza mult restrictiile de acces si
circulatie in padure cu mijloace motorizate, inclusiv in scop turistic
si sportiv!!! Practic cu autorizarea administratorului acelei zone se
pot acum face orice activitati motorizate, inclusiv trasee sau poligoane
permanente pt asa ceva, inclusiv raliuri 4x4 sau enduro sau cu ATV, sau
snowmobile etc. pentru ca a disparut orice restrictie generala.
In vechiul cod silvic se prevdea cel putin ca accesul motorizat, ca si
cel al vehiculelor cu tractiune animala, e limitat la drumurile
forestiere permanente pe care nu se prevede expres interdictie de acces.
Si se prevedeau si exceptiile: "utilajele forestiere, vehiculele
tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parchetele in
curs de exploatare, precum si vehiculele care transporta stupi". Atat!
Acum nu mai e nici o interdictie legala generala pentru 4x4, ATV, Enduro
etc. - pot fi autorizati de Romsilva sau alt administrator de padure in
principiu pe oriunde, chiar si in afara drumurilor auto forestiere, de
ex. pe drumuri de tractor sau caruta sau pe poteci sau trasee de-a
dreptul prin padure pe unde nu e nici o urma...
Exact invers decat in tarile europene dezvoltate, unde in ultimele
decenii protectia mediului dar si dreptul cetatenilor de a se bucura in
liniste de recreere in natura a devenit un obiectiv prioritar si prin
urmare practicarea de turism si "sport" motorizat in padure si in alte
zone naturale a fost sever restrictionata sau aproape total interzisa.
2.12 Blandete fata de infractori
Cu raufacatorii, noul cod silvic este in continuare foarte bland. Mult
mai bland ca in alte tari, unde oricum fenomenul infractional silvic
este incomparabil mai redus ca din Romania... Astfel, conform Art. 108,
cel care fura mai putin de 5 metri cubi (echivalent valoric calculat
dupa pretul mediu pe metrul cub de lemn pe picior), si nu face asta prea
des, nu este infractor, ci doar contravenient.
Adica nenorocitul care fura o paine sau o gaina e bun de puscarie, dar e
doar un contravenient cel care fura un car plin de lemne ( 4,5 metri
cubi cantaresc tone intregi si ai nevoie de boi sau cai zdraveni la
caruta, daca nu esti cumva cu tractorul!!!).
Mai mult, si daca furi peste 5 mc de lemn sau furi in mod repetat, poti
scapa doar cu amenda penala... Amenda care e modica fata de cati bani
faci din furtul de lemne...
Era de inteles sa nu il incadrezi ca infractor pe cel prins cu o
legatura de crengi uscate sau cu un bradut de Craciun sau cu un
butuc de 10 kg... dar pe cel cu o remorca de mai multe tone de lemne
????
2.13 Protectia jnepenisurilor nu mai este importanta
Data fiind marea importanta si sensibilitatea foarte ridicata a
jnepenisurilor si presiunea mare exercitata asupra lor, in vechiul cod
silvic se prevedea la modul general la Art. 103 ca "Distrugerea sau
vatamarea, in orice mod, a jnepenisurilor" este infractiune.
In noul cod silvic, distrugerea sau degradarea jnepenisurilor nu mai
este infractiune decat in situatia particulara in care se comite prin
incendiere.
3. EXEMPLE DE PROBLEME DE FORMA
Nu intram in detalii de tehnica legislativa pentru a critica mai in
detaliu sub acest aspect noul Cod Silvic. Amintim doar ca insasi
denumirea de "Cod SIlvic" este o ofensa la adresa principiilor si
normelor legale de tehnica legislativa, si ca aceasta lege nu si-ar
merita numele de "cod".
Un cod adevarat cuprinde toate sau majoritatea reglementarilor din acel
domeniu, sau cel putin cele de nivel de lege. De exemplu codul silvic
francez isi merita numele de "cod", pentru ca are sute de pagini si
acopera cam totul in materie de reglementare silvica. Cel romanesc este
de fapt o lege-cadru, nicidecum un "cod". Numeroase domenii esentiale,
precum reglementarea contraventiilor silvice sau a organizatii si
functionarii formelor asociative specifice pt proprietarii privati de
paduri, sunt lasate tot pe seama unor legi speciale...
4. ALTE PROBLEME
Noi ne limitam la critici in domeniul de interes si competenta a
asociatiei noastre. Cu siguranta ca legea are deficiente grave si
numeroase si sub alte aspecte, dar lasam respectivele critici pe seama
specialistilor in biologie forestiera, in management silvic etc.
Cluj-Napoca, 4 aprilie 2008
DIRECTOR EXECUTIV
Radu Mititean
