Author: CCN
•1/29/2018 12:28:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
================================


DESPRE REFUZUL ANAF DE PRIMIRE DE
DECLARATII DE 2% ADUSE DE ONG-URI


1. CONTEXT - CE ESTE MECANISMUL 2%

1.1 Cadrul legal

Legea 227 / 2015 privind Codul Fiscal, la fel ca si Codul Fiscal anterior (Legea 571 / 2003), permite contribuabililor persoane fizice sa redirectioneze 2% din impozitul pe venit stabilit in sarcina lor de catre organele fiscale cate o entitate non-profit. E vorba de prevederile din art. 79, 82, 102 si 123 din Codul Fiscal actual, redate in ANEXA.

1.2 Rolul si semnificatia sistemului 2%

Nu este un soi de cadou facut de stat ONG-urilor sau altor entitati fara scop lucrativ (asociatii de proprietari, sindicate, patronate, partide politice, camere de comert si industrie, culte etc.) si nu e o pierdere pentru bugetele publice, pentru ca esenta mecanismului 2% este o scurtare la zero a lantului de colectare si redistribuire de catre stat a unui mic procent din resurse care oricum ar fi ajungs la organizatiile non-profit prin liniile de finantari nerambursabile pentru ONG-uri pe diverse teme de interes public (a se vedea de exemplu Legea 350 / 2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general).

Astfel, statul economiseste resursele umane si financiare necesare functionarii lantului lung de colectare si redistribuire prin intermediul diverselor autoritati si institutii publice, mai ales pe partea de distribuire, ce necesita resurse ridicate la alocarea pe baza de proiecte depuse, ce trebuie evaluate, jurizate, contractate, monitorizate, verificate si decontate.... Si e si o democratizare, cu important impact pe mentalitatea publica, in materie de distribuire a unui mic procent din resursele destinate subventionarii unor activitati ale organizatiilor non-profit prin acest mecanism de participare publica ce e in acelasi spirit ca mai nou introdusa bugetare participativa.

Dealtfel, identica cu ratiunea mecanismului 2% este si cea a institutiei sponsorizarii, prevazuta de art. 25 alin.(4) lit.i) din Codul Fiscal, care permite redirectarea de catre platitorii de impozit pe profit a pana la 20% din impozitul pe profit datorat (dar nu mai mult de 5 la mie din cifra de afaceri), catre o entitate non-profit. Si aici e vorba de o scurtare la zero a unui lant de colectare si redistribuire prin bugetele publice, caci Legea 32/1994 privind sponsorizarea conditioneaza sponsorizarea de incadrarea in anumite domenii si tipuri de potentiali beneficiari, tocmai pentru a se asigura ca acest mecanism de facilitate fiscala are urmari pozitive in interes public.

1.3 Magnudinea financiara redusa a sistemului 2%

Oricum, din legile privind bugetele de stat respectiv de aprobare a conturilor de executie bugetara anuala se vede ca totalul sumelor redirectate prin mecanismul 2% sunt infime comparativ cu valoarea totala a veniturior de natura fiscala ale bugetului de stat si ale bugetului general consolidat, si am aratat oricum ca pe ansamblu oricum nu e vorba de o pierdere de venituri pentru bugetele publice, pentru ca esenta mecanismului 2% este o scurtare la zero a lantului de colectare si redistribuire de resurse de catre stat.

Este de mentionat ca oricum in fiecare an, ANAF a facut de regula virarile celor 2% catre ONG-uri mult dincolo de termenul legal de 31 decembrie, adesea cu intarziere de luni de zile, si de multe ori sume redirectate corect de cetateni nu au ajuns la ONG-ul destinatar, din culpa ANAF. Deci o reducere suplimentara a magnitudinii financiare a directarilor 2% la nivelul bugetului de stat.

2. PROBLEME SI SOLUTII MAI VECHI PRIVIND APLICAREA MECANISMULUI 2%

2.1 Procedurile legale existente

Codul Fiscal prevede ca procedura de virare a celor 2% se stabileste prin Ordin al ministrului finantelor publice. Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, aprobate prin HG 1 / 2016, nu abordeaza in aplicarea art.79 Cod Fiscal decat subiectul spectrului de tipuri de persoane juridice pe care il acopera termenul "organizatii non-profit" din art.79 Cod Fiscal. Deci restul ramane pe seama acelui Ordin MFP.

Ordinul in cauza, in vigoare la ora actuala, este Ordinul MFP 3695/2016 pentru aprobarea formularelor privind definitivarea impozitului anual pe venit si a contributiilor sociale datorate de persoanele fizice. Acesta a aprobat modelul, continutul si instructiunile de completare pentru, printre altele:

- Formularul 200 "Declaratie privind veniturile realizate din Romania", cod 14.13.01.13, si "Anexa nr. .... la Declaratia privind veniturile realizate din Romania" (care contine rubrica pentru 2%)

- Formularul 230 "Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii", cod 14.13.04.13, şi "Anexa nr. ... la Cererea privind destinaţia sumei
reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii" (formular special pentru 2%, utilizat de cei care nu trebuie sa depuna formularul 200).

2.2 Inadecvarea pentru contribuabili a cailor standard de depunere a declaratiei 230

Contribuabilii care sunt PFA, profesie liberala etc. oricum trebuie sa depuna la ANAF declaratie 200 si aceasta are rubrica si pentru 2%, deci ei nu depun declaratie 230.

In schimb ceilalti contribuabili (care au avut venituri impozabile doar din salarii si asimilate, din pensii, conventii civile si drepturi de autor care au fost impozitate final prin stopaj la sursa de catre platitorul de venit...) nu ar trebui sa depuna nicio declaratie pe nicio cale la organul fiscal, deci pentru ei dorinta de a face directarea a 2% e unicul motiv care ii pune in situatia contactului cu organul fiscal.

Putini contribuabili care vor sa directioneze 2% catre un ONG prin declaratia 230 au constituit SPV ("spatiu privat virtual") in sistemul electronic ANAF ca sa o depuna in aceasta modalitate, on-line, rapid, comod si ieftin. Si tot putini dintre acesti contribuabili sunt dispusi sa si faca efortul de depunere la ghiseu sau prin posta.

Caci depunere la ghiseu la organul fiscal inseamna a merge la sediul organului fiscal, si sta la coada adesea cu orele, iar orarul acelor ghisee se suprapune cu cel normal de serviciu al majoritatii contribuabililor.

Iar la posta adesea si acolo e problema de orar si de cozi, si in plus contribuabilul mai plateste si plic si timbru si completeaza datele sale si pe plic si pe talon de confirmare de primire, caci legea impune ca transmiterea postala sa fie prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

2.3 Solutia conturata cutumiar: Depunerea declaratiei 230 de catre organizatia beneficiara

De aceea, daca nu voiau sa imparta acei 2% la mai multe organizatii sau o parte sa le acorde ca bursa privata, ramanea acestor contribuabili persoana fizica calea comoda de a faca sa parvina fizic formularul completat si semnat de ei organizatiei beneficiare (adesea completand varianta oferita de organizatie cu precompletarea datelor ei, pentru mai multa comoditate si evitarea erorilor de redactare a CIF sau IBAN, si adesea completand pe loc formularul primit direct).

Iar organizatia ducea declaratia 230 respectiva, de regula impreuna cu altele primite, prin proprii membri / voluntari / personal remunerat la ghiseul organului fiscal (daca domiciliul contribuabilului nu era in circmesciptia altui organ fiscal, alminteri recurgea de regula la trimiterea prin posta).

2.4 Probleme intampinate in trecut

Este adevarat ca, de-a lungul anilor, s-a intamplat ca la depunerea de catre delegati ai ONG-urilor a unor seturi de declaratii 230 la organele fiscale, acestea, in cazuri izolate in timp si spatiu, au luat unele masuri restrictive, de regula ah-hoc, fara un temei legal expres, adoptate de regula pe plan local, in ultimele zile inainte de termenul legal de depunere (25 mai) cand erau cozi mari la ghisee.

De exemplu au existat cateva cazuri in care s-a anuntat, de regula doar verbal, sau prin afis scris de mana, nesemnat, lipit la ghiseu, ca o persoana nu e admis sa depuna mai mult de un anumit numar de formulare (deci trebuia sa stea delegatul ONG de mai multe ori la coada la acel ghiseu, sau sa stea succesiv la ghisee diferite). In alte cazuri s-a solicitat ca obligatie ca, la peste un anumit numar de formulare, sa fie depuse ca set de declaratii, cu borderou de inventar, si ridicarea ulterioara a borderului vizat, in loc de procesarea pe loc si vizarea copiei fiecarie declaratii 230 depuse. Si au fost si caveta cazuri de refuz de preluare de mai multe declaratii sau de declaratii care deponentul recunostea ca sunt ale altui contribuabil, dar au fost cazuri izolate si refuzul a durat doar putine ore sau rareori 1-2 zile, pana acel organ fiscal a renuntat la acele masuri nejustificate legal sau organul ierarhic superior din cadrul ANAF i-a cerut, in urma protestelor primite, sa stopeze acea practica restrictiva.

2.5 Ingrijorari nejustificate existente si in trecut - secretul fiscal

Problema secretului fiscal: Cum completarea rubricii privind cuatumul sumei redirectate e optionala in declaratia 230, fiind sarcina organului fiscal sa o calculeze, de regula contribuabilii nu o completau, si astfel ONG-ul beneficiar nu putea deduce care a fost venitul anular net impozabil al acelui contribuabil, astfel ca nu era afectat secretul fiscal si deci nu subzista unul dintre pretextele invocate de organele fiscale in acele cazuri izolate din trecut cand au ridicat obiectii fata de depunerea de declaratii 230 de catre alte persoane decat semnatarul declaratiei. Este de mentionat ca oricum contribuabilul e liber sa dezvaluie oricui, din proprie initiativa, sau chiar sa faca publice datele privind veniturile sale sau privind intregul sau patrimoniu, daca doreste (daca e demnitar sau functionar public e chiar obligat de lege!). Secretul fiscal este un drept, nu o obligatie a contribuabilului...

2.6 Ingrijorari nejustificate existente si in trecut - protectia datelor cu caracter personal

Mai larg, din prisma problemei generale a protectiei datelor cu caracter personal, in lumina Legii 677 / 2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date: Incredintnd declaratia 230 unui reprezentant sau prepus al ONG-ului beneficiar, contribuabilul lege implicit sa ii dezvaluie atat faptul ca ii directioneaza lui cei 2% din impozit, cat si numele si prenumele sau, initala premumelui tatalui, domiciliul si CNP-ul. Alte informatii nu e obligat sa dezvaluie, ca nu e obligat sa completeze alte rubrici in formularul 230.

In primul rand: Primii si cei mai fideli depunatori de declaratii 230 in beneficiul unui anumit ONG sunt chiar fondatorii / membrii / voluntarii si uneori si salariatii / colaboratorii / beneficiarii acelei organizatii, pentru ca ei cred in ea si ii dedica si timpul si cunostintele lor si prin acest mecanism o pot sprijini material fara o cheltuiala suplimentara (mult platind organizatiei si cotizatii fac facand donatii si contributii). Datele de identificare si contact ale acstor persoane, oricum organizatia in cauza le are, deci nu prin primirea formularului 230 la afla organizatia.

In al doilea rand: O alta mare pare din cei care incredinteaza un formular 230 completat sunt apropiati ai celor din prima categorie: soti, rude, afini, colegi, vecini, prieteni. Incredintarea formularuluio fac unei organizatii de care au auzit de la apropiati si au incredere, nu este unei entitati necunoscute. Iar persoane total straine de organizatie, daca aleg sa directioneze 2% catre acel ONG, au aflat de el din diverse surse - presa, Internet, asistare la actiuni ale acelui ONG, citire a publicatiilor acelui ONG etc. Deci e tot o chestiune de incredere, si o incredintare deliberata in cunostinta de cauza. Asa cum incredintezi datele tale personale unui cocontractant la incheierea unui contract de orice tip.

In al treilea rand, acel contribuabil, care are vointa de a ajuta material ONG-ul, daca alegea sa faca o donatie, oricum trebuia sa dezvaluie datele sale de identificare organizatiei pentru completarea chitantei, care include rubrici de nume, domiciliu si CNP.... Cum nu e niciun dubiu asupra legalitatii procesarii datelor personale ale celor care fac plati direct catre organizatie, fiind chiar o obligatie legala, pentru identitate de ratiune trebuie considerat la fel de legal si in cazul celor care o fac indirect, prin mecanismul 2%, care desi procedural e diferit, produce intre parti rezultate analoge unei donatii de tip dar manulal (pentru ca una propriu-zisa ar necesita act autentic).

In al patrulea rand: Orice persoana are dreptul, nu obligatia la protectia datelor ei cu caracter personal contra dezvaluirii neautorizate si contra oricarei prelucrari abuzive, excesive sau care incalca in alt mod normele legale. E dreptul contribuabilului sa la dezvaluie cui doreste, chiar sa le faca publice, cat timp nu o face in necunostinta de cauza sau sub constrangere. Or, el alege din comoditate sa incredinteze declaratia 230 organizatiei beneficiare, pentru care depunerea este un efort in plus, un lucru in principiu nedorit, deci contribuabilul este cel care solicita ca organizatia sa ii faciliteze astfel depunerea, incat e exclusa si interpretarea existentei unei presiuni indirecte asupra contribuabilului de a isi dezvalui catre organizatia beneficara datele personale, cum ar fi fost daca aceasta era singura sau principala modalitate de depunere...

Evident ca organizatia este supusa tuturor prevederilor Legii 677 / 2001 in ceea ce priveste primirea acestor declaratii si depunerea lor la ANAF: Trebuie sa limiteze la minimul obiectiv necesar persoanele care vad aceste declaratii si copiile lor, trebuei sa instruiasca personlul propriu privind obligatiile de confidentialitate, sa impuna in contracte sau regulamentele interne asemenea obligatii exprese, sa ia masuri de sercuritate fizica si informatica pentru impedicarea unei dezvaluiri neautorizate, trebuie sa nu extraga si stocheze in ceva evidenta / baza de date acele date personale (pentru ca nu se justifica obiectiv prin prisma scopului in care au fost primite), trebuie sa inmaneze lcontribuabililor in cauza copiile vizate de organul fiscal a declaratiilor depuse daca a facut asemenea copii, si in tot cazul sa nu le pastreze o perioada ce excede unor motive legitime (conservarea dreptuli contribuabilului de a actiona contra organului fiscal care a omis sa opereze redirectionarea) si asa mai departe.

2.7 Ingrijorari nejustificate existente si in trecut - legalitatea depunerii declaratiei de catre organizatia beneficiara din prisma scopului si regimului ei juridic

Cat despre dreptul unui ONG de a depune asemenea declaratii ale altor contribuabili: Acea activitate este in interesul acelui contribuabil si e prestata gratuit, ceea ce un ONG, avand in vedere caracterul sau non-profit, nu e nicio problema sa o faca din acest punct de vedere (spre deosebire de cazul unei entitati lucrative, cum ar fi un SRL, unde sunt semne de intrebare privind legalitatea actelor cu titlu gratuit).

Iar legat de respectarea principiului specialitatii capacitatii juridice a ONG-ului, care ii interzice sa faca orice care nu serveste scopului sau, conform art. 206 Cod Civil, e de observat ca aceasta depunere nu e doar in interesul acelui contribuabil, ci si in interesul sau nemijlocit, fiind nominalizat in declaratie ca beneficiar, astfel ca, fiind si activitate in interes propriu, nu se mai pune vreo problema referitoare la legalitatea de principiu si eventuala autorizare specifica de a desfasura asemenea activitati, cum s-ar fi pus daca nu era beneficiarul acelor formulare.

2.8 Concluzii privind functionarea pana in 2017 a sistemului 2% din perspectiva depunerii la orgtanul fiscal de declaratii 230 ale contribuabililor de catre organizatiile beneficiare

Prin urmare apreciem ca sistemul care a functionat pana acum in fapt in modul descris mai sus nu a avut probleme de legalitate si a asigurat o punere in practica rezonabila a prevederilor in cauza din Codul Fiscal, chiar daca se putea imbunatati sistemul din punctul de vedere al comoditatii si a sigurantei ca directarea facuta de contribuabil ajunge sigur, integral si la timp la organizatia beneficiara si ca nu apar in sistem directari care nu apartin in realitate contribuabilului mentionat in declaratie.

3. PROBLEMA FRAUDARII SITEMULUI 2% PRIN DEPUNERE DE DECLARATII 230 FALSE

3.1 Modalitati de fraude privind depunerea declaratiilor 230

Ca in orice domeniu, nici in cel al procedurii fiscale in general si a mecanismului 2% in particular, nu exista o calitate foarte buna a redactarii legislatiei si nici a controlului repsdctarii ei, cu consecinta ca nu exista o interpretare 100% cu buna credinta si o respectare 100% a legalitatii, nici din partea organelor fiscale, nici din partea contribuabililor, nici din partea organizatiilor beneficiare.

Si legat specific de depunerea de declaratii 230 de catre ONG beneficiar sunt informatii privind existenta unor fraude, in sensul de persoane care au intocmit in fals declaratii 230 in numele unor contribuabili despre care banuiau / sperau sau presupuneau ca sigur ca, din diverse motive, acestia nu vor completa si depune formular 230 desi ar putea sa o faca, si ca daca il completeaza (si nu folosesc SVP sau alt canal electronic de interactiune cu ANAF).

In concret, acele persoane, in ideea anterior prezentata, au intocmit in fals si depus la ANAF, fie la ghiseu, fie prin posta, declaratii false, in sensul ca erau in numele si cu pretinsa semnatura a unui contribuabil si directau 2% catre un anumit ONG, desi contribuabilul respectiv nu decisese o asemenea directare, cu atat mai putin sa il fi mandatat pe cel in cauza sa intocmeasca in numele lui declaratia .

De exemplu: 

3.2 Cauze directe si imprejurari favorizante ale fraudelor privind depunerea declaratiei 230 de catre ONG beneficiar

Cauze directe pentru fraude sunt, uneori, situatia financiara a unor ONG care fusesera oneste, dar au ajuns in situatii financiare disperate, de multe ori din motive neimputanbile lor ( de exemplu intarzieri de luni si ani de zile a restituirii TVA sau decontarii traselor din finantari publice contractate).

Alteori sunt, probabil in majoritatea cazurilor, drept cauza a fraudelor o rezolutiune infractionala derivand din setea de imbogatire fara efort, cum e la majoritatea infractiunilor economice, existand numeroase ONG infiintate sau deturnate in timp pentru a deveni masca sau cadru organizatoric pentru ilegalitati, asa cum exista si atatea firme-fantoma, paravan sau masca pentru activitati ilegale (de exemplu frauda TVA de tip carusel).

Cauzele indirecte si favorizante sunt insa de domeniul redactarii si aplicarii cadrului legal de catre autoritatile publice. De ani de zile ONG-urile oneste semnaleaza insistent deficientele calitative ale reglementarilor actuale in materie de ONG-uri dar si in materie procedurala fiscala, si au aratat ca cea mai eficienta si usoara masura ar fi transparentizarea sistemului.

Dar aceste apeluri au fost ignorate sistematic de autoritati, ceea ce a nascut suspiciunea rezonabila ca de fapt tocmai autoritatile publice nu doresc stoparea fraudelor. Motivele pentru care autoritatile pana acum nu au luat aceste masuri firesti de transparentizare pot fi doar banuite. De exemplu faptul ca probabil de aceste fraude profita in mare parte false ONG, in sensul de masti ONG-istice ale unor partide politice sau firme de partid sau mari corporatii, la fel si fundatii ale unor entitati cu puternica protectie politica, ONG-uri nascute nu din execitarea dreptului constitutional de libera asociere ci din vointa autoritatilor (asa-zisele "GONGO" in care fondatori / membri sunt, direct sau prin interpusi, exclusiv sau predominant autoritati sau institutii publice, sau a caror scop este directionarea sumelor din 2% tot catre autoritati - vezi "Doi la suta pentru SMURD - in conditiile in care SMURD este un sistem al MAI / IGSU care ar trebui finantat integral din bugetul de stat).

O cauza favorizanta este faptul ca nu exista si nu are cum exista o verificare a cine a semnat de fapt declaratia 230, ANAF neavand o baza de date cu mostrele de semnaturi ale contribuabililor, si fiind imposibil din punct de vedere practic (avand in vedere ca potential sunt mai multe milioane de oameni) sa se pretinda legitimarea si semnarea exclusiv la ghiseu in fata functionarului fiscal sau cerificarea notariala sau avocatiala a semnaturii pe declaratia 230.

O alta cauza favorizanta este ca nici cu privire la depunator nu se poate reliza o evidenta, pentru in nicio imprejurare legata de depunere de declaratii fiscale nu este legitimat la ghiseu depunatorul, si nici nu s-ar putea practic face o asemenea certificare pentru potential milioane de oameni (vezi mentiunile din paragraful anterior) si nici nu ar avea sens cat timp exista varianta depunerii prin posta, unde tehnic nu se poate verifica cine e expeditorul.

O alta cauza favorizanta, care insa, dupa cum se va mentiona in continuare, poate fi eficient combatuta, este lipsa de transparenta a sistemului actual de 2%, in sensul ca
- Lipseste transparenta generala: Nu se pot usor si comod afla si verifica de catre orice contribuabil care organizatii, in ce an, ce sume, de la cati contribuabili, cu ce ordine de marime a sumei, din ce judete au primit 2%. Doar in 2016 a ajuns public un fisier .xls de la ANAF cu o centralizare pe un singur an, greu de utilizat si cu detalii insuficiente
- Lipseste transparenta adecvata fata de contribuabil: Ii este foarte incomod sa verifice daca s-a depus in numele lui o declaratie 230, cu ce suma pentru care beneficiar, si daca s-a facut efectiv redirectrarea
- Lipseste transparenta adecvata fata de organizatii: Le e imposibil sa afle cati contribuabili au redirectat sume, cat in total si care ar fi media, si din ce judete...

3.3 Solutii posibile pentru prevenirea si reducerea fraudelor privind depunerea declaratiei 230 de catre ONG beneficiar - generalitati

Existenta unor fraude nu poate fi un motiv pentru a stopa mecanismul 2% in general sau depunerea de declaratii 230 de catre organizatiile beneficiare in particular, asa cum existenta evaziunii fiscale sau a deturnarii sau beneficierii nemeritate de fonduri publice sunt fenomene ample in societatea noastra, dar acesta nu e un motiv legitim pentru a interzice activitatile economice din ramurile unde e cea mai mare evaziune fiscala, sau stoparea acordarii de fonduri publice nationale sau UE ca solutie de prevenire a fraudarii acestora.

Solutia trebuie sa fie combaterea atat a cauzelor generale cat si a celor specifice ale acestor fraude. Trebuie luate masurile necesare pentru reducerea incidentei fraduelor si cresterea celeritatii si procentului de identificare a celor ce totusi comit asemenea fraude si sanctionarea lor exemplara si puternic mediatizata.

3.4 Solutii posibile pentru prevenirea si reducerea fraudelor privind depunerea declaratiei 230 de catre ONG beneficiar - solutii nespecifice

Printre solutiile nespecifice este cea de a se pune un mai mare accent de catre organele fiscale pentru identificarea si verificarea declaratiilor 230 suspecte si semnalarea lor catre contribuabilul in cauza, pentru a se confirma sau infirma suspiciunea.

Si ca pas urmator, si necesar, trebuie sa fie un mai mare accent pus de catre organele de urmaririe penala pentru identificarea, documentarea si trimiterea in judecata a faptuitorilor acestor fraude, pentru ca este vorba indubitabil de persoane care au comis infractiuni de fals, si / sau alte infractiuni (avand in vedere ca e vorba de fonduri publice) si trebuie pedepsite penal.

Daca organizatia beneficiara se dovedeste a fi cea care a ordonat sau contribuit la frauda, sau avea cunostinta, trebuie si aceasta sanctionata penal, ca persona juridica, plus membrii organelor ei de administrare, daca se dovedeste ca au fost implicati sau au stiut. Iar instantele trebuie sa aplice pedepse severe, alminteri, daca infractorii scapa cu pedepse cu suspendare sau chiar cu renuntare la urmarirea penala si primesc doar sanctiuni administrative, preventia generala si speciala nu va fi realizata.

3.5 Solutii posibile pentru prevenirea si reducerea fraudelor privind depunerea declaratiei 230 de catre ONG beneficiar - solutii specifice legate de verificarea identitatii semnatarului real consemnarea identritatii depunatorului

Solutii specifice pot parea, la prima vedere, unele tehnice legate de semnare si depunere, vizand o verificare a identitatii reale a semnatarului respectiv o indentificare si consemnare a identitatii deponentului, ca in caz de dovedire a caracterului fals al declaratiei 230 sa poata fi identificat si pedepsit falsificatorul, din cauza ca organizatia beneficiara ar putea nega ca a fost implicat personalul ei, si chiar e posibil ca cineva sa faca o asemenea redirectare in fals pentru a compromite acea organizatie.

Numai ca, din motive deja evocate la subcapitolul anterior, este complet nerealista si practic imposibil sa introduci o verificare a cine a semnat de fapt declaratia 230, ANAF neavand o baza de date cu mostrele de semnaturi ale contribuabililor, si fiind absurd sa prevezi ca toti contribuabilii vizati, care sunt potential milioane, sa se prezinte personal la ghiseele organelor fiscale, sa fie legitimati si sa semneze in fata functionarului fiscal declartia, sau sa le impui cerificarea notariala sau avocatiala a semnaturii pe declaratia 230.

La fel, in nicio imprejurare legata de depunere de declaratii fiscale nu este legitimat la ghiseu depunatorul si nu se consemneaza identitatea lui, si nici nu s-ar putea practic face o asemenea certificare pentru potential milioane de oameni. S-ar putea argumenta ca ONG-isti care sa depuna seturi de declaratii 230 ar fi mult mai putini, si deci ar fi fezabila o cerinta legata numai de declaratia 230, care prin natura ei nu face sa aiba contribuabilul vreun feedback ulterior, cum se intampla la celelalte decratatii fiscale (care genereaza decizii de impunere etc.). Asta ar insemna de exemplu inserarea in formularul 230 sau pe borderoul de depunere multipla, a unei rubrici privind persoana care o depune, care acea persoana sa o aiba completata cand se prezinta la ghiseu, si sa se legitimeze in fata functionarului fiscal si eventual sa semneze in fata lui fiecare declaratie sau borderoul. Si sa fie eventual ghiseu sau orar special....

Ei bine, chiar daca tehnic ar fi posibil, e complet inutil, pentru ca ramane varianta depunerii prin posta declaratiei, unde tehnic nu se poate verifica cine e expeditorul, si deci toti fraudatorii vor ocoli masura controlului la ghiseu a identitatii depunatorului prin recugerea la trimiterea prin posta.

3.6 Solutii posibile pentru prevenirea si reducerea fraudelor privind depunerea declaratiei 230 de catre ONG beneficiar - solutii specifice - Solutia transparentizarii sistemului 2%

In schimb, o solutie fezabila si acceptabila din toate punctele de vedere si pentru ANAF, si pentru contribuabili, si pentru ONG si alte categorii de organizatii beneficiare ale sistemului 2%, este modificarea legislatiei in sensul cresterii transparentei sistemului 2%.

Legat de transparenta generala: Daca s-ar putea usor si comod afla si verifica de catre orice contribuabil, si de catre ONG oneste interesate ca sistemul sa nu fie fraudat, informatiile esentiale de tipul care organizatii (nominal, cu identificare cu denumire si CIF), in ce an, ce sume, de la cati contribuabili, cu ce ordine de marime a sumei si ce valoare medie / mediana si maxima, din ce judete au primit 2%, s-ar contura rapid lista de organizatii suspecte, prin contrastul intre nivelul absent sau extrem de redus de notorietate publica a acelei organizatii si spectrul de contribuabili care au facut redirectare. Si atunci se vede declaratiile pentru ce ONG beneficiar ar necesita verificari suplimentare, de exemplu contactarea contribuabilului pentru o verificare, chiar informala, a realitatii redirectarii, pentru a vedea daca sunt indicii concrete, dincolo de suspiciunile generice, ca ar putea fi fraude legate de declaratiile 230. Precizam ca un pas timid in directia transparentei generale s-a facut in 2016 cand a ajuns public un fisier .xls de la ANAF cu o centralizare pe un singur an, greu de utilizat si cu detalii insuficiente

Legat de transparenta adecvata fata de contribuabil: Daca i-ar fi mai comod marii mase a contribuabililor sa verifice daca s-a depus in numele lui o declaratie 230, cu ce suma pentru care beneficiar, si daca s-a facut efectiv redirectrarea, ar fi foarte repede si usor depistate fraudele si s-ar putea reduce mult fenomenul. In acest sens, ideal ar fi sa i se semnaleze proactiv contribuabilului primirea declaratiei 230, fie separat, fie in cadrul unei informari anuale din partea ANAF privind situatia sa fiscala. Daca nu, atunci macar o alternativa mai comoda celei actuale, care impune sa trimita o cerere scrisa catre organul fiscal, sau sa mearga la sediul organului fiscal, sa identifice unde anume trebuie sa se adreseze, sa stea la coada la un ghiseu si sa se legitimeze solicitand functionarului sa verifice in sistem si sa ii comunice daca figureaza ca ar fi depus declaratia 230 si daca da, daca s-a operat directionarea...

Legat de transparenta adecvata fata de organizatii: Acestea nu au momentan niciun fel de posibilitate de a afla daca, cat si cam de unde cam ce sume a redirectat catre ele, in afara de declaraltiie depuse de insasi orgnizatia beneficiara, primite de la contribuabili pentru a fi depuse sau tirmise de contribuabili cu titlu informativ... Daca ar afla, si ar vedea ca primesc mult mai putin decat se asteptau sau sunt alte anomalii, in schimb figureaza ca primesc mult alte ONG de care nu au auzit, pot suspecta ca se produce fraude si /sau ca ANAF nu le-a virat toate sumele cuvenite.

3.7 Solutii posibile pentru prevenirea si reducerea fraudelor privind depunerea declaratiei 230 de catre ONG beneficiar - concluzii

Prin urmare, daca se va asigura o mai mare interactivitate si transparent a sistemului 2%, sunt premise sa se reduca mult potentialul de frauda legat de declaratiile 2%

4. PROBLEMA NOU APARUTA - ANAF SABOTEAZA GLOBAL MECANISMUL 2%

4.1 Problema concreta recent aparuta

In mass-media a aparut recent informatia, confirmata de mai multe ONG-uri si se pare ca si de anumite organe ale ANAF, cum ca ANAF, fara sa fi invervenit vreo modificare legislative, si-a schimbat modul in care interpreteaza legislatia si a dat dispozitie organelor ei sa refuze primirea declaratiilor 230 de redirectare a 2% din impozitul pe profit catre o organizatie non-profit daca la ghiseu o aduce nu insusi contribuabilul, ci un reprezentant al ONG-ului beneficiar al acelei redirectari. De exemplu:
 
4.2 Efectele potentiale ale masurii ANAF

Refuzul actual de preluare de seturi de declaratii 230 aduse de ONG la ghiseul organului fiscal, daca ar fi legal si s-ar mentine, ar insemna sa trebuiasca contribuabilul sa mearga personal sa stea la coada la ghiseu, sau sa isi faca SPV, sau sa stea la coada la posta si platit plic si timbru si completat formular ca sa o trimita ca recomandata cu confirmare de primire, cum am aratat anterior....... Sau organizatia beneficiara sa mearga ea la posta cu plicurile, sa le timbreze, si completeze pe fiecare expeditorul si talonul de confirmare de primire, pentru ca oficiile postale nu accepta sistemul de borderul / recomandate serie cand difera expeditorul, si daca expditor ar figura tot ONG-ul ar fi o lovire de aceeasi interdictie...

Blocarea acestei posibilitati de depunere prin intermediul ONG beneficiar a declaratiei 230 va avea ca efect o descurajare suplimentara puternica a contribuabililor de a face directionarea a 2% din impozitul pe venit catre ONG-uri, fiind practic o ingreunare puternica de catre ANAF a aplicarii prevederilor din Codul Fiscal ce prevad aceasta posibilitate, cu consecinta reducerii si mai mult a numarului de contribuabili care fac uz de aceasta posibilitate legala. Aceasta concluzie se bazeaza pe larg pe cele expuse in capitolele anterioare.

4.3 Terenul pe care vine masura preconizata - criza sectorului ONG

Sectorul ONG are oricum o situatie materiala foarte precara, daca inalturam din statistica cateva categorii speciale de organizatii non-profit cu forma juridica de ONG, cum sunt Camerele de Comert si Industrie, Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitara, Universitatile particulare, Organizatiile profesionale camerale si alte asemenea structuri.

Situatia grea vine din multiple motive pe care nu e aici cadrul pentru a fi dezvoltate, si multe sunt din cauza autoritatilor, prin legislatia si politicile publice de profil. Amintim totusi, din randul cauzelor legislative, deficientele OG 26 / 2000 privind asociatiile si fundatiile, deficientele Legii 350 / 2005, deficientele Codului Fiscal in materie de sponsorizare si deficientele legislatiei contabile, de exemplu obligativitatea generala a tinerii contabilitatii in partida dubla de catre orice ONG in conditiile in care ultelor si asociatiilor de proprietari, ce au patrimonii si operatiuni patrimoniale mult mai mari, li se permite tinerea contabilitatii in partida simpla.

4.4 Trendul actual / contextul masurii luate de ANAF

Insa pentru situatia de criza deja existenta si pentru potentialul impact negativ foarte mare a recentei masurin ANAF sunt si motive certe sau potentiale recente si greu de crezut ca sunt simple coincidente.

Astfel, avem restrangerea severa a spectrului potentialilor sponsori prin trecerea fortata a unei mari parti din actualii platitori de impozit pe profit (si deci potentiali sponsori) in categoria platitorilor de impozit pe veniturile microintreprinderilor (ce nu pot face sponsorizari), prin modificarile aduse Codului Fiscal; propunerile din controversatul proiect de lege cunoscut public ca "Legea Plesoianu" ce isi propuneau obligarea ONG la publicarea listei nominale a tuturor donatorilor, chiar cu sume infime, in MOnitorul Oficial; propunerile recente ale MCPDS privind modificarea OG 26 / 2000 si mai nou privind adoptarea unei noi legi privind asociatiile si fundatiile etc.

4.5 Motivele probabile ale ANAF

Pe de o parte nu poate trece neobservata atitudinea din ultima vreme a unor oficiali ai statului roman fata de sectorul ONG in general si fata de finantarea lui in particular, ce s-au agrenat intr-o veritabila campanie guvernamentala anti-ONG, (de declaratii, dar si de initiative legislative - vezi exemplele anterioare), campanie ce este sustinuta cu o intensa actiune mediatica si de trolling in social media. Acestui trend, ce pare aliniat unor tendinte mai largi la nivel regional, ANAF pare sa i se alature, posibil la ordin, desi aceasta sicanare este imorala si ilegala si demna de state autoritare din estul si sudestul nostru, nu pentru un stat EU care se proclama strat de drept, cum e cazul Romaniei.

Pe de alta parte, este evident ca ANAF este interesata direct si material sa saboteze acest mecanism legal al 2%, pentru ca fiecare leu care putea fi redirectionat si nu este totusi directionat, ramane la buget, buget care are o situatie foarte precara si a carui umplere pe termen scurt se cauta da catre autoritati cu metode tot mai neortodoxe.

4.6 Legalitatea masurii luate de ANAF - generalitati

Dincolo de problema scopului nelegitim si inoportunitatii masurii, a faptului ca nu este o solutie rezonabila si nici eficienta la adresa problematicii posibilelor fraude, se pune in primul rand problema legalitatii ei, deci daca ANAF putea sa o adopte in mod legal.

Oficiali ANAF, precum si o serie de politicieni, demnitari si functionari publici au iesit in apararea acestei masuri, si din pacate au fost sustinuti si de o serie de persoane cunoscute din sectorul ONG, cu teza ca masura ANAF este legala si firesca, si ca trebuia dintoteauna aplicata dar ca pana acum s-a tolerat o practica ce era insa gresita.

Unii au sustinut ca nu era expres obligatoriu ca depunerea sa o faca doar contribuabilul sau persoane imputernicite de el prin procura notariala sau avocatiala, dar ca din cauza posibilitatilor de frauda, se impune o interpretare noua a textelor legale, restrictiva, bazata pe metoda de interpretare teleologica, in sensul acestei restrictii anuntate de ANAF, care astfel ar fi legala chiar in lipsa existentei de mai multa vreme sau introducerii acum a unui text expres in acest sens in normele legale aplicabile.

Altii au sutinut ca exista de fapt text expres in legislatia in vigoare, aplicabila depunerii formularului 230, care impune ca depunerea la ghiseu sa se faca de catre contribuabil numai personal (si se subintelege ca si prin persoane imputernicite de el prin procura notariala sau avocatiala) si deci, per a contrario, nu e permisa depunerea prin altii in general, si / sau in tot cazul nu de catre ONG beneficiar, in seturi de declaratii (sau chiar individual), in particular.

Ca fond al problemei, si deci ca raspuns la prima teza, sunt analizele din capitolele anterioare, care arata, pe de o parte, ca existenta unui potential de frauda nu poate fi motiv de blocare a functionarii unei intregi institutii juridice, si mai ales nu printr-o decizie interna care nici macar nu are caracter de act normativ opozabil contribuabililor, prin faptul ca nu a fost stabilita print-un Ordin ANAF publicat in Monitorul Oficial. Iar, pe de alta parte, ca masura propusa, dincolo de caracterul disproportionat, am aratat ca nu rezolva potentialul de frauda, pentru ca ramane calea depunerii postale, deci efectul este doar de sicana la adresa ONG neneficiare si a contribuabililor care doresc sa fac mai comod redirectarea celor 2% din impozitul pe venit.

Ca aspect al obligatiei formale pretins a exista valabil in sarcina contribuabilului de a depune la ghiseu personal, nu prin organizatia beneficiara, formularul 230, si deci ca raspuns la a doua teza / varianta, a se vedea subcapitolul urmator.

4.7 Legalitatea masurii luate de ANAF - Identificare legislatie incidenta

Sustinatorii pozitiei ANAF care pretind ca exista in legislatie montiunea obligatiei depunerii personale a declaratiei 230 la ghiseu nu indica un text legal anume.

Insa incident nu poate fi decat cel al Instructiunilor de completare a Declaratiei 230 si cele ale Codului de procedura fiscala, deoarece acesta din urma nu are norme de aplicare la nivel de HG deci Ordinul MFP este actul de aplicare a prevederilor Codului de procedura fiscala.

Nu am idenificat alte acte normative potential sau cert incidente.
Prin urmare va fi analizat in continuare Ordinul MFP 3695/2016 si Legea 207 / 2015 privind Codul de procedura fiscala.

4.8 Legalitatea masurii luate de ANAF - analiza Ordinului MFP 3695/2016

Instructiunile de depunere a Declaratiei 230, aprobate prin Anexa 6 la Ordinul MFP 3695/2016 pot fi lecturate si online la adresa

Ele prevad la cap.I pct. 1 ca "Formularul se completează si se depune de catre persoanele fizice care realizeaza venituri...." iar la cap.I pct.4.3 prevad ca "Cererea privind destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii si din pensii se depune, impreuna cu anexele completate, daca este cazul, in format hartie, direct la registratura organului fiscal sau prin posta, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire."

Se observa ca nu exista nicio precizare privind depunerea personala de catre contribuabil, sau in general vreo precizare privind cine ar putea face depunerea. Nici in restul textului instructiunilor nu exista nicio referire specifica la ce persoana poate face depunerea la sediul organului fiscal sau la posta. Toate formularile sunt impersonale, cu "se depune".

Singurul text care ar putea servi tezei ANAF este chiar primul paragraf din Instructiuni, si anume cap.I pct.1 care prevede:
" Formularul se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează venituri din..."

Se intelege ca ANAF si sustinatorii lui considerca ca sintagma "se depune de către persoanele fizice care.." trebuie interpretata in sensul ca depunerea trebuie facuta PERSONAL de acele persoane, adica nu se poate prin alta persoana.

In primul rand este o neintelegere a limbajului juridic, care este diferita de cel comun, nejuridic. Astfel, in limbaj comun, daca x nu a fost fizic prezent, dar a trimis un imputernicit, se spune ca a fost absent dar a fost un reprezentant al sau. Pe cand juridic formularea corecta este ca a fost PREZENT, doar ca nu personal, ci prin reprezentare. Asa se calculeaza si cvorumurile de sedinta la orice organ: Prezenta juridica, adica prezenta personala sau prin reprezentare. Lipsa specificarii "personal" prezuma ca textul normativ acopera si cazul prezentei / realizarii activitatii personal, si cazul prin reprezentare, cat timp nu exista o regula speciala care exclude expres reprezentarea sau natura actului este unul intuitu persoane si deci se subintelege ca nu poate fi facut prin reprezentare. De aceea, din punct de vedere al metodei gramaticale de interpretare, fiind un text juridic, nu in limbaj comun, interpretarea ANAF apare ca eronata.

In al doilea rand, din punct de vedere logic si teleologic, trebuie remarcat ca depunerea la o institutie, la registratura / secretariat / ghiseu etc. a unui inscris care a fost redactat complet si semnat de o persoana, este un simplu fapt material, un act de prepusenie, nu un act juridic, un act de reprezentare, caci cel ce depune actul nu incheie un act juridic in reprezentarea celui care i-a incredintat bunul. Prin urmare cel ce depune nu este un reprezentant in sensul juridic, de mandatar, si deci nu se pune problema unei imputerniciri in anumita forma, cum ar fi calitatile specifice de imputernicit fiscal sau reprezentant fiscal, reglementate de Codul de procedura fiscala, sau cele de mandatar cu imputernicirea dovedita prin procura notariala sau imputernicire avocatiala, cum sunt variantele reglementate de dreptul comun si referite de legislatia procedurala fiscala.

La fel ca in exemplul clasic de manual, cu diferenta intre rugamintea (acceptata) adresata pe strada unui coleg de serviciu de a tine cateva secunde umbrela pana posesorul se leaga la sireturi si rugamintea (acceptata) de a ii tine la el pana a doua zi servieta. In al doilea caz suntem in fata unui contract de depozit, pe cand in primul caz nu e niciun act juridic incheiar consensual, colegul facand o simplu act material.

De aceea nici nu mentioneaza instructiunile la depunere posibilitatea ca depunerea sa nu o faca contribuabilul personal, ci prin imputernicit fiscal sau reprezentant fiscal, sau prin mandatar procura notariala sau imputernicire avocatiala, cum indubitabil este posibil si a recunoscut chiar ANAF in declaratii de presa recente. Nementionarea nu este o omisiune a legiuitorului sau considerarea ca se subintelege, ca e implicita acea completare, ci pur si simplu faptul ca reglementarea se refera la cine poate semna declaratia 230 (si deci atesta direct sau indirect cine e emitentul ei) nu la cine o duce dpdv material la ghiseul organului fiscal sau la posta. Alminteri, logic ar fi trebuit ca textul Instructiuilor, care abordeaza in detaliu si cu exemple divrsele aspecte, sa fi mentionat expresa sau macar indirect posibilitatea reprezentarii, de exemplu prin imputernicit sau reprezentant fiscal, prin mandatar de drep comun cu procura notariala sau prin avocat, daca prima parte a textului, anterior citata, s-ar fi referit intr-adevar numai la depunerea personala.

Oricum, logic, nu are nicio importanta cine face actul material de dus documentul la destinatar, cat timp acesta certifica primirea prin stampilarea si mentionarea numarului si datei de inregistrare pe copia declaratiei: Si la ghiseele ANAF, si la posta, si in alta parte, contribuabilul poate, daca are incredere, sa incredinteze faptul material al ducerii si inregisrarii documentului oricui - sot, ruda, afin, coleg de serviciu, venin, prieten etc. nefiind nevoie de vreo imputernicire si neluand acest fapt material conotatia unui contract de mandat, caci nu implica incheierea vreunui act juridic.

De aceea nici nu este cineva legimitat la a ghiseele organelor fiscale cand doar depune ceva declaratie, pentru ca poate veni oricine in numele oricui, si nu conteaza, actul fiind acelasi indiferent cine il aduce.

4.9 Legalitatea masurii luate de ANAF - analiza Codului de procedura fiscala

Codul de procedura fiscala prevede la art.103 ca: " ART. 103 Depunerea declaratiei fiscale
(1) Declaraţia fiscală se depune la registratura organului fiscal competent sau se comunică prin postă, cu confirmare de primire, ori prin mijloace electronice sau prin sisteme electronice de transmitere la distanţă. În cazul creantelor fiscale administrate de organul fiscal central, procedura privind transmiterea declaratiei fiscale prin mijloace electronice sau prin sisteme electronice de transmitere la distanţa, precum şi declaratiile fiscale care se transmit obligatoriu prin asemenea mijloace sau sisteme se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., precizarea din lege "

Alte articole din Codul de procedura fiscala prevad expres ca declaratiile fiscale de orice tip trebuie semnate olograf de contribuabil sau semnate electronic sau depuse in proceduri electronice speciale cum este SPV. Insa nu am identificat nicio prevedere care se ceara ca depunerea - fie ea la ghiseu sau la posta - sa o faca contribuabilul personal (sau prin mandatar imputernicit special - reprezentant fiscal, mandatar cu procura notariala sau avocatiala etc.).

Asa cum am aratat in subcapitolul anterior, o asmenea reglementare nici nu era de asteptat, pentru ca nici nu ar avea vreo logica, pentru ca asa ceva nu se poate controla, dat fiind ca la transmiterea prin posta cu confirmare de primire, si oricum nu este un act juridic efectuat pe baza de mandat, incat sa poata fi vorba de reprezentare in sens juridic.
Dupa cum se observa, textul din Codul de procedura fiscala nu are o formulare nici macar cat acel Ordin MPF in sensul dorit de ANAF, adica de genul "...se depune de catre persoanele..." care sa poata fi speculat in directia subinetelegerii unui "personal" desi am aratat ca nu e cazul.

4.10 Legalitatea masurii luate de ANAF - influenta textului Codului de procedura fiscala asupra interpretarii textului Ordinului MFP

Anlizand sistematic legislatia, si tinnd cont de principiul ierarhiei actelor normative, care prevede ca actele cu rang inferior, cum sunt ordinele ministeriale, nu pot modifica sau adauga la textul actului normativ cu rang superior, observam ca, daca am accepta teza ANAF de interpretare a Instructiunilor aprobate prin Ordinul MFP mentionat, ar insemna ca acel text este ilegal si deci nul, pentru ca incalca principiul ierarhiei actelor normative si principiul ca unde legiuitorul nu dinstinge, nici interpretul legii nu are voie de distinga. Aplicat in speta concreta, daca art.103 Cod de procedura fiscala nu a abordat deloc subiectul cine este persoana care trebuie sau poate depune la organul fiscal declaratia fiscala, si nici nu a autorizat expres Guvernul sau MPF sau ANAF ca prin HG sau ordin sa stabilesca acest aspecti sau detalii suplimentare in general, nu e legal ca Instructiunile sa reglementeze asa ceva.

Trebuie tinut cont si de faptul ca nu e vorba de o norma interna a ANAF destinata propriilor functionari, ci una care vizeaza contribuabilii, deci pentru legalitate trebuie sa fie emisa de un organ cu drept de reprezentare, in limitele competentei lui, si pentru opozabilitate trebuie publicata in MOnitorul Oficial. Si chiar daca era vorba de cum comunica intern ANAF sau cum trasmite ea acte catre contribuabili, ANAF nu poate face altfel decat ii prevede expres legea. Desi unele amanunte nu trebuei sa le prevada legea si lipsa lor nu poate fi un motiv de neaplicare a legii. De exemplu nu spune niciun act normativ daca semnatura olografa a reprezentantului ANAF (cand nu sunt acte emise prin centrul de imprimare masiva, valabile fara semnatura) trebuie sa fie cu cerneala sau cu pasta, sa fie albastra sau neagra...

Or, cu atat mai mult nu poate ANAF sa traseze noi reguli si sa refuze actele intocmite cu nerespectarea lor, daca e vorba de ce trimite contribuabilul spre ANAF. Daca nu a stabilit legea anumite detalii si nici nu a autorizat ANAF sa le reglementeze, si necesitatea reglementarii nu deriva nici implicit dar indubitabil din natura situatiei, ci se poate aplica legea in spiritul si scopul ei fara a reglementa acele aspecte, atunci ele trebuie sa ramana nereglementate legal pana ce legiuitorul va decide eventaul sa le reglementeze el sau sa autorizeze ANAF in mod explicit sa o faca.

Astfel, contribuabilul trebuie considerat liber sa stabileasca el anumte aspecte daca nu incalca litera si spiritul legii. Deci daca legea nu il obliga de exemplu sa completeze formularul cu pasta neagra, nici nu mandateaza MFP sau ANAF sa reglementeze acest aspecte, atunci se poate completa la libera alegere a contribuabilului si cu verde sau albastru...

Prin urmare, in speta in analiza, daca legea nu obliga contribuabilul persoana fizica nu doar sa semneze, ci si sa depuna personal (sau prin mandatar cu procura notariala sau avocatiala) o anumita declaratie fiscala, e treaba lui prin cine o depune, nu pot acte de ramg inferior sa instituie asemenea reguli si nu e nevoie ca vreun act normativ sa autorizeze anumite persoane sa faca o asemenea depunere. Asa cum poti apela la orice firma de curierat, poti apela si la un coleg, prieten, ruda, vecin sau reprezentatul ONG beneficiar, daca legea nu te obliga sa depui personal.

Prin urmare chiar daca in textul Instructiunilor de completare a Declaratiei 230, aprobate prin Ordin MPF, ar fi exista precizarea obligativitatii depunerii prsonale, textul era lovit de nultate pentru ca adauga nepermis la lege, si cu atat mai mult cand nu e prevazut expres ci doar era o interpretare propusa, ea nu poate fi primita.

5. CONCLUZII

Textele legislative incidente - art.103 Cod de procedura fiscala, si Instructiunile de aplicare a acestuia aprobate prin Ordinul MFP 2326 / 2016, contrar afirmatiilor ANAF si a unor sustinatori ai pozitiei ANAF:

5.1 NU prevad expres ca declaratia 230 ar trebui depusa doar personal sau prin mandatar cu procura notariala sau avocatiala

5.2 NU pot fi interpretate in sensul ca declaratia 230 ar trebui depusa doar personal sau prin mandatar cu procura notariala sau avocatiala

5.3 ANAF NU avea dreptul legal sa instituie o asemenea regula.

5.4 Regula vizand contribuabilii si afectand drepturile si interesele acestora, nu se poate considera ca e o norma interna a ANAF ci era obligatorie publicarea in Monitorul Oficial in format de act administrativ normativ. Cum nu a fost publicata, nu e opozabila persoanelor fizice si juridice private.

Cluj-Napoca, 29.01.2018

DIRECTOR EXECUTIV,
av. Radu Mititean



, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•1/16/2018 04:01:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA 124 - IANUARIE 2018

Sambata, 20 ianuarie 2018, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 124-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti orice biciclisti clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 11:00. Marsul va dura circa o ora si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului si cartierul Marasti si Grigorescu. Prognoza meteo este de soare si senin, cu temperaturi in jur de zero grade, deci conditii bune pentru pedalat hivernal.

Traseul concret este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Calea Dorobantilor – al. Bibliotecii - bd.21 Decembrie 1989 – p-ta Avram Iancu - str. Cuza Vodă - p-ta M.Viteazu - str. I.P.Voitesti - str. Dacia - str.Gen.Dragalina - bd.1 Decembrie 1918 - str. G.Garibaldi - str. Uzinei Electrice - str.Stadion - Parcul Central S.Bărnuțiu - str. Emil Isac - str.Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Marsul este legat si de faptul ca Primaria clujeana a dezactivat total serviciul de biciclete comunitare Clujbike si continua sa nu rezolve gravele carente de semnalizare rutiera a infrastructurilor pentru biciclete (de exemplu banda comuna cu transportul public de la Primarie spre cart.Marasti, pe str.Memorandumului si bd.21 Decembrie), insista sa faca benzi comune pentru biciclete si transportul public mult prea inguste ca sa fie fezabile, nu renunta la politica de ingustare a trotuarelor, nu reface pistele degradate si multe promisiuni probiciclistice au ramas in continuare doar pe hartie si unele dintre cele realizate sunt in stare precara ca marcaje, plus de calitate redusa prin lipsa de continuitate si de latime inadecvate etc.

Totodata, marsul este, ca de obicei, si un prilej de contact, cunoastere si pedalare impreuna a biciclistilor clujeni, o ocazie de impartasire de opinii, de gasit colegi de excursii sau surse de echipament specific, de schimb de experienta pe tema magazinelor si service-urilor de biciclete si alte teme de interes si de cunoastere de noi trasee urbane.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro si evenimentul are pagina de facebook: https://www.facebook.com/events/422395501553105/

Cluj-Napoca, 16.01.2018

RADU MITITEAN
director executiv CCN


, , , , |
Bookmark and Share