ZIUA DUNARII - 29 IUNIE - DOLIU SAU SARBATOARE?
Author: CCN
•6/29/2017 12:30:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

ZIUA DUNARII - 29 IUNIE - DOLIU SAU SARBATOARE?

29 Iunie ar trebui sa fie in fiecare an o zi de sarbatoare, si nu doar pentru riverani, ci pentru toti cetatenii si institutiile Romaniei, pentru ca suntem un stat danubian. Este aniversarea semnarii Conventiei Internationale privind Protectia Raului Dunarea (in 1994) si celebrarea valorilor marelui fluviu, ce strabate 4 capitale si 10 tari si are bazinul hidrografic intins in 19 state, fiind cel mai "international" rau de pe mapamond si putand fi un izvor de bunastare si sanatate pentru oameni si mediu daca ar fi tratat cum se cuvine.

Insa, din nefericire, 29 iunie este mai degraba o zi de doliu. Pentru ca, pe teritoriul Romaniei, Dunarea continua sa fie poluata, sa fie incorsetata intre diguri si pandita de noi proiecte hidrotehnice, cu luncile secate si zonele umede devenite in buna parte istorie, cu meandrele ciuntite si albia modificata pentru a fi senal navigabil, cu sturionii amenintati cu disparita si viata acvatica pe ansamblu in declin, traditiile valoroase pe cale de a se pierde si turismul tot la un nivel doar simbolic, cu exceptia catorva mici zone mai consacrate, in ciuda declaratiilor sforaitoare a autoritatilor din ultimele decenii si a numeroaselor proiecte cu gir guvernamental sau international care nu au dus si spre efecte practice concrete si durabile.

Au promis mereu autoritatile romane in ultimele decenii sa refaca, macar partial, vechea lunca inundabila, esentiala si din punct de vedere ecologic, dar si pentru controlarea inundatiilor. In ultimii ani am inregistrat o noua serie de asemenea frumoase declaratii de intentie. Dar in practica nu doar ca nu au loc renaturari semnificative, dar se finanteaza refaceri si consolidari de diguri tocmai acolo unde fluviul incercase sa refaca putin din vechea maretie naturala. Si culmea ipocriziei, aceste lucrari de "regularizare", prin definitie antiecologice, au fost finantate in continuare din "Fondul pentru Mediu", ca putinii bani care au scapat de directionarea in programul "rabla" sa fie utilizati tot... contra naturii!

Continua chiar Delta Dunarii sa fie agresata de proiecte agricole, dezvoltari imobiliare, braconaj si exploatari nedurabile a resurselor, desi este un unicat la nivel European care ar putea aduce mari beneficii Romaniei pe termen lung, inlcusiv economice si sociale, daca ar fi gestionata durabil, nu pradalnic, si daca autoritatile centrale si locale ar coopera pentru protectia ei in loc sa se razboiasca pentru profit pe termen scurt in dauna mediului, cum s-a intamplat in mod repetat in ultimii ani.

Dar si pe Dunare in amonte de Delta nu este mai bine. Dimpotriva. Parca nu era suficient impactul negativ de mediu al barajelor Portile de Fier I si Portile de Fier II, se continua sa se preconizeze noi baraje in mai multe sectiuni, de exemplu in zona confluentei cu Oltul sau la Cernavoda, ceea ce ar reduce si mai mult sansele de supravieturie a sturionilor, carora mare parte din habitat le-a fost deja distrus prin barajele din amonte. In plus, calitatea apei Dunarii, oricum intens poluata inclusiv prin incarcarea cu nutrienti, are nevoie mare de aerare, si transformarea in apa statatoare, corelat si cu incalzirea globala, amplifica efectele negative.

Se pare ca nu s-a renuntat nici la proiectul urias de dragari, taieri de ostroave, realizarea de praguri de fund si inchideri de brate, care ar distruge ireversibil din punct de vedere ecologic cursul inferior al Dunarii, ramas ceva mai apropiat de starea naturala. Totul pentru a "facilita navigatia" si a adapta caracteristicile Dunarii la conditiile de navigatie de pe Rin, desi intensitatea actuala si cea preconizata in viitorii ani a traficului naval pe Dunarea inferioara este redusa, nejustificand proiecte de miliarde de EUR care mai si dauneaza grav mediului.

Si pentru turismul nautic, Dunarea ar putea fi o artera importanta. Nu doar pentru vase de croaziera. Insa regulile de navigatie sunt nefavorabile si facilitatile pentru ambarcatiuni turistice mici si medii sunt in continuare practic absente pe o mare parte a Dunarii romanesti, desi abunda pe portiunile superioare ale Dunarii. Turismul nautic cu mici ambarcatii are un potential imens prin faptul ca mai avem sectiuni cvasinaturale de fluviu si pentru ambarcatii turistice mici nu e nevoie de lucrari de "asigurare a navigabilitatii", dar dincolo de declaratii, nu se misca nimic semnificativ in aceasta directie.

Dunarea ar mai putea fi in Romania si o importanta axa cicloturistica, asa cum este pe cursul superior, unde sute de mii de biciclisti parcurg anual Traseul Cicloturistic al Dunarii (DCR), pe malurile ei, parte din magistrala cicloturistica transeuropeana EuroVelo6 (EV6). Aceasta ruta celebra este propusa sa continue si in Romania, pana in Delta si cu final la Constanta, pe baza propunerilor si documentatiilor elaborate in deceniile trecute de Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si sprijinite de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si organizatiile membre ale acesteia, sub egida Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF), iar in Occident exista de principiu un interes urias de a continua pedalatul de-a lungul DUnarii pana la mare...

Prin zona Clisurii Dunarii se preconizeaza sa treaca si o alta magistrala cicloturistica transeuropeana - EuroVelo nr.13 (EV13) care este Traseul Cicloturistic al fostei Cortine de Fier (ICT - Iron Curtain Trail), un proiect care beneficiaza de semnificativ sprijin mediatic, politic si financiar la nivel european si care ar fi o alta oportunitate de turism durabil pentru Romania.

Doar ca proiectul de hotarare de guvern care ar permite marcarea acestor trasee in Romania este de doua decenii in stadiu de promisiune la nivel ministerial si forma redactata zace sau se "plimba" de peste 15 ani in / intre sertarele din acelasi minister sau din ministere diferite, fara a fi adoptat inca, in special din cauza opozitiei Ministerului Afacerilor Interne, care este evident ca nu doreste cresterea numarului de biciclisti, si toate proiectele dedicate DCR / ICT / EV6 si EV13 se blocheaza la faza de documentare si proiectare, din cauza autoritatilor romane, spre profitul tarilor de pe malul drept al fluviului, care au un flux crescand de cicloturisti ce urmeaza Dunarea.

Asa ca nu putem decat sa repetam mesajul transmis si in trecut: Romania are Dunare. Multa si inca frumoasa. Si continua sa o ignore sau isi bate joc de ea. E timpul ca autoritatile centrale, dar si cele locale riverane sa isi schimbe radical atitudinea practica, nu doar declarativa, fata de cea care ar trebui sa fie prietena noastra DUNAREA.

Cluj-Napoca, 29 iunie 2017

Radu Mititean
director executiv CCN





, , , , , |
Bookmark and Share
MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA 117 - IUNIE 2017
Author: CCN
•6/12/2017 01:20:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA 117 - IUNIE 2017

Joi, 15 iunie 2017, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 117-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti biciclistii clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 18:00. Marsul va dura circa o ora si jumatate si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului si cartierele Marasti, Grigorescu si Manastur.

Traseul concret este: Piata Unirii - bd. Eroilor - p-ta A. Iancu - Calea Dorobantilor - str. Petofi Sandor - bd. 21 Decembrie 1989 - p-ta A. Iancu - str. Cuza Voda - p-ta M. Viteazu - str. I. P. Voitesti - str. G. Baritiu - Splaiul Indepdentei - bd. 1 Decembrie 1918 - Nodul N - Calea Floresti -Calea Manastur - Cl. Motilor  - str. Clinicilor - p-ta L. Blaga - str. Republicii- str. A. Iancu - str. Universitătii -  p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Marsul este legat si de faptul ca Primaria preconizeaza in continuare latire de spatiu alocat masinilor, a desfiintat de jumatate de an pista de biciclete in p-ta Unirii, intentioneaza sa ingusteze mai multe trotuare si benzi pe care avea acces bicicletele, pe bd.21 Decembrie 1989 si multe promisiuni probiciclistice au ramas in continuare doar pe hartie si unele dintre cele realizate sunt in stare precara ca marcaje, plus de calitate redusa prin lipsa de continuitate si de latime inadecvate etc. Este vizat si sistemul de biciclete comunitare "Clujbike" care majoritatea nu sunt in regula din punct de vedere tehnic, lipsind de exemplu sonerii si faruri functionale. Ramane si tema generala a nemultumirilor de fond privind politica de mobilitate urbana in continuare proautomobilistica si antibiciclistica.

Totodata, marsul este, ca de obicei, si un prilej de contact, cunoastere si pedalare impreuna a biciclistilor clujeni, o ocazie de impartasire de opinii, de gasit colegi de excursii sau surse de echipament specific, de schimb de experienta pe tema magazinelor si service-urilor de biciclete si alte teme de interes si de cunoastere de noi trasee urbane.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro  precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro si evenimentul are pagina de facebook:
https://www.facebook.com/events/405086346491221/

Cluj-Napoca, 11.06.2017

ROXANA CLEJA
cordonator actiune

RADU MITITEAN
director executiv CCN


, , , , , |
Bookmark and Share
5 IUNIE - ZIUA MEDIULUI - Prioritati in viziune ONG
Author: CCN
•6/03/2017 03:43:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

5 IUNIE - ZIUA MEDIULUI
PRILEJ DE CONSTIENTIZARE A AMENINTARILOR
SI REAMINTIRE A URGENTELOR PENTRU OCROTIREA NATURII

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) in calitate de asociatie ecologista si membru al Coalitiei pentru Mediu (CMR) a ONG-urilor de mediu din Romania www.coalitiapentrumediu.ro reaminteste cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului autoritatilor publice centrale si publicului ca protectia mediului este esentiala pentru a avea un viitor acceptabil si ca pe termen lung tot ceea ce este bun pentru mediu este de fapt bun si pentru economie si societate si pentru specia umana in general.

Omul nu poate trai fara natura, si mediul este un tot unitar, afectarea lui negativa intr-un anumit moment sau loc producand efecte si in viitor si in alte zone, uneori la scara nationala, continentala sau globala, iar protectia nu trebuie sa vizeze doar anumite specii de plante si animale sau componente abiotice a lumii inconjuratoare, cu neglijarea sau sacrificarea altora, pentru ca in final toate se interconditioneaza...

Totusi, din motive practice, se pot distinge cateva prioritati pe care cei in functii de decizie ar trebui sa le aiba in vedere in perioada urmatoare. Organizatiile din Coalitia pentru Mediu le-au formulat sintetic acum doi ani, dar sunt in continuare la fel de valabile si actuale si acum:

1.         Protejarea pădurilor prin combaterea tăierilor ilegale, promovarea împăduririlor şi a managementului forestier sustenabil, protejarea biodiversitatii pădurilor.

2.         Protejarea apelor de suprafaţă faţă de poluarea cu ape netratate în lipsa instalaţiilor de epurare, a cursurilor de apă naturale faţă de amenajările pentru producerea energiei electrice, faţă de îndiguiri de orice natură, iar împreună cu cele subterane, faţă de exploatarea cantitativă excesivă.

3.         Interzicerea activităților de explorare și exploatare a gazelor de șist prin metoda fracţionării hidraulice, pentru a preveni compromiterea iremediabilă a rezervelor subterane de apă din zonele respective;

4.         Protejarea spaţiilor verzi, respectarea cerinţelor europene de a avea minim 26mp/locuitor în oraşe, eliminarea construcțiilor de pe spațiile verzi si interzicerea construirii altor obiective;

5.         Introducerea serviciilor de salubritate și a colectării selective la nivel naţional, respectarea normelor europene în privinţa managementului deşeurilor, taxarea diferenţiată a deşeurilor colectate selectiv faţă de cele amestecate, descurajarea eliminarii deseurilor prin depozitare sau incinerare, stimularea eco-design-ului în vederea prevenirii si reducerii aparitiei deseurilor.

6.         Reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare, și modernizarea infrastructurii de transport urban astfel încât să se ţină cont de pietoni, biciclişti, călători cu transportul public, precum şi de persoane cu dificultăţi de deplasare, precum parintii cu copii mici sau persoanele cu dizabilitati locomotorii.

7.         Respectarea normelor europene cu privire la calitatea aerului, monitorizarea susţinută şi realizarea unui plan de măsuri concrete si specifice pentru a reduce efectiv poluarea cu noxe şi praf la nivel urban

8.         Promovarea echilibrată a energiilor din surse regenerabile, altele decat microhidrocentralele si decat parcurile eoliene situate in arii naturale protejate sau zone foarte valoroase peisagistic, concomitent cu măsuri de eficienţă energetică pe întreg lanţul de la producţie, până la consumul final, precum şi reducerea dependenţei de surse de energie poluante sau periculoase, precum combustibili fosili sau nucleari.

9.         Promovarea educaţiei pentru mediu, atât prin realizarea unor manuale atractive, cât şi prin dezvoltarea unor programe care să susţină implicarea elevilor în mod activ.

10.       Reformarea Administaţiei Fondului pentru Mediu astfel încât să prioritizeze programele de protecţia mediului (nu RABLA, nu regularizari de cursuri de apa), iar politica de resurse umane să promoveze specialişti în mediu la conducerea instituţiei.

11.       Consultarea reală a cetățenilor în procesul decizional, cu respectarea legii 52/2003 şi a legii 544/2001 si a bunelor practici pe plan international, in spiritul Conventiei de la Aarhus si Conventiei de la Espoo.

CCN deplange faptul ca in continuare se deturneaza si abuzeaza conceptul de mediu si de protectia mediului, punand accent ridicat pe componenta antropica si transormata antropic, pe cand in realitate accentul ar trebui sa fie pe conservarea naturii si reducerea impactului uman asupra mediului NATURAL.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Cluj-Napoca, 3 iunie 2017

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , |
Bookmark and Share