Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 153

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 17 decembrie 2022 a 153-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni, cu plecare la ora 10:00 din Piata Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica. Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora iar traseul este un circuit cu orientarea generala pe axa vest-est, prin zona centrala, pericentrala si cart.Marasti. Traseul detaliat este: Bd Eroilor (zona monumentului Memorandistilor , la capatul spre p-ta Unirii - p-ta A. Iancu - str. Dorobanților - al. Bibliotecii - bd.21 Decembrie 1989 - p-ta A. Iancu - str. Cuza Voda - p-ta M.Viteazu - str. G.Baritiu - parcul central S. Barnutiu - str.G.Cosbuc - str.Motilor - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str. Republicii - str. A. Iancu - p-ta T.Cipariu - str. Milton Lehrer - p-ta St. cel Mare - str.Baba Novac - str. I.C. Bratianu - str. Universitatii - p-ta Unirii - bd.Eroilor zona monumentului Memorandistilor.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe pagina de Facebook a evenimentului, la:

https://www.facebook.com/events/920794658903165

Cluj-Napoca, 13 decembrie 2022

Radu Mititean

director executiv CCN

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

web: www.ccn.ro CIF:  5800675   

tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro

NOI SI CARPATII

GANDURI DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI

Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui". Originea acestui eveniment isi are radacinile in 1992, cand a fost adoptata de ONU ”Agenda 21” al carei capitol 13 se referea la dezvoltarea montana sustenabila si managementul ecosistemelor fragile. In 2002, Adunarea Generala a ONU, cu ocazia Anului International al Muntilor, a decis ca din 2003 sa se marcheze anual ZIM in 11 decembrie sub egida FAO, pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.

Editia din 2022 are ca tema la nivel global "Femeile Misca Muntii!" https://www.fao.org/international-mountain-day/theme/en/ , plecand de la ideea ca femeile au un rol sociale si economic major in viata traditionala in zonele montane desi in continuare in multe zone de pe glob participa insuficient la luarea deciziilor publice si comunitare care vizeaza vietile lor, ale familiilor si ale zonei in care locuiesc. Doua articole legate de tema din 2022 a Zilei Internationale a Muntelui respectiv evenimente de profil:

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/events-detail/en/c/1624111/

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/events-detail/en/c/1624116/

Muntii sunt esentiali pentru omenire in ansamblu, deoarece conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.

Aici cateva mesaje-cheie ale ONU pe teme montane:

https://www.fao.org/international-mountain-day/key-messages/en/

Si cateva exemple de initiative si publicatii la nivel international legate de ZIM:

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/events-detail/en/c/1617412/

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/events-detail/en/c/1619993/

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/events-detail/en/c/1620791/

11 Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Padurile Carpatilor continua sa fie taiate intr-un ritm accelerat in ultimele doua decenii, si abia recent unele statistici oficiale recunosc dezastrul - taieri ilegale duble fata de cele legale. Mai mult, daca in toata Europa, suprafata de padure existenta faptic creste, la noi e in continua scadere, iar ceea ce se mai considera padure este de regula ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale, de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri sau padure foarte tanara, unde natura isi revine dupa macelul din anii 90 si 2000 dar care este departe de a putea asigura toate functiile ecologice ale unei paduri mature...

Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza mereu crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar cu criza energetica declansata de conflictul dintre Rusia si Ucraina, sunt mari presiuni pe reluarea ideii de a umple golurile montane de paduri de eoliene. Si creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care a inceput deja demersurile de realizare de linii de 400kV prin munti cu trasee alese in total dispret pentru natura.

Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului, Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.

Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.

La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej și Rovina, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi". Chiar daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul a reaparut puternic in urma crizei energetice declansate de aregsiunea ruseasca asupra Ucrainei, si multe proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului, incercandus-se chiar prin Parlament acoperirea ilegalitatilor si impiedicarea accesului la justitie al ONG de mediu pentru stoparea acestor crime ecologice.

Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in modul deloc traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat.... Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta sau sunt parasite. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.

Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman a desfiintat institutia costozilor de arii protejate si a decis ca administrarea ariilor naturale protejate nu se poate face de catre entitati de tip ONG, non-profit, dar firmele si regiile, a caror scop este prin definitie profitul, pot insa ramane bine-mersi in postura de administrator.

In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe ori animalele cele mai viguroase....

Legislatia tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimele doua decenii ca rezolva bariera legislativa care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar multe continua sa nu aloce resursele necesare. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal complet, chiar daca in 2022 dupa decenii de blocaj demersurile legislative au inceput sa dea roade dupa ce au fost ”plimbate dintr-un sertar ministerial in altul” de peste doua decenii. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar odioase fieratanii numite "via ferrata" chiar si in zone unde nu ar avea ce cauta.

Pe de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...

Totodata, e evident ca se tolereaza in continuare sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut in trecut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, sau in muntii Tarcu de catre un multimilionar ajuns intr-o importanta functie publica, sau vedem acum ca se intampla pe Valea Sambetei din Muntii Fagarasi, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....

Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.

Cluj-Napoca, 10 decembrie 2022

Radu Mititean

director executiv CCN

OBSERVATII SI PROPUNERI LA PROIECTUL DE ORDIN MDLPA REF.

FINANTAREA DIN PNRR A 3000 KM TRASEE DE CICLOTURISM

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

ZIUA MONDIALA DE COMEMORARE A VICTIMELOR TRAFICULUI RUTIER

In 20 noiembrie 2022, fiind a treia duminica a lunii noiembrie, se marcheaza la nivel mondial Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier. In Romania, unde rata de accident rutier este de multi ani mereu cea mai ridicata din tarile UE, o asemenea zi ar trebui sa fie una de ample manifestari, dezbatieri, actiuni de comemorare si constientizare, insa acest flagel pare a fi acceptat tacit de autoritati si cetateni, ca si cum nu i s-ar putea pune capat.

Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier, referita adesea prin initialele WDR, a fost initiata in 1995 de catre Federatia Europeana a Victimelor Accidentelor Rutiere (FEVR) si s-a raspandit rapid la nivel mondial, iar dupa un deceniu, prin votul Adunarii Generale ONU - punctul 10 din Rezolutia 60/5 adoptata in 26.10.2005, a fost proclamata ca zi mondiala oficiala pe aceasta tema. Decada 2021 - 2030 a fost proclamata ca Decada de Actiune pentru cresterea sigurantei rutiere, cu tinta asumata de reducere cu 50% a ratelor de accident rutier mortal sau grav. In august 2021, pentru coordonarea la nivel mondial, a fost infiintata o fundatie de profil cu activitate la nivel mondial: https://worlddayofremembrance.org/foundation/

Sloganul editiei 2022 a WDR este " REMEMBER. SUPPORT. ACT" - Aminteste-ti, Sprijina, Actioneaza ! Iar tema specifica in acest an este JUSTITIA - cum poate contribui la reducerea numarului de accidente rutiere mortale sau grave prin sanctionarea celor cu comportament ilegal in trafic ce produc sau pot produce accidente grave, un aspect foarte acut in Romania, unde exista un sentiment de impunitate prin faptul ca multi autori de grave incalcari ale legislatiei rutiere, inclusiv unele care au produs victime umane, scapa fara sa execute vreo zi de inchisoare desi sunt declarati vinovati...

https://worlddayofremembrance.org/news/2022/11/19/the-theme-of-justice-for-this-years-world-day-of-remembrance-is-fitting-as-so-often-victims-do-not-feel-they-received-justice/

La nivel mondial, de la primul accident provocat de un autovehicul, care a produs moartea unui om, eveniment consemnat acum peste 125 de ani, au fost consemnate peste 50 de milioane (!!) de morti in accidente rutiere si sute de milioane de persoane care au suferit vatamari ale sanatatii. Anual milioane de persoane se adauga pe lista victimelor accidentelor rutiere. Este practic o pandemie care eclipsaza ca numar total de victime majoritatea cauzelor de mortalitate, desi altele sunt mult mai intens mediatizate.

Biciclistii sunt, alaturi de pietoni, o categorie de participanti la trafic mult mai vulnerabila ca risc de deces sau ranire grava in caz de accident rutier, in comparatie cu persoanele aflate in autovehicule, si prin urmare ar trebui sa se bucure de o protectie sportiva prin legislatie, prin infrastructura rutiera, prin educatie si prin activitatea preventiva si prin cea sanctionatorie a incalcarilor, pe care ar trebui sa o desfasoare autoritatile.

Din pacate, in Romania se inregistreaza la nivel UE cea mai mare incidenta a accidentelor rutiere mortale si grave din punct de vedere biciclistic, pe 100.000 locuitori si pe distante parcurse pe bicicleta, ceea ce constituie si un mare factor de descurajare pentru utilizarea bicicletei desi ar fi un factor major de mobilitate durabila, de reducere a poluarii si a congestiei in trafic, de combatere a sedentarismului si obtinere de alte multe efecte pozitive.

De Ziua de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier, gandurile ar trebui sa mearga nu doar la victime, ci si la membrii familiilor acestora, la personalul serviciilor de urgenta care intervin la accidente rutiere si la participantii la trafic in general si la categoriile vulnerabile, ca potentiale victime cat timp nu se va imbunatati substantial siguranta rutiera.

CCN este o asociatie tuistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Printre altele, militeaza pentru cresterea sigurantei rutiere a utilizatorilor bicicletei si a participantilor vulnerabili la traficul rutier in genera si pentru o mobilitate sustenabila. Detalii pe www.ccn.ro

Cluj-Napoca, 20 noiembrie 2022

Radu Mititean

director executiv CCN

 

DE CE LE INTERZICE STATUL ROMAN

COPIILOR MERSUL PE BICICLETA ?

Consideratii de 20 Noiembrie - Ziua Mondiala a Drepturilor Copilului

Ziua de 20 Noiembrie este marcata in multe tari ca Ziua Internationala a Drepturilor Copilului, pe baza proclamatiei Adunarii Generale ONU din 1954, si a faptului ca in 20 noiembrie 1959, ONU a adoptat Declaratia Drepturilor Copilului, iar in 20 noiembrie 1989 s-a semnat Conventia Drepturilor Copilului, ratificata si de Romania dar inca incomplet respectata. Nu este de fapt o zi ce trebuie sarbatorita, ci o zi de constientizare a problemelor legate de respectarea drepturilor copilului.

Daca pentru unele tari subdezvoltate, problemele se pun mai ales cu privire la subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara, in tarile dezvoltate problemele sunt mai degraba pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in buna masura legate de supraponderalitate si sedentarism. Romania din pacate are parte de probleme din ambele extreme - avem cea mai mare rata de mortalitate infantila din UE si avem rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala si educatie pentru un stat care se pretinde mediu dezvoltat, dar avem deja o prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor "dezvoltate".

Astfel, orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul pe calculator, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea weekendului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali.

Politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul sedentarismului, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit aproape imposibile din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar pana in sala de clasa.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 16 ani, introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Astfel, art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca "pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut nicio exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...

Aceasta interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise circulatiei publice....

Pana in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.

In 2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.

Parlamentul din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului. Astfel, Parlamentul a devenit coautor la acesta atentat la sanatatea publica a tinerei generatii, explicabil dealtfel si prin faptul ca in cvasitotalitate, si parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire, par sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului.

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.

Ar trebui ca 20 Noiembrie, la fel ca 1 Iunie, sa nu fie festiviste, ci sa devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa. In acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.

Lipsa totala de informare si experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici internationale.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si in Coalitia PRO VELO, isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru amendarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor viitoare.

Cluj-Napoca, 20 noiembrie 2022

av. Radu Mititean

director executiv CCN

presedinte FBR

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

OCOLIND CLUJUL PRIN SUD, PE BICICLETA - TURA VELO 13 NOIEMBRIE

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza duminica 13 noiembrie 2022 de la 9:30 o noua tura ghidata pe biciclete, deschisa publicului, cu participare gratuita, avand caracter recreativ-turistic si de prezentare a imprejurimilor Clujului, inclusiv obiective si trasee turistice, probleme ecologice si urbanistice.

Va fi un circuit cu o lungime de circa 50 km cu circa 700 m diferenta de nivel in urcus in total, partial pe asfalt, partial pe drum de pamant sau pietruit, cu plecare la 9:30 de la capatul liniei de tramvai ( zona intersectiei str. Bucium cu str. Primaverii si Drumul Sf. Ion.). Traseul va fi in mare parte paralel cu cel al circuitului din 16 octrombrie dar la distanta mai mare fata de oras, urcand din Manastur pe la Sf. Ion in Faget si mai departe pana pe platoul Feleacului, pedaland in continuare prin Feleacu - Saradis - Dezmir, cu revenire prin Sannicoara - Sub Coasta - Someseni, finalul fiind estimat in jurul orei 16:30.

Participantii vor trebui sa respecte legislatia rutiera si sa isi asume raspunderea pentru deplasarea lor biciclistica, nefiind o tura comerciala sau o actiune sportiva cu asistenta auto, tehnica sau medicala, astfel ca trebuie sa aiba mancare, apa, haine grosute si pelerina, pompa, camera si petece, eventual chei pentru demontare roata in caz de pana si o minima trusa medicala, bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere, recomandabil de tip MTB si este nevoie de un nivel mediu cel putin mediu de experienta si antrenament la pedalat.

CCN este o asociatie tuistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. A editat primele ghiduri si harti cicloturistice ale Romaniei, zonei montane a judetului Cluj si imprejurimilor Clujului si promoveaza utilizarea bicicletei in scop turistic si pentru mobilitate urbana precum si orice forme de sport montan si turism activ nemotorizat. Detalii pe www.ccn.ro

Detalii pe pagina de Facebook a evenimentului, la:

https://www.facebook.com/events/1289393438481978

Cluj-Napoca, 10 noiembrie 2022

Radu Mititean

director executiv CCN

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 152

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 12 noiembrie 2022 a 152-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni, cu plecare la ora 10:00 din Piata Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica. Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa 2 ore iar traseul este o bucla dubla , in forma de "8", cu prima bucla prin Centru si cart. Gheorgheni, Andrei Muresanu, Zorilor, Hasdeu - circa 9 km cu 150 m diferenta de nivel, si a doua prin Centru, Grigorescu, Gruia ( inclusiv Cetatuie) si inapoi in Centru, de circa 11 km cu 150 m diferenta de nivel.

Traseul detaliat este: Piata Unirii - bd. Eroilor - p-ta Cipariu - str. A. Muresanu - str. Brasov - p-ta Agarbiceanu - str. Al. Bohatiel - str. V.Parvan - str. Predeal - str. Ady Endre - str. M.Kalman - str. E. Murgu - str. Lunetei - str. Bradutului - Cl.Turzii - str. Meteor - str.Lunii - str. Gh.Dima - str. Pajistei - str. Prunilor - str. Marginasa - str. B.P. Hasdeu - str. Piezisa - str. Clinicilor - str. Napoca - p-ta Unirii, apoi dupa scurta pauza: P-ta Unirii - str. Memorandumului - str.V.Alecsandri - str. I.Hossu - Parcul Central - al.Stadion - str. Uzinei Electrice - str. G.Garibaldi - str. Sinaia - str.Macului - str.Lacului - str. Petuniei - str. T.Ciortea - str. Miraslau - str. Donath - str. Taietura Turcului - str. Vantului - str. Vanatorului - str. Serpuitoare - Cetatuie - str. Calarasilor - str. Cetatii - str. Crisan - str. Horea - str. R. Ferdinand - p-ta Unirii.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe pagina de Facebook a evenimentului, la:

https://www.facebook.com/events/675806677445194

Cluj-Napoca, 9 noiembrie 2022

Radu Mititean

director executiv CCN

 CONSILIUL APEI - ATELIER CETATENESC PE DOUA ROTI

PE BICICLETA DE LA CLUJ LA GILAU IN 22 OCTOMBRIE

Sambata 22 octombrie 2022, iubitorii de ape curate, peisaje periurbane frumoase si miscare in natura din Cluj si nu numai, sunt invitati la un ”atelier cetatenesc pe doua roti”: o experienta de parcurgere si descoperire a raului Somesul Mic in amonte de Cluj-Napoca, pana la Lacul Gilau, pedaland pe malurile lui, pe viitorul Culoar Verde-Albastru pentru care ONG-urile de biciclisti si de mediu militeaza de trei decenii.

Acest atelier cetatenesc pe doua roti consta in principal dintr-un tur ghidat pe biciclete din Cluj-Napoca prin Floresti pana la lacul Gilau si apoi retur, cu multe pauze de observatii si discutii, totalizand circa 30 km, cu portiuni semnificative de drum neasfaltat dar ciclabil in conditii bune si diferente mici de nivel, fiind pe ansamblu de dificultate scazuta si deci accesibil in principiu oricarei persoane ce are o bicicleta in buna stare tehnica, fiind totusi recomandate cele de tip mountain bike.

Evenimentul cuprinde si prezentari si discutii libere, care vor avea loc la Motel Gilau, o cartare participativa a impresiilor participantilor la tur, prin marcarea pe hartile satelitare oferite de organiaztori, dar si o colectare a asteptarilor si dorintelor participantilor in legatura cu viitorul Culoarului verde - albastru al Somesului. Din pacate, preconizatele vizitari, pe drumul de intoarcere spre Cluj-Napoca, la Uzina de Apa Gilau si la Muzeul Apei ”Leonida Truta” de langa Floresti, nu vor fi posibile din cauza ca la ambele se desfasoara lucrari si regimul de santier nu permite vizitatori.

Actiunea are loc in cadrul proiectului ”Consiliul Apei” derulat in toamna anului 2022 de Asociatia miniMASS (organizatori si a cunoscutelor evenimente Somes Delivery) in parteneriat cu asociatiile Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN), Societate Organizata Sustenabil (SOS) si Clujul Sustenabil si cu Facultatea de Arhitectura si Urbanism (FAU) din cadrul UTCN, cu sprijinul Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) prin Timbrul de Arhitectura. In cadrul acestui proiect vor avea loc in urmatoarele saptamani tururi ghidate si intalniri cu cetatenii si in Floresti, Apahida si Cluj-Napoca.

Aceste interactiuni cu publicul si in general cu stakeholderii din localitatile de pe culoarul Somesului Mic au ca scop o largire a dialogului, care trebuie sa treaca de implicarea limitata la autoritati publice, ONG-uri de profil si specialisti, pentru o mai buna intelegere a perceptiilor la nivel comunitar si relatiei cu apele in general si cu Somesul Mic in special.

La intalnirea de la Gilau din 22 octrombrie, accentul va fi pe influente ale calitatii apei si asupra calitatii apei Somesului si salbei de lacuri din amonte de Gilau, intr-o zona care constituie sau este in proximitatea surselor de apa potabila pentru toata regiunea, dar cuprinde si zone si culoare de agrement, recreere, sport, zone de case de vacanta, zone de dezvoltare urbana au industriala si zone inca agricole sau forestiere sau dedicate transporturilor sau altor servicii.

Organizatorii isi propun sa exploreze si prin aceste intalniri asteptarile localnicilor in privinta concilierii nevoii de protectie a calitatii apei, biodiversitatii si peisajului cu nevoile de mobilitate, prevenire a inundatiilor, utilizarile apei in scop energetic, industrial si pentru irigatii, navigatie de agrement si imbaiere, pescuit si piscicultura si alte utilizari ale raului si malurilor lui, in contextul in care urmeaza sa inceapa proiectarea culoarului de mobilitate nemotorizata de-a lungul Somesului, actualizarea planurilor urbanistice generale ale localitatilor de pe parcurs, planuri si strategii la nivel judetean care cuprind si acest important ax si se preconizeaza diverse mari lucrari de infrastructura ce urmeaza sa influenteza major axa Somesului intre Gilau si Apahida.

Turul biciclistic din 22 octombrie va incepe la 9:30 din zona parcarii "Cora" si va fi ghidat (iar prezentarea pe teme de calitatea apei din deschiderea intalnrii de la Gilau va fi sustinuta) de Clubul de Cicloturism Napoca prin Radu Mititean, in calitate de medic, avocat si ghid de turism, autor de harti cicloturistice ale imprejurimilor Clujului, a unor proiecte legislative pe teme de ape si a unor studii si lucrari axate pe calitatea apelor Somesului Mic, alimentarii cu apa si gestiunii apelor uzate in zona Clujului si coordonator al unor proiecte anterioare derulate de CCN in ultimele trei decenii, de regula in parteneriat cu alte ONG-uri de mediu, dedicate promovarii protectiei si dezvoltarii durabile a axului Somesului Mic.

"Consiliul Apei" este un concept complementar celui de Comitet de Bazin (reglementat legal, foarte extins teritorial si prea putin functional) si este la ora actuala o platforma deschisa de discutii care implica si coaguleaza actorii urbani si rurali care au legatura cu raul Somesul Mic, in jurul unor teme de interes comun legate de Culoarul verde - albastru al raului. A fost initiat la Somes Delivery, editia 2021, de Asociatia miniMASS, Clujul Sustenabil, Societate Organizata Sustenabil, Clubul de Cicloturism Napoca si Facultatea de Arhitectura si Urbanism Cluj-Napoca. Conceptul se doreste in viitor institutionalizat si replicat si in alte zone din Romania.

Detalii cu privire la Somes Delivery se pot gasi pe site-ul somesdelivery.ro , cu privire la CCN pe www.ccn.ro, cu privire la evenimentul din 22 octombrie pe https://www.facebook.com/events/1515521008919442

20.10.2022

Radu Mititean

director executiv CCN

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

EVENIMENTE VELO LA CLUJ IN 16 OCTOMBRIE:

MARSUL BICICLISTILOR EDITIA 151 si TUR GHIDAT IN JURUL ORASULUI

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza duminica 16 octombrie 2022 doua evenimente biciclistice deschise publicului, cu participare gratuita, cu plecare din Piata Unirii:

De la ora 10:00, a 151-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni, cu un traseu in circuit de 16 km prin zona centrala si pericentrala si cartierele Marasti, Iris si Someseni, inclusiv Parcul Tineretului / Padurea Clujenilor, cu durata de o ora si jumatate, accesibil oricarui biciclist;

De la ora 11:30, o tura de recreere si prezentare a imprejurimilor Clujului, in colaborare cu asociatia Go4Fun, ca circuit cu o lungime de circa 50 km programat sa se termine in jurul orei 17:30 si care va strabate Centrul, Manasturul, Fagetul, Buna Ziua, Borhanciul, Soporul, Someseniul, Iris, Dambul Rotund, Hoia, Grigorescu, Gruia, ajungand si pe Cetatuie, recomandat celor cu grad de antrenament mediu si bicicleta de tip MTB pentru ca va include si unele drumuri pietruite sau de pamant.

Detalii pe paginile de Facebook ale celor doua evenimente, la:

https://www.facebook.com/events/3331597197051805/

https://www.facebook.com/events/1174751093252424/

Radu Mititean

director executiv CCN