În seara zilei de vineri, 14 august, invităm clujenii și locuitorii comunelor învecinate la o deplasare pe biciclete până pe Dealul Lombului, pe preconizatul Inel Verde Metropolitan Clujean, pentru a ne bucura împreună de cerul instalat care, din cauza poluării luminoase, este mai greu de admirat din interiorul sau imediata apropiere a zonei construite a orașului și localităților suburbane.

Este o perioadă în care nu doar că te poți bucura pentru câteva ore de mișcare în aer liber pe temperaturi mai plăcute la finalul unei săptămâni într-un oraș asediat de caniculă, ci poți profita și de liniștea nopții într-o zonă apropiată de starea naturală - liniște care nu mai prea există într-un oraș trepidant, ce pare să nu mai ”doarmă”, și de bolta înstelată, mai mult decât în mod obișnuit, pentru că ai și șanse crescute de a surprinde stele căzătoare, fiind perioada Perseidelor, și fiind noapte fără lună și prognoză de cer senin.

Mai multă natură în și lângă marile orașe din România înseamnă o mai bună calitate a vieții sub multe aspecte. Cel mai des se vorbește de efectul pozitiv asupra calității aerului, de efectul de ecran privind poluarea fonică, de reducerea riscului de inundații și a efectului de ”insulă de căldură”. Se mai discută de efectele pozitive asupra sănătății fizice și mentale prin posibilități crescute de sport și recreere activă în aer liber și de efectele indirecte, prin beneficiile pentru mediu în general (cum sunt efectele asupra calității apelor de suprafață și subterane și de protecția biodiversității). Dar se discută nemeritat de puțin de contribuția naturii urbane și periurbane la asigurarea unor zone mai puțin poluate luminos și peisagistic.

Vederea pădurii, a oglinzilor mari de apă, a pajiștilor cu aspect natural și în general a unei priveliști ce conține în procente importante percepția de aspect natural, ca peisaj diurn, are efectele pozitive dovedite și asupra sănătății mentale prin efectele de reducere a stresului psihic a plimbărilor în medii apropiate de natură, nu doar în parcuri ”clasice” pline de construcții, alei pavate, arteziene, mobilier urban și vegetație de tip gazon, gard viu și arbori ornamentali aliniați.

La fel este cu efectul pozitiv asupra omului în privința admirării cerului înstelat în nopțile senine sau cel puțin prezența unui cer întunecat, nu lăptos prin reflectarea luminii ambientale urbane, pe timp de noapte. Multiple beneficii sunt și pentru multe viețuitoare, toate speciile fiind importante pentru natură, dar multe fiind direct folositoare și omului. De exemplu, mulți lilieci înseamnă puțini țânțari și multe păsări răpitoare de noapte din familia bufnițelor înseamnă puține rozătoare, fără a mai trebui atâtea dezinsecții și deratizări cu produse chimice care, în ciuda asigurărilor autorităților, prezintă riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

În acest context vă invităm la un tur public ghidat gratuit de seară și noapte călduță de vară, pentru care întâlnirea este la ora 19:30 în centrul mun. Cluj-Napoca, în Piața Unirii, urmând să ne deplasăm de acolo în grup, pe biciclete, spre locul propriu-zis de desfășurare a evenimentului nocturn și să revenim împreună în oraș după miezul nopții.

Traseul de deplasare este de tip circuit. La dus vom trece prin p-ța M. Viteazu, prin zona Parcul Feroviarilor și Parcul Armătura, vom traversa cartierul Iris și vom pedala apoi din apropierea gurii văii Chintăului la deal pe str. Odobești, inițial asfaltată, până ieșim din oraș, pe lângă ferma Steluța, pentru a ajunge apoi pe lângă Pădurea Lombului, pe drumuri inițial pietruite apoi de pământ, până în zona punctului cel mai înalt al Dealului Lombului și capătului sudic al trupului de pădure ce îl continuă spre nord, după 11 km de la plecarea din Piața Unirii și o urcare continuă cu 350 metri diferență de nivel.

Aici, de unde ai o panoramă de aproape 360 de grade asupra unei bune părți din Zona Metropolitană Cluj, cu masivul Feleac și culoarul Someșului Mic și chiar mai departe, spre munții Gilăului și spre Carpații Orientali când e vizibilitate bună, descălecăm de pe biciclete, ne instalăm cu pături sau salteluțe tip izolir, cinăm în sistem picnic cu și-a adus fiecare și admirăm cum dispar ultimele gene de lumină și se întunecă de tot, cum devine tot mai vizibil Luceafărul și apoi alte stele.

Apoi, ne instalăm comod, întinși cu ochii spre cer, stingând luminile și făcând liniște, pentru a ne bucura de cerul nopții și de oportunitatea de a vedea nu doar planete și stele, sateliți și lumini de la avioane, ci cel mai probabil și „stele căzătoare” - meteori cunoscuți ca „Perseide”, a căror maxim se atinge în această perioadă.

După miezul nopții vom reveni în Cluj-Napoca pe un alt traseu, pe un drum asfaltat care coboară de pe dl. Lombului spre vest, până în partea de sus a satului Popești, de unde venim pe șosea (DC 142 B) plat și la vale până ajungem, pe str. Lombului, în Cluj-Napoca, la capătul vestic al cartierului Dâmbul Rotund, de unde revenim pe str. Partizanilor spre zona Gării și apoi spre Centru, unde ajungem după 11 km de la plecarea de pe Dealul Lombului, în jurul orei 01:00. Desigur, odată intrați în Cluj-Napoca, fiecare poate să se îndrepte și direct spre zona unde locuiește, dacă traseul său optim spre casă nu implică trecerea prin zona Gării sau a Centrului.

* * *

Alte detalii de organizare și desfășurare:

Dacă se schimbă prognoza meteo și se anunță cer noros, evenimentul va fi reprogramat. O astfel de decizie (nedorită) va fi luată și anunțată joi 13 august până la ora 20:00, pe pagina de Facebook a evenimentului, pe pagina de Facebook și blogul organizatorului Clubul de Cicloturism Napoca www.ccn.ro și o vom difuza pe diverse canale de comunicare electronică.

Vom pedala în această tură în total circa 22 de km, pe drumuri asfaltate, pietruite și de pământ, cu un total de circa 450 metri diferență de nivel în urcuș. Cea mai mare urcare va fi de la gura văii Chintăului (intersecția str. Oașului cu str. Odobești) până la punctul culminant al Dl. Lombului și implică 350 metri diferență pozitivă de nivel, deci circa o oră de pedalat aproape continuu la deal, inițial pe asfalt, apoi pe drum pietruit și în continuare pe drumeaguri de pământ, în afara orașului.

Nu vor fi dificultăți tehnice semnificative, dar porțiunile de drum de tractor pot avea unele zone ușor mai denivelate și necesită o minimă experiență de pedalat pe drum nemodernizat, fiind o tură cu caracter parțial de cicloturism de șosea, dar cu câțiva kilometri de tip Mountain Bike - touring, si prin pantă și diferența de nivel necesita o condiție fizică cel puțin medie, chiar dacă vom pedala în ritm relativ lejer și cu destule pauze.

Caracterul mai special al acestei ture este dat de faptul că este o tură de noapte, astfel că toți participanții trebuie să aibă nu doar lumină roșie spate și îmbrăcăminte cu elemente reflectorizante, catadioptru roșu spre spate și elemente reflectorizante orientate lateral pe roți (bandă pe anvelope, sau elemente reflectorizante pe spițe, conform legii), ci mai ales far sau / și lanternă frontală puternică, capabile să lumineze bine cel puțin trei ore, și se recomandă o minimă experiență anterioară de pedalat în condiții nocturne, având în vedere că o parte din traseu se desfășoară pe drumuri fără iluminat public.

Tura este deschisă oricărei persoane interesate, în vârstă de cel puțin 14 ani (dat fiind că se desfășoară în bună parte pe drumuri publice) care are bicicletă în bună stare tehnică și echipată conform legislației rutiere și în celelalte privințe decât cele evocate în paragraful precedent.

Se recomandă bicicletă de tip mountain bike, având în vedere diferența de nivel, porțiunile de drum nemodernizat și zonele cu pantă mai mare și vizibilitatea mai redusă în condiții de crepuscul și nocturne, dar traseul se poate parcurge rezonabil și cu biciclete de tip trekking sau gravel, cu atenție sporită, de către persoane cu experiență la asemenea ture.

Participanții mai trebuie să aibă îmbrăcăminte pentru vreme mai rece sau cu vânt, inclusiv pelerină (indiferent de prognoza meteo), apă cel puțin 1,5 litri / persoană, mâncare pentru cină în sistem picnic pe cont propriu și recomandăm pătură de picnic și / sau salteluță izolatoare și eventual un cearșaf sau păturică de învelit dacă se face răcoare.

De asemenea, participanții trebuie să aibă toate cele necesare în general unei excursii pe bicicletă în afara drumurilor publice, cu durata de jumătate de zi, fiind recomandată inclusiv o minimă trusă medicală și tehnică ce include petece, pompă și cameră de rezervă, sursă de lumină de rezervă și / sau acumulatori sau baterii de rezervă, iar cei sub 16 ani vor trebui obligatoriu să poarte cască. Toți participanții trebuie să respecte integral legislația rutieră.

Tura este gratuită, ca toate activitățile organizate de CCN pentru public în cei peste 30 de ani de funcționare a asociației. Organizatorii asigură doar ghidajul (inclusiv prin persoane cu calitate de ghid de turism, fost șef de echipă Salvamont și autor de hărți cicloturistice ale zonei) și explicații pe parcurs, în rest participanții trebuie să considere că sunt pe propria răspundere, putând să se alăture sau să părăsească grupul oricând, acțiunea fiind în regim de participare deschisă.

De aceea organizatorii nici nu vor face înscrieri sau o evidență nominală a participanților, dat fiind că tura este tot timpul la distanță mică de localități (sub 1,5 km până la zone cu case locuite permanent) și se desfășoară pe sau aproape de drumuri publice accesibile cu orice mijloace auto, nu în zone izolate sau de altitudine sau dificil de parcurs sau ce pun probleme specifice din punct de vedere al accesului, orientării sau siguranței, cum pot fi unele trasee în zona montană.

Totuși având în vedere caracterul nocturn, toți participanții trebuie să aibă telefoane mobile funcționale, să își salveze numerele de telefon de contact ale organizatorilor și să anunțe prompt dacă li se ivește o problemă și au ajuns să fie separați de grup (nefiind fezabilă o deplasare biciclistică în afara localității în grup compact, cu toți participanții în raza vizuală a unui organizator) și să anunțe și dacă doresc să se separe de grup după ce începe seara urcușul sau înainte ca grupul, la întoarcere, să ajungă înapoi în Cluj-Napoca la intersecția str. Lombului cu str. Partizanilor.

Desigur, cei doritori pot veni și pleca și pe jos, dacă doresc să ni se alăture la admirarea cerului înstelat, putând veni în drumeție pedestră tot pe str. Odobești sau dinspre cart. Dâmbul Rotund sau dinspre satul Popești sau pe alte drumuri de acces, pe care le cunosc deja din ture pe timp de zi (chiar dacă sunt câteva ce apar și pe GoogleMaps și deci ar putea fi urmărite pe aplicație), dar trebuie să aibă dotările necesare de orientare și deplasare nocturnă în natură, căci nu le putem asigura ghidajul, deci trebuie sa sosească pe cont propriu la punctul culminant al Dl.Lombului în jurul orei 21:15 și să se întoarcă pe cont propriu, ținând cont că este întuneric, că nu este traseu marcat sau drum iluminat și că sunt probabil și stâne în zonă iar câinii de pază pot să se manifeste mai agresiv la crepuscul sau pe timp de noapte.

* * *

Informații de fond:

Această acțiune din seara de 14 august 2026 este organizată de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN), în calitate triplă, de asociație de cicloturism, club de sport în natură și de asociație ecologistă, care militează de peste trei decenii pentru un om sănătos într-un mediu sănătos și astfel pentru o dezvoltarea sustenabilă a societății.

Ca ONG de mediu și membru al Rețelei pentru Natura Urbană (RNU), CCN este structură inițiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), lansat în parteneriat cu Asociația Societate Organizată Sustenabil (ASOS) și grupul civic Alergători Începători Cluj, ca ONG-uri respectiv grup civic informal, plus specialiști în ecologie și urbanism și își propune să implice și universități, autorități publice și alți stakeholderi.

După multe demersuri ale ONG inițiatoare, conceptul de IVMC a fost acceptat în primăvara anului 2025 ca idee și obiect de studiu și de către autorități și s-a înființat un grup de lucru mixt, sub egida ADI ZMC Cluj (descrisă la clujmet.ro ) și s-a contractat cu o firmă de specialitate elaborarea unei strategii de realizare a unei prime etape de IVMC, redactată, după ample consultări cu factorii interesați și predată autorităților în decembrie 2025, de atunci așteptându-se ca acestea să o supună consultării publice și apoi adoptării oficiale.

Tura din 14 august face parte din ediția 2026 a campaniei "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, campanie care este una de advocacy având ca scop protejarea și valorizarea naturii în zona metropolitană clujeana prin activare cetățenească și persuadare a decidenților, urmărind să contribuie la combaterea și compensarea contextului actual de schimbări climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversității, antropizarea masivă a peisajului și deficit de înțelegere și contact om-natură.

Tura velo din seara de 14 august este o ediție specială, în afara celor obișnuite lunare din acest an (fiind identificată cu codul IVMC26 - TV04bis), fiind un eveniment realizat in cadrul proiectului Rețeaua pentru Natura Urbană derulat sub egida asociației omonime anterior menționate.

De altfel, acest eveniment dedicat naturii urbane și periurbane, ocazionat de perioada Perseidelor, nu este izolat, ci se desfășoară simultan și în sau lângă alte orașe din România - Iași, București, Bistrița, toate fiind sub egida RNU.

Tura ghidată organizată de CCN în 14 august a fost precedata și va fi urmată în cadrul campaniei IVMC26 de ture ghidate pe jos si biciclistice cu frecvență lunară, din luna mai până în octombrie inclusiv. Aceste ture din 2026 continuă cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tură având traseu distinct, pentru a se acoperi treptat toată Zona Metropolitană Cluj.

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro

Detalii despre inițiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre această tură apar și pe pagina de Facebook a evenimentului:

Sambata 27 iunie 2026 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata si gratuita, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu, de aceasta data in masivul Feleac, prin Padurea Niresului pana pe Ratu Penii, cu intoarcere pe valea Garbaului, in partea centrala a Zonei Metropolitane Cluj (ZMC).

România a ajuns o țară săracă în privința arborilor monumentali, atât din localități, cât și din păduri și din alte zone, astfel că cei rămași ar trebui păstrați și protejați, fiind o mândrie dar și o valoare a patrimoniului național natural.

De curând, avem o Lege a Arborilor Remarcabili care, cu o întârziere de trei ani, este în sfârșit funcțională. Astfel, legea există din aprilie 2023 dar normele de aplicare, aprobate prin ordin ministerial, au fost publicate în Monitorul Oficial abia în 8 iunie 2026 deși ar fi trebuit să apară cel târziu în mai 2023. De acum, autoritățile sunt obligate să își facă o bază de date cu arborii remarcabili, atât din localități cât și din afara lor (cu excepția celor din pădure) și să îi protejeze.

Pe scurt, un arbore este considerat ”remarcabil” dacă îndeplinește una dintre condiții:

- Are cel puțin 160 de ani;

- Are o circumferință minimă (la 1,3 metri de sol) specifică speciei

- Are o poveste sau legendă care îi atestă importanța locală sau națională. Pot fi și arbori care au legături cu diverse personalități (Teiul lui Eminescu, de pildă).

Acea circumferință minimă este de exemplu 2 m la stejar pufos, 2,5 m la arțar, pin, tisă, 3 m la ulm, tei, ari, carpen, zadă, cer, 3,5 m la fag, paltin, molid, 4 m la brad si frasin, 4,5 m la stejar pedunculat, gorun, salcie, 5 m la plop...

Legea mai spune că oricine (cetățeni, ONG-uri, unități de învățământ....) poate solicita inventarierea unui arbore remarcabil prin transmiterea coordonatelor GPS și a unor fotografii către autorități (primărie, ocol silvic).

Avem în județul Cluj deja mulți ”arbori remarcabili” inventariați, inclusiv pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca și al comunelor din Zona Metropolitană Cluj, dar cu siguranță mulți alții așteaptă să fie identificați și semnalați. Pentru aceasta e nevoie de implicare cetățenească!

În acest sens, vă invităm sâmbătă 27 iunie dimineața la o prezentare de câteva ore sub forma unui tur ghidat în zona Făget / valea Gârbăului, să aflați mai multe de la inițiatori ai proiectului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” și de la lect.univ.dr. Viorel Arghiuș de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a UBB care este și unul dintre inițiatorii proiectului și site-ului www.arboriremarcabili.ro și a contribuit, alături de conf.dr.Tibor Hartel, în mod major la adoptarea Legii 97/2023 privind protecția arborilor remarcabili când a fost inițiată în anul 2021.

Întâlnirea este la ora 10:15 în fostul Poligon de pe valea Gârbăului, unde se ajunge din capătul cartierului Mănăștur (locul unde întorc tramvaiele, unde cei care nu vin cu autoturismul pana la fostul poligon se intalnesc la 9:30) mergand pe Drumul Sf. Ion 1,5 km până la pensiunea Roata Făget, de unde se cotește la dreapta și se mai merge pe vale pe jos sau cu autoturismul încă un kilometru până la locul de picnic amenajat în fostul loc de trageri.

După o scurtă expunere despre arborii remarcabili vom porni în turul ghidat, care trece pe la trei arbori care se încadrează în definiția celor ”remarcabili” și la care se va demostra cum trebuie măsurați, cum pot fi identificați ca specie și cum se pot documenta fotografic și GPS cu un smart phone obișnuit pentru a se verifica eligibilitatea pentru înregistrare oficială.

Sambata 18 aprilie 2026, cu plecare la ora 13:00 din Piata Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic aval de Cluj-Napoca, pana la Apahida.

Duminica 16 noiembrie 2025 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata si gratuita, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu, de aceasta data din nou in masivul Gilau-Muntele Mare, intr-un circuit din satul Hasdate pana la ruinele Cetatii Lita, in partea vestica a Zonei Metropolitane Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in calitatea si de structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), conceput si lansat in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj si acceptat in aceasta primavara acestui an ca idee si obiect de studiu si de catre autoritati in cadrul unui grup de lucru sub egida ADI ZMC Cluj descrisa la clujmet.ro

Tura va incepe la ora 9:30 din satul Hasdate (com.Savadisla) si va fi o drumetie pedestra de nivel mediu, cu lungime de circa 15 km si cu un total de circa 700 metri diferenta de nivel in urcus, desfasurandu-se in cea mai mare parte pe pasuni si prin padure, pe drumuri de caruta / tractor, cu scurte portiuni pe poteci.

Tura decurge pe trasee nemarcate. Din zona centrala satului Hasdate, atestat documentar in 1456, in locul unde, venind dinspre Lita, comunal asfaltat (DC99) ajunge din nou pe malul paraului Hasdate si coteste paralel cu acesta, noi il parasim, trecem apa si urcam spre sud pe culme, trecand pe la Chicereaua si apoi pe la izvoarele vaii Stremtului si prin Padurea Bisericii, coboarand putin spre firul vaii Ierii pana la pitorestile ruine ale cetatii Lita, pe care le vizitam.

In partea a adoua a turei urcam printre coltii de stanca si apoi prin padure pana pe varful Piatra Mare unde au existat in asezari preistorice fortificate si este un loc superb de belvedere. Apoi urmam o portiune mai lunga culmea ce delimiteaza spre est bazinul vaii Ierii si la final coboram inapoi in Hasdate pe o alta culme secundara, pe la Gura Ursoii. Traseul strabate trupul vestic al ariei naturale protejate "Pajiștile de la Liteni -Savadisla".

Accesul pana in satul Hadate, ca punct de inceput si final al circuitului pe jos, din pacate nu se poate realiza cu transport public. Prin urmare, deplasarea va trebui facuta cu autoturisme private sau cu bicicleta, fiind 25 km din Cluj-Napoca, pe drum asfaltat, via Floresti - Luna de Sus - Vlaha - Savadisla - Lita.

Organizatorii vor facilita contactul cu alti participanti pentru a isi gasi loc in masina altora cei care nu au autoturism propriu sau ca sa se minimizeze numarul de autovehicule necesare la transportul pana la si de la locul de incepere a excursiei pe jos, sens in care ii rugam pe cei doritori sa participe sa anunte daca au nevoie de un loc intr-un autoturism sau daca, venind cu autoturism propriu din sau prin Cluj-Napoca sau Floresti, mai au locuri disponibile.

Se preconizeaza in acest sens o intalnire la ora 8:30 in cart. Manastur in parcarea din fata hypermarketului Penny (pe Calea Floresti, statiile de autobuz CTP "Taberei" si "Piata Flora" unde opresc de exmeplu liniile de autobuz nr. 9, 24 si 24B) incat la 8:45 sa se poata porni in directia Luna - Lita pentru a ajunge la locul de inceput al turei pe jos la 9:15 si la 9:30 sa inceapa efectiv tura pe jos. Rugam in acest sens pe cei interesati de tura sa se anunte fie prin e-mail la office@ccn.ro fie prin SMS sau whatsapp la 0744-576836 pana sambata 15 noiembrie la ora 19:00.

Tura este una de dificultate medie, atat prin prisma lungimii (doar circa 15 km) si urcusului (circa 700 metri diferenta de nivel) cat si pentru faptul ca merge aproape exclusiv pe drumuri bine conturate (de caruta / tractor). Pot fi insa si scurte portiuni de poteca sau drum mai neclar, posibil mai infundat cu vegetatie, ce poate necesita putina "explorare" deoarece situatia in teren se modifica in timp si cateva pasaje mai abrupte / stancoase, dar optionale (se pot ocoli), la urcarea la ruinele cetatii Lita respectiv la urcarea pe vf. Piatra Mare. Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, dar necesita o conditie fizica cel putin medie.

Fiind o excursie in natura, in zona montana, chiar daca este relativ scurta si aproape de localitati si la altitudini mici, sub 1000 metri, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bocanci si bete de trekking.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta (dar fiecare participant trebuie sa isi suporte eventualele cheltuieli proprii, de exemplu costul de deplasare pana la si respectiv de la locul de inceput al circuitului, in satul Hasdate).

Pentru tura pe jos, organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri si harti turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri obligatorii sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza in principiu drumuri si poteci clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, si desi se desfasoara in zona montana si partial impadurita este in orice punct la mai puțin de 3 km pana in localitati cu case permanente si intr-un poligon delimitat de sosele asfaltate, deci nu exista risc real de ratacire semnificativa si este distanta destul de mica pana la drumuri carosabile.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura pe jos din 16 noiembrie 2025 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana rnu.ro , sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat deja mai multe ture ghidate pe bicicleta si ture pe jos, pe care CCN le-a organizat in anul 2025.

Tura este a saptea pe jos din acest an (IVMC25 - TP07). Cele 14 ture din 2025 sunt in continuarea celor 10 ture pe jos si 10 ture biciclistice organizate de CCN in 2024 in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct pentru a se acoperi treptat toata Zona Metopolitana Cluj.

Cetatea Lita, numita si Cetatea Liteni sau Geczy, este situata pe un pinten stancos de pe un picior vestic al varfului Piatra Mare. Este inscrisă pe lista monumentelor istorice 2010 cu codul CJ-I-m-A-07090.01. A fost atestata documentar din anul 1324 sub numele „Castrum Leta” dar cercetarile arheologice indica ridicarea ei in sec. XI pe locul unui "Castellum" din epoca romana. A avut un trecut zbuciumat, fiind detinuta succesiv de diverse familii nobilare, dar la un moment dat si de imparatul Sigismund de Luxemburg si apoi de orasul Cluj. A fost grav avariata prin explozia magaziilor de pulbere, la 12 februarie 1562, in contextul unui asediu. Dupa cativa ani este reparata si devine din nou locuibila timp de circa un secol, fiind probabil parasita in contextul razboiului Curutilor, ce a adus la final distugerea de catre armata austriaca a majoritatii cetatilor si castelelor fortificate nobiliare din Transilvania.

Pe varful "Piatra Mare" exista un sit arheologic si urme de asezari fortificate ( inscrise pe lista monumentelor istorice cu cod CJ-I-s-A-07089 si CJ-I-m-A-07089.01 respectiv CJ-I-m-A-07089.02 , datand din Perioada "La Tene" (din A Doua Epoca a Fierului) respectiv din Epoca Bronzului.

Situl Natura 2000 "Pajistile de la Liteni - Savadisla" este o arie naturala protejata de tip "sit de importanta comunitara" avand codul ROSCI0427. A fost declarata prin Ordinul ministrului mediului nr. 46/2016 dar nu are nici la ora actuala un plan de management si regulament aprobat. Este formata din trei trupuri, totalizand 2424,60 hectare, localizate pe teritoriul comunelor Savadisla, Baisoara si Ciurila. A fost declarata pe baza Directivei UE 43/1992 cunoscuta ca "Directiva Habitate" si transpusa in legislatia romana prin OUG 57/2007 cunoscuta ca "Legea Ariilor Protejate", obiect al protectiei fiind 5 habitate si 4 specii.

Astfel, in Pajistile de la Liteni - Savadisla este vorba de habitatele naturale: Fanete de joasa altitudine cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis - cod 6510; Paduri de fag Asperulo-Fagetum - cod 9130; Paduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum - cod 9170 ; Paduri de stejar și de carpen dacice - cod 91Y0 si Tufarisuri subcontinentale peripanonice - cod 40A0.

Speciile protejate vizate de Pajistile de la Liteni - Savadisla sunt una de amfibieni, si anume izvorasul cu burta galbena (Bombina variegata - cod 1193) si trei specii de nevertebrate, si anume: albilita portocalie / Galbiorul roscat (Colias myrmidone - cod 4030), cosasul lui Stys (Isophya stysi - cod 4050) si albastrelul argintiu al furnicilor (Maculinea teleius - cod 1059). Au fost identificate si prezenta Fluturelui de foc al macrisului (Lycaena dispar - Cod 1060), Tesatorul porumbarului (Eriogaster catax - Cod 1074) si Fluturele vargat / Fluturele urs dungat (Callimorpha (Euplagia) quadripunctaria - cod 1078).

Detalii privind situl Natura 2000 "Pajistile de la Liteni - Savadisla" si la:

Detalii despre organizator:

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro

Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:

si pe blogul CCN la

Cluj-Napoca, 10 noiembrie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

0744576836

27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

Temele focale si mesajele oficiale la nivel Mondial pentru fiecare editie a Zilei Mondiale a Turismului pot fi consultate la https://www.unwto.org/world-tourism-day

In 2025, tema Zilei Mondiale a Turismului este "Turismul si Transformarile Sustenabile", doua teme intre care exista conexiuni profunde si care si sunt de mare actualitate. Ziua Mondiala a Turismului a fost celebrata in acest an in mod deosebit in Melaka, Malaysia, unde a avut lor in acesta perioada a 7-a Conferinta Mondiala privind Turismul. Detalii pe aceasta tema se pot citi la adresa: https://www.untourism.int/world-tourism-day-2025 si la 

https://www.untourism.int/news/un-tourism-celebrates-world-tourism-day-2025-in-melaka%2C-malaysia%3A-a-milestone-for-sustainable-transformation  iar un film de prezentare aici:

27 Septembrie este o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate fi si un important factor de dezvoltare durabila, putand contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU, si poate si trebuie sa fie o forta unificatoare, care sa contribuie la armonie si cooperare internationala, dar in acest sens e nevoie de multe transformari in lumea actuala, si ele trebuie sa fie de tip dezvoltare rezilienta si incluziva, bazata pe sustenabilitate, inovatie si cooperare globala, cu implicarea comunitatilor locale, cu accent pe reducerea impoactului negativ de mediu sau social si cultural, prevenirea supraturismului si a celui "industrial".

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par destul de straine la noi multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transparenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata si, dupa ce multi ani a fost minister distinct sau macar agentie guvernamentala de sine statatoare, a fost redusa din nou combinata in cadrul unui minister mai mare, si a fost constant subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale.

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului) este instabila, incompleta si incoerenta. De exemplu, legislatia privind traseele de turism pedestru montan (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol, mult-asteptatele Norme metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor pentru turism pedestru in zona nemontana au aparut ca HG 1252/2022 cu grave deficiente iar ghidul privind amenajarea traseelor pentru turism pedestru, care trebuia sa fie aprobat prin ordin ministerial si sa cuprinda indicatoarele şi marcajele, a mai fost publicat cu peste doi ani de intarziere, iar normele privind traseele de turism biciclistic, dupa 25 de ani de tergiversare, au fost adoptate intr-o forma improvizata, incoerenta, greu de pus in practica, prin HG 441/2022 care este jenanta ca tehnica legislativa fata de proiectele care au fost dezbatute ani de zile, iar actele ce trebuiau emise in aplicarea ei nu au fost inca adoptate nici acum, la aproape trei ani si jumatate de la aparitia acelei HG.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent important lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, era legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu si ceva de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta (majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt de multe ori incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces inca semnificativ de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

Ar trebui sa ne preocupe problemele de fond semnalate, care vor persista daca nu se schimba in rest nimic institutional si legislativ. De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, oricata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc.

26.09.2025

Radu Mititean

director executiv CCN