Author: CCN
•6/18/2018 08:02:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

PEDALAND PRIN MUNTII BUCOVINEI

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI, 21 iunie 2018, de la ora 19:00, la biblioteca "Heltai" (str.Clinicilor nr.18, vizavi de aleea care urca in Campusul "Hasdeu") la o PROIECTIE DE IMAGINI de cicloturism montan pe tema "Pedaland prin Muntii Bucovinei". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture de mountain biking de o saptamana prin Muntii Rarau, Giumalau, Bistritei, Calimani, Obcina Mestecanis, Obcina Mare si Obcina Feredeului, ce a insumat peste 500 km de drumuri forestiere, pastorale si de caruta pe vaile si culmile nordului Carpatilor Orientali, organizata de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in cadrul programului "Bike Romania" de explorare, testare si documentare cicloturistica a Carpatilor romanesti, derulat cu incepere din anul 1999 in colaborare cu Uniunea Biciclistilor din Germania (ADFC).

Tura a inclus vizitarea pe bicicleta a multor obiective turistice naturale, cum sunt Parcul National Calimani sau rezervatiile naturale Pietrele Doamnei sau Codrul Secular de la Slatioara, dar si culturale, cum sunt celebrele manastiri Voronet, Humor, Sucevita, Putna si Moldovita, Muzeul Lemnului din Campulung Moldovenesc, atelierele de ceramica de la Marginea etc.

De asemenea, proiectia va reflecta si problemele din domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile cu care se confrunta zonele strabatute, in special exploatarile forestiere necontrolate si ranile lasate de minerit, cum este fosta exploatare de sulf din Calimani.

Comunicatul este regasibil si pe pagina www.ccn.ro iar event-ul are pagina de Facebook:  https://www.facebook.com/events/421993368274495/

* * *
La finalul proiectiei, cei interesati au oportunitatea de a se inscrie ca membri aderenti in Clubul de Ciclotruism "Napoca" - o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista clujeana care militeaza de peste 25 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN



Author: CCN
•6/09/2018 06:21:00 p.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA 129 - IUNIE 2018

Joi, 14 iunie 2018, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 129-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti orice biciclisti clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 18:00. Marsul va dura circa o ora si jumatate si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului si cartierele Gheorgheni si Grigorescu.

Traseul concret este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta .Iancu  - p-ta Baba Novac - str. M.Lehrer - p-ta T.Cipariu - str. A.Muresanu - str. Brasov - p-ta I.Agarbiceanu - str. B.Delavrancea - str.C.Brancusi - p-ta T.Cipariu - p-ta St.Cel Mare - Cl.Dorobantilor - str.Petofi Sandor - bd.21 Decembrie 1989 - p-ta A.Iancu - str. Cuza Voda - p-ta M.Viteazu - str.Croitorilor - str. Somesului - str. Lalelelor - Cl.Bucuresti - str. Traian - str. Dacia - str.Gen.Dragalina - bd.1 Decembrie 1918 - pasarela peste Somes - pista biciclete mal Somes - str. Uzinei Electrice - str.Stadion - Parcul Central S.Barnutiu - str. E.Isac - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Marsul este legat si de faptul ca de aproape un an nu s-a mai continuat nimic in directia dezvoltarii cantitative si calitative a infrastructurilor pentru biciclete in Cluj-Napoca, faptul ca  serviciul de biciclete comunitare Clujbike are la majoritatea bicicletelor serioase deficiente, inclusiv lipsa soneriilor, ce face utilizarea nelegala, si faptul ca Primaria continua sa nu rezolve gravele carente de semnalizare rutiera a infrastructurilor pentru biciclete (de exemplu banda comuna cu transportul public de la Primarie spre cart.Marasti, pe str.Memorandumului si bd.21 Decembrie), insista sa mentina benzi comune pentru biciclete si transportul public mult prea inguste ca sa fie fezabile, nu renunta la politica de ingustare a trotuarelor, si multe promisiuni probiciclistice au ramas in continuare doar pe hartie si unele dintre cele realizate sunt in stare precara ca marcaje, plus de calitate redusa prin lipsa de continuitate si de latime inadecvate etc.

Totodata, marsul este, ca de obicei, si un prilej de contact, cunoastere si pedalare impreuna a biciclistilor clujeni, o ocazie de impartasire de opinii, de gasit colegi de excursii sau surse de echipament specific, de schimb de experienta pe tema magazinelor si service-urilor de biciclete si alte teme de interes si de cunoastere de noi trasee urbane.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro
si evenimentul are pagina de facebook:

Cluj-Napoca, 09.06.2018

RADU MITITEAN
director executiv CCN


, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/04/2018 09:30:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

PE BICICLETA PRIN INIMA CARPATILOR ORIENTALI

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI, 7 iunie 2018, de la ora 19:00, la biblioteca "Heltai" (str.Clinicilor nr.18, vizavi de aleea care urca in Campusul "Hasdeu") la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de cicloturiosm montan pe tema "Pe bicicleta prin inima Carpatilor Orientali". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture de mountain biking de o saptamana prin Muntii Harghitei, Hasmas, Calimani, Bistritei si Stanisoarei, ce a insumat peste 500 km de drumuri forestiere, pastorale si de caruta pe vaile si culmile Carpatilor Orientali, organizata de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in cadrul programului "Bike Romania" de explorare, testare si documentare cicloturistica a Carpatilor romanesti, derulat cu incepere din anul 1999 in colaborare cu Uniunea Biciclistilor din Germania (ADFC).

Tura a inclus vizitarea a numeroase obiective turistice naturale si culturale, cum sunt Parcul National Hasmas-Cheile Bicazului, statiunile turistice Sovata, Lacu Rosu si Borsec, superbele vai ale Bistritei moldovenesti si afluentilor acesteia, precum si multe localitati pitoresti de munte aninate pe intaltimi sau cuibarite in vai adapostite. De asemenea, proiectia va reflecta si problemele din domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile cu care se confrunta zonele strabatute, in special exploatarile forestiere necontrolate si ranile lasate de minerit.

* * *
La finalul proiectiei, cei interesati au oportunitatea de a se inscrie ca membri aderenti in Clubul de Ciclotruism "Napoca" - o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista clujeana care militeaza de peste 25 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/04/2018 02:13:00 a.m.




Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

ZIUA MONDIALA A MEDIULUI - 5 IUNIE
OCAZIE DE REAMINTIRE A PRIORITATILOR SI CONSTIENTIZARE A AMENINTARILOR LEGATE DE OCROTIREA NATURII

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) in calitate de asociatie ecologista si membru al Coalitiei pentru Mediu (CMR) a ONG-urilor de mediu din Romania reaminteste cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului autoritatilor publice centrale si publicului ca protectia mediului este esentiala pentru a avea un viitor acceptabil si ca pe termen lung tot ceea ce este bun pentru mediu este de fapt bun si pentru economie si societate si pentru specia umana in general.

Omul nu poate trai fara natura, si mediul este un tot unitar, afectarea lui negativa intr-un anumit moment sau loc producand efecte si in viitor si in alte zone, uneori la scara nationala, continentala sau globala, iar protectia nu trebuie sa vizeze doar anumite specii de plante si animale sau componente abiotice a lumii inconjuratoare, cu neglijarea sau sacrificarea altora, pentru ca in final toate se interconditioneaza...

Totusi, din motive practice, se pot distinge cateva prioritati pe care cei in functii de decizie ar trebui sa le aiba in vedere in perioada urmatoare. Organizatiile din Coalitia pentru Mediu le-au formulat sintetic acum trei ani, dar sunt in continuare la fel de valabile si actuale si acum:

1.         Protejarea padurilor prin combaterea taierilor ilegale, promovarea impaduririlor si a managementului forestier sustenabil, protejarea biodiversitatii padurilor.

2.         Protejarea apelor de suprafata fata de poluarea cu ape netratate in lipsa instalatiilor de epurare, a cursurilor de apa naturale fata de amenajarile pentru producerea energiei electrice, fata de indiguiri de orice natura, iar impreuna cu cele subterane, fata de exploatarea cantitativa excesiva.

3.         Interzicerea activitatilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin metoda fractionarii hidraulice, pentru a preveni compromiterea iremediabila a rezervelor subterane de apa din zonele respective;

4.         Protejarea spatiilor verzi, respectarea cerintelor europene de a avea minim 26mp/locuitor in orase, eliminarea constructiilor de pe spatiile verzi si interzicerea construirii altor obiective;

5.         Introducerea serviciilor de salubritate si a colectarii selective la nivel national, respectarea normelor europene in privinta managementului deseurilor, taxarea diferentiata a deseurilor colectate selectiv fata de cele amestecate, descurajarea eliminarii deseurilor prin depozitare sau incinerare, stimularea eco-design-ului in vederea prevenirii si reducerii aparitiei deseurilor.

6.         Reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare, si modernizarea infrastructurii de transport urban astfel incat sa se tina cont de pietoni, biciclisti, calatori cu transportul public, precum si de persoane cu dificultati de deplasare, precum parintii cu copii mici sau persoanele cu dizabilitati locomotorii.

7.         Respectarea normelor europene cu privire la calitatea aerului, monitorizarea sustinuta si realizarea unui plan de masuri concrete si specifice pentru a reduce efectiv poluarea cu noxe si praf la nivel urban

8.         Promovarea echilibrata a energiilor din surse regenerabile, altele decat microhidrocentralele si decat parcurile eoliene situate in arii naturale protejate sau zone foarte valoroase peisagistic, concomitent cu masuri de eficienta energetica pe intreg lantul de la productie, pana la consumul final, precum si reducerea dependentei de surse de energie poluante sau periculoase, precum combustibili fosili sau nucleari.

9.         Promovarea educatiei pentru mediu, atat prin realizarea unor manuale atractive, cat si prin dezvoltarea unor programe care sa sustina implicarea elevilor in mod activ.

10.       Reformarea Administatiei Fondului pentru Mediu astfel incat sa prioritizeze programele de protectia mediului (nu "Rabla", nu regularizari de cursuri de apa), iar politica de resurse umane sa promoveze specialisti in mediu la conducerea institutiei.

11.       Consultarea reala a cetatenilor in procesul decizional, cu respectarea legii 52/2003 si a legii 544/2001 si a bunelor practici pe plan international, in spiritul Conventiei de la Aarhus si Conventiei de la Espoo.

CCN deplange faptul ca in continuare se deturneaza si abuzeaza conceptul de mediu si de protectia mediului, punand accent ridicat pe componenta antropica si transformata antropic, pe cand in realitate accentul ar trebui sa fie pe conservarea naturii si reducerea impactului uman asupra mediului NATURAL.

Ziua Mondiala a Mediului se marcheaza la nivel international sub egida Organizatiei Natiunilor Unite. A fost instituita inca din 1972, odata cu Conferinta de la Stockholm privind Mediul Uman, si are in fiecare an o tema focala la nivel global. Pentru 2018, tema este "Sa invingem poluarea cu plastic" pentru care detalii suplimentare se pot citi si la:  http://www.un.org/en/events/environmentday/background.shtml , un subiect acut cu privire la mari si oceane, dar si in privinta poluarii apelor interioare si a gestiunii deseurilor, subiecte acute in Romania. Istoricul WED se poate lectura in sinteza la http://worldenvironmentday.global/en/about/world-environment-day-driving-five-decades-environmental-action

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Cluj-Napoca, 4 iunie 2018

Radu Mititean
director executiv CCN








, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/02/2018 12:53:00 a.m.



Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

ZIUA MONDIALA A BICICLETEI

3 iunie a fost recent proclamata de ONU ca fiind Ziua Mondiala a Bicicletei si este marcata in numeroase tari si la nivelul unor organizatii internationale. In Romania, din pacate, doar organizatiile de biciclisti au programat activitati specifice pentru aceasta zi internationala de constientizare sau actiune, inca ignorata de autoritatile publice.

Prin rezolutia 272/72 a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, 193 de state membre au adoptat prin consens aceasta decizie istorica de a institui o Zi Mondiala a Bicicletei, ce constituie o recunoastere la nivel international a multiplelor avantaje pe care le aduce o mai mare utilizare a bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare in scop utilitar si recreativ, fiind folosita de peste un miliard de oameni.

ONU a subliniat in rezolutia adoptata, dupa negocieri, in cea de-a 82-a sedinta plenara a celei de-a 72-a sesiuni ordinare a Adunarii Generale ONU, in 12 aprilie 2018, ca bicicleta poate aduce o importanta contributie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD) din cadrul Agendei 2030, care constituie Strategia de dezvoltare durabila la nivel mondial pentru urmatorul deceniu adoptata de ONU si pe care majoritatea statelor membre au transpus-o sau sunt pe cale sa o transpuna in legislatia si documentele programatice proprii la nivel national. ONU considera si ca bicicleta poate juca un rol important pentru transpunerea in practica a prevederilor Noii Agende Urbane adoptata la Conferinta ONU Habitat III de la Quito din octombrie 2016 (Rezolutia 256/71).

Rezolutia adoptata de ONU pentru justificarea instituirii Zilei Mondiale a Bicicletei mai aminteste ca bicicleta dovedeste de doua secole o unicitate in materie de lonhgevitate si versatilitate, ca este un mijloc de trasport pe cat de  simplu si accesibile, pe atat de fiaabile, curat si cu impact redus de mediu, cu efecte pozitive in domeniul ecologic si al sanatatii publice, iar sinergia dintre biciclist si vehiculul sau are efecte pozitive indirecte asupra creativitatii, constientizarii problemelor comunitare si de mediu si implicarii sociale, precum si pe linie de transporturi, educatie, sanatate si sport, de promovare a unui mod mai sustenabil de productie si consum, asupra schimbarilor climatice si coerentei sociale.

Rezolutia ONU invita toate statele sa acorde un interes special bicicletei in cadrul strategiilor de dezvoltare, politicilor si programelor lor la nivel national, regional si local, sa creasca siguranta rutiera pentru biciclisti prin politici si infrastructuri de calitate, aliniindu-se celor mai bune practici la nivel mondial, si sa promoveze educatia de profil si beneficiile de sanatate si mobilitate ale utilizarii bicicletei.

Aceste constatari si recomandari oficiale ale ONU confirma oportunitatea diverselor initiative ale noastre, cum ar fi cele pe linie de legislatie (ca de exemplu http://ccncluj.blogspot.com/2017/08/proiectul-de-norme-privind-traseele.html si http://ccncluj.blogspot.com/2016/12/legea-bicicletei-sprijin-public-tot-mai.html ) si intaresc luarile de pozitie ale organizatiilor de biciclisti, cum este de exemplu si documentul de pozitie "Avantajele utilizarii bicicletei" redactat si difuzat de CCN in urma cu peste 15 ani, care este insa perfect actual, fiind redat in ANEXA 3.

Adoptarea acestei rezolutii a ONU este rezultatul si a unor ani de eforturi din partea Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si Aliantei Biciclistice Mondiale, organizatii internationale din care fac parte si CCN si alte organizatii de biciclisti din Romania prin intermediul Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), egida sub care isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului cat si altor autoritati, pentru imbuntatirea cadrului legislativ, politicilor publice si standardelor tehnice, pentru elaborarea si implementarea de proiecte de infrastructura de buna calitate, de dezvoltarea activitatilor educative pentru mobilitate durabila incluzand utilizarea bicicletei.

Nu in ultimul rand, ne bucuram de fericita concidenta dintre data in care va fi marcata, din 2018 incolo, in fiecare an, Ziua Mondiala a Bicicletei, si data aniversarii infiintarii Clubului de Cicloturism "Napoca" , ce este tot 3 iunie, dar 1992. Asa ca noi avem o dubla aniversare.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 26 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii, detalii putand fi citite la   http://ccncluj.blogspot.com/2009/04/despre-noi.html

Cluj-Napoca, 2 iunie 2018

av. Radu Mititean
director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

ANEXE:

ANEXA 1:
Rezolutia ONU 272/72 privind instituirea Zilei Mondiale a Bicicletei

ANEXA 2:
Comunicatul de presa comun al Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) si Aliantei Biciclistice Mondiale (WCA):

ANEXA 3:
Documentul de pozitie CCN / FBR privind avantajele utilizarii bicicletei:

==========================

DECLARATIE PUBLICA
PRIVIND AVANTAJELE UTILIZARII BICICLETEI

Noi, Federatia Biciclistilor din Romania (FBR), in concordanta cu vointa si avand sustinerea organizatiilor neguvernamentale membre ale federatiei, precum si a celor membre ale Coalitiei Nationale de Cicloturism si Promovare a Bicicletei in Romania - PRO VELO si a altor persoane fizice si juridice,

SUBLINIEM CA BICICLETA:

• Este un mijloc de transport modern, de viitor, tot mai utilizat in statele dezvoltate din UE si din alte zone ale lumii.

• Are un potential de utilizare in Romania foarte mare, dar inca foarte putine valorificat.

• Este benefica economiei, putand crea noi locuri de munca, dezvolta noi structuri de productie si servicii specifice, atrage investitii si clienti externi, promova tehnologii moderne si atrage dezvoltare economica durabila a unor zone sau sectoare.

• Este benefica social, din punct de vedere al integrarii si armoniei, atenuand perceptia discrepantelor si inegalitatii ( intre sofer si nesofer, posesor de vehiul foarte scump si foarte ieftin, intre cine conduce si cine e doar pasager etc.), facilitand mobilitatea si a celor dezavantajati, promovand un contact mai efectiv intre oameni, facilitand interactiunea si incluziunea sociala, dialogul si relatiile interumane intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu autoturisme.

• Este benefica cunoasterii de sine, precum si cunoasterii altor oameni si o mai buna cunoastere si intelegere a mediului antropic si natural inconjurator, asigurand posibilitatea unei perceptii mai directe si nemediate asupra celor din jur intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu mijloace de transport motorizate sau care prin viteza ridicata sau separarea de mediu si de semeni reduc contactul si perceptia.

• Este eficienta spatial, ocupand o suprafata redusa atat in deplasare cat si in stationare, reducand aglomeratia in trafic si suprafata necesara pentru caile de comunicatie si parcari.

• Este un mijloc de transport relativ ieftin, accesibil practic aproape oricui si ca achizitionare si ca intretinere, mai ales in comparatie cu un autoturism, iar costurile pentru realizarea si intretinerea infrastructurilor specifice sunt mult mai reduse decat pentru alte forme de transport, realizand deci si importante economii la bugetele publice.

• Se integreaza usor si bine cu alte forme de transport ( rutier, aerian, feroviar, naval) si favorizeaza transportul intermodal.

• Este un mijloc de transport ecologic, care nu emite noxe si nu produce zgomot, fiind totodata cel mai eficient energetic mod de deplasare terestru, avand in plus un ciclu de viata potential lung, necontinand componente toxice sau greu reciclabile si consumand relativ putine resurse la producere, intretinere si dezafectare.

• Este un mijloc de transport relativ comod, permitand prin tehnologiile moderne parcurgerea cu un efort fizic redus sau mediu a unor distante apreciabile in timp rezonabil, inclusiv in caz de relief neplat sau necesitatea de a transporta si bunuri sau alte persoane.

• Este un mijloc de transport suficient de rapid pentru diversele utilizari, fiind de exemplu in mediul urban in foarte multe cazuri in medie chiar semnificativ mai rapid decat autoturismele.

• Permite invatarea usoara a conducerii ei pentru aproape oricine, indiferent de varsta, nivel de instruire, capacitati fizice si alti factori.

• Este utilizabila legal si in siguranta de aproape oricine si in aproape orice situatii, inclusiv la varste foarte fragede sau inaintate sau in stari fiziologice sau de sanatate mai particulare sau in prezenta altor factori care ar impiedica legal sau practic conducerea unui vehicul de alt tip.

• Este un vehicul sanatos, intretinand conditia fizicã, combatand sedentarismul si contribuind la mentinerea starii de sanatate a utilizatorilor si la sanatatea publica in general, reducand semnificativ riscul de boli cardiovasculare si de obezitate, dar indirect si de cancer si alte afectiuni, si neprezentand totodata riscuri pentru sanatatea utilizatorilor si pentru terti daca este corect utilizata.

• Este un vehicul nepericulos pentru utilizator si pentru altii, daca este corect utilizata si respectata si de catre ceilalti, existand un potential redus de accidentare grava a altor persoane fata de cazul vehiculelor cu motor si existand un potential redus de accidentare a conducatorului si pasagerilor bicicletei daca infrastructurile si starea tehnica sunt adecvate si sunt respectate alte cerinte necesare.

• Este un vehicul foarte versatil, fiind un avanatajos mijloc de transport urban cotidian in scop utilitar, atat pentru deplasare proprie, cat si pentru transport de bunuri si persoane, inclusiv in scop profesional, dar si un mijloc de deplasare in scop recreativ, turistic, sportiv, de agrement etc. si un mijloc de agrement sau sport in sine.

• Permite mare economie de timp pentru ca in mediul urban este adesea cea mai rapida forma de transport, ci si pentru ca folosirea ei in scop utilitar este implicit si exercitiu fizic si poate completa sau suplini timpul (adesea putin sau lipsa) ce ar trebui special alocat sportului de catre omul modern. Spectrul larg de itinerarii posibile pentru o anumita deplasare in scop utilitar permite variatia si implicit experiente cu valenta turistica si de cunoastere fara timp alocat expres iar viteza mare de deplasare in comparatie cu turismul pedestru permite vizitarea mai multor obiective intr-un anumit interval temporal si o mare flexibilitate in planificare si derularea turelor, deci si eficienta.

• Este favorabila turismului, prin posibilitatea de a da facil si o conotatie turistica deplasarilor in scop utilitar (alegerea unor trasee mereu noi) in comperatie cu cazul deplasarii cu mijloace de transport rapide sau in comun sau pe rute de tranzit. De asemenea, o buna parte din utilizatorii bicicletei in scop utilitar devin in timp interesati si de cicloturism si viceversa. Cicloturismul permite vizitarea, cu costuri mai reduse si intr-un timp relativ scurt a multor obiective turistice naturale si culturale, intr-un mod mai apropiat de naturã si de oameni, mai prietenos fatã de culturã si mediul inconjurator si care nu submineaza durabilitatea turismului cum o fac formele motorizate, si necesitand investitii relativ reduse si aducand venituri ridicate, fiind astfel una din cele mai dezirabile forme de turism.

• Este favorabila sportului, deplasarea cu bicicleta fiind implicit si o forma de sport si activitate fizica, inclusiv in cazurile cand scopul folosirii este unul utilitar sau recreativ. De asemenea, ciclismul ca sport este atrarctiv pentru practicanti si pentru public, ramurile, probele si  disciplinele fiind in rapida diversificare si dezvoltare si atragand tot mai multi participanti dar si spectatori. Ca sport practicat de regula "outdoor" si implicand de regula efort fizic de durata si multiple calitati fizice si psihice, ciclismul este mai benefic pentru practicanti decat multe alte tipuri de sport, cum sunt de exemplu cele cu efort "de varf" de scurta durata.

NOTA:

Prezentul document este elaborat de Radu Mititean / Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in octombrie 2002, agreat de organizatiile membre ale Coalitiei Nationale PRO VELO in cadrul Conferintei Nationale PRO VELO desfasurata la Cluj-Napoca in octombrie 2002, actualizat si insusit succesiv cu ocazia altor editii ale conferintelor PRO VELO si actualizat si insusit de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) in aprilie 2008.
==========================
- sfarsit - 




, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/31/2018 11:31:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

GANDURI DE 1 IUNIE: COPIII SI BICICLETA

1 Iunie, ca Zi Internationala a Copilului, ne aduce in fiecare an manifestari festive, concursuri, spectacole, petreceri. Dar Ziua Copilului a fost initiata ca o zi dedicata bunastarii si drepturilor copilului, cum rezulta si din Declaratia pentru Protectia Drepturilor Copilului adopta la Geneva in 1925 in cadrul unei conferinte internationale de profil. De aceea, pe langa ceremonii si evenimente distractive, ar trebui si sa ne punem intrebari si sa ne facem ganduri cu privire la viitorul celor mici in aceasta lume aflata in mare dinamica.

Pentru multe tari subdezvoltate, problemele se pun mai ales cu privire la subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara, iar in tari, in care se desfasoara conflicte militare cu caracter intern sau international, o mare preocupare este evitarea situatiilor in care copii devin victime colaterale ale atacurilor armate. In schimb, in tarile dezvoltate, problemele sunt mai degraba pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in buna masura legate de supraponderalitate si sedentarism.

Romania din pacate are parte de probleme din ambele extreme - avem una din cele mai mari rate de mortalitate infantila din Europa si rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala si educatie pentru un stat UE care se pretinde mediu dezvoltat, dar avem deja o prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor "dezvoltate".

Astfel, orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul pe calculator, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea weekend-ului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale. Numai ca semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali, persistand idei false cum ca e semn de sanatate sa fii mai "plinut" si ca e pozitiv sa "te obosesti mai putin" fizic si ca "odihna" dupa scoala sau serviciu trebuie sa insemne lipsa efortului fizic.

Politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul sedentarismului, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit aproape imposibile din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii urmata uneori chiar de insotirea copilului pana in sala de clasa.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 14 ani, introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

Astfel, art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca "pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut nicio exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...

Aceasta interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise circulatiei publice. Pana si manifestari publice special dedicate copiilor, de 1 iunie, in care acestia urmeaza sa foloseasca biciclete, primesc tot mai des interdictie de la autoritati, pe motiv ca ar insemna sa permita pedalatul de catre copii pe suprafete care conform legii sunt considerate drum public, si ar contraveni astfel legislatiei in vigoare.

In acest context, organizarea in fiecare an, inclusiv sau mai ales de 1 Iunie, de cursuri si concursuri cu sau despre bicicleta pentru copii din ciclul primar, axate pe indemanare in conducerea bicicletei si pe cunoasterea legislatiei rutiere, prin parcursuri in poligoane cu indicatoare si marcaje rutiere, cu implicarea scolilor si Politiei rutiere, este un paradox si o dovada nu doar de bune intentii, ci si de mare ipocrizie, propunand sa ajute copiii sa dobandeasca abilitati si cunostinte pe care nu le vor putea folosi in urmatorii ani.

Pana in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.

In 2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.

Parlamentul din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului. Astfel, Parlamentul a devenit la acel moment coautor la acesta atentat la sanatatea publica a tinerei generatii, explicabil dealtfel si prin faptul ca, in cvasitotalitate, si parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire, par sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului.

Si in loc sa faca demersuri pentru repararea acestor aberatii, decidentii continua pe linia interzicerii accesului copiilor la deplasarea cu bicicleta. Proiectul noului Cod Rutier se afla formal inca in dezbatere la Parlament, fiind elaborat de un grup numeros de parlamentari, dar ca de obicei fara consultarea organizatiilor de biciclisti. Acest proiect redactat neprofesionist si care pare desprins din mijlocul secolului trecut, in plina paradigma automobilistica, mentine interdictia de a circula cu bicicleta sub varsta de 14 ani, o enormitate unica in Europa... Din fericire a fost respins de prima camera parlamentara sesizata, Guvernul are o pozitie de nesustinere a proiectului si mai multe comisii ale camerei decizionale au emis aviz negativ, respectiv comisia sesizata in fond a adoptat raport de respingere, astfel ca sunt totusi sanse mari ca acest proiect aberant sa fie respins definitiv. Dar pericolul nu a trecut inca.

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.

Ar trebui ca 1 iunie 2018, dupa decenii de festivism, sa fie ultima Zi a Copilului vazuta ca pura sarbatoare, pe viitor trebuind ca 1 Iunie sa devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa. In acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.

Lipsa de informare si de experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici internationale.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru modificarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor viitoare.

Cluj-Napoca, 1 iunie 2018

av. Radu Mititean
director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)


, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/23/2018 12:25:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

PE BICICLETA PRIN CIPRU

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI, 24 mai 2018, de la ora 19:00, la biblioteca "Heltai" (str.Clinicilor nr.18, vizavi de aleea care urca in Campusul "Hasdeu") la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de turism pe bicicleta in Cipru. Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a unei cicloturistice de doua saptamani, cu cort si toate cele necesare pentru o maxima autonomie, cu plecare din estul insulei, in Larnaca, pedalare de-a lungul coastei sudice pe extraordinara infrastructura pentru biciclete menita sa atraga cat mai multi turisti cu impact minim de mediu, spre peninsula Akamas in vest, rezervatie naturala, si revenire prin muntii Troodos, parc national, in centrul insulei.

Proiectia este sustinuta de protagonistul turei – Radu Barna, un pasionat membru al Clubului de Cicloturism "Napoca", ce a incantat si in trecut publicul cu prezentari foto ale unor ture biciclistice pe meleaguri mediteraneene.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii suplimentare in www.ccn.ro sectiunea "despre noi".

Eventul aferent este afisat pe facebook la adresa:

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 21 mai 2018

Radu Barna
autorul turei si proiectiei

Radu Mititean
director executiv CCN


, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/21/2018 12:03:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

ZIUA INTERNATIONALA A BIODIVERSITATII

22 mai este Ziua Internationala a Biodiversitatii (IBD), o zi in care oamenii si autoritatile ar trebui sa mediteze la una din cele mai grave fenomene negative pe care umanitatea le provoaca pe scara planetara - disparitia accelerata a unui numar mare de specii de plante si animale, si amenintarea cu extinctia pentru multe alte specii, prin poluare, schimbari climatice, vanatoare / pescuit, introducere de specii invazive,  si mai ales prin restrangerea severa a arealului de viata din cauza disparitiei sau modificarii de catre om a habitatelor acelor specii.

Nu e vorba doar de o problema etica sau de peisaj si estetica, desi se mediatizeaza mai mult aspectele de suprafata ale problemei, disparitii de specii "mari" si "frumoase" sau utile direct omului, insa nu aceste disparitii mai spectaculoase sunt marea nenorocire, iar consecintele pe termen lung sunt grave dezechilibre ecologice si afectarea grava economica si chiar biologica a speciei umane, patrimoniul genetic oferit de natura fiind considerat tot mai mult o comoara inestimabila si irecuperabila, de ridicata importanta practica pe viitor, nu piesa de muzeu sau doar obiect de studiu pentru stiinta. In plus, deja se calculeaza tot mai mult valoarea pecuniara actuala a "serviciilor de ecosistem" pe care ni le presteaza natura si pierderile financiare uriase pe care le produce degradarea naturii.

Ziua Internationala a Biodiversitatii a fost instituita de Organizatia Natiunilor Unite pentru a marca adoptarea, la 22 mai 1992, a textului principalului tratat international de profil - Conventia privind diversitatea biologica, deschisa spre semnare in iunie 1992 la Conferinta de la Rio de Janeiro si intrata in vigoare in 29 decembrie 1993. Detalii la https://www.cbd.int/idb/default.shtml

Ulterior au fost adoptate mai multe protocoale in completarea si aplicarea acestui tratat international cunoscut drept "Conventia privind Biodiversitatea" (CBD). Romania este parte a acestui tratat, conventia fiind ratificata prin Legea 58 / 1994 si transpusa in legislatia romana prin acte normative privind ariile naturale protejate (predecesoarele actualei OUG 57 / 2007) si alte norme, si urmata de ratificarea diverselor protocoale aditionale la CBD, cum este Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea sau Protocolul de la Nagoya privind accesul la resurse genetice si impartirea echitabila a beneficiilor acestora.

Pentru fiecare tema din CBD exista puncte nationale de contact, autoritati nationale responsabile, comitete internationale si un secretariat al CBD, sub egida ONU, condus la ora actuala chiar de un fost ministru al mediului din Romania, si congrese periodice ("Conferinta partilor" - CoP, care se intalnesc periodic - cea mai recenta fiind CoP 13 din Mexic din decembrie 2016, urmatoarea fiind CoP 14 din Egipt din decembrie 2018) unde se dezbat problemele biodiversitatii si aplicarii conventiei.

Obiectivele conventiei sunt: conservarea diversitații biologice, utilizarea durabila a componentelor sale și imparțirea corecta și echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, ținand cont de toate drepturile asupra acestor resurse și tehnologii, și prin finanțarea corespunzatoare. Cerintele principale ale CBD sunt: Adoptarea de masuri generale pentru conservare si utilizare durabila; Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, Asigurarea mijloacelor de implementare a CDB; Promovarea cercetarii, educatiei, informarii si participarii publicului; Identificarea si monitorizarea componentelor biodiversitatii, efectuarea evaluarii de impact asupra biodiversitatii.

Biodiversitatea este juridic aparata si de Directivele UE cunoscute ca "Directiva Habitate" si "Directiva pasari" si instituirea retelei Natura 2000, si de multe conventii internationale pe teme specifice, la care si Romania este parte, prin ratificarea lor sau aderarea la ele, ca de exemplu Legea 13 / 1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna), Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971 ("Conventia de la Ramsar") si numeroasele acorduri si protocoale la aceste conventii.

Tema IBD pentru 2018 este "Aniversarea a 25 de ani de actiune pentru biodiversitate". Este insa o aniversare trista, pentru ca, in ciuda complexei arhitecturi institutionale si legislative anterior descrise, dedicate conservarii biodiversitatii, si obtinerii unui volum impresionant de informatii stiintifice despre starea si problemele biodiversitaatii, rezultatele eforturilor de stopare sau macar de franare a degradarii biodiversitatii sunt modeste si chiar descurajatoare, in ciuda "Planului de actiune pentru biodiversitate 2011 - 2020 ( https://www.cbd.int/sp/default.shtml ) si a includerii temei biodiversitatii in Agenda 2030, cum recunoaste se secretariatul de profil din cadrul ONU in declaratia dedicata IBD 2018: https://www.cbd.int/idb/image/2018/messages/idb-2018-message-cbd-en.pdf

Este o situatie trista atat pe plan international cat si la nivelul UE, unde obiectivul de a stopa, printr-un program pe 10 ani, reducerea biodiversitatii, a esuat lamentabil si masuri mai hotarate se lasa asteptate, deciziile fiind blocate de lobbyul intensiv al anumitor cercuri economice si de lasitatea politica a decidentilor. Ce se mai poate spune de state precum USA, care pana in ziua de azi au refuzat sa ratifice CBD, ca dealtfel majoritatea tratatelor internationale importante de mediu, pentru a nu "deranja" dreptul concernelor lor de a face profituri mari cu pretul distrugerii mediului, fiind state cu impact de mediu negativ imens, cate multe zeci de alte state la un loc, dar  gratie puterii lor militare pot sfida comunitatea internationala, care insa nu poate compensa raul facut oricat ar incearca sa reduca impactul uman asupra planetei prin eforturile statelor care nu merg pe principiul "dupa mine potopul" sau nu isi pot permite sa le sfideze pe celelalte tari.

La nivelul Romaniei, situatia gestionarii biodiversitatii este chiar mai grava. Legislatia de arii protejate are grave deficiente de continut si aplicare, agentia specializata dupa ce ani de zile a fost ba infiintata doar pe hartie, ba desfiintata, acum se naste cu greu si   fost recent decapitata politic cand parea sa inceapa sa isi faca datoria, ariile naturale protejate sunt multe lipsite de planuri de management si regulamente aprobate, multe nu au nici administrator sau custode, nici limite marcate in teren si documentatie stiintifica adecvata, parcurile nationale si naturale sunt gestionate aproape toate in sistemul "lupul cioban la oi" (majoritatea parcurilor nationale si naturale din Romania avand administrator filiale RNP Romsilva -  operatori economici deci a caror scop este prin definitie obtinerea de profit), Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" e departe de ceea ce ar trebui sa fie din punct de vedere al biodiversitatii, iar reteaua de culoare ecologice este practic inexistenta.

In plus, in Romania in continuare adesea padurile se exploateaza salbatic (unde mai este ce) si nu s-a incheiat epoca monoculturilor, plantatului pe randuri sau a speciilor neautohtone, se continua betonarea albiilor raurilor, construirea de acumulari, devierile interbazinale si realizarea de microhidrocentrale, cu grave consecinte asupra biodiversitatii acvatice, creste din nou poluarea aerului din surse industriale, s-a reluat agricultura intensiva cu chimizare ingrijoratoare cantitativ si calitativ, asistam la degradarea rapida si severa a pajistilor, introducerea de organisme modificate genetic sau allohtone si control insuficient al acestora, aparitia de specii invazive, extinerea zonelor construite si a retelelor de drumuri si alte infrastructuri, lipsa de educatie ecologica in general si privind biodiversitatea in particular, ceea ce pericliteaza si pe termen lung soarta patrimoniului genetic al naturii Romaniei si implicit si viitorul nostru.

Ziua Biodiversitatii ar trebui pe viitor sa dobandeasca mult mai mare atentie din partea presei, autoritatilor, institutiilor de invatamant si sa fie in atentia mult mai multor cetateni, caci e o problema de fapt mult mai apropiata de bunastarea noastra ca oameni decat ni se pare.

Cluj-Napoca,  21 mai 2018

Radu Mititean
director executiv CCN






, , |
Bookmark and Share