Author: CCN
•11/14/2018 01:09:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie lunara noiembrie 2018 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Sambata, 17 noiembrie 2018, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 134-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 10:45. Startul efectiv al marsului va fi la ora 11:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate. Prognoza meteo e favorabila.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierele Gruia si Grigorescu, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - Bd.Ferdinand - str.Horea - p-ta Garii - str. Fericirii - str. Kovari Laszlo - str.Buhusi - str. Suceava - str. Radauti - str. Romulus Vuia - 7 Strazi - str. Gruia - str. Baia Mare - Parcul Cetatuia - str. Serpuitoare - str. Vanatorului - str. Vantului - str.Taietura Turcului - str. Donath - str. Miraslau - bd. 1 Decembrie 1918 - pasarela peste Somes - pista bicicleta mal drept Somes - str. Uzinei Electrice - str.Stadion - Parcul Central S.Barnutiu - str. Emil Isac - str.Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa e progres in domeniul infrastructurilor biciclistice, anul 2018 fiind unul de stagnare, autoritatile locale limitandu-se la promisiuni si la refacerea catorva marcaje de piste vechi, mentinandu-se calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro la adresa
https://ccncluj.blogspot.com/2018/11/marsul-biciclistilor-clujeni-editia-134.html
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:
https://www.facebook.com/events/283456945629188/

Cluj-Napoca, 13 noiembrie 2018

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/13/2018 11:55:00 p.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

PIRINEI 2018 : BACHIMANA, ORDESA Y MONTE PERDIDO
Invitatie la proiectie foto CCN

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi, 15 noiembrie 2018, de la ora 19:00, la biblioteca "Heltai" (str.Clinicilor nr.18, vizavi de aleea care urca in Campusul "Hasdeu") la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de turism montan intitulata "PIRINEI 2018 : BACHIMANA, ORDESA Y MONTE PERDIDO". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a unei lungi ture pedestre desfasurate timp de patru saptamani in Pirineii francezi si spanioli, un taram fascinant pentru masivele muntoase care depasesc frecvent 3000m, pentru nenumaratele lacuri glaciare si pentru peisajele care-ti taie rasuflarea.

Imaginile sunt surprinse pe parcursul celor aproape 500 km si peste 30000 m diferenta de nivel parcursi pe jos, transportand in rucsac echipamentul de campare si toate dotarile necesare, asa cum se face intr-un concediu cu minim impact de mediu si maxima apropiere de natura.

Dupa traversarea Pirineilor din 2015 pe GR11 si in 2017 pe Alta Ruta Pirenaica, itinerarul din 2018 si-a propus iesirea de pe aceste trasee clasice si a inclus parcul regional Posets-Maladeta, unde se afla si cel mai inalt varf din Pirinei – Aneto (3404m.) – si doua parcuri nationale: Parc National des Pyrenees si Ordesa y Monte Perdido, ultimul fiind declarat parc national inca din 1918, ceea ce face proiectia interesanta nu doar din punct de vedere turistic si georgafic, ci si al protectiei mediului, domeniu in care Romania mai are multe de invatat de la tarile in care ariile naturale protejate au traditie mai indelungata de instituire si administrare adecvata.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii suplimentare in www.ccn.ro sectiunea "despre noi".

Eventul aferent este afisat pe facebook la adresa:

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 13 noiembrie 2018

Radu Barna
autorul turei si proiectiei

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/23/2018 09:13:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie lunara octombrie 2018 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Sambata, 27 octombrie 2018, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 133-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 10:45. Startul efectiv al marsului va fi la ora 11:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate. Prognoza meteo e favorabila.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierul Grigorescu, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Cl. Dorobantilor - str.S.Petofi - Bd. 21 Decembrie 1989 - str.R.Ferdinand - p-ta M.Viteazu - str. I.P.Voitesti - str.Decebal - str. E.Petrovici - str. Traian - str.Dacia - str.Gen.Dragalina - str. Donath - str. Miraslau - bd. 1 Decembrie 1918 - pasarela peste Somes - pista bicicleta mal drept Somes - str. Uzinei Electrice - str.Stadion - Parcul Central S.Barnutiu - str. Emil Isac - str.Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa e progres in domeniul infrastructurilor biciclistice, anul 2018 fiind unul de stagnare, autoritatile locale limitandu-se la promisiuni si la refacerea catorva marcaje de piste vechi, mentinandu-se calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

Cluj-Napoca, 23 octombrie 2018

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/30/2018 11:34:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
====================================

Lansare de publicatie CCN:
GHID PRACTIC PENTRU INFIINTAREA ASOCIATIILOR

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro , avand printre preocupari si dezvoltarea societatii civile in general si sectorului ONG in special, lanseaza editia a cincia a "Ghidului practic pentru infiintarea asociatiilor", publicatie ce poate fi descarcata gratuit in format electronic de pe Internet la adresa: http://www.mmc-law.ro/2018/09/30/30-09-2018-ghid-infiintare-asociatii-editia-a-5-a/

Ghidul se adreseaza celor care doresc sa infiinteze o asociatie obisnuita, de dimensiuni reduse initial si fara caractere speciale, in baza Ordonantei Guvernului nr. 26 / 2000 cu privire la asociatii si fundatii, dar nu au nici pregatirea si experienta necesara sa se descurce pe cont propriu fara indrumare specifica, si nici resursele pentru a apela la un profesionist bine pregatit in domeniul dreptului asociativ - subramura de drept cu care putini avocati si notari publici sunt bine familiarizati.

Multi cetateni ai Romaniei, in special tinerii, constientizeaza in principiu avantajele constituirii lor intr-o asociatie non-profit pentru a-si promova idealurile sau a-si apara drepturile, dar se simt descurajati cand este vorba sa o infiinteze concret, si astfel nu isi pot valorifica practic dreptul de libera asociere prevazut de Constitutie, iar societatea civila din Romania ramane slaba si prea putin organizata.

Pe acest fond prolifereaza si fenomenul inmultirii structurilor ce imbraca din punct de vedere juridic forma de ONG-uri, dar nu sunt rodul exercitarii de catre cetateni a dreptului de libera asociere, ci creatii ale institutiilor publice sau operatorilor economici, ba adesea chiar masti ONG-istice, nelegitime ca scop real urmarit, a unor firme sau partide, autoritati publice sau grupuri de interese de diverse genuri. Profitand de slabiciunea societatii civile propriu-zise, aceste categorii ajung sa o eclipseze si sa fie confundate cu ansamblul sau considerate ca fiind reprezentative pentru societatea civila in general, tendinta ce poate fi combatuta si prin sprijinirea infiintarii de ONG-uri rod al vointei asociative a cetatenilor obisnuiti.

Dorind sa intareasca sectorul ONG in general si cel activ in domenii similare cu ale sale (turistic, sportiv, civic, ecologist si de tineret) in special, CCN a ajutat in ultimii 24 ani peste 100 de alte organizatii neguvernamentale sa se infiinteze si sa isi obtina personalitate juridica, punandu-le la dispozitie, in mod gratuit, informatii si modele de documente si impartasindu-le propria experienta si din experienta profesionala a avocatilor membri ai clubului si din informatiile acumulate in cadrul numeroaselor dezbateri din workshopruri, conferinte si forumuri judetene si nationale ONG la care CCN a fost coorganizator sau participant si unde legislatia ONG a facut obiectul multor dezbateri.

CCN, desi organizatie locala, cu resurse modeste si misiune axata in principal pe alte domenii, a incercat astfel sa umple un gol, pentru ca a constatat ca alte organizatii nu au facut-o sau nu in mod constant / pe termen lung, desi prin nivelul lor national, misiunea si resursele disponibile ar fi fost de asteptat sa se ocupe mai bine cantitativ si calitativ de aceasta problema - a se vedea de exemplu cazul unor cunoscute fundatii cu sediul in Bucuresti a caror denumire si scop vizeaza chiar dezvoltarea societatii civile si acordarea de asistenta pentru ONG-uri...

Activand insa pro bono si numai pe baza de voluntariat, timpul nu a permis CCN sa se ocupe individual in mod adecvat de fiecare care i se adresa, si nici principial si legal nu e chiar in regula o asistenta individuala, astfel ca, pentru a putea sprijini eficient un numar mai mare de persoane, am reunit elementele importante si comune intr-un "ghid practic" distribuit gratuit in format electronic, initial la cerere, ulterior si prin plasarea pe Internet pentru libera descarcare de catre cei interesati.

O prima editie a fost realizata de noi la sfarsitul anilor '90, bazata pe legislatia care era in vigoare in acel moment (Legea 21 / 1924), dar care s-a modificat in anul 2000 si a facut ca acea prima editie a ghidul sa isi piarda in buna masura actualitatea, deoarece modificarile legislative au fost ample fata de legislatia interbelica, desi nu pozitive in toate privintele, pentru ca, in ciuda demersurilor multor ONG, inclusiv ale noastre, noua legislatie, si anume Ordonanta Guvernului nr. 26 / 2000, a fost emisa sub forma unui text incropit la repezeala, cu multe lipsuri si contradictii si prevederi defavorabile ONG-urilor.

Am lansat ulterior a doua editie, aliniata noii legislatii susmentionate, apoi in 2012 am lansat si treia editie, dupa intrarea in vigoare a noului Cod Civil si diverse modificari ale OG 26 / 2000, inregistrandu-se un interes ridicat si aprecieri pozitive din randul beneficiarilor. Intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila si a noii legislatii privind taxele judiciare de timbru si a unei noi serii de modificari ale OG 26 / 2000 a facut necesara o noua actualizare a ghidului, astfel ca in 2014 am publicat editia a patra. Acum avem placerea sa prezentam a cincia editie, si ea revizuita si completata fata de editiile precedente.

Subliniem ca editarea acestui ghid, la fel ca in cazul editiilor precedente, nu a fost facuta in cadrul vreunui proiect specific si nu a beneficiat de nicio finantare, si s-a facut exclusiv pe baza de voluntariat, dar are un nivel ridicat calitativ, spre deosebire de maI multe alte ghiduri practice de infiintare ONG, ce au fost editate in ultimele trei decenii de alte ONG sau alte persoane juridice sau fizice, si sunt si ele accesibile gratuit pe Internet, dar din pacate nu doar ca multe nici nu au mai fost actualizate in timp, dar erau din start destul de sumare si / sau cu multe lipsuri sau erori, desi unele au plagiat copios ghidurile noastre.

Speram ca demersul sa fie util multor cetateni care doresc sa infiinteze un ONG, si suntem convinsi ca el va fi util si persoanelor juridice de orice fel care urmeaza sa initieze sau sa devina membre in asociatii non-profit si, nu in ultimul rand, si multor avocati si notari care, desi sunt profesionisti ai dreptului, nu sunt atat de familiarizati si informati cu privire la aceasta subramura care s-a bucurat de mai putina atentie in curriculele universitare, in doctrina juridica si in jurisprudenta si unde practica inregistreaza mari inconsecvente si deficiente.

Subliniem ca, in mod evident, acest ghid este doar un pas necesar, dar nu suficient pentru limpezirea teoretica si practica a problemei infiintarii de asociatii non-profit, fiind necesara in viitor o ampla revizuire a actualei legislatii si totodata o vasta campanie de clarificari a multor aspecte si de informare a cetatenilor, avocatilor, notarilor si magistratilor pe acest subiect esential pentru buna functionare a unui stat democratic, ce necesita imperios o societate civila bine articulata cantitativ si calitativ.

Prezenta editie este elaborata in parteneriat cu Societatea Civila de Avocati Muresan Mititean Cleja (MMC) si, la fel ca precedentele, este gratuita si incurajam tiparirea, multiplicarea, difuzarea ei electronica si pe orice alta cale.

Cluj-Napoca, 30 septembrie 2018

av.Radu Mititean
director executiv - Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)


ANEXA:
=============================

CUPRINS
al "Ghidului practic pentru infiintarea asociatiilor"
editat de CCN Cluj-Napoca si MMC, septembrie 2018

1. Introducere
2. Pregătiri
3. Demersuri preliminare și de informare
4. Obținerea dovezii disponibilității denumirii
5. Obținerea cazierelor fiscale ale viitorilor membri fondatori
6. Constituirea oficială a asociației
6.1 Precizări generale
6.2 Precizări cu privire la membrii asociației (fondatori, sau care se vor înscrie ulterior)
6.3 Precizări cu privire la organele de conducere
6.4 Problema reprezentantului legal și a conducătorului executiv al asociației
6.5 Precizări cu privire la organul de control
6.6 Precizări privind patrimoniul inițial
6.7 Precizări privind eventualele activități economice
7. Atestarea avocațială a actelor constitutive
8. Certificarea existenței patrimoniului inițial
9. Stabilirea și dovada existenței sediului
10. Plata și dovedirea achitării taxei judiciare de timbru
11. Depunerea dosarului la judecătorie
12. Judecarea cererii de înscriere în vederea dobândirii personalității juridice
13. Comunicarea și definitivarea hotărârii judecătorești de acordare a personalității juridice
14. Proceduri ulterioare
14.1 Confecționarea unei ștampile rotunde
14.2 Obținerea certificatului de înregistrare fiscală
14.3 Angajarea unui contabil
14.4 Activarea contului bancar
14.5 Recuperarea patrimoniului inițial depus la altă bancă
14.6 Procurarea formularisticii financiar-contabile obligatorii
14.7 Aflarea numărului de înregistrare în Registrul Național ONG
14.8 Luare în evidența diverselor autorități publice
15. ANEXE:
ANEXA 1 - Model de Act Constitutiv
ANEXA 2 - Model de Statut
ANEXA 3 - Formular-tip pentru Cerere pentru acordarea disponibilității denumirii
ANEXA 4 - Model de Dovada a disponibilității denumirii emisă de Ministerul Justiției
ANEXA 5 - Formular-tip pentru Cerere de înscriere în vederea dobândirii personalității juridice
ANEXA 6 - Model de Cerere de definitivare a hotărârii judecătorești și eliberare copii legalizate
ANEXA 7 - Model de Cerere de emitere a Certificatului de înscriere
ANEXA 8 - Model de Cerere eliberare extras din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor
ANEXA 9 - Model de Certificat de înscriere emis de judecătorie
ANEXA 10 - Model de Cerere de comunicare a numărului de înscriere în Registrul Național ONG
ANEXA 11 - Model de Notificare către ONPCSB
ANEXA 12 - Model de Cerere de luare în evidența autorității ca asociație activă în domeniul respectiv
ANEXA 13 - Model de Cerere de luare în evidență ca parte interesată conform Legii 52 / 2003
ANEXA 14 - Ordonanța Guvernului nr. 26 / 2000 cu privire la asociații și fundații (extras)
ANEXA 15 - Codul Civil (extras)
16. Despre editori
17. Despre autor



, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/27/2018 12:34:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

ZIUA MONDIALA A TURISMULUI - TEME DE REFLECTIE

27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

In 2018, tema focala a evenimentului este "turismul si transformarea digitala", in concordanta cu importanta tot mai crescuta a Internetului, a social media, a filmelor de prezentare 3D, a ghidurilor turistice multimedia, app-urilor de turism, a altor aspecte digitale tot mai importante in turism. Mesajele oficiale la nivel mondial pot fi consultate la http://wtd.unwto.org/content/wtd-2018-messages

Turismul poate contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU. Turismul este si un factor important pentru o mai buna cunoastere a propriei tari, cu valorile ei culturale si naturale care cu greu pot fi cunoscute doar din carti, de la televizon si de pe Internet, dar si pentru cunoasterea si intelegerea altor tari si continente, culturi si natiuni, dar si a mediului in care traim, a problemelor globale ecologice, sociale, economice si culturale, si solutiilor la acestea.

27 Septembrie este o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate contribui semnificativ, in aceasta lume globalizata, la o mai buna intelegere intre oameni, state si popoare si o mai echitabila evolutie economica si sociala pe plan mondial, daca dezvoltarea turistica este dirijata intr-o directie sustenabila, si nu una distructiva si implicit si autodistructiva, cum arata unele evolutii negative din ultimele decenii, unde un dezechilibru intre promovare si protectie, intre conservare si realizarea de noi amenajari, intre libertatea economica si interventia statala, dovedinu-se ca, daca nu se respecta anumite norme etice si capacitatea de suport a zonelor in cauza, unele forme de turism pot fi foarte daunatoare pentru mediul natural si social, desi turismul, ca ”industrie fara fum” pare la prima vedere un domeniu care ar putea produce doar beneficii...

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par destul de straine la noi multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transaprenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata (din 2017 revenind totusi la "Minister al Turismului" dupa multi ani in care a fost doar o agentie guvernamentala - ”Autoritatea Nationala pentru Turism” in subordinea unor diverse ministere), subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale, iar noul proiect de Lege a Turismului aflat acum in dezbatere publica nu rezolva multe din problemele actualei legi.

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului) este instabila, incompleta si incoerenta, de exemplu cea privind traseele de turism pedestru (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol iar cea privind traseele de turism biciclistic are adoptarea blocata de peste 15 ani, mentinandu-se vidul legislativ, desi se pare ca ar avea in sfarsit sanse mari de a fi adoptata in perioada urmatoare, gratie manifestarii de vointa guvernamentala explicita in acest sens la nivel inalt in cursul anului 2016 si 2017.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent majoritar lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, este legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta ( majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva, gurile rele indicand drept cauza sansele mai mici de deturnare a fondurilor sau obtinere de comisioane ilegale grase de catre anumite cercuri care paraziteaza dezvoltarea turistica.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt grav incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces accelerat de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, oricata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc.

27.09.2018

Radu Mititean
director executiv CCN

Nota:
Gandurile de mai sus sunt din pacate similare celor de anii trecuti, pentru ca in esenta nu s-a schimbat nimic in bine in acest domeniu, incat sa putem scoate din lista macar unele din gandurile negre ce iti vin intr-o asemenea zi care ar fi trebuit sa fie de sarbatoare...




, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/26/2018 12:31:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

26 SEPTEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A CARPATILOR

26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil si transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”, iar in toamna anului trecut la Brasov a avut loc a 9-a sesiune a Grupului de Lucru pe teme de Turism Sustenabil si apoi a avut loc a 5-a Conferinta a partilor semnatare ale Conventiei, iar in 2018 au fost importante reuniuni ale Grupului de Lucru pe teme de Transport in mai, a Grupului de Lucru Mostenire Culturala si Cunostinte Traditionale, in aprilie, iar in septembrie la Bratislava a fost conferinta "Planificare Sustenabila a Transportului in Carpati" vizand infrastructura rutiera si feroviara regionala, abordata prin prisma initiativei TRANSGREEN si urmarindu-se adoptarea unui Plan Strategic de Actiune pentru Transport. Detalii si la http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/transgreen iar astazi, 26 septembrie, urmeaza sa aiba loc la Vatra Dornei a XI-a sesiune a Conventiei Montane Europene, care va pune accentul pe mostenirea culturala periclitata.

Mai mult, brandul turistic la Romaniei este ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”, noua, inlocuind cea veche, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si recent s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana...

Doar ca, dincolo de aspectele de imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces accelerat de bracuire si taieri rase masive si in mare parte si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Cluj-Napoca, 26 septembrie 2018

Radu Mititean
director executiv CCN





, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/22/2018 03:58:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

IMBUNATATIREA CADRULUI LEGISLATIV PENTRU BICICLISTI -
petitie catre Parlament, Guvern si ministere

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) alaturi de celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si ale Coalitiei Nationale "Pro Velo", reinnoiesc apelul catre autoritatile publice centrale de a modifica si completa actualul cadru legislativ, pentru a ridica barierele de tip normativ care stau in calea cresterii puternice a gradului de utilizare a bicicletei in scop utilitar si recreativ - turistic in Romania.

Petitia lansata cu ocazia editiei 2018 a Zilei Europene Fara Masini este deschisa spre sustinere catre toti cetatenii romani majori interesati de un stil de viata sanatos, de reducerea poluarii si aglomeratiei in trafic, de dezvoltarea turismului activ si de o dezvoltare durabila in general, si isi propune sa atraga atentia Parlamentului, Guvernului si ministerelor asupra catorva probleme legislative actuale de maxima importanta, a caror rezolvare adecvata in urmatoarele luni poate determina modificari pozitive majore.

Organizatiile initiatoare solicita si altor organizatii neguvernamentale, operatorilor economici si autoritatilor publice locale sa se alature acestui demers sau sa intreprinda demersuri analoge in directia adoptarii, intr-o forma agreata si de organizatiile de biciclisti, a unui normativ modern pentru proiectarea, realizarea si mentenanta infrastructurilor pentru biciclete. De asemenea, trebuie vizata respinerea definitiva a proiectului de Cod rutier aflat inca in procedura in Camera Deputatilor (Pl-x nr. 428/2016) intr-o forma inacceptabila pentru biciclisti, si amendarea legislatiei rutiere actuale, inclusiv sprijinirea initiativei ”Legea Bicicletei” ce urmeaza a fi inregistrata ca propunere legislativa. In al treilea rand, trebuie insistat pentru aprobarea mult-amanatei reglementari legale a marcarii traseelor cicloturistice, premisa pentru crearea Retelei Nationale de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania si Centrului National de Coordonare EuroVelo Romania, fara de care vom ramane in afara retelei paneuropene EuroVelo care acum se definitiveaza.

Ministerul Afacerilor Interne a promis in vara anului 2017 initierea unui proiect de lege de modificare a actualei legislatii rutiere (OUG 195 / 2002), dar nu a lansat inca procesul de consultare publica promis si prescris de lege, si nici nu a initiat contacte nici nu a dat vreun raspuns in sensul acceptarii sau nu de principiu a propunerilor facute din nou de organizatiile de biciclisti in vara anului trecut, desi FBR si CCN si alte organizatii membre FBR au transmis propuneri scrise si au participat la dezbaterea publica si au solicitat in repetate randuri un feedback din partea MAI.

Proiectul de Hotarare de Guvern privind traseele cicloturistice marcate, a carei adoptare a fost promisa de ministerul de resort inca din 1999, si care de peste 15 ani se "plimba" intre diversele autoritati, este tot in stadiul de proiect, care s-a aflat de numeroase ori in faza de avizare interministeriala, fiind de fiecare data promovat de Ministerul Turismului in forma agreata cu organizatiile de biciclisti, dezbatut public si apoi blocat de alte ministere, de regula de MAI, care de exemplu a refuzat avizarea in 2017 de doua ori, si la fel si in 2016, fara vreun argument pertinent.

Textul apelului catre autoritatile centrale este redat in ANEXA, si solicitam sa fie cat mai larg difuzat de catre toti cei interesati, pentru a arata autoritatilor ca si in Romania publicul a inteles nevoia si isi doreste promovarea utilizarii bicicletei inclusiv prin prisma cadrului legislativ.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

22 septembrie 2018

Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR


ANEXA: APEL PENTRU PROMOVAREA UTILIZARII BICICLETEI - Petitie catre autoritatile centrale, deschisa spre sustinere tuturor persoanelor fizice si juridice


A P E L 2018
către autorităţile publice centrale, pentru
PROMOVAREA UTILIZĂRII BICICLETEI

Reiterând că folosirea regulată a bicicletei în scop utilitar şi recreativ este parte a unui stil de viaţă sănătos şi parte a soluţiei la problemele de mobilitate urbană, fiind un vehicul ecologic, eficient energetic, suficient de comod şi rapid, care ocupă puţin spaţiu, nu face zgomot, nu emite noxe şi are efect benefic asupra sănătăţii celor care îl folosesc frecvent,
Dorind să avem oraşe cu un sistem modern de mobilitate urbană, axată cât mai puţin pe autoturisme şi cât mai mult pe transport public, deplasare pietonală şi circulaţie biciclistică,
Considerând că turismul activ nemotorizat este o formă de recreere şi loisir foarte benefică din punct de vedere social, ecologic, cultural, economic şi de sănătate publică, avantaje care sunt pregnante în cazul turismului pe bicicletă, care are un foarte mare potenţial în România, valorificat însă în mică măsură din multiple motive, printre care şi lipsa unor trasee cicloturistice marcate,
Constatând că standardele şi normativele tehnice pentru infrastructuri specifice circulaţiei bicicletelor lipsesc sau sunt demult depăşite, iar legislaţia rutieră în vigoare este desuetă şi una dintre cele mai nefavorabile din Europa pentru biciclişti, instituind interdicţii, restricţii şi sancţiuni exagerate, neacordând facilităţile prezente în legislaţia majorităţii ţărilor dezvoltate şi nereglementând soluţiile moderne de facilitare a circulaţiei cu bicicleta,şi că iniţiativele de modificare pe rolul autorităţilor nu prevăd ameliorări ale acestei situaţii,
SOLICITĂM :

1. PARLAMENTULUI ROMÂNIEI , cu privire la proiectul de nou Cod Rutier aflat încă în procedură legislativă, să îl respingă definitiv, să sprijine inițiativa ”Legea Bicicletei” în curs de pregătire pentru a fi depusă ca propunere legislativă la Parlament, iar pe viitor, când elaborează sau dezbate proiecte de lege sau iniţiative legislative pe teme rutiere, să invite la consultări şi Federaţia Bicicliştilor din România (FBR) şi organizaţiile membre ale acesteia şi alte organizaţii care reprezintă interesele bicicliştilor şi pietonilor, şi să adopte poziţii favorabile pietonilor, bicicliştilor şi transportului public, aliniat actualelor bune practici pe plan internaţional şi lăsând în sfârşit în urmă paradigma pro-automobilistică moştenită din secolul trecut şi dovedită ca fiind o eroare pe care statele dezvoltate o regretă.

2. MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE şi GUVERNULUI ROMÂNIEI, ce am solicitat la pct.1, dar referitor la proiectele de acte normative promise de MAI de modificare a actualei legislaţii rutiere - şi anume proiectul de lege de modificare a OUG 195 / 2002 privind circulaţia pe drumurile publice promis public în vara anului 2017 și neinițiat nici acum.
3. MINISTERELOR competente, să avizeze, şi GUVERNULUI ROMÂNIEI, să aprobe proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Normelor metodologice privind crearea, amenajarea si omologarea traseelor de cicloturism, în forma promovata de Ministerul Turismului, pe baza propunerilor Federaţiei Bicicliştilor din România si organizaţiilor membre ale acesteia, proiect a cărui adoptare este tergiversată de aproape două decenii.

4. MINISTERULUI DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, să aprobe prin ordin ministerial, eventual comun cu Ministerul Transporturilor, dacă este cazul, un normativ tehnic actualizat şi aliniat bunelor practici pe plan internaţional, privind proiectarea, realizarea şi mentenanţa pistelor de biciclete şi altor amenajări şi infrastructuri specifice pentru biciclete, într-o formă care să plece de la cea propusă de organizaţiile de biciclişti, însuşită de MDRPFE şi pusă în vara anului 2017 în dezbatere publică.

* * *
Apel lansat în 22 septembrie 2018 de Federaţia Bicicliştilor din România (FBR) şi organizaţiile membre ale acesteia, cu ocazia Zilei Europene Fără Maşini, care este punct culminant al Săptămânii Europene a Mobilităţii (SEM), şi deschis pentru susținere tuturor ONG-urilor şi operatorilor economici interesaţi de promovarea utilizării bicicletei. Informaţii suplimentare la contact@biciclisti.ro , www.ccn.ro şi 0744-576836.















, , , |
Bookmark and Share