Author: CCN
•4/22/2024 03:30:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)


Scrisoare deschisa:

STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA
- propunere in atentia candidatilor
la functia de primar si consilier local -

La fel ca la alegerile locale precedente, CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) actionand pe latura sa de asociatie ecologista, propune din nou partidelor si politicienilor clujeni o STRATEGIE LOCALA DE MEDIU, un document elaborat cu multi ani in urma in colaborare cu alte ONG de mediu (ASOCIATIA ECOLOGISTA "FLOARE DE COLT", CLUBUL ECOLOGIC "TRANSILVANIA", ASOCIATIA "ECOURI VERZI" si ASOCIATIA "TRANSILVANIA VERDE") si care este in continuare de actualitate.

Aceast document ar putea fi baza politicilor publice ale Primariei clujene in domeniul protectiei mediului in anii urmatori, pentru a asigura coerenta, eco-compatibilitatea si sustenabilitatea actelor si actiunilor primarului si consiliului local, cum nu s-a intamplat pana acum dar este imperios necesar sa fie pe viitor.

Apelam la toti candidatii la functia de primar si de consilier local, precum si la partidele politice si organizatiile care propun sau sustin candidati pentru aceste functii publice la nivelul municipiului Cluj-Napoca sa analizeze strategia propusa si sa declare public daca si-o insusesc si o sprijina integral sau partial.

Candidatii sunt asteptati sa isi motiveze public, inclusiv in scris, eventualele diferente de opinie si, daca au o viziune proprie in acest domeniu, sa si-o expuna public si sa o transmita si organizatiilor semnatare ale prezentului demers.

Lansam acest demers astazi, in 22 aprilie, de Ziua Pamantului, avand in vedere ca in curand urmeaza sa debuteze oficial campania electrorala pentru alegerile locale si in aceata perioada se definitiveaza programele si manifestele electrorale si am dori sa le vedem pe toate cat mai "vezi" indiferent ce abordari au pe alte teme ( economice, politice, sociale, culturale etc.).

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste trei decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Cluj-Napoca, 22 aprilie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN


ANEXA:
Propunere de Strategie locala de mediu pentru municipiul Cluj-Napoca
========================================



STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA
- propunere -

1. GENERALITATI

Protectia mediului va fi o preocupare prioritara pentru autoritati si comunitatea locala si va fi integrata in toate celelalte politici si va constitui un criteriu esential la luarea deciziilor in toate domeniile. In acest sens politica de dezvoltare urbana si economica se va orienta spre evolutii si activitati cu impact de mediu redus si va evita mentinerea sau atragerea la Cluj-Napoca si imprejurimi de structuri precum industrii puternic poluante si va pune accent pe intarirea monitoringului de mediu si analiza aprofundata si strategica a impactului de mediu.

2. INFORMAREA, EDUCATIA SI IMPLICAREA ECOLOGICA A COMUNITATII

Clujul va depune eforturi sa devina o comunitate de avangarda la nivel national in probleme de mediu si in acest sens va actiona pentru a obtine un nivel inalt de formatie si constiinta ecologica in randul locuitorilor si elementelor decizionale, printr-un masiv efort de informare, educare si implicare a comunitatii in probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea si eficientizarea activitatilor de educatie ecologica, informare sistematica completa a publicului pe intelesul lui, consultare proactiva si dezbatere publica reala si din stadii incipiente a problemelor, politicilor si proiectelor de mediu sau cu impact de mediu, implicarea si sprijinirea societatii civile.

3. GESTIUNEA DESEURILOR

Cluj-Napoca se va orienta spre un sistem de management integrat al deseurilor, functional, stabil, modern si sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii si practici, pus in concordanta cu legislatia si integrat sistemului judetean / zonal si in concordanta cu politicile regionale si nationale in domeniu si cu reglementarile si strategiile din UE, utilizand inclusiv parghii economice si educationale si politici de informare si cooperare.

Sistemul va pune accent pe prevenirea producerii deseurilor, reducerea cantitatilor produse (in special a celor periculoase sau greu sau deloc reciclabile), colectarea completa si selectiva la sursa, transport, sortare si procesare eficienta si cat mai putin poluanta, recuperare si valorificare performanta si depozitare selectiva, cu impact de mediu cat mai redus, a celor momentan nerecuperabile.

4. SPATIILE VERZI SI PROTECTIA BIODIVERSITATII

Municipiul va tinde sa redevina o urbe cu un procent de spatiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel national si cu o distributie adecvata a spatiilor verzi care sa asigure accesul facil al tuturor locuitorilor si indeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare si pro-biodiversitate.

In acest sens se va face un efort puternic investitional si de reglementare ce va include cresterea cantitativa accentuata a suprafetelor de spatii verzi prin conservarea celor existente si realizarea de spatii verzi noi in zonele deficitare si in cele de dezvoltare urbana, asigurand ca spatiile vor avea compactete, suprafata adecvata si interconectare pentru a forma o retea verde in oras si in zona metropolitana, dezvoltand conceptele de tip "Somes Culoar Verde-Albastru" (SVA) inclusiv cu privire la afluentii lui, si "Inel Verde Metropolitan Clujean" (IVMC).

Spatiile verzi vor fi tratate ca ecosistem si prin urmare vor prima criteriile ecologice asupra celor estetice iar in extravilan si periurban se vor conserva cat mai multe zone naturale sau cvasinaturale. In intravilan se vor impune obligatii sporite cantitativ si calitativ privind suprafetele plantate in perimetrele construite, parcari etc. Pentru terenurile cultivate si cele cu vegetatie forestiera se vor promova si chiar impune practici agricole si silvice ecologice.

Se vor avea in vedere variante neconventionale de crestere a suprafetei verzi cum ar fi utilizarea acoperisurilor, grilaj cu gazon in loc de suprafete asfaltate etc. Se vor revizui practicile de deratizare si dezinsectie pentru a reduce afectarea biodiversitatii. Se vor lua masuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale in oras in special pasari, lilieci, insecte.

Extravilanul Clujului va pastra intr-un procent important caracter de zona naturala sau cvasinaturala - padure, pajiste, zone umede - cu accent pe exinderea cantitativa si ameliorarea calitativa dpdv ecologic al padurilor periurbane, mentinerea si extinderea culoarelor si conexiunilor ecologice cu zonele de intravilane si respectiv cu zone naturale din comunele vecine si cu toate cele din zona metropolitana, si cu accent special pe ocrotirea ariilor naturale protejate cum sunt padurea Faget sau rezervatia naturala Fanatele Clujului si extinderea suprafetelor cu regim de arie naturala protejata.

5. TRANSPORTUL DURABIL SI MINIMIZAREA IMPACTULUI MOBILITATII

Tinta va fi realizarea unui sistem eficient si durabil de transport urban si periurban care sa satisfaca necesitatile de mobilitate a persoanelor si bunurilor cu un impact de mediu cat mai redus. In acest sens va fi elaborata si implementata o politica de transporturi care va revizui radical sistemul actual nu doar ca distributie a fluxurilor ci si ca tipuri si modalitati de transport.

Accentul va fi pus pe promovarea transportului public in comun si descurajarea celui automobilistic, precum si pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) si a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrica) sau prin tehnologie performanta de diminuare a emisiilor. Criterii vor fi cele de nivel de emisii de noxe dar si cele de zgomot, vibratii si spatiul ocupat in deplasare si stationare.

De asemenea se va optimiza traficul auto existent si viitor. In acest sens se va realiza un studiu complex corelat cu revizuirea PUG si un sistem de monitorizare si gestiune centralizata / dinamica a traficului rutier. Se vor reloca fluxurile de trafic si zonele de stationare atat prin elemente de infrastructura noi sau ajustarea celor actuale cat si prin instituirea de reguli de restrictie sau conditionare selectiva a accesului sau stationarii, in scopul degajarii zonei centrale si a zonelor rezidentiale si eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit si periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, in contrapartida cu adecvarea altor zone pentru absorbtia de flux ridicat de trafic rutier si de mase mari de vehicule stationate respectiv preluarea traficului de tranzit.

De asemenea se va moderniza si amenaja infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizarii ei si va fi promovat transportul intermodal si nu se va mai prezenta ca solutie generala la problemele de mobilitate realizarea centurii sud ( TR 35) sau metroului si ca scuza pentru a nu implementa o retea de benzi dedicate pentru transportul public, o imbunatatire masiva cantitativ si calitativ a celui in comun la nivelul intregii zone metropolinane si integrarea cu transportul feroviar si o retea coerenta de infrastructuri velo si culoare pietonale atractive.

6. PROTECTIA APELOR

Municipiul Cluj-Napoca va cauta sa se asigure ca Somesul Mic va fi un element central, atractiv si de valoare pentru oras, cu accesibilitate publica pedestra si biciclistica si insotit de spatiu verde inclusiv valoros ecologic, fara noi constructii care sa se apropie de apa, si cu masuri ca afluentii Somesului sa nu ai fie o problema ecologica ci o valoare iar calitatea apelor subterane va fi reabilitata si mentinuta la un nivel adecvat peste tot.

Se va extinde reteaua de canalizare la intreg perimetrul construit si se vor preveni si rezolva orice exfiltratii si functionari inadecvate ale statiei de epurare. Se vor elimina deversarile directe in apele de suprafata. Se vor lua masuri de depoluare si combaterea eutrofizarii lacurilor existente si mentinerea si extinderea oglinzilor de apa din oras si imbunatatirea starii sau potentialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.

Se vor stopa amenajarile de albii si maluri de tip betonare / canalizare. Lucrarile viitoare necesare se vor axa pe materiale si tehnologii cu impact mai redus si se va incerca o pastrare in forme cat mai apropiat de cele naturale. Se vor avea in vedere renaturari de albii, pastrarea si refacerea debitelor pe Somesul Mic si alte cursuri si conditiilor naturale si a ihtiofaunei si evitarea aparitiei unor utilizari puternic poluante sau consumptive.

Se vor promova politici de economisire a apei potabile si a apei in general si de evitare a perturbarii calitatii, cantitatii si circulatiei apelor subterane prin supraextractie sau injectie, prin drenaj sau barare prin lucrari de constructii in adancime, prin impermeabilizarea suprafetelor sau poluare chimica sau termica. Apele vor fi tratate ca ecosisteme.

7. PROTECTIA ATMOSFEREI

Se va urmari ca municipiul Cluj-Napoca sa redevina un oras cu "aer curat" adecvat si posibil pentru un oras modern universitar si turistic axat pe servicii si plasat in cadru natural favorabil.

Un accent important va fi pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu precum si in perioade de varf sau zone "fierbinti" atat prin masurile de reducere si redistribuire a traficului auto in oras (mentionate la sectiunea transport durabil) cat si prin monitorizare stricta si sanctiuni contra celor ce utilizeaza autovehicule ce nu se incadreaza in normele de emisii dar si prin masuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizarii unor vehicule sau forme de transport cu emisii cat mai reduse.

De asemenea se va urmari implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze si pulberi in atmosfera de catre operatorii economici din Cluj-Napoca in special cei a caror locatie este in sau in apropriere de zone centrale / pericentrale / rezidentiale sau care sunt situati in zonele amonte ale fluxurilor obisnuite de aer sau alte locatii nefavorabile. Se va promova mutarea acestora in alte zone daca emisiile nu pot fi duse la nivele cvasinule si se va impiedica aparitia in aceste zone de noi structuri industriale sau de alta natura ce polueaza atmosfera.

Se vor formula politici si reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum / praf prin alte activitati cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasa in aer liber care degaja fum sau degajarile de praf de la traficul rutier ( strazi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe santiere fara masuri adecvate ( stropire, perdele de protectie etc.)

8. PROTECTIA SOLULUI

Se va urmari sa se reduca / elimine poluarea solului si subsolului sau modificarea potentialului biologic prin secatuire, suprasaturare hidrica sau uscare etc. precum si degradarea fizica a solului (alunecari de teren, eroziune, indepartarea stratului fertil etc.).

In acest sens se vor reglementa si monitoriza adecvat practicile agricole si cele din constructii si se vor lua masuri proactive de promovarea a bunelor practici si a celor mai bune tehnologii disponibile. Vor fi vizate in special lucrarile pe suprafata mare sau in adancime precum si la cele in panta accentuata sau in zone instabile geotehnic si la nevoie se vor restrictiona constructiile.

Solul va fi privit ca element de valoare intrinseca de mediu si ca ecosistem si se va monitoriza si imbunatati valoarea sa biologica in special dar nu exclusiv in zonele cu vegetatie din intravilan.

9. PROTECTIA CONTRA POLUARII ACUSTICE SI LUMINOASE

Clujul va trebui sa redevina si sa fie perceput ca un oras linistit (in sens propriu), in special zona centrala, zonele rezidentiale, zonele de servicii medicale, de educatie si de recreere. In acest sens politicile de limitare a zgomotului si vibratiilor vor viza sursele cu accent pe traficul auto, feroviar si aerian, lucrarile de constructii, lucrarile la trama stradala si retelele edilitare si sursele de tip disco / concerte in aer liber si se va face o monitorizare extinsa.

Se vor utiliza toate instrumentele inclusiv instituirea de limite de zgomot diferentiate teritorial si orar, politici de sanctiuni si bonificatii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecraneaza zgomotul si tehnologii si materiale care previn sau reduc producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrari sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului cert sau potential auditiv si vibrator al unui obiectiv va lua in calcul si efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.

Fara a afecta nevoile de punere in valoare a monumentelor si zonei centrale si siguranta publica si a traficului, se va urmari evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare in special in sau spre zonele rezidentiale sau naturale. Nu se vor admite sisteme laser sau reflectoare cu bataie lunga cu orientare variabila si alte elemente de poluare luminoasa.

10. PROTECTIA PEISAJULUI

Clujul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor dar impactul peisagistic si integrarea cu elementele naturale va fi avuta in vedere la toate nivelele, de la arhitectura unei anumite cladiri sau ansamblu arhitectonic sau artera de circulatie pana la cea a orasului pe ansamblu sau a intregii zone metropolitane.

Se va cauta limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de inaltime, a formei, culorii si reflectivitatii cladirilor si elementelor acestora precum si a altor elemente cu suprafata sau inaltime ridicata sau care prin amplasare sunt puternic vizibile in special de la distanta. Se vor lua masuri de intercalare si mascare cu vegetatie sau prin taluzuri sau semiingropare in teren a elementelor ce nu merita evidentiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale si in acest sens se va analiza perspectiva din diverse incidente inclusiv din aer, din zonele de agrement, de pe caile de acces si de pe dealurile inconjuratoare.

Redactat:
Radu Mititean / CCN



















, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•4/21/2024 11:34:00 p.m.

22 APRILE - ZIUA PAMANTULUI

22 Aprilie este ZIUA PAMANTULUI, o zi marcata la nivel mondial, care ar trebui sa constientizeze si mobilizeze cetatenii si autoritatile pe tema viitorului planetei noastre, a impactului activitatii omului asupra ecosistemului de care depinde de fapt viitorul nostru si pe care il afectam negativ tot mai puternic cu riscul de a compromite de fapt chiar viitorul speciei noastre.

Prima editie a Zilei Pamantului a fost in 1970, o epoca in care nu existau nicaieri in lume inca ministere si agentii de protectia mediului, legi de protectia mediului, constiinta ecologica, conceptul de dezvoltare durabila, constientizarea gravitatii impactului de mediu al activitatilor umane, si societatea se legana mental in paradigma eronata a dezvoltarii economice nelimitate, a iluziei ca ideea "omul lupta cu natura, o invinge si o transforma in folosul sau" este altceva decat o reteta de sinucidere colectiva...

In timp, Ziua Pamantului a inceput sa fie marcata in tot mai multe tari, devenind dupa 1990 un eveniment global, cu implicare a peste 180 de state, si avem o multitudine de preocupari, evenimente si conventii de mediu la nivel international, inclusiv un program ONU de profil si o pondere importanta a problemelor de mediu in "Obiectivele de dezvotare durabila" adoptate la nivel global pentru 2030. Insa Ziua Pamantului si scopul ei sunt in continuare de actualitate pentru ca, desi in majoritatea tarilor exista acum legislatie si autoritati de mediu, dincolo de situatia "pe hartie", realitatea este alarmanta.

Din pacate Ziua Pamantului trece si in 2024 destul de putin observata in Romania, unde initiativele in continuare vin mai mult de la ONG-uri, pe cand implicarea autoritatilor este sporadica si ramane la nivel de regula simbolic, ca si cum tema nu ar mai fi de actualitate. Pe harta oficiala centralizata la nivel mondial al evenimentelor dedicate " Zilei Pamantului", cele din Romania se pot numara pe degete...

Preocuparile de substanta ale autoritatilor romane par a fi in continuare maximizarea unor profituri politice si economice si mai putin grija pentru mediu, desi e demult dovedit ca tot ceea ce este bun pentru mediu e bun si pentru economie si societate si tot ce dauneaza mediului de fapt dauneaza omului inclusiv medical, economic si social, doar ca adesea efectele nu sunt imediate si nu sunt usor vizibile pentru marea masa a publicului, din cauza nivelului redus de informare si educatie pe teme de mediu.

Unii spun ca mediul nu trebuie sa fie o preocupare majora actuala, pentru ca am avut pandemia si acum avem razboiul.... Or, razboiul din apropierea Romaniei, desi e intens mediatizat si dezbatut sub raport politic, militar si economic, are un impact negativ de mediu urias direct si indirect, care e momentan aproape complet ignorat. Mai mult, sub pretextul adaptarii economice la efectele razboiului economic de nivel international care a fost suprapus conflictului militar, sunt momentan suspendate sau abandonate multe dintre masurile de reducere a impactului negativ de mediu ce fusesera agreate totusi la nivel international dupa decenii de eforturi, iar societatea nu constientizeaza cat de sinucigasa poate fi aceasta abordare pentru oameni daca se va continua in aceasta directie.

Tema "Zilei Pamantului" este in 2024 "Planeta versus Plastic" - un mesaj de a constientiza uriasul impact de mediu al utilizarii pe scara tot mai larga si in mod iresponsabil a diverselor tipuri de plastic, mare parte ajungand aruncat in natura. Un scurt film ilustrand subiectul poate fi vizionat la adresa

Printre actiunile la nivel mondial preconizate pentru combaterea problemei crescande a plasticului nu sunt doar masurile tehnologice (evitarea producerii celor care prin natura chimica sau combinarea cu alte materiale sunt greu sau imposibil de reciclat sau sunt foarte toxice in caz de ardere) si organizatorice deja clasice (sisteme de colectare stimulative si eficiente si de gestiune in alt mod decat ca deseuri depozitate sau incinerate), ci si adoptarea unui tratat la nivel mondial privind materialele plastice ca sa aduca un minim comun de abordare a problemei ( altfel degeaba doar unele tari "strang cureaua" si altele nu), dar si masuri de curatare a acumularilor de plastic deja existente (ex. in oceane) si de schimbarea obiceiurilor sociale ( de exemplu nevoia combaterii "fast fashion" - moda care e schimbata rapid pentru a forta cresterea vanzarilor de imbracaminte si incaltaminte si utilizarea pentru o perioada foarte scurta sub pretextul demodarii).

Aici mai multe despre Ziua Pamantului la nivel global:
si un set de instrumente de promovare la nivel international a Zilei Pamantului si temei ei: https://www.earthday.org/wp-content/uploads/2024/03/EarthDay-2024-Toolkit-March-12th-Update.pdf

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•4/19/2024 01:51:00 a.m.


PEDALAND LA SUD-EST DE CLUJ
- TURA VELO IN 20 APRILIE

Sambata 20 aprilie 2024, cu plecare la ora 12:00 din p-ta Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe zona de la sud-est de Cluj-Napoca, prin Borhanci si Boju, cu intoarcere prin Apahida, parte din campania IVMC - Inelul Verde Metropolitan Clujean.

Vom pedala in total circa 50 de km, de data aceasta tot aproape integral pe drum asfaltat (din cauza ploilor din ultimele zile), fara dificultati tehnice dar cu un total de circa 600 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie dar nu necesita abilitati mai avansate de deplasare cu bicicleta, fiind o tura cu dificultate usoara ca tehnica de pedalat.

Plecarea va fi la finalul editiei lunare nr. 169 a Marsului Biciclistilor Clujeni, care are sosirea tot in p-ta Unirii in jurul orei 12:00 si despre care puteti afla detalii la adresa

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a unor zone la sud-vest de Cluj-Napoca, trecand prin Borhanic, pe langa padurea Gheorgheni, coborand pe varianta Valcele-Apahida pe langa padurea Tufele Rosii, pedaland apoi prin satul Pata si pana la Boju, cotind spre est pana aproape de Cojocna si revenind in Cluj prin Apahida, Dezmir, ”Dallasul” cel aproape de Pata-Rat si mereu ”uitat” de autoritati, si prin viitorul si mereu amanatul Parc Est.

Va fi si prezentarea zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara integral pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike, trekking sau gravel pentru ca sunt portiuni mai lungi de urcus, altminteri fiind bune si biciclete de sosea, cu roti inguste, Nu ne nevoie de abilitati de padalat pe teren variat, fiind tura de asfalt, dar lungimea traseului si diferenta de nivel cere o conditie fizica cel putin medie, chiar daca vom pedala in ritm lejer si cu multe pauze.

Vremea se anunta fara precipitatii dar rece, astfel ca participantii trebuie sa aiba imbracaminte pentru vreme mai rece sau cu vant, inclusiv manusi cu degete lungi si cagula / caciulita, pelerina, apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta relativ mica de localitati si se desfasoara pe drumuri publice asfaltate, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau ce pun probleme din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Campania IVMC este initiata de ONG-uri de mediu, grupuri civice informale si specialisti si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi. Tura velo din 20.04.2024 este a doua din acest an ( IVMC24 - TV02) , urmand sa mai fie organizate si alte asemenea ture cu bicicleta, dar si ture pe jos ( prima a fost in 16.03.2024 in zona Lomb - IVMC24 - TP01, a doua a fost in 14.04.2024 la sud de Floresti, pe la Cetatea Fetei si in jurul izvoarelor vaii Ciorgaului - IVMC24-TP02) si vor fi si ture in alergare.

Campania IVMC este derulata in 2024 de asociatiile Societate Organizata Sustenabil - SOS si Clubul de Cicloturism Napoca - CCN si grupul de initiativa civica Alergatori Incepatori Cluj si se coreleaza cu asemenea campanii dedicate naturii urbane si periurbane, derulate in alte zone din tara de alte ONG-uri din cadrul Retelei pentru Natura Urbana - RNU.

Detalii si pe blogul CCN la adresa
https://ccncluj.blogspot.com/ si pe pagina Facebook a evenimentului

iar despre IVMC si organizatorii campaniei puteti citi pe www.ccn.ro in sectiunea ”despre noi” si pe pagina de Facebook a CCN https://www.facebook.com/ccn.ro
si cea a campaniei Inelul Verde Metropolitan Clujean

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836



Author: CCN
•4/18/2024 02:52:00 a.m.


MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 169

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 20 aprilie 2024 a 169-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC169), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si jumatate iar traseul este un circuit in zona centrala si cart. Andrei Muresanu, Buna Ziua, Europa, Zorilor si Hasdeu, cu lungime de circa 17 km si diferenta de nivel de circa 300 metri, astfel ca este accesibila aproape oricui stie sa circule cu bicicleta si are o conditie fizica medie. Se recomanda bicicleta cu suficiente viteze pentru ca se urca pana in cartierele de pe dealurile din sudul orasului.

Traseu propus: Piata Unirii - bd. Eroilor - p-ta A. Iancu - p-ta St. cel Mare - str. M.Lehrer - str. A.Muresanu - str. Brasov - str. I.Vulcan - str. N.Iorga - str. A.Francu - str. Predeal - str. Ponorului - str. Prislop - str.C.Nottara - str. Hajnal Imre - str. N.Draganu - str. W.A.Mozart - str. A. Marino - str. Buna Ziua - str. G.Moisil - str. Ep.Marton Aron - str. E.Ionesco - str.N.Steinhardt - str. C. Turzii - str. Al.Russo - str. E.Ionesco - str. Kos Karoly - Cl.Turzii - str.M.Romanu - str. Macesului - str. Trifoiului - str. V.Conta - str. J.Fadrusz - str. Hajnal Imre - str. C.Nottara - str.K.Mikszath - str.E.Murgu - str. Plaiuri - str.Bradutului - Cl.Turzii - str. Meteor - str.Lunii - str.Viilor - str.Zorilor - str.Colibita - str.Prunilor - str. Marginasa - str. B.P.Hasdeu - str.Piezisa - complex Hasdeu - str. Clinicilor - p-ta L.Blaga - str. Napoca - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Detalii despre MBC169 se pot gasi si pe www.ccn.ro
si pe pagina de facebook a evenimentului, la adresa:

Cluj-Napoca, 17 aprilie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN

0744-576836
office@ccn.ro




, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•4/09/2024 10:57:00 p.m.

 

TURĂ GHIDATĂ LA CETATEA FETEI
pe jos, în 14 aprilie, în cadrul
campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Duminică 14 aprilie 2024, organizațiile inițiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC) invită floreștenii și clujenii la o nouă tură pe jos, ghidată, de vizitare, prezentare și documentare a potențialului ecologic și peisagistic și de recreere, turism și sport în natură cu impact redus de mediu în zona metropolitană, de data aceasta pe culmile de la sud de Florești.

Plecarea este la ora 10:00 din Florești din cartierul Cetatea Fetei și va fi un circuit cu lungime de circa 11 km, pe poteci și drumuri de căruță, prin pajiști și pădure, cu un total de 500 metri de urcuș, în jurul izvoarelor văii Ciorgăului, trecând și pe la ruinele Cetății Fetei , pe dl.Spoială și Dl.Crucei, pe la Coasta Urșilor și La Inață, cu puncte de belvedere, repere istorice și valori naturale precum un tei pucios cu circumferința trunchiului de peste trei metri...

Locul de întâlnire este intersecția dintre str.Eroilor, str. Cetatea Fetei, str. Teilor și str.Stejarului. Din Cluj-Napoca se poate ajunge acolo și cu autobuzele CTP - liniile M21 și M26, până la stația Teilor. Aici orarul și ruta respectivelor linii:
https://ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/linii-metropolitane/linia-m21
https://ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/linii-metropolitane/linia-m26

Tura este una ușoară și deci accesibilă și celor cu nivel redus de antrenament sau cu experientă sau abilități mai reduse de drumeție. Fiind totuși o excursie în natură, participanții trebuie să aibă încălțăminte comodă și mai solidă, rucsăcel de tură, haine adecvate și pentru vreme mai rece, vânt sau ploaie (inclusiv pelerină și șapcă de soare, deși prognozele meteo preconizează vreme frumoasă), cremă de soare, apă și mâncare pentru o excursie de o zi. Pot fi și scurte porțiuni cu vegetație mai deasă și traseu neclar, ce necesită grijă pentru e evita zgârieturi, urzicături sau entorse, motiv pentru care recomandăm bețe de trekking, pantaloni lungi și bocanci deși nu suntem în zonă montană.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC și din campanii asemănătoare ( cum este campania Someș Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare și testare, este și aspectul de documentare și monitorizare ca potențial de trasee de turism pedestru și cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajiști, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deșeuri, disciplina în construcții), urmând să sesizăm autorităților și presei eventuale constatări mai deosebite și să arătăm participanților și cum pot ei face sesizări pe asemenea teme dacă observă în viitor situații nedorite de acest tip.

Tura este deschisă oricărei persoane interesate iar participarea este gratuită. Organizatorii asigură doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost șef de echipă Salvamont și autor de ghiduri turistice ale zonei) și explicații pe parcurs, în rest participanții trebuie să considere că sunt pe propria răspundere, putând să se alăture sau să părăsească grupul oricând, acțiunea fiind în regim de manifestație publică cu participare deschisă, fără înscrieri sau evidență nominală a participanților, dat fiind că traseul nu cuprinde porțiuni tehnice / dificile, că zona este nemontană și are o rețea deasă de drumuri și poteci clare și din orice punct este mai puțin de 2 km până în zona construită a Floreștiului și in alte direcții ai la sub o oră de mers tot sate sau șosele asfaltate.  

Este o ocazie în plus de a cere rezidenților din zonă să se implice pentru a-și proteja zestrea naturală a Floreștiului și împrejurimilor și autorităților locale și celor de mediu să vină în întâmpinarea propunerilor societății civile pentru ca Floreștiul să își conserve mai bine natura periurbană și să se poată bucura de ea cât mai mulți locuitori din Florești și din localitățile din apropiere.

De aceea invităm și presa și reprezentanții Primăriei și candidații la funcția de primar sau consilier local al com. Florești să participe la acest tur, o bună ocazie de a discuta despre oportunitatea unor măsuri pentru o mai bună gestionare a zonelor extravilane de tip păduri și pajiști de pe teritoriul comunei Florești, încât să se conserve valorile naturale și să le ofere un cadru plăcut de recreere, sport și odihnă și locuitorilor și turiștilor.

Organizatorii sunt asociațiile Societate Organizată Sustenabil (SOS)
https://www.facebook.com/somesulnostru ,
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN)
www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
și grupul civic Alergători Începători Cluj
https://www.facebook.com/groups/201486793684258
iar detalii despre inițiativa IVMC se pot citi la:
https://www.facebook.com/InelulVerdeMetropolitan/about_details

Tura este a doua din seria celor pe jos din campania IVMC24 (prima fiind în zona dl.Lombului în 16 martie https://www.facebook.com/events/2734655466686280/ ) și este complementară celor de alergare sau biciclisitice ( cum a fost cea din 31 martie https://www.facebook.com/events/394899723410101/ ) și se corelează cu acțiuni asemănătoare desfășurate în alte zone metropolitane din România de organizații din Rețeaua pentru Natură Urbană, structură din care fac parte și CCN și SOS.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului:
https://www.facebook.com/events/7394680020570230/
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro

Cluj-Napoca, 9 aprilie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN


 

 

Author: CCN
•4/06/2024 11:30:00 a.m.

  

ZIUA MONDIALA A SANATATII SI BICICLETA

 

 

1.       Semnificatia zilei de 7 Aprilie si relevanta ei biciclistica

 

7 Aprilie este Ziua Mondiala a Sanatatii, in care ar trebui constientizat, mai mult ca in alte zile, ca o problema de sanatate publica tot mai ridicata in foarte multe tari, inclusiv in Romania, este sedentarismul, cu tot lantul lui de consecinte. Si ar trebui inteles si ca, pentru omul urban modern, utilizarea bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare, precum si utilizarea ei in scop recreativ pentru o petrecere activa a timpului liber, sunt o optiune oportuna pentru a mai compensa din aceste dezavantaje ale epocii actuale.

 

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), una din importantele agentii specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite, a proclamat ca, incepand din 1950, ziua de 7 aprilie va fi  "Ziua Mondiala a Sanatatii", data fiind aleasa pentru a marca adunarea generala de constituire a OMS, tinuta in anul 1948. Toate cele 194 state membre OMS marcheaza aceasta zi.

 

Tema editiei din 2024 este "Sanatatea mea - dreptul meu" subliniind ca toti oamenii au dreptul la sanatate si ar trebui sa se bucure efectiv de acest drept. Mai multe detalii se pot citi la: https://www.who.int/campaigns/world-health-day/2024

 

Daca in tarile in curs de dezvoltare, cele mai mari probleme raman bolile infectioase, subnutritia, lipsa de acces la apa potabila si a servicii medicale de baza, in statele dezvoltate problemele sunt mai ales bolile cardiovasculare, cancerul, obezitatea si alte asemenea generate in mare parte de stilul de viata nesanatos al "omului modern" urban, caracterizat prin sedentarism si alimentatie nesanatoasa. 

 

Se vorbeste tot mai mult de nutritie, diete, reducerea consumului caloric, dar mult prea putin de efortul fizic, care dincolo de consumarea caloriilor ingerate este esential pentru sanatatea sistemului cardiovascular si osteomuscular, dar cu influenta asupra practic tuturor sistemelor biologice din organismul uman. Omul modern din mediul urban are tot mai putin timp sa faca sport - sa mearga la jogging, la inot, sa practice jocuri sportive sau sa mearga la o sala de fitness, iar activitatea profesionala este tot mai statica. Ce ar fi de facut?

 

O solutie avantajoasa de crestere a activitatii fizice cotidiene, cu un raport excelent cost - beneficiu si fara alocare de timp zilnic extra pentru sport, este adoptarea unei mobilitati urbane active, pietonale si mai ales biciclistice, precum si petrecerea weekendurilor si vacantelor in mod activ, inclusiv prin lungi excursii pe jos sau pe bicicleta, unde arzi in mod placut mii de calorii in loc sa urmezi diete severe sau sa platesti abonament la vreo sala de fitness ca sa transpiri intre patru pereti in loc sa fii in natura...

 

2.       Avantajele pentru sanatate a utilizarii bicicletei

 

2.1     Privire de ansamblu

 

Bicicleta aduce indirect multe avantaje pentru sanatate. Astfel, ea are o foarte mare eficienta spatiala, in sensul ocupa mult mai putin spatiu decat un autoturism, atat in deplasare cat si cand stationeaza. Prin urmare sunt mai putine ambuteiaje, mai mult loc pentru spatii verzi, deci mai putina poluare. De asemenea, este cel mai eficient energetic mod de deplasare terestra, fie ea motorizata sau nemotorizata, deci inseamna mai putin consum de energie din surse neregenerabile, ceea ce duce tot la mai putina poluare. In plus, este o forma de transport care nu polueaza nici fonic nici nu emite noxe, iar producerea si respectiv dezafectarea polueaza mult mai putin decat la un autoturism. Toate aceste consecinte au un evident impact indirect asupra sanatatii publice. Dar bicicleta are si avantaje directe de sanatate: Este pentru multi locuitori unica ocazie de a avea si activitate fizica in fiecare zi, iar, in plus, un grad ridicat de utilizare a bicicletei reduce si riscul general de accidente.

 

2.2     Prejudecati privind bicicleta si sanatatea

 

Exista numeroase prejudecati cu privire la utilizarea bicicletei din punct de vedere al sanatatii - ca duce la afectiuni locomotorii, la inhalare sportia de poluanti atomosferici, la afectiuni genitopelviene, ca riscul de accident e prea ridicat etc. Si se discuta sau chiar promoveaza multe solutii ineficiente sau false. Toate acestea protretizeaza public in mod nemeritat bicicleta ca un vehicul incomod si potential periculos pentru viata si sanatatea utilizatorului,

 

Astfel, de exemplu, multi mai cred in mod eronat ca daca circuli mult cu bicicleta, poti avea probleme cu genunchii sau spinarea sau alte probleme ale aparatului locomotor, desi in realitate ele apar doar daca mergi mult pe o bicicleta cu cadrul prea mic, sau cu saua reglata prea jos sau prea sus, cu bratele pedalelor prea lungi sau alte asemenea inadecvari ale bicicletei la corpul utilizatorului si modul de utilizare a bicicletei.  Multi isi inchipuie ca statistic biciclistul inhaleaza mai multe gaze toxice si pulberi decat daca s-ar deplasa pe jos sau cu un autoturism pe aceeasi ruta. 

 

Multi mai cred ca statul mult in sa poate crea probleme de potenta masculina sau de sensibilitate genitala la femei, desi in realitate doar daca stai prea mult pe o sa nepotrivata poate avea efecte negative - de exemplu daca ai o bicicleta de oras sau de cicloturism, sau alta cu pozitie inalta a corpului, sau pedalezi toata ziua sau zile intregi, insa in mod prostesc folosesti pentru asta o sa ingusta si tare, destinata de fapt numai cursierelor sau utilizarii in stil sportiv, cand se sta putine ore pe bicicleta si greutatea corpului sta in mica masura pe sa, pentru ca e repartizata mai ales pe membre.

 

Se supaestimeaza mult si riscul statistic de accident, care procentual e de fapt in scadere in ultimii ani si in Romania, cresterea numerica absoluta de cateva zeci de procente fiind supracompensata de cresterea de sute de procente a numarului de biciclisti activi. Se prezinta mereu public numere absolute de accidente cu biciclisti, fara a face necesara ponderare cu procentul biciclistilor in totalul persoanelor care de deplaseaza pe drumurile publice si mai ales cu distantele parcurse. O prezentare corecta - rata de accident la unitatea de distanta parcursa cu bicicleta - ar dovedi ca statistic deplasarea cu bicicleta este mai sigura chiar si decat mersul pe jos, oricat de neverosimil poate parea celor neinformati.

 

2.3     False solutii

 

In materie de false solutii, se poate da ca exemplu tipic campania mediatica si de legiferare dusa de unele autoritati si cercuri de interes economic, sub masca preocuparii pentru sanatatea publica, in sensul instituirii obligativitatii purtarii castii de catre toti biciclistii in toate imprejurarile. Tarile care au introdus asemenea obligativitate generale (de exemplu Australia) au cunoscut o scadere dramatica a numarului de biciclisti cu un efect de ansamblu negativ asupra sanatatii publice prin pierderea avantajelor aduse de utilizarea frecventa a bicicletei de catre multi cetateni, si chiar s-a inregistrat si o crestere statistica a accidentelor rutiere implicand biciclistii. E dovedit si ca, in caz de accident grav in care e implicat un autovehicul, casca pentru biciclisti rarissim previne moartea sau trauma craniocerebrala grava, in schimb casca poate agrava accidentul prin leziuni rotationale.

 

Dealtfel, multe studii invocate de autoritatile diverselor tari in sprijinul campaniei pro-casca au fost dovedite intre timp ca false si au fost retrase, si nu s-au confirmat beneficiile pentru sanatatea publica, invocate intial pentru a incalca principii de etica si echitate. De aceea societatile medicale de specialitate nu sprijina asemenea campanii si niciun stat european nu a introdus o obligativitate generala de purtare a castii pentru biciclilsti, insa autoritatile romane au introdus in legislatia rutiera ideea, deocamdata cu statut de recomandare, si cocheteaza in continuare cu ideea de obligativitate.

 

2.4     Beneficiile cardiovasculare si respiratorii

 

Utilizarea bicicletei aduce importante beneficii cardiovasculare si respiratorii. Astfel, contrar credintelor mai vechi, o cantitate zilnica relativ redusa de efort fizic moderat sau chiar usor poate asigura o influenta benefica seminificativa asupra aparatului cardiorespirator. De exemplu, un studiu britanic pe 10.000 persoane varstnice a identificat un nivel de risc de boli coronariene cu 50% mai redus la cei care pedalau in medie minim 30 mile / saptamana fata de cei sedentar. S-a dovedit in multiple studii si ca, in medie, un biciclist inhaleaza de fapt mai putine elemente nocive decat ocupantul unui autoturism si chiar decat un pieton, pentru strabaterea aceleiasi distante / rute urbane, astfel ca a circula cu bicicleta de fapt, printre altele, previne, nu creste riscul de afectiuni iritiative ale cailor respiratorii.

 

2.5     Beneficiile locomotorii

 

Pe linie de beneficii locomotorii, s-a dovedit ca mersul pe bicicleta are efecte pozitive asupra scheletului si asupra multor articulatii, prin solicitari repetate de intensitate redusa / medie, fara socurile si solicitarile intensive “de varf” pe care le provoaca alergarea sau alte sporturi. Mersul pe bicicleta stimuleaza si antreneaza echilibrul si coordonarea si solicita o mare parte din muschii scheletici ai organsimului (nu doar cei ai membrelor inferioare), precum si miocardul, si este un efort de anduranta, cu beneficiile de rigoare.

 

2.6     Beneficiile neuropsihice, metabolice si imunitare

 

In materie de beneficii neuropsihice, mersul pe bicicleta stimuleaza atentia distributiva, asigura o interactiune mai directa cu alte persoane si cu mediul iar biciclismul, prin caracteristicile sale, reduce stresul, tensiunea psihica, conferind un tonus bun, pofta de viata si de munca.  In fine, exista si beneficii metabolice si imunitare. Astfel, mersul zilnic pe bicicleta contribuie la evitarea supraponderalitatii si la prevenirea altor dereglari metabolice si are un efect pozitiv asupra sistemului imun, nu doar pe linie antiinfectioasa, ci fiind dovedita si contributia la preventia anumitor tipuri de cancer.

 

2.7     Beneficiile contributiei la depoluare

 

In plus este notoriul efect sanogen al depoluarii atmosferice urbane, pentru ca bicicleta are emisii zero de noxe in timpul deplasarii si imobilizarii, si cum si poluarea fonica si generarea sau antrenarea de pulberi este mult mai redusa fata de un autovehicul, fiecare biciclist in plus inseamna mai putina poluare si deci ameliorarea conditiilor urbane de mediu, ce produce efect pozitiv pe sanatatea tuturor.

 

2.8     Efectul “sigurantei numerice”

 

Este dovedit stiintific ca, pe masura ce creste numarul absolut de utilizatori cotidieni ai bicicletei in mediul urban, si creste procentul lor in ansamblul participantilor la trafic, chiar daca nu se imbunatateste infrastructura, legislatia sau abilitatile biciclistilor, totusi scade treptat procentul de accidente de circulatie care implica biciclistii si apoi scade si numarul absolut de accidente, prin efectul de "siguranta numerica" ("safety in numbers") deoarece soferii si pietonii se obisnuiesc cu prezenta biciclistilor si nevoia de a ii respecta.

 

2.9     Concluzii privind efectul bicicletei asupra sanatatii

 

Efect global al utilizarii bicicletei asupra sanatatii publice este unul pozitiv si dincolo de actuala perioada de pandemie, ducand la cresterea sperantei de viata si a calitatii vietii. Bicicleta este o parte a solutiei la problemele de mobilitate urbana si de mediu, iar beneficiile depasesc mult riscurile si costurile pe ansamblu. Bicicleta este nu doar un vehicul sanatos, ci o cale de a promova sanatatea, beneficiile de sanatate depasind riscurile de sanatate. Utilizarea bicicletei in orase trebuie promovata nu pentru a satisface nevoile biciclistilor, ci ale intregii comunitati

 

3.       Situatia din Romania

 

Pe linie de sanatate publica, Romania este intr-o situatie de neinvidiat, pentru ca imbina dezavantajele tarilor subdezvoltate si in curs de dezvoltare, cu cele ale statelor dezvoltate. Astfel, avem o stare poasta a sistemului de asistenta medicala, dar si a celui educational si de asistena sociala, a celui de protectia consumatorului si de control sanitar, a infastructurilor pentru asigurarea apei potabile de calitate si de gestiune a apelor uzate si deseurilor, si avem o crescanda stare de saracie si incultura in paturi tot mai largi ale popultiei, ceea ce face sa fie prezenta inca patologie tipica de Lumea a III-a, nu de stat membru UE.

 

Insa avem, mai ales in mediul urban, problemele de sanatate ale statelor dezvoltate. Astfel, cetatenii Romaniei, si in special copii din mediul urban, merg mult prea putin pe jos si cu bicicleta, in schimb stabilesc mereu noi recorduri la statul la televizor si la jucatul calculator, pe langa orele in banca la scoala, sunt dusi la scoala mereu cu "mama-taxi" sau in cazul cel mai bun cu mijloace de transport public, cei mai mari isi petrec serile si weekendurile prin cluburi sau in mall sau la picnic static si grataristic, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale, dar semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali. Iar la adulti si varstnici sedentarismul este in plina inflorire, gratie schimbarii profilului de activitate economica a tarii, mecanizarii multor munci care erau in trecut fizice si fenomenului de motorizare a mobilitatii, dar si din cauza unor probleme de perceptie, de aspiratii si valori sociale pervertite.

 

4.       Ce fac autoritatile romane ?

 

In Romania, politicile publice si legislatia insa, in loc sa combata fenomenul, il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins procente alarmante, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit greu de realizat din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii sau chiar dusul lor apoi, de mana, pana in sala de clasa.

 

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita  introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta.

 

Proiectele legislative de substanta care isi propun masuri de incurajare a mersului pe bicicleta sunt blocate in Parlament sau la nivel interministerial, in ciuda declaratiilor de preocupare pentru sanatatea publica pe care le proclama conducerea institutiilor fundamentale ale statului, iar autoritatile judiciare trateaza cu dezinteres ilegalitatile carora la cad victima biciclistii, de la furturile de biciclete la accidetele rutiere in care au fost victime. In schimb este in procedura parlamentara in Camera Deputatilor, in postura de camera decizionala, un proiect de lege unde doua dintre cele patru comisii parlamentare sesizate pentru raport propun intrerzicerea circulatiei cu bicicleta pana la varsta de 16 ani, obligatie permanenta generala de purtare a castii pt biciclstii ramasi, obligatia de a avea farul la bicicleta aprins si ziua in amiaza mare si alte aberatii incredibile...

 

Organizatiile neguvernamentale din Romania, data fiind penuria de resurse si lipsa de sprijin si cooperare din partea autoritatilor, nu pot compensa lipsa de actiune a acestora, putand doar sa suplineasca in masura redusa, prin advocacy, programe-pilot proprii si furnizare de know-how deficitul de actiune a sectorului public.

 

5.       Ce fac autoritatile altor tari ?

 

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ sau a unor proiecte-pilot initiate de ONG-uri.

 

Si pentru adulti, majoritatea statelor europene dezvoltate au politici guvernamentale de incurajare a unei mobilitati active, inclusiv prin parghii fiscale si programe speciale de tipul "cycling to work" in care incurajeaza deplasarea la si de la locul de munca cu bicicleta in locul deplasarii automobilistice, din motive de sanatate publica dar si de mediu si de combaterea congestiei traficului rutier urban si periurban, prim masuri de stimulare directa a angajatilor dar si masuri care vizeaza convingerea angajatorilor sa ofere facilitati, cum ar fi posibilitati atractive de parcare acoperita a bicicletelor, dusuri si vestiare, oferirea de biciclete de serviciu sau de compensatii financiare pentru venirea cu bicicleta la locul de munca etc.

 

Exista in alte tari si politici si programe guvernamentale de incurajarea utilizarii bicicletei de catre persoanele in varsta si de cele cu dizabilitati motorii, in efortul de a ii atrage si mentine la un nivel de activitate fizica benefic pentru ele si implicit si pentru societate, caci duce la scaderea multor costuri directe si indirecte. De la scoli si programe de mers cu bicicleta specializate pe asemenea categorii sociale, pana la subventionarea achizitiei de biciclete si adaptarea infrastructurii la nevoile specifice ale acestor persoane, care se descurca mai greu sau deloc cu piste de biciclete inguste, cu viraje stranse, cu denivelari sau inclinari mari, timpi redusi de culoare verde sa semafor si alte probleme de calitate a infrastructurilor pentru circulatia bicicletelor.

 

6.       Ganduri de final

 

Ar trebui ca 7 Aprilie sa dea de gandit si cum sa avem o viata mai activa fizic. Atunci va fi usor de vazut cum o mobilitate urbana activa, cu mult mers pe jos si pe bicicleta, poate fi o semnificativa parte a solutiei. Daca autoritatile vor inceta sa faciliteze traficul motorizat si vor incepe in sfarsit sa promoveze efectiv, inclusiv prin infrastructuri adecvate, circulatia pietonala si biciclistica.

 

Cluj-Napoca, 6 aprilie 2024

 

dr. Radu Mititean

director executiv CCN

presedinte FBR


0744576836

office@ccn.ro

contact@biciclisti.ro






 

, , , , |
Bookmark and Share