Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

ZIUA MONDIALA A TURISMULUI - TEME DE REFLECTIE

27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

In 2020, tema focala a evenimentului este "turismul si dezvoltarea rurala", deci cu accent pe potentialul turistic al satelor, pe atractia pe care ele o pot exercita asupra orasenilor satui de betoane si aglomeratie, pe atractivitatea unei lumi in continuu reces cantitativ sub asediul urbanizarii s calitativ prin transformarile rapide care ii afecteaza identitatea si valorile. Mesajele oficiale la nivel mondial pot fi consultate la https://www.unwto.org/news/world-tourism-day-2020-global-community-unites-to-celebrate-tourism-and-rural-development

Turismul poate contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU. Turismul este si un factor important pentru o mai buna cunoastere a propriei tari, cu valorile ei culturale si naturale care cu greu pot fi cunoscute doar din carti, de la televizor si de pe Internet, dar si pentru cunoasterea si intelegerea altor tari si continente, culturi si natiuni, dar si a mediului in care traim, a problemelor globale ecologice, sociale, economice si culturale, si solutiilor la acestea.

27 Septembrie este o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate contribui semnificativ, in aceasta lume globalizata, la o mai buna intelegere intre oameni, state si popoare si o mai echitabila evolutie economica si sociala pe plan mondial, daca dezvoltarea turistica este dirijata intr-o directie sustenabila, si nu una distructiva si implicit si autodistructiva, cum arata unele evolutii negative din ultimele decenii, unde un dezechilibru intre promovare si protectie, intre conservare si realizarea de noi amenajari, intre libertatea economica si interventia statala, dovedinu-se ca, daca nu se respecta anumite norme etice si capacitatea de suport a zonelor in cauza, unele forme de turism pot fi foarte daunatoare pentru mediul natural si social, desi turismul, ca ”industrie fara fum” pare la prima vedere un domeniu care ar putea produce doar beneficii...

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par destul de straine la noi multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transaprenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata si, dupa ce multi ani a fost minister distinct sau macar agentie guvernamentala de sine statatoare, a fost redusa la o simpla directie in cadrul unui minister mai mare, si a fost constant subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale, iar noul proiect de Lege a Turismului pus in 2018 in dezbatere publica nu rezolva multe din problemele actualei legi. In 2019 la propunerea Ministerului Turismului, Guvernul a adoptat un nou proiect de lege a turismului care a fost depus la Parlament, adoptat tacit de Senat si apoi dezbatut in procedura de urgenta in Camera Deputatilor o vreme, apoi "tras pe linie moarta" din decembrie 2019, cand a fost blocat fara explicatii, comisiile ce trebuiau sa intocmeasca raportul asupra lui, avand termen in octombrie 2019, nedepunand acel raport nici acum, dupa aproape un an de cand a exprirat termenul, si astfel proiectul nu poate fi supus adoptarii de catre Camera Deputatilor in calitatea ei de camera decizionala.

Oricum si acest proiect https://www.senat.ro/legis/PDF/2019/19L220FG.PDF are grave deficiente de conceptie si de redactare. Aduce cateva elemente pozitive, de exemplu conceptul de retele nationale de trasee turistice, si elimina o serie de aberatii din actuala lege, dar lasa nerezolvate alte probleme existente in legea actuala, mentionate anterior, legate de definitia turismului si turistului, de restrictiile la campare etc. Cel mai grave este insa ca introduce probleme noi, cum ar fi coborarea competentei de omologare a traseelor turistice sau de atestare a ghizilor la nivel judetean sau excluderea cluburilor turistice si administratorii ariilor protejate de la calitatea de membru cu drept de vot in conducerea organiziatiilor de management al destinatiei (OMD).

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului) este instabila, incompleta si incoerenta, de exemplu cea privind traseele de turism pedestru (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol iar cea privind traseele de turism biciclistic are adoptarea blocata de doua decenii, mentinandu-se vidul legislativ, desi au fost ani in care parea in sfarsit ca ar fi avut sanse mari de a fi adoptata dar s-au dovedit doar pacaleli politicianiste la nivel inalt si rea-vointa la nivelul anumitor ministere.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent majoritar lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, este legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta ( majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva, gurile rele indicand drept cauza sansele mai mici de deturnare a fondurilor sau obtinere de comisioane ilegale grase de catre anumite cercuri care paraziteaza dezvoltarea turistica.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt grav incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces accelerat de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

Anul 2020 a dus in primul semestru la o scadere foarte puternica a turismului intern din cauza restrictiilor impuse ca urmare a epidemiei COVID-19, insa dincolo de aceste efecte, mai ales economice, care se vor mai resimti un timp, ar trebui sa ne preocupe problemele de fond semnalate, care vor persista daca nu se schimba in rest nimic institutional si legislativ, chiar daca se vor elimina restrictiile care inca persista si se va depasi si criza economica indusa de pandemie.

De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, oricata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc.

26.09.2020

Radu Mititean

director executiv CCN

Nota:

Gandurile de mai sus sunt din pacate similare celor de anii trecuti, pentru ca in esenta nu s-a schimbat nimic in bine in acest domeniu, incat sa putem scoate din lista macar unele din gandurile negre ce iti vin intr-o asemenea zi care ar fi trebuit sa fie de sarbatoare...

In Monitorul Oficial nr. 823 / 08.09.2020 s-a publicat Legea nr. 197/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. Este o lege care aduce ample modificari Codului Silvic, din pacate insa mult mai putine si mai putin importante calitativ decat s-a propus si decat ar fi fost de dorit in materie de drept de acces public pe jos si cu bicicleta in scop turistic, recreativ si sportiv in padure si inca mult prea permisive pentru vehicule motorizate.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) a formulat si promovat prin intermediul unor parlamentari si prin ONG-uri de mediu cu care colaboreaza, un numar mare de amendamente, insa doar doua au fost acceptate ca atare de catre Parlament si la cateva s-a acceptat sa se faca unele modificari sau completari pe temele propuse de CCN, dar nici pe departe ce ceream.  

Astfel, asa cum am dorit, s-a introdus in art. 5 din Codul Silvic, in lista principiilor care stau la baza gestionării durabile a pădurilor, inca unul, si anume: " promovarea și protecția rolului sanogen, educativ, turistic, sportiv și recreativ al pădurii și accesibilității ei în asemenea scopuri pentru populație, în mod nemotorizat".

De asemenea, a mai fost acceptata reformularea lit.d) din pct. 26 din Anexa 1 a Codului Silvic, dedicata definitiilor, unde referitor la amenajarile care se pot realiza intr-o padure cu rol de parc recreativ / tematic/ educational, vechea forma limitativa care prevedea doar "piste pentru biciclete sau pentru role" urmand a fi astfel inlocuita cu formularea mai larga "piste pentru biciclete și alte infrastructuri specifice sau favorabile circulației bicicletelor, precum și, după caz, poteci de pământ pentru deplasare pedestră și alergare și, separat, pentru ciclism montan și pentru deplasare ecvestră, piste pentru alergare, piste pentru deplasare pe dispozitive cu role, punți, pasarele și podețe aferente acestor căi de comunicație".

Totodata au fost preluate de Parlament partial propunerile noastre ca amenajarea de poteci si trasee pentru drumetie pedestra, alergare si biciclete, daca nu implica taieri de arbori si se realizeaza doar utilizand pamant, pietris si lemn, sa se considere ca nu este o scoatere definitiva din circuitul silvic / ocupare temporara de teren din fondul forestier national si prin urmare nu necesita nici parcurgerea procedurilor pentru asemenea operatiuni si nici nu necesită autorizatie de construire. Astfel vor deveni mult mai usor de realizat asemenea amenajari, daca se incadreaza in aceste conditii care asigura un impact redus de mediu, insa numai in padurile de tip "parc recreativ / tematic / educational", nu si in padurile-parc, asa cum propusesem, si fara referirile necesare la deplasare ecvestră, piste pentru dispozitive cu role, punți, pasarele și podețe si o limitare a latimii maxime.

In schimb celelalte norme concrete din Codul Silvic vor ramane inca intr-o forma care este inca departe de a pune cu adevarat in practica noul principiu introdus in lege, pentru ca celelalte propuneri ale noastre nu au fost acceptate deloc sau doar intr-o forma mult modificata si atenuata ca efect, fiind niste relaxari infime a interdictiilor de acces pe jos si cu bicicleta in padure si de alte activitati recreative cu impact redus de mediu, fata de ce propusese noi, sau unele teme fiind complet ignorate, pe de o parte, iar pe de alta parte fiind mult prea modeste accentuarile de restrictii pentru accesului motorizat in padure in scop recreativ/ turistic sau asa-zis "sportiv", desi circulatia cu ATV-uri, autoturisme 4x4 si motociclete "enduro" si iarna cu snowmobile este foarte nociva si pentru mediu si pentru cei care doresc sa se recreeze si sa faca turism si sport nemotorizat in padure.

In concret, in afara modificarilor acceptate (cele introduse in Codul Silvic prin noua lege prin Art. I pct. 1 si pct. 43 partea ref pct. 26 lit.d) din Anexa 1 a Codului Silvic) mai propusesem modificari si completari la Codul Silvic la art. 17, 54, 58, 83, 85, 107 insa, dintre acestea, noua lege de modificare si completare a acestuia a adus unele modificari si completari numai la art. 54, 83 si 107, dar foarte departe de propunerile noastre.

Astfel, actuala forma a art.54 din Codul Silvic interzice total accesul si pe jos, si pe bicicleta, inclusiv pe drumurile auto forestiere, daca nu e zona special amenajata sau traseu special marcat pentru drumetie (traseele existente insa nu acopera nici 0,001% din potecile existente in paduri iar actuala legislatie le reglementeaza doar pentru zona montana) sau cicloturism ( care nu exisa deloc si nici nu pot inca legal exista pentru ca proiectul legislativ pentru marcarea si omologarea traseelor pentru biciclete este blocat de MAI de peste doua decenii). In schimb actuala forma a art.54 din Codul Silvic instituia exceptii pentru mijloacele motorizate, care puteau circula practic oriunde in padure daca aveau aceptul organelor silvice sau proprietarului padurii, astfel ca nu e de mirare ca in multe paduri de langa orase vuieste de ATV-uri, motociclete enduro si autovehicule 4x4.

Noul text al art.54, asa cum a fost modificat prin Legea 197/2020, permite acum si celor pe jos si biciclistilor ca regula generala sa circule si pe drumuri forestiere si in "paduri de protectie cu rol social" ( urmeaza sa se clarifice care sunt acestea), insa aceasta relaxare este una absolut insignifianta, si inca pentru circulatia bicicletelor se prevede ca organele silvice pot institui conditii suplimentare, deci pot de fapt bloca micile relaxari ale normelor. In schimb ei nu mai pot aproba circulatia motorizata oriunde prin padure, ci doar in forme organizate si numai pe drumuri auto forestiere, deci un progres semnificativ in directia interzicerii ei.

Concret, textul actual inca in vigoare al art.54 este:

==========================
Art. 54
(1)Accesul public în padure este permis numai in zone amenajate si pe trasee marcate in acest sens.
(2)Accesul public în fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism, care se pot practica numai cu acordul:
a)sefului ocolului silvic, in cazul administrarii;
b)proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii serviciilor silvice.
===========================

Noul continut al art.54 din Codul Silvic, asa cum a fost modificat prin Legea 197/2020, este:
==========================
Art. 54
(1) Accesul public pedestru in padure este permis pe raspunderea celui care intra in padure numai in zone amenajate, pe trasee si poteci marcate in acest sens, pe drumurile forestiere si in padurile cu functii de protectie, predominant sociale.
(1^1) Accesul public cu bicicleta in padure este permis numai pe drumurile forestiere, pe potecile si pe traseele amenajate, pe raspunderea celui care intra in padure si cu respectarea conditiilor stabilite de administratorul fondului forestier/proprietar, dupa caz.
(2) Accesul public în fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism organizate, care se pot practica pe drumurile forestiere sau pe trasee special marcate si omologate, numai cu acordul:
a)şefului ocolului silvic, în cazul administrarii;
b)proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii serviciilor silvice.
(3) In cazul organizatilor neguvernamentale, accesul in fondul forestier cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este permis doar in urma semnarii unui protocol cu administratorul, in cazul fondului forestier proprietate publica a statului, sau cu administratorul/proprietarul, in cazul fondului forestier proprietate privata.
(4) Amenajarea in fondul forestier national de poteci si trasee pentru plimbare, alergare si biciclete se face cu acordul administratorului, pentru fondul forestier proprietate publica a statului, sau cu acordul proprietarului, pentru fondul forestier, altul decat proprietate publică a statului. In padurile incadrate in tipul I functional, amenajarile se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.
(5) Potecile si traseele pentru plimbare, alergare si biciclete pot fi realizate numai din pamant, lemn si pietris. Realizarea acestora nu face obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier national, nu necesita autorizatie de constructie si este permisa numai in situatia in care nu implica taieri de arbori, defrisari.
========================== 

Nu s-a acceptat libera circulatie pedestra in padure in afara potecilor marcate decat in acel tip special de paduri, care nu se stie care vor fi ele, nu s-a acceptat deplasarea cu bicicleta pe drumuri de exploatare, nu s-a acceptat reglementarea camparii, culesului de cantitati mici de ciuperci sau fructe de padure pentru consumul propriu.

Toate aceste modificari aduse Codului Silvic de Legea 197/2020 vor intra in vigoare in 11 septembrie 2020 iar Guvernul si ministerul de resort vor trebui sa adapteze prin hotarari de guvern respectiv ordine ministeriale normele de aplicare a acestuia, pentru a fi in concordanta cu noile prevederi din Codul Silvic. Din pacate, doar pentru cateva dintre modificari s-a prevazut un termen concret pentru adaptarea normelor cu rang inferior legii, astfel ca situatiile neclare probabil vor mai persista.

CCN va continua sa promoveze, alaturi de alte organizatii din Federatia Biciclistilor din Romania, modificari si completari la Codul Silvic, in prezent fiind in discutii cu mai multi parlamentari pentru a promova prin acestia noi proiecte de lege care sa contina textele care au fost refuzate sau nu au fost preluate in forma propusa de noi in aceasta lege 197/2020, care este un pas inainte, dar unul inca foarte mic.

Cluj-Napoca, 8 septembrie 2020

av. Radu Mititean 

director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) www.ccn.ro

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro

ELIMINAREA LACURILOR TARNITA SI BELIS-FANTANELE DE PE LISTA APELOR NAVIGABILE - UN PAS IMPORTANT SPRE INTERZICEREA EFECTIVA A AMBARCATIILOR MOTORIZATE DE MARE VITEZA SI A CELOR CU MOTOR TERMIC

In Monitorul Oficial nr. 819 / 07.09.2020 s-a publicat HG 741/2020 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 665/2008 pentru stabilirea nominală și pe porțiuni a căilor navigabile interioare ale României

Este acel HG pentru care ne-am luptat prin CCN de peste un deceniu si care acum a fost adoptat, gratie si faptului ca in ultimii ani s-au alaturat acestor demersuri si mai multi parlamentari si a fost si o campanie de presa si in social media mai ampla pe tema asta....

Acum sunt eliminate din lista oficiala a apelor interioare navigabile atat lacul Tarnita cat si lacul Belis-Fantanele. Ele fusesera incluse in 2008 la lobby-ul unor potentati clujeni amatori de multi cai putere si decibeli si nepasatori fata de ceilalti oameni.

De precizat ca o interdictie expresa a existat inca din anii '90 dar nu a fost pusa niciodata in aplicare, pentru ca persoane influente, inclusiv un fost presedinte de Consiliu Judetean Cluj, au facut si probabil fac in continuare lobby pentru pastrarea acestui flagel.

CCN a facut zeci de demersuri in ultimele decenii, dar abia acum vedem un prim rezultat palpabil. In februarie 1997 de exemplu, CCN cerea printr-un memoriu catre Consiliul Judetean Cluj, printre altele, " referitor la Regulamentul (proiect) privind modul de folosire a oglinzii lacurilor Fântânele, Tarniţa, Someşul Cald, Floreşti II, Drăgan şi Săcuieu, întocmit de RENEL - Filiala Electrocentrale Cluj [...] considerăm că pe lacul Tarniţa trebuie interzisă total navigaţia cu motor, cunoscut fiind că, pe lângă argumentele generale contra navigaţiei cu motor pe lacuri (poluare prin scăpări de carburanţi şi lubrefianţi etc., erodarea malurilor prin valurile produse), lacul Tarniţa este intensiv utilizat pentru agrement: înot, baie, windsurfing, plajă pe maluri etc. Navigaţia cu motor, chiar si numai putere sub 12 CP[...] produce o mare poluare fonică, plus mereu prezentul risc de accidentare a celor ce înoată [...]"

O sinteza a episoadelor mai vechi se gaseste intr-un comunicat CCN din anul 2010:

https://ccncluj.blogspot.com/.../noi-demersuri-ccn-contra...

Aceasta eliminare a celor doua lacuri de pe lista apelor navigabile este o masura destul de necesara, probabil insa nu suficienta ca sa fie clar interzisa navigatia cu motor, sau macar cea cu motor termic cu ambarcatiuni de mare viteza pe cele doua lacuri.

Proprietarii de jeturi si barci de mare putere deja au anuntat ca vor ataca in contencios hotararea de guvern, deci lupta va continua.

Am obtinut de principiu includerea si a CCN si altor ONG de mediu in grupul de lucru constituit la Prefectura pe tema navigatiei pe Tarnita si turismului si agrementului in acea zona.

Spre finalul saptamanii se preconizeaza o noua intalnire la Prefectura pentru discutat masurile necesare punerii in aplicare a hotararii astfel incat sa dispara efectiv de pe Tarnita ambarcatiunile motorizate de mare viteza si pe cat posibil toate cele cu motor termic....

08.09.2020

Radu Mititean

director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

str. Septimiu Albini nr.133 ap.18

400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro

tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992

========================================

Scrisoare deschisa:

STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA

- propunere in atentia candidatilor

la functia de primar si consilier local -

La fel ca la alegerile locale precedente, CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) actionand pe latura sa de asociatie ecologista, propune din nou partidelor si politicienilor clujeni o STRATEGIE LOCALA DE MEDIU, un document elaborat in colaborare cu alte ONG de mediu (ASOCIATIA ECOLOGISTA "FLOARE DE COLT", CLUBUL ECOLOGIC "TRANSILVANIA", ASOCIATIA "ECOURI VERZI" si ASOCIATIA "TRANSILVANIA VERDE") si care este in continuare de actualitate.

Aceast document ar putea fi baza politicilor publice ale Primariei clujene in domeniul protectiei mediului in anii urmatori, pentru a asigura coerenta, eco-compatibilitatea si sustenabilitatea actelor si actiunilor primarului si consiliului local, cum nu s-a intamplat pana acum dar este imperios necesar sa fie pe viitor.

Apelam la toti candidatii la functia de primar si de consilier local, precum si la partidele politice si organizatiile care propun sau sustin candidati pentru aceste functii publice la nivelul municipiului Cluj-Napoca sa analizeze strategia propusa si sa declare public daca si-o insusesc si o sprijina integral sau partial.

Candidatii sunt asteptati sa isi motiveze public, inclusiv in scris, eventualele diferente de opinie si, daca au o viziune proprie in acest domeniu, sa si-o expuna public si sa o transmita si organizatiilor semnatare ale prezentului demers.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Cluj-Napoca, 28 august 2020

Radu Mititean

director executiv CCN

ANEXA:

Propunere de Strategie locala de mediu pentru municipiul Cluj-Napoca

========================================

STRATEGIE LOCALA DE MEDIU PENTRU CLUJ-NAPOCA

- propunere -

1. GENERALITATI

Protectia mediului va fi o preocupare prioritara pentru autoritati si comunitatea locala si va fi integrata in toate celelalte politici si va constitui un criteriu esential la luarea deciziilor in toate domeniile. In acest sens politica de dezvoltare urbana si economica se va orienta spre evolutii si activitati cu impact de mediu redus si va evita mentinerea sau atragerea la Cluj-Napoca si imprejurimi de structuri precum industrii puternic poluante si va pune accent pe intarirea monitoringului de mediu si analiza aprofundata si strategica a impactului de mediu.

2. INFORMAREA, EDUCATIA SI IMPLICAREA ECOLOGICA A COMUNITATII

Clujul va depune eforturi sa devina o comunitate de avangarda la nivel national in probleme de mediu si in acest sens va actiona pentru a obtine un nivel inalt de formatie si constiinta ecologica in randul locuitorilor si elementelor decizionale, printr-un masiv efort de informare, educare si implicare a comunitatii in probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea si eficientizarea activitatilor de educatie ecologica, informare sistematica completa a publicului pe intelesul lui, consultare proactiva si dezbatere publica reala si din stadii incipiente a problemelor, politicilor si proiectelor de mediu sau cu impact de mediu, implicarea si sprijinirea societatii civile.

3. GESTIUNEA DESEURILOR

Cluj-Napoca se va orienta spre un sistem de management integrat al deseurilor, stabil, modern si sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii si practici, pus in concordanta cu legislatia si integrat sistemului judetean / zonal si in concordanta cu politicile regionale si nationale in domeniu si cu reglementarile si strategiile din UE, utilizand inclusiv parghii economice si educationale si politici de informare si cooperare.

Sistemul va pune accent pe prevenirea producerii deseurilor, reducerea cantitatilor produse (in special a celor periculoase sau greu sau deloc reciclabile), colectarea completa si selectiva la sursa, transport, sortare si procesare eficienta si cat mai putin poluanta, recuperare si valorificare performanta si depozitare selectiva, cu impact de mediu cat mai redus, a celor momentan nerecuperabile.

4. SPATIILE VERZI SI PROTECTIA BIODIVERSITATII

Municipiul va tinde sa redevina o urbe cu un procent de spatiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel national si cu o distributie adecvata a spatiilor verzi care sa asigure accesul facil al tuturor locuitorilor si indeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare si pro-biodiversitate.

In acest sens se va face un efort puternic investitional si de reglementare ce va include cresterea cantitativa accentuata a suprafetelor de spatii verzi prin conservarea celor existente si realizarea de spatii verzi noi in zonele deficitare si in cele de dezvoltare urbana, asigurand ca spatiile vor avea compactete, suprafata adecvata si interconectare pentru a forma o retea verde.

Spatiile verzi vor fi tratate ca ecosistem si prin urmare vor prima criteriile ecologice asupra celor estetice iar in extravilan se vor conserva cat mai multe zone naturale sau cvasinaturale. In intravilan se vor impune obligatii sporite cantitativ si calitativ privind suprafetele plantate in perimetrele construite, parcari etc. Pentru terenurile cultivate si cele cu vegetatie forestiera se vor promova si chiar impune practici agricole si silvice ecologice.

Se vor avea in vedere variante neconventionale de crestere a suprafetei verzi cum ar fi utilizarea acoperisurilor, grilaj cu gazon in loc de suprafete asfaltate etc. Se vor revizui practicile de deratizare si dezinsectie pentru a reduce afectarea biodiversitatii. Se vor lua masuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale in oras in special pasari, lilieci, insecte.

Extravilanul Clujului va pastra intr-un procent important caracter de zona naturala sau cvasinaturala - padure, pajiste, zone umede - cu accent pe exinderea cantitativa si ameliorarea calitativa dpdv ecologic al padurilor periurbane, mentinerea si extinderea culoarelor si conexiunilor ecologice cu zonele de intravilane si respectiv cu zone naturale din comunele venice, si cu accent special pe ocrotirea ariilor naturale protejate cum sunt padurea Faget si mai ales rezervatia naturala Fanatele Clujului.

5. TRANSPORTUL DURABIL SI MINIMIZAREA IMPACTULUI MOBILITATII

Tinta va fi realizarea unui sistem eficient si durabil de transport urban si periurban care sa satisfaca necesitatile de mobilitate a persoanelor si bunurilor cu un impact de mediu cat mai redus. In acest sens va fi elaborata si implementata o politica de transporturi care va revizui radical sistemul actual nu doar ca distributie a fluxurilor ci si ca tipuri si modalitati de transport.

Accentul va fi pus pe promovarea transportului public in comun si descurajarea celui automobilistic, precum si pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) si a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrica) sau prin tehnologie performanta de diminuare a emisiilor. Criterii vor fi cele de nivel de emisii de noxe dar si cele de zgomot, vibratii si spatiul ocupat in deplasare si stationare.

De asemenea se va optimiza traficul auto existent si viitor. In acest sens se va realiza un studiu complex corelat cu revizuirea PUG si un sistem de monitorizare si gestiune centralizata / dinamica a traficului rutier. Se vor reloca fluxurile de trafic si zonele de stationare atat prin elemente de infrastructura noi sau ajustarea celor actuale cat si prin instituirea de reguli de restrictie sau conditionare selectiva a accesului sau stationarii, in scopul degajarii zonei centrale si a zonelor rezidentiale si eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit si periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, in contrapartida cu adecvarea altor zone pentru absorbtia de flux ridicat de trafic rutier si de mase mari de vehicule stationate respectiv preluarea traficului de tranzit.

De asemenea se va moderniza si amenaja infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizarii ei si va fi promovat transportul intermodal.

6. PROTECTIA APELOR

Municipiul Cluj-Napoca va cauta sa se asigure ca Somesul Mic va fi un element central, atractiv si de valoare pentru oras, iar celelalte cursuri de apa nu vor mai fi o problema ecologica iar calitatea apelor subterane va fi reabilitata si mentinuta la un nivel adecvat peste tot.

Se va extinde reteaua de canalizare la intreg perimetrul construit si se vor preveni si rezolva orice exfiltratii si functionari inadecvate ale statiei de epurare. Se vor elimina deversarile directe in apele de suprafata. Se vor lua masuri de depoluare si combaterea eutrofizarii lacurilor existente si mentinerea si extinderea oglinzilor de apa din oras si imbunatatirea starii sau potentialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.

Se vor stopa amenajarile de albii si maluri de tip betonare / canalizare. Lucrarile viitoare necesare se vor axa pe materiale si tehnologii cu impact mai redus si se va incerca o pastrare in forme cat mai apropiat de cele naturale. Se vor avea in vedere renaturari de albii, pastrarea si refacerea debitelor pe Somesul Mic si alte cursuri si conditiilor naturale si a ihtiofaunei si evitarea aparitiei unor utilizari puternic poluante sau consumptive.

Se vor promova politici de economisire a apei potabile si a apei in general si de evitare a perturbarii calitatii, cantitatii si circulatiei apelor subterane prin supraextractie sau injectie, prin drenaj sau barare prin lucrari de constructii in adancime, prin impermeabilizarea suprafetelor sau poluare chimica sau termica. Apele vor fi tratate ca ecosisteme.

7. PROTECTIA ATMOSFEREI

Se va urmari ca municipiul Cluj-Napoca sa redevina un oras cu "aer curat" adecvat si posibil pentru un oras modern universitar si turistic axat pe servicii si plasat in cadru natural favorabil

Un accent important va fi pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu precum si in perioade de varf sau zone "fierbinti" atat prin masurile de reducere si redistribuire a traficului auto in oras (mentionate la sectiunea transport durabil) cat si prin monitorizare stricta si sanctiuni contra celor ce utilizeaza autovehicule ce nu se incadreaza in normele de emisii dar si prin masuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizarii unor vehicule sau forme de transport cu emisii cat mai reduse.

De asemenea se va urmari implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze si pulberi in atmosfera de catre operatorii economici din Cluj-Napoca in special cei a caror locatie este in sau in apropriere de zone centrale / pericentrale / rezidentiale sau care sunt situati in zonele amonte ale fluxurilor obisnuite de aer sau alte locatii nefavorabile. Se va promova mutarea acestora in alte zone daca emisiile nu pot fi duse la nivele cvasinule si se va impiedica aparitia in aceste zone de noi structuri industriale sau de alta natura ce polueaza atmosfera.

Se vor formula politici si reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum / praf  prin alte activitati cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasa in aer liber care degaja fum sau degajarile de praf de la traficul rutier ( strazi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe santiere fara masuri adecvate ( stropire, perdele de protectie etc.)

8. PROTECTIA SOLULUI

Se va urmari sa se reduca / elimine poluarea solului si subsolului sau modificarea potentialului biologic prin secatuire, suprasaturare hidrica sau uscare etc. precum si degradarea fizica a solului (alunecari de teren, eroziune, indepartarea stratului fertil etc.).

In acest sens se vor reglementa si monitoriza adecvat practicile agricole si cele din constructii si se vor lua masuri proactive de promovarea a bunelor practici si a celor mai bune tehnologii disponibile. Vor fi vizate in special lucrarile pe suprafata mare sau in adancime precum si la cele in panta accentuata sau in zone instabile geotehnic si la nevoie se vor restrictiona constructiile.

Solul va fi privit ca element de valoare intrinseca de mediu si ca ecosistem si se va monitoriza si imbunatati valoarea sa biologica in special dar nu exclusiv in zonele cu vegetatie din intravilan.

9. PROTECTIA CONTRA POLUARII ACUSTICE SI LUMINOASE

Clujul va trebui sa redevina si sa fie perceput ca un oras linistit (in sens propriu), in special zona centrala, zonele rezidentiale, zonele de servicii medicale, de educatie si de recreere. In acest sens politicile de limitare a zgomotului si vibratiilor vor viza sursele cu accent pe traficul auto, feroviar si aerian, lucrarile de constructii, lucrarile la trama stradala si retelele edilitare si sursele de tip disco / concerte in aer liber si se va face o monitorizare extinsa.

Se vor utiliza toate instrumentele inclusiv instituirea de limite de zgomot diferentiate teritorial si orar,  politici de sanctiuni si bonificatii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecraneaza zgomotul si tehnologii si materiale care previn sau reduc producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrari sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului cert sau potential auditiv si vibrator al unui obiectiv va lua in calcul si efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.

Fara a afecta nevoile de punere in valoare a monumentelor si zonei centrale si siguranta publica si a traficului, se va urmari evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare in special in sau spre zonele rezidentiale sau naturale. Nu se vor admite sisteme laser sau reflectoare cu bataie lunga cu orientare variabila si alte elemente de poluare luminoasa.

10. PROTECTIA PEISAJULUI

Clujul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor dar impactul peisagistic si integrarea cu elementele naturale va fi avuta in vedere la toate nivelele, de la arhitectura unei anumite cladiri sau ansamblu arhitectonic sau artera de circulatie pana la cea a orasului pe ansamblu sau a intregii zone metropolitane.

Se va cauta limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de inaltime, a formei, culorii si reflectivitatii cladirilor si elementelor acestora precum si a altor elemente cu suprafata sau inaltime ridicata sau care prin amplasare sunt puternic vizibile in special de la distanta. Se vor lua masuri de intercalare si mascare cu vegetatie sau prin taluzuri sau semiingropare in teren a elementelor ce nu merita evidentiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale si in acest sens se va analiza perspectiva din diverse incidente inclusiv din aer,  din zonele de agrement, de pe caile de acces si de pe dealurile inconjuratoare.

Redactat:

Radu Mititean / CCN