Author: CCN
•5/31/2022 02:30:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

str. Septimiu Albini nr.133 ap.18

400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro

tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992

====================================



COPIII SI BICICLETA - GANDURI TRISTE DE 1 IUNIE


1 Iunie, ca Zi Internationala a Copilului, aduce de regula in fiecare an manifestari festive, concursuri, spectacole, petreceri. Cu atat mai mult in 2022, după doi ani in care pandemia COVID19 a generat restrictii de organizare si participare la evenimente colective si astfel a atenuat atmosfera de sarbatoare. Dar Ziua Copilului a fost initiata ca o zi dedicata bunastarii si drepturilor copilului, cum rezulta si din Declaratia pentru Protectia Drepturilor Copilului adopta la Geneva in 1925 in cadrul unei conferinte internationale de profil. De aceea, pe langa ceremonii si evenimente distractive, ar trebui si sa ne punem intrebari si sa ne facem ganduri cu privire la viitorul celor mici in aceasta lume aflata in mare dinamica.


Ca aspecte constante in ultimul deceniu, avem pentru multe tari subdezvoltate probleme cu privire la subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara, iar in tari in care se desfasoara conflicte militare cu caracter intern sau international, o mare preocupare este evitarea situatiilor in care copii devin victime colaterale ale atacurilor armate, pe langa privatiunile la care ii supune situatia de razboi. Dar si in asemenea tari, lipsa activitatii fizice incepe sa fie o problema majora. In schimb, in tarile dezvoltate, problemele cele mai mari in ultimele decenii sunt pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in mare masura legate de supraponderalitate si sedentarism.


Romania din pacate are parte de probleme din ambele extreme - avem una din cele mai mari rate de mortalitate infantila din Europa si rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala si educatie pentru un stat UE care se pretinde relativ dezvoltat, dar avem deja o prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor "dezvoltate".


Astfel, orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul pe calculator si telefon, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea weekend-ului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale. Iar masurile din ultimii doi ani de restrictionare a activitatilor sportive, a accesului la locuri de joaca, piscine sau sali de sport, corelata cu indelungata perioada interzicere a mersului copiilor la scoala si gradinita si tinutul lor acasa in fata monitorului au adus noi culmi de lipsa de activitate fizica pentru multi dintre cei mici.


Numai ca semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali, persistand idei false cum ca e semn de sanatate sa fii mai "plinut" si ca e pozitiv sa "te obosesti mai putin" fizic si ca "odihna" dupa scoala sau serviciu trebuie sa insemne lipsa efortului fizic si ca "statul in casa" este in general un factor pozitiv, de protectie, desi mareste multe riscuri pentru sanatate.


Politicile publice si legislatia, in loc sa combata energic fenomenul sedentarismului, desi declarativ il deplang, in realitate il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit aproape imposibile din cauza conditionarilor aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor chiar si in perioadele fara restrictii speciale din motive de epidemie, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza in continuare nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii urmata uneori chiar de insotirea copilului pana in sala de clasa si nu sunt semne ca va fi altfel cand se vor deschide scolile, probabil la toamna.


Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 16 ani, introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta. In 2020 s-a clarificat legal regimul utilizarii trotinetelor electice, intr-un mod destul de permisiv, desi ele reduc spre zero mobilitatea activa, si s-a impus copiilor sub 16 ani purtarea castii de protectie cand circula cu bicicleta la nivel de carosabil, fara nicio exceptie, deci tot masuri restrictive, nimic insa pentru incurajarea circulatiei cu bicicleta.


Astfel, art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca "pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut nici o exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...


Aceasta interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise circulatiei publice. Pana si manifestari publice special dedicate copiilor, de 1 iunie, in care acestia urmeaza sa foloseasca biciclete, primesc tot mai des interdictie de la autoritati, pe motiv ca ar insemna sa permita pedalatul de catre copii pe suprafete care conform legii sunt considerate drum public, si ar contraveni astfel legislatiei in vigoare.


In acest context, organizarea in fiecare an, inclusiv sau mai ales de 1 Iunie, de cursuri si concursuri cu sau despre bicicleta pentru copii din ciclul primar, axate pe indemanare in conducerea bicicletei si pe cunoasterea legislatiei rutiere, prin parcursuri in poligoane cu indicatoare si marcaje rutiere, cu implicarea scolilor si Politiei rutiere, este un paradox si o dovada nu doar de bune intentii, ci si de mare ipocrizie, propunand sa ajute copiii sa dobandeasca abilitati si cunostinte pe care nu le vor putea folosi in urmatorii ani.


Pana in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.


In 2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.


Parlamentul din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului.


Astfel, Parlamentul a devenit la acel moment coautor la acest adevarat atentat la sanatatea publica a tinerei generatii, explicabil dealtfel si prin faptul ca, in procent foarte mare, si parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire, par sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului.


Si in loc sa faca demersuri pentru repararea acestor aberatii, decidentii au continuat din pacate pe linia interzicerii accesului copiilor la deplasarea cu bicicleta. Proiectul noului Cod Rutier ( PL-x 428 / 2016) se afla formal si acum in dezbatere la Parlament, chiar daca pare "tras pe linie moarta". A fost elaborat de un grup numeros de parlamentari, dar ca de obicei fara consultarea organizatiilor de biciclisti. Acest proiect redactat neprofesionist si care pare desprins din mijlocul secolului trecut, in plina paradigma automobilistica, mentine interdictia de a circula cu bicicleta sub varsta de 14 ani, o enormitate unica in Europa... Din fericire a fost respins de prima camera parlamentara sesizata, Guvernul a avut o pozitie de nesustinere a proiectului si mai multe comisii ale camerei decizionale au emis aviz negativ, astfel ca sunt totusi sanse mari ca acest proiect aberant sa fie respins definitiv, dar procedura este formal inca in curs si deci pericolul nu a trecut inca.


Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.


Mai mult, pandemia COVID19 a dus in majoritatea tarilor dezvoltate la o masiva promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare urbana, pentru ca asigura o mai buna distantare sociala fizica comparativ cu deplasarea pietonala sau cu mijloace de transport in comun fara sa aduca dezavantajele transportului individual motorizat, si vizati sunt si copiii. Pe cand in Romania nu s-a inregistrat nicio crestere cantitativa sau calitativa a promovarii ultizarii bicicletei nici la nivel legislativ national sau local, nici la nivel de realizari de infrastructuri sau politici publice, ci dimpotriva pare mai degraba o stagnare fata de ritmul oricum lent din anii trecuti.


Ar trebui ca 1 iunie 2022 sa nu mai fie privita ca o Zi a Copilului cu caracter de pura sarbatoare, ci sa devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa.


In acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.


Lipsa de informare si de experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici internationale.


Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru modificarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor viitoare.


Cluj-Napoca, 31 mai 2022


av. Radu Mititean

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN)




, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/30/2022 04:40:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
=================================


Editia speciala "ZIUA MONDIALA A BICICLETEI 2022" a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Vineri, 3 iunie 2022, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 149-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998, serie care a fost suspendata pe perioada restrictiilor impuse de pandemie si se reia acum).

Editia are un caracter special prin faptul ca va fi un MARS dedicat ZILEI MONDIALE A BICICLETEI, instituita de ONU incepand cu anul 2018 si proclamata prin Legea 277 / 2020 ca fiind in Romania si ”Ziua națională a bicicletei", fapt in mare parte ignorat de autoritatile locale si marcat mai mult doar de asociatiile biciclistilor.

Sunt bineveniti orice biciclisti clujeni. Intalnirea participantilor va fi pe Bd. Eroilor (la capatul dinspre in piata Unirii - zona Monumentul Memorandistilor / "La Clopot"), la ora 18:20. Marsul incepe la 18:30, va dura circa o ora si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului.

Traseul concret este: Bd. Eroilor ( zona "La Clopot" / capatul dinspre Piata Unirii) - str.Regele Ferdinand - p-ta M.Viteazu - str.Cuza Voda - p-ta A. Iancu - Cl.Dorobantilor - str. Petofi Sandor - bd.21 Decembrie 1989 – p-ta Unirii - str. Memorandumului - str.Motilor - str. G.Cosbuc - Parcul Central S.Barnutiu - str.G.Baritiu - str.E.Isac - str.Memorandumului - p-ta Unirii - Bd.Eroilor.

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala, dar intr-un mod care sa asigure pentru biciclisti un caracter atractiv si sigur.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro precum si pe pagina de facebook a CCN.

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro si evenimentul are pagina pe facebook : https://www.facebook.com/events/4957275287714911






|
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/21/2022 06:54:00 p.m.

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================


ZIUA INTERNATIONALA A BIODIVERSITATII


22 mai este Ziua Internationala a Biodiversitatii (IBD), o zi in care oamenii si autoritatile ar trebui sa mediteze la una din cele mai grave fenomene negative pe care umanitatea le provoaca pe scara planetara - disparitia accelerata a unui numar mare de specii de plante si animale, si amenintarea cu extinctia pentru multe alte specii, prin poluare, schimbari climatice, vanatoare / pescuit, introducere de specii invazive, si mai ales prin restrangerea severa a arealului de viata din cauza disparitiei sau modificarii de catre om a habitatelor acelor specii.


Nu e vorba doar de o problema etica sau de peisaj si estetica, desi se mediatizeaza mai mult aspectele de suprafata ale problemei, disparitii de specii "mari" si "frumoase" sau utile direct omului, insa nu aceste disparitii mai spectaculoase sunt marea nenorocire, iar consecintele pe termen lung sunt grave dezechilibre ecologice si afectarea grava economica si chiar biologica a speciei umane, patrimoniul genetic oferit de natura fiind considerat tot mai mult o comoara inestimabila si irecuperabila, de ridicata importanta practica pe viitor, nu piesa de muzeu sau doar obiect de studiu pentru stiinta. In plus, deja se calculeaza tot mai mult valoarea pecuniara actuala a "serviciilor de ecosistem" pe care ni le presteaza natura si pierderile financiare uriase pe care le produce degradarea naturii.


Ziua Internationala a Biodiversitatii a fost instituita de Organizatia Natiunilor Unite pentru a marca adoptarea, la 22 mai 1992, a textului principalului tratat international de profil - Conventia privind diversitatea biologica, deschisa spre semnare in iunie 1992 la Conferinta de la Rio de Janeiro si intrata in vigoare in 29 decembrie 1993. Detalii la https://www.cbd.int/idb/default.shtml


Ulterior au fost adoptate mai multe protocoale in completarea si aplicarea acestui tratat international cunoscut drept "Conventia privind Biodiversitatea" (CBD). Romania este parte a acestui tratat, conventia fiind ratificata prin Legea 58 / 1994 si transpusa in legislatia romana prin acte normative privind ariile naturale protejate (predecesoarele actualei OUG 57 / 2007) si alte norme, si urmata de ratificarea diverselor protocoale aditionale la CBD, cum este Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea sau Protocolul de la Nagoya privind accesul la resurse genetice si impartirea echitabila a beneficiilor acestora.


Pentru fiecare tema din CBD exista puncte nationale de contact, autoritati nationale responsabile, comitete internationale si un secretariat al CBD, sub egida ONU, condus in perioada 2017-2019 chiar de un fost ministru al mediului din Romania, si congrese periodice unde se dezbat problemele biodiversitatii si aplicarii conventiei. Aceste "Conferinte ale partilor" - CoP se tin periodic - cea mai recenta tinuta integral fiind CoP 14 din Egipt din noiembrie 2018, iar CoP 15 care trebuia sa aiba loc in China la Kunming in trimestrul II / 2021 pana la urma din cauza COVID-19 a fost impartita in doua parti - prima s-a tinut virtual / online in 11-15 octombrie 2021 si a doua va avea loc la Montreal in Canada in 7-19 decembrie 2022 si ca contine si a 10-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Cartagena si a 4-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Nagoya.


Obiectivele conventiei sunt: conservarea diversitații biologice, utilizarea durabila a componentelor sale și imparțirea corecta și echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, tinand cont de toate drepturile asupra acestor resurse si tehnologii, si prin finantarea corespunzatoare. Cerintele principale ale CBD sunt: Adoptarea de masuri generale pentru conservare si utilizare durabila; Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, Asigurarea mijloacelor de implementare a CDB; Promovarea cercetarii, educatiei, informarii si participarii publicului; Identificarea si monitorizarea componentelor biodiversitatii, efectuarea evaluarii de impact asupra biodiversitatii.


La CoP 15 urmeaza sa se adopte si ”Cadrul global post-2020 privind biodiversitatea” care sa fie un element pregatitor pentru viitoarea Viziune 2050 "Traind in armonie cu natura”. Un prim draft al ”Post-2020 Global Biodiversity Framework”, adoptat in vara lui 2021, se poate citi la adresa:

https://www.cbd.int/doc/c/abb5/591f/2e46096d3f0330b08ce87a45/wg2020-03-03-en.pdf


Biodiversitatea este juridic aparata si de Directivele UE cunoscute ca "Directiva Habitate" si "Directiva pasari" si instituirea retelei Natura 2000, si de multe conventii internationale pe teme specifice, la care si Romania este parte, prin ratificarea lor sau aderarea la ele, ca de exemplu Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna”), Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971 ("Conventia de la Ramsar") si numeroasele acorduri si protocoale la aceste conventii.


Tema IBD pentru 2022 este "Construind un viitor comun pentru toate vietuitoarele de pe Terra”, ceea ce nu e un simplu slogan, ci o necesitate tot mai larg acceptata nu doar in mediile stiintifice din domeniul biologiei si ecologiei, ci si in mediile politice si sociale si chiar economice, tot mai multe descoperiri din cercetarea naturii avand aplicatii practice si in industrie si tot mai multe strategii de dezvoltare economica si sociala punand pe un plan tot mai important natura si biodiversitatea, inclusiv la nivelul UE vorbindu-se de necesitatea unei relansari ”verzi” a economiei dupa pandemia COVID-19.


In 2020 s-a finalizat decada ONU pentru biodiversitate https://www.cbd.int/2011-2020/ , dar ea poate fi considerata pe ansamblu un esec, pentru ca, in ciuda complexei arhitecturi institutionale si legislative anterior descrise, dedicate conservarii biodiversitatii la nivel international, si obtinerii unui volum impresionant de informatii stiintifice despre starea si problemele biodiversitaatii, rezultatele eforturilor de stopare sau macar de franare a degradarii biodiversitatii sunt modeste si chiar descurajatoare, in ciuda "Planului de actiune pentru biodiversitate 2011 - 2020 ( https://www.cbd.int/doc/strategic-plan/2011-2020/Aichi-Targets-EN.pdf ) si a includerii temei biodiversitatii in Agenda 2030.


Este o situatie trista atat pe plan international cat si la nivelul UE, unde obiectivul de a stopa, printr-un program pe 10 ani, reducerea biodiversitatii, a esuat lamentabil si masuri mai hotarate se lasa asteptate, deciziile fiind blocate de lobbyul intensiv al anumitor cercuri economice si de lasitatea politica a decidentilor. Ce se mai poate spune de state precum USA, care pana in ziua de azi au refuzat sa ratifice CBD, ca dealtfel majoritatea tratatelor internationale importante de mediu, pentru a nu "deranja" dreptul concernelor lor de a face profituri mari cu pretul distrugerii mediului, fiind state cu impact de mediu negativ imens, cate multe zeci de alte state la un loc, dar gratie puterii lor militare pot sfida comunitatea internationala, care insa nu poate compensa raul facut oricat ar incearca sa reduca impactul uman asupra planetei prin eforturile statelor care nu merg pe principiul "dupa mine potopul" sau nu isi pot permite sa le sfideze pe celelalte tari.


La nivelul Romaniei, situatia gestionarii biodiversitatii este chiar mai grava. Legislatia de arii protejate are grave deficiente de continut si aplicare, si in loc de remedierea deficientelor se tot lucreaza la un nou OUG care sa il inlocuiasca pe cel actual, dar proiectul in forma actuala nu ar rezolva deficientele, iar agentia specializata (ANANP) dupa ce ani de zile a fost ba infiintata doar pe hartie, ba desfiintata, acum de exista, a ramas cu functionalitate redusa, nu are resursele necesare iar numirile in functii de conducere reflecta presiunile politice imense la care este supusa institutia pentru a nu isi face datoria, in paralel cu eliminarea institutiei custozilor si impiedicarii ONG-urilor de a se mai ingriji oficial de arii naturale protejate, majoritatea fiind acum faptic lipsite de o entitate care sa se ocupe efectiv de protectia lor, si foarte multe sunt in continuare lipsite de planuri de management si regulamente aprobate, si chiar de limite marcate in teren si documentatie stiintifica adecvata. Parcurile nationale si naturale sunt gestionate aproape toate in sistemul "lupul cioban la oi" (majoritatea avand ca administrator filiale RNP Romsilva - operatori economici, deci a caror scop este prin definitie obtinerea de profit), Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" e departe de ceea ce ar trebui sa fie din punct de vedere al biodiversitatii, iar reteaua de culoare ecologice este practic inexistenta.


In plus, in Romania in continuare adesea padurile se exploateaza salbatic (unde mai este ce) si nu s-a incheiat epoca monoculturilor, plantatului pe randuri sau a speciilor neautohtone, se continua betonarea albiilor raurilor, construirea de acumulari, devierile interbazinale si realizarea de microhidrocentrale, cu grave consecinte asupra biodiversitatii acvatice, creste din nou poluarea aerului din surse industriale, s-a reluat agricultura intensiva cu chimizare ingrijoratoare cantitativ si calitativ, asistam la degradarea rapida si severa a pajistilor, introducerea de organisme modificate genetic sau allohtone si control insuficient al acestora, aparitia de specii invazive, extinerea zonelor construite si a retelelor de drumuri si alte infrastructuri, lipsa de educatie ecologica in general si privind biodiversitatea in particular, ceea ce pericliteaza si pe termen lung soarta patrimoniului genetic al naturii Romaniei si implicit si viitorul nostru.


Ziua Biodiversitatii ar trebui pe viitor sa dobandeasca mult mai mare atentie din partea presei, autoritatilor, institutiilor de invatamant si sa fie in atentia mult mai multor cetateni, caci e o problema de fapt mult mai apropiata de bunastarea noastra ca oameni decat ni se pare.


Cluj-Napoca, 21 mai 2022


Radu Mititean

director executiv CCN




, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/13/2022 09:31:00 p.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

=================================


Editia speciala "MARSUL TACERII 2022" a

MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI


Miercuri, 18 mai 2022, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 148-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998, serie care a fost suspendata pe perioada restrictiilor impuse de pandemie si se reia acum).


Editia are un caracter special prin faptul ca va fi un MARS AL TACERII dedicat BICICLISTILOR VICTIME ALE ACCIDENTELOR RUTIERE, ca parte a evenimentului global "RIDE OF SILENCE" ajuns la a 20-a editie si derulat in sute de orase de pe toate continentele.


Sunt bineveniti orice biciclisti clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 18:20. Marsul incepe la 18:30, va dura circa o ora si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului. Se va rula in liniste si se recomanda participantilor sa poarte camasi sau bluze de culoare alba. In final se va depune o jerba si se vor aprinde lumanari in amintirea biciclistilor ucisi de masini.


Traseul concret este: : Piata Unirii - Bd.Eroilor - Cl.Dorobantilor - str. Petofi Sandor - bd.21 Decembrie 1989 – p-ta Unirii - str.Regele Ferdinand - str.G.Baritiu - Parcul Central S.Barnutiu - str. G.Cosbuc - str. I.Hossu - str. E.Isac - str. Memorandumului - p-ta Unirii.


Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala, dar intr-un mod care sa asigure pentru biciclisti siguranta obiectiva si cea perceputa, deoarece teama de accident este in continuare un factor major de descurajare a deplasarii pe bicicleta in oras.


Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro precum si pe pagina de facebook a CCN.


Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro si evenimentul are pagina pe facebook : https://fb.me/e/1InX9bI9m


Cluj-Napoca, 13.05.2022


RADU MITITEAN

director executiv CCN 



|
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/01/2022 10:08:00 p.m.


ABORDARI ERONATE ALE POLITIEI ROMANE
IN CAMPANIILE DE IMBUNATATIRE A 
SIGURANTEI RUTIERE VIZAND BICICLISTII

Protestam contra unor abordari incorecte si manipulative din recenta campanie a Politiei Romane de imbunatatire a sigurantei rutiere in privinta biciclistilor si trotinetistilor si solicita o schimbare de abordare pentru a se pune accentul pe protectia participantilor vulnerabili la trafic in loc de descurajarea si ostracizarea acestora.

Este notoriu faptul ca biciclistii, la fel ca pietonii si utilizatorii de trotinete electrice si mopede, sunt participanti vulnerabili la trafic. Este intens mediatizat si faptul ca Romania este de un numar apreciabil de ani in pozitia rusinoasa de "campion" european la nesigurantei rutiere, atat din punct de vedere al ratei de accidente rutiere cu raniri sau decese de persoane in general, cat si pe subcategorii, inclusiv cele referitoare la bicicilisti, pietoni si alte categorii vulnerabile.

De aceea este firesc ca autoritatile sa ia diverse masuri, printre care si unele de informare si educare. Acestea nu pot suplini lipsa de imbunatatire a legislatiei, infrastructurii si aplicarii legislatiei de catre autoritatile competente (subiecte mult mai importante, dar ce nu fac obiectul acestui comunicat), dar acceptam ca sunt necesare si importante, complementare celor anterior mentionate, care ar trebui sa fie prioritare.

In sfera preocuparilor de informare si educare pe care le constatam la autoritatile de resort, destul de modeste cantitativ, se inscriu si demersurile Politiei Romane inclusiv prin pagina de Facebook https://www.facebook.com/alegesigurantarutiera/ , o pagina care contine multe postari utile si necesare si care merita promovate.

In 22 aprilie la 08:00, pe acea pagina se anunta ca "Politia romana lanseaza o noua campanie de educatie rutiera destinata pietonilor, conducatorilor de biciclete si trotinete. Campania națională de educație rutieră este realizată cu scopul de a reduce numărul de accidente cauzate de indisciplina pietonilor, a conducătorilor de biciclete și de trotinete electrice. Aceasta este a treia dintre cele 6 campanii, din cadrul proiecutului [...]. Un proiect cu finantare UE.

In 23 aprilie la 08:00 apare pe acea pagina articolul "Mersul pe bicicleta sau pe trotineta nu este o joaca" cu explicatia " Pentru a evita accidentele în trafic, conducătorii de biciclete și trotinete trebuie să ia lucrurile în serios și să respecte măsurile de siguranță: să fie vizibili prin echipament adecvat, iar vehiculul pe care îl conduc să aibă toate dotările corespunzătoare." si un clip video.

In 26 aprilie la 08:00 apare un nou articol, cu textul explicativ:" În anul 2021, zilnic o persoană a fost grav rănită într-un accident provocat de abaterile conducătorilor de biciclete și, lunar, 9 persoane și-au pierdut viața din același motiv. Mersul pe bicicletă sau pe trotinetă nu este o joacă și trebuie respectate regulile de circulație, conform Regulamentului Rutier. Pe bicicleta sau pe trotineta, respecta regulile de siguranta !" Si un poster cu sloganul "stop joc! Start siguranta!". 

Daca era atat, era totul in regula, chiar daca desigur se poate discuta daca respectiva abordare e cea mai eficienta. INSA textul sus-mentionate este precedat de un text ingrosat, cu contintulul " Abaterile conducatorilor de biciclete si trotinete - printre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave".

Aceasta afirmatie este insa inacceptabila si manipulatoare si se inscrie in mai vechea practica de blamare a victimei, in conditiile in care biciclistii, trotinetistii si pietonii sunt participanti vulnerabili la trafic si o buna parte din accidentele in care sunt implicati au ca principala cauza nerespectarea regulilor de circulatie de catre conducatorii de autovehicule si deficientele infrastructurii si sunt frecvente cazurile cand abuziv Politia ii eticheteaza drept vinovati pe pietoni, trotinetisti sau biciclisti desi nu sunt vinovati sau au un procent mic de culpa.

Chiar din textul nefericitului mesaj se poate constata ca este manipulator - pentru ca te astepti ca multe zeci de procente din mortii in accidente de circulatie sa fie biciclisti si trotinetisi care au incalcat regulile de circulatie, din moment ce se afirma ca sunt printre "principalele" cauze. Or, Romania a raportat oficial pentru 2021 un numar de decese din accidente de circulatie, de 93/1.000.000 locuitori, deci peste 1600 de persoane daca am considera ca Romania are doar vreo 18.000.000 locuitori ( INS sustine ca avem mai multi....). Textul din articol afirma clar ca :" În anul 2021, zilnic o persoană a fost grav rănită într-un accident provocat de abaterile conducătorilor de biciclete și, lunar, 9 persoane și-au pierdut viața din același motiv." deci 9x12 = 108 persoane. Adica doar 6%. Asta inseamna oare ca e corect sa fie incadrata la "PRINCIPALELE"?

Dealtfel pe aceeasi pagina de Facebook, in 14 martie 2022, era publicat un alt articol in care se afirma: " Conform statisticilor realizate la nivelul Uniunii Europene, suntem pe primul loc în Europa la numărul de accidente rutiere grave, raportat la numărul de locuitori. Principalele cauze ale accidentelor rutiere grave sunt: încălcarea limitei de viteză legală; neatenția pietonilor; neacordarea priorității de trecere.".

Calificarea incalcarilor de legislatie rutiera comise de biciclisti si trotinetisti ca fiind printre "principalele" cauze de accidente rutiere grave / mortale in Romania este nu doar o exagerare ci inca o manipulare inacceptabila, care din pacate se inscrie intr-o serie mai lunga practicata in ultimii ani de catre Politia rutiera, care insista ca a crescut cu cateva zeci de procente numarul de biciclisti care au suferit accidente mortale sau grave si lasa prin aceasta sa se inteleaga ca mersul pe bicicleta a devenit mai periculos, transmitand implicit un mesaj de descurajare la adresa utilizarii bicicletei, contrar preocuparilor din restul statelor europene.

In realitate, cresterea totala a numarului de deplasari pe bicicleta era mult mai mare in aceeasi ani, chiar de sute de procente in marile orase, astfel ca statistic de fapt probabilitatea de accident scazuse semnificativ, adica siguranta rutiera pentru biciclisti se imbunatatise si realitatea era opusul mesajului implicit pe care il transmitea Politia rutiera.

Constatam cu regret ca in continuare autoritatile cred ca siguranta rutiera poate fi imbunatatita prin descurajarea utilizatorilor vulnerabili ( pietoni, trotinetisti, biciclisti, conducatori de mopede...) sa circule pe drumurile publice. O asemenea abordare nu este noua ci se inscrie intr-o serie mai lunga, la fel ca si continua opozitie fata de eliminarea aberantei interdictii de circulatie cu bicicleta sub 14 ani pe orice drum public ( inclusiv pistele de biciclete sau aleile de parc) si care este unica in Europa si ne-a facut de rasul lumii.

Solicitam Politiei Romane sa elimine acea afirmatie potrivit careia biciclistii ar fi printre principalele cauze ale stadii proaste a sigurantei rutiere in Romania si in general la asemenea pozitii, care sunt o abordare eronata a necesitatii de imbunatatire a sigurantei rutiere in Romania.

Vom reveni in curand cu o analiza a datelor oficiale detaliate privind accidentele rutiere produse in Romania in ultimii 5 ani, pentru a contribui la o mai realista reflectare publica a acestui trist domeniu, care necesita atentia societatii si masuri serioase dar rationale, bazate pe date corecte si complete.

1 mai 2022

av.Radu Mititean
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca




, , |
Bookmark and Share