Author: CCN
•3/20/2008 11:55:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992
=================================================

22 MARTIE - ZIUA MONDIALA A APEI:
DOLIU IN LOC DE SARBATOARE


FESTIVISM NEJUSTIFICAT

22 Martie a fost declarata de Organizatia Natiunilor Unite ca fiind Ziua
Mondiala a Apelor. In Romania, in ultimul deceniu, autoritatile au
tratat 22 martie ca zi de sarbatoare. "Apele Romane" organiza de fiecare
data reuniuni festive, expozitii, cocktailuri si conferinte de presa in
care prezenta celorlalte autoritati, presei, ONG-urilor si publicului o
imagine frumoasa despre starea apelor subterane si de suprafata din
Romania si isi zugravea in culori roz munca si realizarile, iar
celelalte autoritati ii dadeau dreptate, desi stiau sau trebuiau sa stie
ca realitatea este dramatic de diferita...

AUTORITATILE UNA SPUN SI ALTA FAC

Inundatiile din ultimii ani au fortat autoritatile sa recunoasca in
sfarsit deschis ca au fost o mare greseala realizarea pe scara larga de
desecari, taieri de meandre, indiguiri si alte lucrari de asa-zisa
"regularizare" a raurilor si ca ele trebuie nu doar stopata continuarea
pe acest drum, ci revenit mai aproape de starea naturala anterioara,
prin refacerea zonelor umede, facilitarea inundarii controlate a
anumitor suprafete la ape mari, dezincorsetarea raurilor etc. In
realitate insa aproape toate politicile si investitiile sunt in
continuare nu pentru renaturari si ecologizari, ci pentru reparatii si
consolidari de "lucrari de aparare" si pentru noi betonari, canalizari,
indiguiri, dragari, devieri si desecari.

CA LA NOI LA NIMENEA

In toate tarile dezvoltate, erorile anilor '50-'70 sunt regretate si se
incearca repararea lor, doar la noi nu se renatureaza cursurile de apa
si zonele adiacente, ci dimpotriva se continua incorsetarea raurilor,
betonarile si alte distrugeri ale ecosistemelor acvatice naturale care
asigurau in trecut echilibrul, desi este dovedit ca inundatiile din
ultimii ani sunt in mare parte consecinta directa a defrisarilor dar si
desecarii zonelor umede, indiguirii raurilor si altor lucrari
nechibzuite de asa-zisa "amenajare" si "regularizare". Ce daca
Directiva-Cadru Apa a UE impune tratarea apelor in primul rand ca
ecosistem - noi declaram public ca o transpunem dar in realitate facem
pe dos...

INCOMPETENTA DOMNESTE IN CONTINUARE

Politicile in domeniul apelor din Romania ultimilor 15 ani sunt generate
tot prin prisma viziunii inguste si demult depasite a inginerului
hidrotehnist al epocii comuniste, crescut in doctrina utilitarista de
tip "omul infrunta si invinge natura" si incapabil sa inteleaga ceva din
ecologie si biologia apelor, din legitatile naturale si din intelesul
modern al protectiei mediului. Aceste personaje vad lacurile si raurile
ca simpla masa de lichid si cred ca protectia suprema a calitatii apei
ar fi daca raul ar curge printr-un tub de sticla, sunt convinse ca este
cu atat mai bine cu cat un rau este mai mult "regularizat" si "amenajat"
si cred ca dirijarea unui parau printr-o albie artificiala betonata este
o sansa de a asigura apei o buna calitate, desi in realitate este o
condamnare la moarte.

CORUPTIA BLOCHEAZA REFORMA POLITICII DE APE

Exista si multi oameni competenti in autoritatile de mediu si in cadrul
Administratiei Nationale "Apele Romane", dar ei sunt tinuti departe de
parghiile decizionale sau li se impun decizii aberante, pentru ca
situatia actuala nu este generata doar de incompetenta unor demnitari si
functionari, ci in mare parte de coruptie. Mafia din domeniu
supravietuieste schimbarilor politice si infloreste, dictand in
continuare in favoarea unor grupuri de interese si impunand ca anumite
firme sa primeasca sume imense de bani publici, iar cum acestea stiu
doar sa proiecteze diguri si baraje si sa sape canale si sa toarne
beton, nu este de mirare ca aproape tot ce se face incalca grosolan
principiile de mediu, interesul public si nu in ultimul rand si
angajamentele fata de UE.

APELE - CODASE LA TRANSPARENTA

Administratia Nationala "Apele Romane" si-a dobandit o trista
notorietate de campioana a lipsei de transparenta. Putine structuri s-au
aratat in ultimii ani mai reticente la asigurarea accesului la
informatiile de interes public sau consultarea publicului in procesul de
luare a deciziilor decat Directiile Bazinale de Ape, desi pe langa
legislatia generala in domeniu ( Legea 544 / 2001 privind liberul acces
la informatiile de interes public, Legea 52 / 2003 privind transparenta
decizionala in administratia publica) exista legislatie specifica
detaliata si favorabila, dar care este prea putin aplicata. Site-urile
de Internet sunt sarace in date iar unele sunt de ani de zile "in
constructie"...

CACEALMAUA COMITETELOR DE BAZIN

Consultarea tuturor factorilor interesati si participarea lor la luarea
deciziilor in domeniul apelor, ar trebui sa aiba loc prin "Comitetele de
Bazin". Autoritatile au tergiversat din 1996 pana in 2000 emiterea
reglementarilor prevazute de Legea Apelor, apoi inca un an infiintarea
lor efectiva, ocazie cu care procedura de desemnare a reprezentantilor
ONG-urilor a fost masiv fraudata de autoritati iar de atunci s-a refuzat
orice corectare a acelui abuz si inlaturare a celor nereprezentativi.
Alegerile au fost nu doar nedemocratice ci si pentru un mandat nelimitat
(!) iar revizuirea aberantei reglementari in cauza este amanata din an
in an. Oricum Comitetele de Bazin nu au fost nicidecum "parlamente ale
apei" ci mai mult structuri nefunctionare, de forma, care doar aprobau
formal, fara dezbateri si fara modificari, toate propunerile Directiilor
Bazinale de Ape...

MARINARII PUN GAND RAU MARILOR RAURI

Desi Romania este semnatar al Conventiei Internationale privind
Protectia Fluviului Dunarea si s-a angajat sa realizeze Coridorul Verde
al Dunarii renaturand partial lunca cu zone umede distrusa prin desecari
in anii '70 si sa pastreze zonele care sunt inca apropiate de starea
naturala, Ministerul Transporturilor promoveaza un proiect megalomanic
de adancire a senalului navigabil, taierea multor ostroave si inchiderea
multor brate secundare ale fluviului, pe multe sute de kilometri, care
ar distruge ce a mai ramas din Dunare din punct de vedere ecologic si nu
numai. Dar vizate sunt si Muresul, Somesul, Siretul, Prutul, Oltul,
Argesul, Jiul, Ialomita si alte rauri, pe care politicieni iresponsabili
au decis sa fie amenajate ca si cai navigabile, desi nu au debitele
raurilor din tarile occidentale si deci ca sa devina navigabile vor
trebui transformate total, in simple canale, distrugandu-le din punct de
vedere ecologic.

RAURILE DE MUNTE - VICTIME ALE HIDROENERGETICII

Lacurile de acumulare, in special cele de mari dimensiuni sau in zona de
munte si lanturile de baraje au si multe consecinte negative complexe si
grave asupra mediului si nu numai, motiv pentru care in tarile
dezvoltate se recunoaste ca s-a exagerat in trecut, nu se mai prea fac
noi baraje si se regreta construirea anumitor baraje. In Romania, desi
raurile interioare au debite mici, s-au facut mari acumulari pe
majoritatea cursurilor de apa, adesea in lant si cu captarea si devierea
a sute de rauri pentru a aduce mai mult debit in acele lacuri de
acumulare, lasand practic seci nenumarate vai si creand grave
dezechilibre hidrologice si ecologice care acum abia incep sa se vada.
Cu toate acestea, se planuieste continuarea construirii numeroaselor
baraje in lucru sau proiect in 1990 si chiar noi lacuri de acumulare,
condamnand din punct de vedere ecologic si peisagistic ultimele rauri si
bazine care scapasera de furia "amenajarilor" hidroenergetice.

NICI ARIILE NATURALE PROTEJATE NU SUNT LA ADAPOST DE FURIA BETONISTICA A
HIDROTEHNICIENILOR

Nu scapa de setea de a turna beton si de a le artificializa nici raurile
din interiorul parcurilor nationale si naturale. Astfel, in Retezat se
continua lucrarile abuzive de captare a multor rauri si deviere
subterana a lor spre lacul Gura Apelor, in Parcul National Defileul
Jiului s-au inceput lucrarile la un baraj imens, in Parcul Natural
Gradistea de Munte - Cioclovina se incepe construirea unor hidrocentrale
pe raul Strei iar asemenea planuri incompatibile cu statutul de arie
naturala protejata sunt in rapida inmultire, desi Romania sta foarte
prost la protectia naturii si nu ar mai trebui sa isi permita asemenea
agresiuni...

CETATENII SUNT TINUTI DEPARTE DE APE

La nivel de declaratii, autoritatile romanesti recunosc ca trebuie "sa
ne intoarcem cu fata spre ape" si ca un contact mai strans a
cetateanului cu raurile si lacurile duce la mai mult respect si
protectie. In practica insa autoritatile concesioneaza malurile
lacurilor sau tolereaza constructii abuzive, vile si debarcadere,
ingradiri si blocari ale accesului public la maluri si pe plaje, desi
sunt prin lege proprietate publica si nu ar trebui sa fie rezervate
catorva potentati. In alte tari se faciliteaza accesul la mal, se reduc
pantele si se fac plaje si pajisti pe malul raurilor si lacurilor,
inclusiv in centrul marilor orase, si se amenajeaza debarcadere pentru
ambarcatii nemotorizate si locuri pentru scaldat, iar de-a lungul
malurilor se fac alei pietonale si piste pentru biciclisti, banci si
locuri de agrement. La noi dimpotriva, se inchid raurile intre ziduri
inalte verticale de beton care nu permit accesul la apa, se interzice
scaldatul, inotul, surfingul sau navigatia cu alte ambarcatii, in loc de
amenajare pentru pietoni sau biciclisti a coronamentului digurilor se
interzice orice tip de circulatie publica pe acestea iar malurile
raurilor in loc sa fie artera de baza peisagistica, turistica si
recreativa a orasului sunt canale si lazi de gunoi iar nici in afara
localitatilor nu este mai bine...

APELE SUBTERANE POLUATE SI SUPRAEXPLOATATE

Apele subterane sunt o mare bogatie a unei tari, mai ales in conditiile
Romaniei, amenintata de schimbarile climatice (in multe judete din sudul
si estul tarii putandu-se vorbi deja nu doar de aridizare ci chiar de
tendinte de desertificare) dar care pe de alta parte are circa 1/ 3 din
apele minerale ale Europei si alte avantaje pe care risca sa le piarda
prin persistenta si amplificarea poluarii apelor subterane. Poluarea cu
nitrati din surse agricole ramane in multe zone o problema grava si ia
din nou amploare prin persistenta sau reluarea unor practici agricole
iresponsabile. In alte zone avem in continuare contaminari ale apelor
subterane cu metale grele sau radioactive, hidrocarburi, pesticide, alti
poluanti persistenti organici etc. din cauza mineritului, exploatarilor
petroliere si depozitarii necontrolate a deseurilor si altor surse.
Multe sunt poluari istorice, pentru inlaturarea carora nu s-a facut
nimic in ultimii 15 ani, iar multi mari poluatori sunt tolerati in
continuare platind doar penalitati si amenzi modice. In plus, multe
rezerve subterane de ape sunt supraexploatate si risca epuizare sau
contaminare daca se continua in stilul actual.

POLUAREA INDUSTRIALA A APELOR DE SUPRAFATA RAMANE O MARE AMENINTARE

Autoritatile se lauda adesea ca s-a imbunatatit semnificativ calitatea
apei multor rauri fata de perioada dinainte de 1989 si lasa sa se
inteleaga ca ar fi meritul lor. Este adevarat ca se face o monitorizare
mult mai stricta, dar imbunatatirea situatiei este doar conjuncturala si
este cauzata de colapsul industriei dupa 1990. Cum acum aceasta revine
in forta, reapar si sursele industriale de poluare iar autoritatile nu
par pregatite sa faca fata provocarii, mai ales ca sunt surse de poluare
mult mai multe si diverse. De fapt ele nu au disparut niciodata in cazul
apelor, pentru ca platformele industriale abandonate nu au fost
ecologizate si au fost o sursa continua de poluare grava, nemediatizata
pentru ca nu mai exista poluatorul care sa fie aratat cu degetul si
amendat simbolic dar cu multa mediatizare ca publicul sa creada ca
statul aplica cu adevarat legile. Sa ne amintim numai de catastrofa de
la platforma Metadet, cand tone de cianura s-au scurs in Prut
otravindu-l.... Cine isi mai aminteste?

MINERITUL CA INAMIC AL APELOR

Mineritul a fost si ramane una dintre cele mai grave amenintari, mai
ales in modul cum s-a practicat si se mai practica in Romania. Carpatii
sunt plini de galerii miniere abandonate si inundate sau din care ies si
se varsa neepurate in rauri si lacuri debite mari de ape de mina extrem
de toxice.... Sute de mari halde de steril neconsolidate si nevegetate
stau in bataia ploilor, neprotejate si supravegheate adecvat sau chiar
complet abandonate, din care apele dizolva si duc cu ele in aval
cantitati mari de metale grele, substante radioactive, acizi si alti
poluanti. Catastrofele de la Baia Mare si Novat sunt doar varful
aisbergului fata de ce se poate intampla in alte cazuri, de exemplu daca
s-ar realiza proiectul minier Rosia Montana. Sume enorme din bani
publici s-au cheltuit pentru programul de inchidere si ecologizare a
minelor, sume in cea mai mare parte risipite din cauza coruptiei dar in
concret nu s-a rezolvat mai nimic pe linie de mediu...

EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE MAI ARE DE ASTEAPTAT

In tarile civilizate si carora le pasa de mediu si de sanatatea
oamenilor nici nu se pune problema sa existe alimentare centralizata cu
apa curenta, in casa, fara sistem adecvat de canalizare si epurare a
apelor uzate. La noi chiar si in ultimii ani s-au aprobat numeroase
proiecte de acest fel, desi era nu doar neecologic ci si ilegal.
Problema nu e doar in mediul rural, ci si in orase. In marile orase avem
zone intinse fara canalizare iar statiile de epurare sunt departe de a
fi la standarde. In orasele mici adesea chiar lipsesc sau functioneaza
mai mult pe hartie, astfel ca apele din milioane de WC-uri ajunge
neepurata sau insuficient epurata in raurile tarii si ne miram apoi de
problemele de mediu si de sanatate care nu se mai sfarsesc. In loc ca
problema sa fie o prioritate nationala absoluta, autoritatile aproba in
continuare constructia a zeci de mii de vile in zone fara canalizare,
extinderea oraselor desi nu au bani de echipare edilitara a strazilor
din zone centrale, iar pentru epurarea apelor uzate "solutia" a fost
mereu amanarea si negocierea de perioade de tranzitie de decenii intregi
cu Uniunea Europeana pe motiv ca mai repede nu putem indeplini
conditiile de epurare a apelor uzate, desi se pare ca de fapt nici nu
vrem...

ALIMENTAREA CU APA PE O DIRECTIE PERICULOASA

Un procent semnificativ din populatia Romaniei nu are acces la apa
potabila de buna calitate, pentru ca in fantani ajunge apa din panza
freatica contaminata cu nitrati si alte substante din excesul de
fertilizanti utilizati in agricultura sau din latrinele amplasate prea
aproape de fantani, dar si din poluarile industriale istorice. Dar nici
in cazul sistemelor centralizate de alimentare cu apa situatia nu este
peste tot satisfacatoare. Ingrijorarea cea mai mare o produce insa
directia spre care ne indreptam: In loc sa fie protejate sursele de apa,
ele sunt lasate sa se degradeze si apoi se aduce apa din alta parte, de
tot mai departe si cu costuri tot mai mari, sau se investesc sume uriase
in tehnologii scumpe de tratare a apei in loc sa se previna poluarea
sursei. Ca exemplu, Clujul, in loc sa isi protejeze sursele de apa
Floresti si Gilau, le lasa sa se degradeze si le abandoneaza succesiv,
mutand priza de apa pentru statia de tratare Gilau spre amonte, initial
pe lacul Somesul Cald si acum pe Tarnita, iar ca tratare a apei, in loc
de investitii in calitate, s-a investit in cantitate, obtinand o
capacitate de productie mult mai mare decat necesarul, iar acum, pentru
a recupera investitia, trebuie gasiti clienti si transportata apa spre
alte judete, care vor abandona actualele lor surse de apa, cu un pret
enorm si pentru oameni si pentru mediu.

EPITAF PENTRU APA

Contrar aparentelor, Romania este o tara saraca in apa. Iar saracia se
va accentua in contextul defrisarilor masive, urbanizarii, schimbarilor
climatice, reluarii irigatiilor pe mari suprafete si mentinerii si
continuarii desecarii putinelor zone umede ramase. Iar protectia
calitatii rezervelor sarace de apa pe care le are Romania nu pare o
prioritate pentru guvernanti. Organizatia Mondiala a Sanatatii si
Programul Natiunilor Unite pentru Mediu avertizeaza demult ca se apropie
o criza mondiala a apei, dar noua nu ne pasa. Celelalte state din UE
depun eforturi pentru a implementa Directiva-Cadru Apa, noi o
implementam doar pe hartie si in declaratii politicianiste. Aplicam
politica "dupa noi potopul" desi declaram ca ne gandim la generatiile
viitoare. Politicienii si autoritatile declara ca nu le plac apele
tulburi la propriu, dar la figurat par sa se straduiasca din greu sa
ramana tulburi, ca sa nu se vada cine sunt pestii cei mari, pe unde se
invart, pe cine mananca si cine e urmatoarea lor victima. De fapt nici
nu ar trebui sa se ascunda, pentru ca este tot mai clar ca victime
suntem in final cu totii....

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean


NOTA:
Textul de mai sus, elaborat in 2007 este, din punct de vedere al formei
/ limbajului / terminologiei un pamflet, destinat publicului si presei,
si prin urmare s-au utilizat si unele hiperbole sau exprimari mai
absolutizante sau nu foarte riguroase, precum si unele concluzii si
opinii subiective, specific jurnalistice. Din punct de vedere al
fondului, al esentei ideilor critice si exemplelor utilizate,
textul este obiectiv si corect si toate elementele criticate pot fi
la cerere detaliate, explicate si sustinute de noi cu argumente si
dovezi riguroase din punct de vedere juridic si stiintific, fiind
rezultatul unor indelungate cercetari proprii si documentari
aprofundate, teoretice si practice, in tara si la nivel international.
, |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/16/2008 12:10:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
RO-400457 Cluj-Napoca ROMANIA
tel.+40-(0)744-576836 e-mail:office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
=====================================
[15 martie 2008 - distribuire imediata si generala]

Informatie de presa:

RETEAUA NATIONALA DE TRASEE CICLOTURISTICE PE CALE DE A FI OFICIALIZATA
**********************
Propunerile CCN privind marcajele cicloturistice sunt pe punctul de a fi
aprobate de Guvern
**********************

Dupa noua ani de discutii si amanari, autoritatile sunt in sfarsit pe
cale de a da curs propunerilor organizatiilor de biciclisti de
consacrare oficiala a unei retele nationale de trasee cicloturistice
marcate si a unor norme unitare de concepere si realizare a marcajelor
cicloturistice.

In acest fel se apropie de sfarsit o situatie care a facut ca Romania sa
fie una dintre ultimele tari europene in ce priveste turismul pe
bicicleta, neavand inca o retea de trasee marcate si nici alte
infrastructuri si facilitati specifice, dar nici cadrul legal necesar in
acest sens.

CCN a inceput in 1997 munca de concepere si documentare pentru viitoare
trasee cicloturistice marcate in Romania si a obtinut de la Federatia
Europeana a Biciclistilor (ECF) includerea Romaniei in viitoarea retea
europeana de trasee cicloturistice marcate de lung parcurs EuroVelo.

A devenit atunci evident ca, din moment ce se va face o retea europeana
unitara in acest domeniu, ea trebuie sa se bazeze pe retele nationale la
nivelul fiecarei tari, atat pentru cicloturism clasic ("de sosea") cat
si de munte ( mountain bike), cum incepusera deja sa isi dezvolte la
acea vreme mai multe state europene...

Dupa consultari si cu alte organizatii din tara si din strainatate si cu
forurile internationale de profil, Clubul de Cicloturism NAPOCA a propus
in 1999 autoritatilor sa institutie si in Romania o retea nationala de
trasee cicloturistice marcate si un sistem unitar de planificare,
aprobare, realizare si intretinere a marcajelor cicloturistice.

Scopul era umplerea vidului legislativ existent in acest domeniu si
crearea posibilitatii de a se demara marcarea de trasee pentru turismul
pe bicicleta, asigurand totodata ca nu se va produce o dezvoltare
haotica in domeniu, ci o evolutie armonioasa, bazata pe o viziune comuna
si pe standarde si metodologii unice ( cum exista deja de multe decenii
pentru marcajele de turism pedestru montan) incat in timp sa se ajunga
la o retea nationala de trasee cicloturistice marcate, unitara, coerenta
si integrata in retelele internationale.

Concret, in martie 1999, la o intalnire pe teme cicloturistice la
Resita, ministrul turismului de la acea vreme s-a declarat convins de
argumentele noastre si a promis ca le va de curs, initiind o hotarare de
guvern in acest sens. I-am furnizat propuneri concrete si argumentate,
ne-am declarat disponibilitatea de a ajuta la redactare etc., a fost
desemnat un rasponsabil in cadrul minsiterului de resort pentru aceasta
problema, a fost o serie de intalniri de lucru, parea ca totul merge
bine... dar apoi s-a schimbat ministrul, s-au modificat insarcinarile
personalului implicat, si initiativa s-a impotmolit.

In 2000 am reluat munca de lobby, am ajuns din nou pas cu pas pe
ierarhie pana la nivelul noului ministru al turismului la acea vreme,
care a reluat si el promisiunile ministrului anterior, a desemnat un nou
responsabil in domeniu, am reluat intalnirie de lucru si din nou parea
ca lucrurile se indrepta in directia buna... dar iarasi s-a schimbat
ministrul, s-a reorganizat ministerul, s-au modificat insarcinarile
celor initial desemnati sa se ocupe de problema cicloturismului, si
initiativa s-a blocat din nou...

Si tot asa in continuare inca 7 ani... dupa fiecare modificare la
nivelul conducerii autoritatii publice centrale in domeniul turismului
sau reorganizare a acesteia reluam aproape "de la zero" initiativa,
inaintam din nou documentatiile, reluam discutiile la diverse nivele, si
cand parea ca lucrurile se indreapta spre finalizare si proiectul de
hotarare de guvern urmeaza sa fie semnat de conducatorul autoritatii,
acesta era inlocuit sau se reorganiza autoritatea fara sa se preia
adecvat initiativele aflate in lucru si totul trebuia reluat. Nici nu
are rost sa mai insiram denumirile succesive ale autoritatii si numele
diversilor ministri, secretari de stat sau presedinti de autoritate
nationala pt turism care s-au perindat si care au promis ca finalizeaza
initiativa dar nu au facut-o.

In toamna lui 2007, sprijiniti si de Programul GTZ-IBD si de recent
infiintata Federatie a Biciclistilor din Romania, am avut o noua serie
de intalniri cu oficialitati din ministerul turismului (MIMMCTPL)
incluzand actualul secretar de stat pt turism (Lucia Morariu), care a
promis ca va promova in sfarsit proiectul de hotarare de guvern propus
de noi si aflat acolo "la sertar" de multi ani. Am depus din nou
documentatiile de fundamentare actualizate si explicatiile privind
necesitatea si oportunitatea reglementarii, fara sa ne facem insa iluzii
foarte mari...

In noiembrie 2007 am aflat insa cu bucurie ca proiectul de HG a fost
acceptat si semat de secretarul de stat pt turism intr-o forma foarte
apropiata de propunerea noastra ( care fusese intre timp insusita de
Coalitia Nationala de Cicloturism si Promovarea Bicicletei PRO VELO si
de Federatia Biciclistilor din Romania - FBR) si inaintat la secretarul
general al ministerului, urmand sa fie apoi prezentat spre semnare
ministrului (Ovidiu Silaghi) si apoi trimis spre avizare altor
ministere.

A urmat o perioada in care nu am mai reusit sa obtinem informatii
privind stadiul proiectului si ne-am ingrijorat ca s-a blocat din nou pe
undeva. Dar la inceputul lunii martie, la Berlin, la Targul
International de Turism (ITB) am aflat de la secretarul de stat pt
turism din MIMMCTPL ca proiectul de HG a fost trimis deja de la
sfarsitul anului trecut la avizare la alte ministere, ca deja s-au
obtinut avizele si acum proiectul ar fi in curs de definitivare.

Vineri 14 martie 2008 a aparut pe site-ul de Internet al autoritatii
publice centale pt turism www.mturism.ro comunicatul prin care se anunta
promovarea proiectului de hotarare de guvern privind organizarea retelei
nationale de trasee ciclotruistice (RNTCR) si se prezinta continutul
actului normativ propus. [ detaliile la
http://www.mturism.ro/index.php?id=31&stire=31 ]

Am comparat textul promovat de MIMMCTPL cu textul propus de noi cu ani
in urma si pe care il sustinem in continuare fara modificari si am
constatat cu satisfactie ca in cea mai mare parte este perfect identic,
cu exceptia a trei articole, unde sunt unele diferente:
- Art. 9 - privind competenta de aprobare a noilor trasee sau a
modificarilor majore de trasee si evidenta traseelor cicloturistice
omologate (unde au fost eliminate competentele ministerului, ramanand
toate in atributia consiliilor judetene, inclusiv pentru traseele
nationale)
- Art. 12 - privind contraventiile ( unde au fost restranse competentele
de
constatare a contraventiilor si aplicare a sanctiunilor, ramanand
competente numai consiliile judetene si Politia Romana).
- Art. 13 - privind dispozitiile finale ( unde a fost eliminata
prevederea potrivat careia normele de aplicare a hotararii vor contine
si ruta de principiu a
traseelor cicloturistice marcate de rang national)

Aceste trei modificari nu sunt in opinia noastra tocmai binevenite si
sunt doar partial acceptabile, motiv pentru care vom face in continuare
lobby pentru revenirea la o varianta mai apropiata in esenta de
propunerile noastre anterioare.

Ne exprimam satisfactia pentru faptul ca actuala conducere a autoritatii
administratiei publice centrale in domeniul turismului ( MIMMCTPL) a dat
"unda verde" acestei initiative pe care conducerile anterioare au
tergiversat-o aproape un deceniu si speram ca proiectul sa fie adoptat
de Guvern cat mai curand si fara modificari care sa ii afecteze negativ
calitatea.

Ne exprimam public si disponibilitatea de a contribui la elaborarea
normelor de aplicare a acestei reglementari si la punerea lor in
practica.

Odata cu intrarea in vigoare a acestei reglementari legale vor fi
deblocate si vor putea fi puse in practica numeroase initiative,
inclusiv de nivel interantional, care pana acum au "batut pasul pe loc".
Un exemplu relevant este in acest sens proiectul Traseului Ciclotruistic
al Dunarii (DCR) [ detalii pe www.danube-info.org ], a carui
implementare este coordonata la nivelul Romaniei de asociatia noastra.
Este un proiect desfasurat cu incepere din 2004, in mai multe tari din
sud-estul Europei, cu finantarea GTZ-IBD [ detalii pe www.gtz.ro ], si
care se integreaza in magistrala transeuropeana de cicloturism de lung
parcurs EuroVelo nr. 6 [ detalii pe www.eurovelo.org] , in curs de
implementare sub egida Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) [
detalii pe www.ecf.com] la care asociatia noastra este afiliata.

Radu Mititean
director executiv - Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

Nota:
Pentru detalii ne puteti contacta la tel. 0744-576836 sau prin e-mail la
office@ccn.ro sau contact@biciclisti.ro
, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/14/2008 09:35:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
=================================================

INVITATIE
la prezentarea cu imagini
DIN ALPII IULIENI LA MAREA ADRIATICA

Clubul de Cicloturism NAPOCA va invita sa asistati marti 18 martie 2008,
de la ora 20:00, la Casa de Cultura a Studentilor Cluj-Napoca (p-ta L.
Blaga nr. 1-3, etaj III, sala 22) la o fotoproiectie despre o tura in
zonele montane si costiere ale Croatiei si Sloveniei. Intrarea este
libera.

Prezentarea va fi sustinuta de vicepresedintele CCN geogr.Arnold Kadar
si este urmarea unei ture de trei saptamani realizate in toamna anului
2007.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care
militeaza de 15 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos,
rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

RADU MITITEAN
director executiv CCN
, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/13/2008 04:10:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
RO-400457 Cluj-Napoca ROMANIA
tel.+40-(0)744-576836 e-mail:office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992

Problema protectiei mediului - prezenta la Targul International de Turism de la Berlin ( ITB )

Luni am revenit in tara dintr-o deplasare de o saptamana la Berlin, care
a inclus printre altele si prezenta la Targul International de Turism
(ITB) - cel mai mare din lume.

Cateva observatii si informatii posibil interesante:

1. Autoritatile de mediu germane prezente ca de obicei cu standuri
proprii

Ca de obicei au avut standuri acolo si autoritatile germane, pentru
informarea publicului care viziteaza targul: ministerul federal al
mediului un stand, si agentia lor nationala de protectia mediului, alt
stand. Ambele pline de materiale informative f. bune pe teme de
protectia naturii, schimbari climatice, politici de mediu, relatia intre
mediu, sport si turism etc. De asemenea mare parte din publicatiile si
exponatele de la standul autoritatilor vamale germane era pe teme de
biodiversitate, de CITES, de ce nu ai voie sa introduci in Germania din
motive de mediu ( restul erau informatii si mostre pe tema produselor
contrafacute...)
Pe cand si autoritatile romanesti de mediu cu standuri de informare a
publicului la targuri de turism, evenimente sportive etc. ?

2. Romania face reclama la forme de turism si agrement motorizat - altii
nu!

M-am uitat atent la ce postere si fotografii sunt afisate la diversele
standuri din uriasul targ ( au fost reprezentate peste 160 de tari, si
miile de standuri umpleau zeci de hale mari). Foarte multe reclame la
vacante active / turism activ pedestru, pe bicicleta, ecoturism, turism
cultural, turism rural... NU am remarcat insa reclame la ATV, 4x4,
enduro, snowmobiling, heliskiing, motodelta si alte forme de turism /
sport (?) motorizat, decat in foarte putine locuri, si anume in cateva
standuri din pavilioanele unor tari arabe cu mult desert, din cateva
tari din spatiul ex-sovietic si la Canada.... si ROMANIA. La tarile din
Europa m-am uitat atent si am si luat vreo 20 kg de materiale
informative pe teme de turism activ - in nici una nu am vazut ceva de
turism motorizat (in sensul de ATV, 4x4, enduro, snowmobiling,
heliskiing, motodelta) cu exceptia reclamelor luate de la standurile din
pavilionul ROMANIEI.

3. Ministrul roman al turismului vede parcurile nationale si naturale
mai degraba ca o problema si un obstacol pt turism

Am asistat si la conferinta de presa sustinuta de ministrul turismului (
riguros exprimat MIMMCTPL) O. Silaghi si de stafful sau. Din pacate dl
ministru in loc sa ii lase sa vorbeasca mai mult pe cei din stafful sau,
care se pricepeau mai bine la turism, a tinut sa raspunda el la
majoritatea intrebarilor ziaristilor, si a reusit sa dea cu bata in
balta destul de rau. Printre altele, a fost intrebat si ce crede despre
mentinerea parcurilor nationale si naturale din ROmania in administrarea
unui agent economic ( regia autonoma Romsilva) si cum vede relatia lor
cu turismul. Ma asteptam sa zica ca spera si el ca parcurile sa scape
din ograda unui agent economic sau macar ca sunt un mare potential pt
turism etc. Cand colo, ce am auzit din gura ministrului? In esenta, in
viziunea lui ministerul are destule pe cap si nu vrea sa se amestece, si
de fapt existenta parcurilor nationale si naturale este mai degraba o
problema si un obstacol pt turism, ca le inreuneaza construirea de noi
statiuni si partii de schi in zonele montane, ca trebuie facute tot
felul de hartii ca sa se poata defrisa padurea si realiza amenajarile
necesare etc. Aferim!

4. Vanatoarea si pescuitul prezente f. discret pt Europa - cu exceptia
ROmaniei

La fel ca si pe tema turismului si formelor motorizate de agrement si
"sport", aproape absente in reclamele cvasitotalitatii standurilor din
pavilioanele tarilor europene, dar bine reprezentate la ale Romaniei, si
pe teme de vanatoare si pescuit sportiv e tot cam asa. La pescuit mai
iese puternic in fata Norvegia si Islanda, la vanatoare mai nimeni, desi
o practica si altii destul de intensiv... dar au inteles ca nu e
neaparat OK pt imaginea tarii / destinatiei respective, cel putin aici
la un targ de turism generalist, unde vine si multa presa si unde in
ultimele zile are acces si publicul larg ( vizitatori de ordinul sutelor
de mii).

Ca tot se discuta de vanatoarea in arii protejate: Am remarcat si noua
harta cu Delta Dunarii, ce poarta printre altele si sigla INCDD si a
unor ONG de mediu:
SUnt frumos evidentiate, intr-o caseta special dedicata, cele 15 zone de
vanatoare, totalizand peste 130.000 ha. Asta in conditiile in care Delta
Dunarii era elementul si tema centrala pt pavilionul Romaniei in acest
an, fiind pesiajul european al anului etc. Ma asteptam la mai multa
discretie apropo de vanatoare si pescuit - sigur ca se practica, sigur
ca nu e toata delta cu regim strict - dar de aici si pana a face parada
chiar de asta, cand altii isi scot in fata predominant chestiile de
ecoturism...

Sunt desigur niste progrese vizibile fata de anul trecut in modul cum
s-au prezentat acolo autoritatile si firmele romanesti, dar mai avem
mult pana sa atingem un nivel rezonabil si comparabil cu al majoritatii
tarilor din Europa de Est, ca nici nu indraznesc sa sper la mai mult in
viitorul apropiat....

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/03/2008 01:05:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
====================================
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
RO-400457 Cluj-Napoca ROMANIA
tel.+40-(0)744-576836 e-mail:office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
Cont lei: RO91 BTRL 0130 1205 9293 05XX
Banca Transilvania Suc. Cluj-Napoca
=====================================

D O I L A S U T A
pentru
BICICLETA, SPORT, MUNTE, NATURA, TINERET, CIVISM

Sta in puterea Dumneavoastra sa faceti
ca statul sa sprijine aceste domenii
... fara sa cheltuiti Dvs. ceva!


Stimate contribuabil,

Din nou, Dumneavoastra, ca platitor de impozite, puteti sa decideti ce
sa faca statul cu o parte din impozitul pe 2007 care vi s-a luat pe
salariu sau pe alte venituri care sunt supuse impozitului pe venit.
Astfel, conform prevederilor Codului Fiscal (Art. 57 si 84 din Legea
571 / 2003, modificata), puteti directiona 2% din impozit spre o
organizatie non-profit - de exemplu un ONG (asociatie sau fundatie).

Nu va costa practic nimic, pentru ca e vorba de a decide utilizarea
unor bani pe care statul oricum deja vi i-a luat sau urmeaza sa ii ia.
Puteti face ca acesti bani sa fie virati de stat in contul unui ONG
pentru desfasurarea unor proiecte de interes / utilitate publica in
mod mai eficient si benefic societatii decat reusesc de regula sa o
faca institutiile publice.

Cum puteti face practic asta? Completand un formular si facand ca el
sa ajunga pana la 15 mai 2008 la Administratia financiara prin
depunere la ghiseu sau trimis prin posta ca recomandata.

E vorba de formularul 230 "Cerere privind destinatia sumei
reprezentand pana la 2% din impozitul anual... ".

Daca ati activat in 2007 ca PFA sau intr-o profesie liberala sau ati
avut in 2007 venituri din chirii, drepturi de autor, vanzari de
actiuni sau alte asemenea si deci trebuie sa depuneti la Finante
formularul 200 "declaratie privind veniturile realizate", completati
in acesta si capitolul III pct. 2).

Va propunem sa directionati acesti 2% catre asociatia noastra. Militam
de peste 15 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos pentru a
obtine astfel o dezvoltare durabila a societatii. In acest sens
actionam in patru domenii importante si complementare: promovarea
bicicletei (ca sport, ca forma de turism, ca mijloc cotidian de
deplasare); sporturi montane (MTB, alpinism si escalada, turism
montan, speoturism, parapanta, schi etc.); protectia mediului si
cunoasterea si dezvoltarea durabila a zonei montane; tineret si
dezvoltarea societatii civile.

Am derulat sute de proiecte importante in toate aceste domenii....
Avem si in perioada urmatoare planuri mari, de la apararea spatiilor
verzi si amenajarilor sportive din Cluj pana la realizarea unor noi
expeditii alpine pe alte continente, de la finalizarea Noii retele de
trasee turistice montane marcate din judetul Cluj (RTTMM) pana la
instituirea Retelei Nationale de Trasee Cicloturistice din Romania
(RNTCR), de la editarea unei monografii a muntilor Gilau-Mt.Mare pana
la editarea unui ghid cicloturistic al Romaniei, de la modificarea
legislatiei rutiere in favoarea biciclistilor pana la intocmirea unui
proiect de retea de piste de biciclete pentru Cluj, de la organizarea
celei de-a 10-a editii a taberei de documentare cicloturistica "Bike
Romania" pana la programe de educatie ecologica si turistica in
scoli...Si multe altele, toate pe baza exclusiv de voluntariat!...
Pentru reusita lor avem nevoie si de sprijinul Dvs. !


CE TREBUIE SA FACETI PRACTIC
PENTRU A DIRECTIONA PCEI 2% DIN IMPOZIT CATRE PROIECTELE NOASTRE


I. PENTRU CEI 2% DIN IMPOZITUL PE SALARIU SI VENITURI ASIMILATE SALARIULUI

Daca ati realizat in 2007 venituri din salarii sau surse asimilate
acestora (cum sunt de exemplu indemnizatiile pentru exercitarea
anumitor functii in institutii si organizatii punblice si private),
trebuie sa completati un formular special pentru directionarea celor
2% din impozitul pe care vi l-a luat statul pentru 2007.

Formularul are codul 230 si se numeste "Cerere privind destinatia
sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual si deducerea
cheltuielilor efectuate pentru economisirea in sistem colectiv in
domeniul locativ".

Pentru ca sa va fie cat mai simplu, va alaturam un formular tip 230 pe
care datele noastre sunt deja gata scrise, incat trebuie sa completati
doar anul, datele Dvs. personale la capitolul I si la final data si
semnatura Dvs, fara sa mai fie nevoie sa completati alte rubrici sau
sa anexati diverse acte. Formularul completat trebuie depus la
registratura Administratiei financiare sau trimis prin posta ca
recomandata, pana la 15 mai 2008.

Tot pentru a Va fi comod, daca nu aveti timp Dvs. si nici nu aveti cui
sa dati formularul sa il depuna la Finante sau sa il duca la un oficiu
postal si sa il expedieze ca recomandata, puteti sa il faceti sa ne
parvina noua din timp, urmand sa ne ocupam noi de depunere sau
expediere catre Administratia Finantelor Publice de care apartineti,
pentru a va scuti de cheltuieli si consum de timp ....

Daca aveti domiciliul in Cluj, formularul trebuie depus sau trimis
prin posta ca recomandata la:
Administratia Finantelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca
p-ta Avram Iancu nr. 19
400117 Cluj-Napoca

II: PENTRU CEI 2% DIN IMPOZITUL PE VENIT LA PFA, PROFESII LIBERALE,
CHIRII, DREPTURI DE AUTOR, VANZARE DE ACTIUNI SI ALTE ASEMENEA

Daca urmeaza sa depuneti / trimiteti la Finante formularul 200
"declaratie privind veniturile realizate", completati in acesta si
capitolul III pct. 2, cu datele clubului nostru, astfel:

1. casuta "sustinerea unei entitati nonprofit / unitati de cult o
bifati, adica treceti in ea de exempul:
"X"

2. in rubrica "denumire entitate nonprofit / unitate de cult" treceti:
"CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA"

3. in rubrica "cod de identificare fiscala al entitatii non-profit /
unitatii de cult treceti:
"5800675"

4. in rubrica "Cont bancar (IBAN)" treceti:
" RO91 BTRL 0130 1205 9293 05XX "

III. ALTE PRECIZARI

Nu este necesar sa completati campul " suma..... lei " de la rubrica
II pct. 2) din formularul "230" respectiv de la rubrica III partea a
doua din formularul "200", mai ales daca nu sunteti siguri de suma.
Suma reprezentand cei 2% din impozit va fi calculata de catre
Administratia financiara si virata in contul bancar al asociatiei
noastre.

Va stam la dispozitie cu placere pentru orice detalii despre asociatia
noastra, despre realizarile trecute, proiectele in desfasurare si
planurile de viitor, despre organizare si functionare, administrarea
patrimoniului si bugetului si tot ce v-ar mai putea interesa. Ne
puteti contacta pe coordonatele din antet!

Va multumim anticipat!

Cluj-Napoca, 2 martie 2008

presedinte SIMONA POP

vicepresedinte ARNOLD KADAR

vicepresedinte LUCIANA PAVEL

vicepresedinte BOGDAN MOGA

vicepresedinte DIANA POPA

director executiv RADU MITITEAN


ANEXA:
Formular 230 precompletat cu datele CCN ( fisier in format .pdf)
, |
Bookmark and Share