Author: CCN
•12/10/2018 10:36:00 p.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie lunara decembrie 2018 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Sambata, 15 decembrie 2018, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 135-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 10:45. Startul efectiv al marsului va fi la ora 11:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate. Prognoza meteo e favorabila.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si pericentrala si cartierul Plopilor si Manastur, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: Piata Unirii - bd. Ferdinand - p-ta M.Viteazu - str.G.Baritiu - Parcul Central S.Barnutiu - al.Stadion - str. Uzinei Electrice - pista biciclete mal Somes - Parcul Rozelor - str. Plopilor - Cl.Manastur - Cl.Motilor - str.Clinicilor - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - p-ta Baba Novac - str. A.Iancu - str. Universitatii - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala. Este si ocazie de a arata ca sezonul hivernal nu este incompatibil cu deplasarea biciclistica.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa e progres in domeniul infrastructurilor biciclistice, anul 2018 fiind unul de stagnare, autoritatile locale limitandu-se la promisiuni si la refacerea catorva marcaje de piste vechi, mentinandu-se calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Comunicatul si afisul marsului sunt publicate online pe www.ccn.ro la adresa
iar evenimentul creat pe Facebook se poate vizualiza la:

Cluj-Napoca, 10 decembrie 2018

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•12/10/2018 09:10:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675   RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

GANDURI PENTRU CARPATI
DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI

Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui", pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.

Editia din 2018 are ca tema la nivel global " Muntii contează! " http://www.fao.org/international-mountain-day/2018-theme/en/ , plecand de la constatarea ca, desi toti oamenii stiu de existenta lor, ei sunt adesea ignorati de decidenti, de politicile publice si de societate, desi sunt zone pe cat de valoroase, pe atat de vulnerabile. Muntii conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.

11 Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Padurile Carpatilor continua sa fie taiate intr-un ritm accelerat in ultimele doua decenii, mult mai mare decat rezulta din statisticile oficiale, care recunosc totusi jaful si faptul ca, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi e in continua scadere, , iar ceea ce se mai considera padure este de regula ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale, de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri...

Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza mereu crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar nu e sigur cat de durabila. In schimb creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care pregateste acum linii de 400kV prin munti in total dispret pentru natura.

Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului, Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.

Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.

La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Rovina, la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi". Chiar daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul reuarii lor pluteste in continuare deasupra Carpatilor si multe proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului.

Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in modul deloc traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat.... Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.

Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman este in curs de a retrage custoria si administrarea ariilor naturale protejate tuturor celor care aveau forma juridica de ONG, firmele si regiile pot insa ramane bine-mersi in postura de administrator.

In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza desantat vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe ori animalele cele mai viguroase, care aduc punctaje, premii si invidia din partea altor insetati de sange....

Legislatia tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci si drumuri, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimii 18 ani ca rezolva bariera legisaltiva care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca aproape zero. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal - proiectele legislative sunt plimbate dintr-un sertar ministerial in altul de peste un deceniu. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar odioase fieratanii numite "via ferrata".

Pe de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...

Totodata, e evident ca se permite sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....

Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.

Cluj-Napoca, 10 decembrie 2018

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•12/03/2018 10:09:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

DRUMETII PRIN CHEI CRETANE
Invitatie la proiectie foto CCN

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi, 6 decembrie 2018, de la ora 19:00, la biblioteca "Heltai" (str.Clinicilor nr.18, vizavi de aleea care urca in Campusul "Hasdeu") la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de turism montan intitulata "DRUMETIE PRIN CHEI CRETANE". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a trei ture de trekking prin chei spectaculoase din insula Creta, un adevarat paradis pentru turismul pedestru montan, unde munti semeti de peste 2000 de metri coboara pana in mare, prin abrupturi ametitoare si verticale impresionante ciuruite de sute de guri de pestera, dar si terase cu mici sate de munte ascunse printre livezi de maslini si plaje cu palmieri la poalele stancilor.

Creta, aceasta mare insula greceasca incarcata de istorie, adaposteste si numeroase atractii culturale, turismul axat pe arii naturale protejate si munti fiind armonios imbinat cu vizitare de muzee, manastiri, situri arheologice si valori etnografice. Si, desigur, bai in mare la finalul fiecarei ture montane....

Roxana Cleja si Radu Mititean va vor prezenta in cuvinte si imagini foto trei dintre cele mai frumoase chei ale Cretei. In primul rand celebrele chei ale Samariei, despre care se spune ca ar fi cele mai lungi din Europa, si care sunt elementul central al Parcului National omonim, poteca turistica incepand in inima muntilor, aproape de izvoarele vaii respective, si conducand pana la varsarea Samariei in mare, la cocheta ministatiune Agia Roumeli, unde se poate ajunge doar pe jos si cu vaporul.

Celelalte doua chei alese pentru aceasta prezentare sunt salbaticele chei Patsos, cu nenumaratele lor saritori, belvederi si guri de pestera, un rai pentru turismul de aventura, si cunoscutele chei Kourtaliotis, in fundul carora gasesti surprize precum capele, zeci de izbucuri, sectiuni subterane de rau, si care se termina in spectaculoasa plaja Preveli, dupa ce raul strabate o superba padure de palmieri.

Aceste ture montane carstice sunt "colorate" cu intermezzo-uri la obiective precum manastirile Arkadi si Preveli , pestera Melidoni, vivarii unde te poti plimba cu serpi mari incolaciti pe tine, sau celebra plaja Elafonisi cu lagune cu nisip roz, dar si minunate flori care cresc din nisip, motiv pentru care a fost declarata sit Natura 2000....

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 25 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii suplimentare in www.ccn.ro sectiunea "despre noi".

Eventul aferent este afisat pe facebook la adresa:
iar comunicatul este afisat pe site-ul CCN www.ccn.ro

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 3 decembrie 2018

Roxana Cleja
vicepresedinte CCN

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , , , |
Bookmark and Share