Author: CCN
•3/22/2015 01:20:00 a.m.


CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
RO-400457  Cluj-Napoca   ROMANIA
tel.0744-576836  e-mail:office@ccn.ro
web: www.ccn.ro  CIF:  5800675
RAF: 48 / PJ / 1992  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

22 MARTIE - ZIUA MONDIALA A APEI - SARBATOARE SAU DOLIU ?

BUCURII SAU INGRIJORARI ?

22 Martie este Ziua Mondiala a Apei. ONU o proclama "A day to celebrate, a day to change, a day to prepare". Autoritatile din Romania vad aspectul festivist, si o considera o zi de sarbatoare, de raportat cati bani am mai atras si cheltuit "pentru ape", desi inseamna de regula "pe turnat betoane". De fapt ar trebui sa fie o zi de ingrijorari. Pentru ca, atat pe plan mondial, cat si in Romania, apele - desi sunt considerate seva vietii - sunt tratate de omenire cu neglijenta. Ba chiar cu iresponsabilitate criminala. Se recunoaste ca avem deja o criza a apei nu doar in tarile cu clima arida, ci si in majoritatea tarilor din zona temperata, inclusiv in Romania. O criza cantitativa si calitativa. O criza ce vizeaza si apele subterane, dar si cele de suprafata. O criza care ameninta si omul, nu doar prin degradarea componentelor acvatice ale mediului, ci si direct, prin amenintarea la adresa asigurarii apei necesare agriculturii, industriei si altor nevoi umane, inclusiv apei potabile pentru populatie. E timpul ca toti oamenii sa se trezeasca la realitate, in frunte cu autoritatile publice, si sa inteleaga ca in stilul actual riscam sa simtim in viitorul apropiat marile probleme ale apei...

FAPTELE AUTORITATILOR CONTRAZIC VORBELE FRUMOASE

In ultimul deceniu ani, autoritatile au recunoscut public, desi cam "cu jumatate de gura", ca a fost o mare greseala realizarea pe scara larga de desecari, taieri de meandre, indiguiri si alte lucrari de asa-zisa "regularizare" a raurilor, ca trebuie nu doar stopata continuarea pe acest drum si revenit mai aproape de starea naturala anterioara, prin refacerea zonelor umede, facilitarea inundarii controlate a anumitor suprafete la ape mari, dezincorsetarea raurilor etc. Doar ca exista o masiva discrepanta intre vorbe si fapte, pentru ca aproape toate politicile si investitiile sunt in continuare nu pentru renaturari si ecologizari, ci pentru reparatii si consolidari de "lucrari de aparare" si pentru noi betonari, canalizari, indiguiri, dragari, devieri si desecari, in ultimii ani adaugandu-se iresponsabilele planuri de a introduce in conducte cvasitotalitatea raurilor de munte pentru a face lanturi de microhidrocentrale si de a transforma in canale navigabile toate raurile medii si mari din interiorul tarii, iar apele subterane sunt amenintate de preconizata exploatare a gazelor de sist prin facturare hidraulica, toate acestea inseamnand un dezastru ecologic musamalizat de autoritatile care ar trebui sa protejeze mediul...

CACEALMAUA COMITETELOR DE BAZIN CONTINUA

Consultarea factorilor interesati si participarea lor la luarea deciziilor in domeniul apelor, ar trebui sa aiba loc prin "Comitetele de Bazin". Autoritatile au tergiversat din 1996 pana in 2000 emiterea reglementarilor prevazute de Legea Apelor, apoi inca un an infiintarea lor efectiva, ocazie cu care procedura de desemnare a reprezentantilor ONG-urilor a fost in mai multe cazuri masiv fraudata de autoritati, iar de atunci s-a refuzat orice corectare a acelui abuz si inlaturare a celor nereprezentativi. Alegerile au fost nu doar nedemocratice ci si pentru un mandat nelimitat (!) iar revizuirea aberantei reglementari in cauza a fost mereu amanata si a ramas nerezolvata. Oricum Comitetele de Bazin nu au fost nicidecum "parlamente ale apei" ci mai mult structuri nefunctionale, de forma, care doar aprobau formal, fara dezbateri si fara modificari, toate propunerile Administratiilor Bazinale de Ape... La un moment dat, Comitetele de Bazin au fost restructurate, dar la fel de netransparent si nedemocratic, iar alegeri deschise pentru reprezentanti ONG se pare ca, cel putin la anumite bazine, nu au mai avut loc deloc. E oare mai bine decat acum un deceniu, cand au avut loc, dar au fost fraudate?

RAURILE MARI DE MUNTE - VICTIME ALE HIDROENERGETICII CLASICE

Lacurile de acumulare, in special cele de mari dimensiuni sau in zona de munte si lanturile de baraje si derivatii interbazinale au si multe consecinte negative complexe si grave asupra mediului si nu numai. De aceea, in diverse tari dezvoltate se recunoaste acum ca s-a exagerat in trecut, si nu se mai prea fac noi baraje, ba chiar se regreta construirea anumitor baraje. In Romania, desi raurile interioare au debite mici, s-au facut mari acumulari pe majoritatea cursurilor de apa, adesea in lant si cu captarea si devierea a sute de rauri pentru a aduce mai mult debit in acele lacuri de acumulare, lasand practic seci nenumarate vai si creand dezechilibre hidrologice si ecologice care acum abia incep sa se vada. Cu toate acestea, se continua construirea de baraje incepute sau proiectate inainte de 1990 si chiar altele noi, cum este de exemplu planul unui mare lac de acumulare pe valea Azugii sau in defileul superior al Muresului, sau lacul de acumulare aferent propusei centrale hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti, ce va distruge unul din ultimele platouri cvasinaturale din muntii Gilaului, dar va si transforma lacul Tarnita - principala sursa de apa potabila a Clujului - intr-un simplu bazin cu nivel oscilant. Din pacate in multe posturi de decizie sunt inca iresponsabili care mai cred sincer in aberatia la moda al mijlocul secolului trecut, cand se discuta serios de a valorifica pe cat posinbil total "potentialul hidroenergetic" al tuturor apelor curgatoare...

MICROHIDROCENTRALELE UCID RAURILE MICI DE MUNTE

Raurile mici care au scapat sau vor mai scapa de devierea spre alte vai, sunt amenintate in majoritatea lor de lanturi de microhidrocentrale (MHC), ce le condamna din punct de vedere ecologic dar afecteaza grav si peisagistic vaile in ansamblul lor. Se poate vedea deja pe ambii versanti ai muntilor Fagaras, in muntii Rodnei, in Bucegi, in muntii Bihor, Gilau-Muntele Mare, Vladeasa, Sureanu, Tarcu etc. , dar vizate sunt multe sute si chiar mii de rauri, in ciuda asigurarilor date in ultimii ani de autoritati si a unor manevre gaunoase de imagine de tipul unui protocol incheiat cu un ONG cu nume sonor, care a fost prezentat public ca asigurand stoparea proliferarii MHC, desi din punct de vedere juridic a fost o cacealma ce nu putea si nici nu a putut frana furia amenajistica, ea fiind usor diminuata in ultima vreme doar de conjunctura economica si nivelul in scadere al subventiilor, nicidecum de legislatia si autoritatile de mediu. Acest atac MHC se deruleaza chiar sub ipocritul pretext al grijii pentru mediu prin promovare de energie "verde" ???!!!. In realitate sunt imense interese financiare private si grave complicitati la nivel inalt in autoritatile publice, multe proiecte trebuind sa fie investigate nu doar de autoritatile de mediu, daca ele si-ar face datoria, ci si de - sau mai ales de - organele de cercetare penala. Acestea par insa in continuare legate la ochi si la gura si cu urechile astupate cand e vorba de coruptie care afecteaza si mediul natural, desi cateva dosare par a fi in lucru si legat de ape.

NAVIGATIA DEVINE INAMICUL MARILOR RAURI

Desi Romania este semnatar al Conventiei Internationale privind Protectia Fluviului Dunarea si s-a angajat sa realizeze Coridorul Verde al Dunarii renaturand partial lunca cu zone umede distrusa prin desecari in anii '70 si sa pastreze zonele care sunt inca apropiate de starea naturala, Ministerul Transporturilor promoveaza de multi ani un proiect megalomanic de adancire a senalului navigabil, taierea de ostroave si inchiderea de brate secundare ale fluviului, pe multe sute de kilometri, care va degrada puternic ce a mai ramas din Dunare din punct de vedere ecologic si nu numai. Dar vizate (intr-un alt program urias de investitii, din fericire inca nedemarat practic) sunt si Muresul, Somesul, Siretul, Prutul, Oltul, Argesul, Jiul, Ialomita si alte rauri, pe care politicieni iresponsabili au decis sa fie amenajate ca si cai navigabile, desi nu au debitele raurilor din tarile occidentale si deci, ca sa devina navigabile, vor trebui transformate total, in simple canale, distrugandu-le din punct de vedere ecologic. Guvernul a si emis o hotarare pentru canalizarea Argesului... Iar autoritatile locale clujene discuta despre transformarea Somesului Mic in canal navigabil pe parcursul din municipiul Cluj-Napoca, si chiar au alocat fonduri pentru o asemenea crima de mediu, si unii chiar lanseaza fantezii cu navigabilitatea din Cluj pana la Dej, ceea ce inseamna o distrugere mult mai ampla din punct de vedere ecologic, in loc sa isi propuna dezafectarea unor lucrari aberante realizate de Administratia Nationala Apele Romane in ultimii ani constand in betonarea malurilor in mai multe portiuni din oras. Dealtfel, Apele Romane tocmai anunta noi lucrari de "amenajare" a albiei Somesului in Cluj-Napoca, dovedind inca o data ca sunt lupul cioban la oi...

PARADOXUL EDITIEI 2015 A ZILEI MONDIALE A APELOR

Organizatia Natiunilor Unite, in cadrul careia functioneaza structura specializata UN-Water ca mecanism inter-agentie pentru coordoanrea politicilor legate de ape, a declarat ca tema a editiei 2015 a Zilei Mondiale a Apei subiectul "Apa si Dezvoltarea Durabila", in incercarea de a atrage atentia asupra stransei legaturi dintre apa si dezvoltarea durabila cu cei trei piloni ai acesteia - dezvoltarea sociala, cea economica si protectia mediului. S-a publicat recent si un amplu raport pe aceasta tema, ce poate fi descarcat de pe internet la adresa http://unesdoc.unesco.org/images/0023/002318/231823E.pdf Se declara ca apa ar fi in inima dezvoltarii durabile... Paradoxul este insa ca si ONU pe de o parte, prin unele agentii si programe, isi propune sa protejeze mediul inclusiv apele, ca patrimoniu al intregii umanitati si mostenire esentiala pentru generatiile viitoare, dar prin alte agentii si programe incurajeaza si chiar finanteaza proiecte ce aduc grave prejudicii ecologice apelor si pun in pericol pe termen lung intregi ecosisteme si regiuni, in numele rezolvarii unor probleme de moment in alimentarea cu apa a unor comunitati si activitati umane. Romania este din pacate o campioana la interpretari aberante, transpunand inadecvat si incalcand sistematic si Directiva-Cadru "Apa" a Uniunii Europene (60/2000) si conventiile internationale de mediu cu relevanta pentru protectia apelor, prin proiectele pe care le promoveaza in legatura cu toate corpurile semnificative de ape din Romania, pe care le vede doar a o resursa economica de exploatat, nu ca pe un patrimoniu natural ce trebuie in primul rand ocrotit.

NICI ARIILE NATURALE PROTEJATE NU SUNT LA ADAPOST APUCATURILE  BETONIZATOARE ALE HIDROTEHNICIENILOR CU GANDIRE DE SECOL TRECUT

Nu scapa de setea de a turna beton, de a introduce in conducte si de a le artificializa nici raurile din interiorul parcurilor nationale si naturale si alte categorii de arii naturale protejate. Astfel, in Retezat se continua lucrarile de captare a unor rauri si deviere subterana a lor spre lacul Gura Apelor, dar si planuri de microhidrocentrale, fiind vizat inclusiv Raul Alb, unul din ultimele cursuri salbatice pe intreaga lungime, in Parcul National Defileul Jiului se face o mare hidrocentrala, in Parcul Natural Gradistea de Munte - Cioclovina se fac hidrocentrale pe raul Strei, in muntii Fagaras si in multe situri Natura 2000 apar proiecte hidroenergetice iar asemenea planuri incompatibile cu statutul de arie naturala protejata sunt in rapida inmultire, desi Romania sta foarte prost la protectia naturii si nu ar mai trebui sa isi permita asemenea agresiuni, mai ales ca pretinde ca implementeaza Directiva-Cadru Apa...  Un alt pretext pentru betonarea albiilor raurilor este "protectia localitatilor si cailor de comunicatii" desi se stie ca prin indiguiri si betonari nu faci decat sa accentuezi global riscurile si daunele, care prin asemenea lucrari doar se muta ceva mai in aval... Ipocrizia suprema este finantarea indigurilor si altor lucrari de "regularizare" din... "Fondul pentru Mediu", care ar trebui folosit pentru protectia, nu pentru distrugerea mediului natural!

IPOCRIZIA SLOGANULUI CU INTOARCEREA CU FATA LA APE - FARA SA NE MAI PUTEM APROPIA DE ELE

La nivel de declaratii, autoritatile romanesti recunosc ca trebuie "sa ne intoarcem cu fata spre ape" si ca un contact mai strans al cetateanului cu raurile si lacurile duce la mai mult respect si protectie. In practica insa autoritatile concesioneaza sau inchiriaza malurile lacurilor sau tolereaza constructii abuzive, vile si debarcadere, ingradiri si blocari ale accesului public la maluri si pe plaje, desi sunt prin lege proprietate publica si nu ar trebui sa fie rezervate catorva potentati. In alte tari se faciliteaza accesul la mal, se reduc pantele si se fac plaje si pajisti pe malul raurilor si lacurilor, inclusiv in centrul marilor orase, si se amenajeaza debarcadere pentru ambarcatii nemotorizate si locuri pentru scaldat, iar de-a lungul malurilor se fac alei pietonale si piste pentru biciclisti, banci si locuri de agrement. La noi dimpotriva, se inchid raurile intre ziduri inalte verticale de beton care nu permit accesul la apa, se interzice scaldatul, inotul, surfingul sau navigatia cu alte ambarcatii, in loc de amenajare pentru pietoni sau biciclisti a coronamentului digurilor se interzice de cele mai multe ori orice tip de circulatie publica pe acestea iar malurile raurilor, in loc sa fie artera de baza peisagistica, turistica si recreativa a orasului, sunt de obicei canale si lazi de gunoi, si nici in afara localitatilor nu este mai bine. Iar plajele marii negre devin in tot mai mare masura zone administrate privat, rezervate unor potentati financiar, si tot mai putine exista apropiate de starea naturala. De fapt marea masa a cetatenilor este tinuta departe de ape, si atunci nici atitudinea de neintelegere sau nepasare este explicabila...

APELE SUBTERANE POLUATE SI SUPRAEXPLOATATE

Apele subterane sunt o mare bogatie a unei tari, mai ales in conditiile Romaniei, amenintata de schimbarile climatice (in multe judete din sudul si estul tarii putandu-se vorbi deja nu doar de aridizare ci chiar de desertificare) dar care, pe de alta parte, are circa 1/ 3 din apele minerale ale Europei si alte avantaje pe care risca sa le piarda prin persistenta si amplificarea poluarii apelor subterane. Poluarea cu nitrati din surse agricole ramane in multe zone o problema grava si ia din nou amploare prin persistenta sau reluarea unor practici agricole iresponsabile. In alte zone avem in continuare contaminari ale apelor subterane cu metale grele sau radioactive, hidrocarburi, pesticide, alti poluanti organici persistenti etc. din cauza mineritului, exploatarilor petroliere si depozitarii necontrolate a deseurilor si altor surse. Multe sunt poluari istorice, pentru inlaturarea carora s-a facut foarte putin in ultimii 20 ani, iar multi mari poluatori sunt tolerati in continuare platind doar penalitati si amenzi modice. In plus, multe rezerve subterane de ape sunt supraexploatate si risca epuizare sau contaminare daca se continua in stilul actual. O noua si imensa amenintare la adresa apelor subterane sunt planurile de exploatare a gazelor de sist prin metoda fractionarii hidraulice, interzisa in multe tari si care a produs deja dezastre ecologice in Statele Unite ale Americii si in alte zone, dar autoritatile publice romanesti o lauda in continuare si ofera tara pe tava "investitorilor" in aceste iresponsabile tehnologii, retragerea de moment a firmei Chevron nefiind decat un scurt moment de respiro intr-o lupta care va mai continua, fiind evident ca sunt in joc mari presiuni si interese transfrontaliere...

EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE DEPARTE DE REZOLVARE

In tarile civilizate nu se pune problema sa existe alimentare centralizata cu apa curenta, in casa, fara sistem adecvat de canalizare si epurare a apelor uzate. La noi s-au aprobat numeroase proiecte de acest fel, desi era nu doar neecologic ci si ilegal, dand lovituri mediulului pe bani publici. Problema nu e doar in mediul rural, ci si in orase. In marile orase avem inca zone fara canalizare iar statiile de epurare sunt adesea inca departe de a fi la standarde, ba sunt si zone in care lipsesc sau functioneaza mai mult pe hartie, astfel ca apele fecaloid-menajere din milioane de WC-uri ajung neepurate sau insuficient epurate in raurile tarii, si ne miram apoi de problemele de mediu si de sanatate care nu se mai sfarsesc. In loc ca problema sa fie o prioritate nationala absoluta, autoritatile aproba in continuare constructia a zeci de mii de vile in zone fara canalizare, extinderea oraselor desi nu au bani de echipare edilitara a strazilor din zone centrale, iar pentru epurarea apelor uzate "solutia" a fost mereu amanarea si negocierea de perioade de tranzitie de decenii intregi cu Uniunea Europeana pe motiv ca mai repede nu  putem indeplini conditiile de epurare a apelor uzate, desi se pare ca de fapt nici nu vrem...  Se mai adauga si faptul ca sistemul de canalizare este de regula unitar si nu dual, in sensul ca apa de ploaie preluate de pe strazi ajunge in aceleasi conducte cu apele fecaloid-menajere, plus ca asfaltarea sau alte impermeabilizari a unor suprafete tot mai mari de teren in orase face ca un procent tot mai mare din apele pluviale sa ajunga la canal. Si cum capacitatea retelei de canalizare nu permite preluarea debitelor la ploi mari, sistemul este de deversare a preaplinului direct in rauri, ceea ce inseamna ca mare parte din apele uzate ajung total neepurate in apele de suprafata. Si marile orase din Romania nu par a avea preocupari serioase pentru a pune capat acestei anormalitati.

ALIMENTAREA CU APA POTABILA A POPULATIEI - PE O DIRECTIE RISCANTA

Un procent inca semnificativ din populatia Romaniei nu are acces la apa potabila de buna calitate, pentru ca in fantani ajunge apa din panza freatica contaminata cu nitrati si alte substante din excesul de fertilizanti utilizati in agricultura sau din latrinele amplasate prea aproape de fantani, dar si din poluarile industriale istorice sau contemporane, iar, pe de alta parte, desi in foarte multe sate s-au facut retele de alimentare centralizate cu apa potabila, modul de realizare sau mentenanta lasa de dorit si astfel calitatea apei livrate este problematica, sau chair stau nefolosite acele sisteme. Dar nici in cazul sistemelor centralizate de alimentare cu apa in localitati mari situatia nu este satisfacatoare, pentru ca, de exemplu, unde nu avem risc de infectie avem de regula apa contaminata cu halometani din cauza clorinarii excesive, ceea ce implica riscuri pentru sanatate.... Ingrijorarea cea mai mare o produce insa directia spre care ne indreptam: In loc sa fie protejate sursele de apa, ele sunt lasate sa se degradeze si apoi se aduce apa din alta parte, de tot mai departe si cu costuri tot mai mari, sau se investesc sume uriase in tehnologii scumpe de tratare a apei in loc sa se previna poluarea sursei. Ca exemplu, Clujul, in loc sa isi protejeze sursele de apa Floresti si Gilau, le lasa sa se degradeze si le abandoneaza succesiv, mutand priza de apa pentru statia de tratare Gilau spre amonte, initial pe lacul Somesul Cald si apoi pe lacul Tarnita, plin de vile fara canalizare pe maluri, iar ca tratare a apei, in loc de investitii in calitate, s-a investit in cantitate, obtinand o capacitate de productie mai mare decat necesarul, iar apoi, pentru a recupera investitia, s-au facut investitii uriase pentru a transporta apa potabila spre alte judete, care vor abandona actualele lor surse de apa, cu un pret enorm si pentru oameni si pentru mediu.

MINERITUL RAMANE UN REDUTABIL INAMIC AL APELOR

Mineritul a fost si ramane una dintre cele mai grave amenintari, mai ales in modul cum s-a practicat si se mai practica in Romania. Carpatii sunt plini de galerii miniere abandonate si inundate sau din care ies si se varsa neepurate in rauri si lacuri debite mari de ape de mina extrem de toxice.... Sute de mari halde de steril neconsolidate si nevegetate stau in bataia ploilor, neprotejate si supravegheate adecvat sau chiar complet abandonate, din care apele dizolva si duc cu ele in aval cantitati mari de metale grele, substante radioactive, acizi si alti poluanti, in ciuda imenselor fonduri tocate de o serie de companii nationale si firme private abonate la contracte cu statul pentru "ecologizarea" vechilor exploatari. Catastrofele de la Baia Mare si Novat din 2000 sunt doar "varful aisbergului" fata de ce se poate intampla in alte cazuri, de exemplu daca s-ar realiza proiectul minier Rosia Montana sau Certej, Bucium sau Baisoara.... Guvernantii incearca in schimb sa convinga populatia in ultimii ani ca o buna cale de dezvoltare durabila a tarii este revenirea masiva la minerit, ca in tarile din lumea a treia, ignorand ca acolo mineritul nu a adus bunastare ci saracie si abuzarea drepturilor omului si mai ales grave prejudicii de mediu, trecute sub tacere de mass-media internationala din cauza controlului economic si politic ce se exercita asupra ei de catre grupurile puternice de interese politico-economice din statele dezvoltate, care isi protejeaza mediul promovand mineritul in tari a caror guverne sunt doar marionetele marilor forte straine si internationale, cum se pare ca a ajuns si Romania.

POLUAREA INDUSTRIALA A APELOR DE SUPRAFATA RAMANE O AMENINTARE

Autoritatile se lauda adesea ca s-a imbunatatit semnificativ calitatea apei multor rauri fata de perioada dinainte de 1989 si lasa sa se inteleaga ca ar fi meritul lor. Este adevarat ca se face o monitorizare mult mai stricta, dar imbunatatirea situatiei este doar conjuncturala si este cauzata de colapsul industriei dupa 1990. Cum acum aceasta revine treptat, reapar si sursele industriale de poluare iar autoritatile nu par pregatite sa faca fata provocarii, mai ales ca sunt surse de poluare mult mai multe si diverse. De fapt ele nu au disparut niciodata in cazul apelor, pentru ca platformele industriale abandonate de regula nu au fost ecologizate cu adevarat si au fost o sursa continua de poluare grava, nemediatizata pentru ca nu mai exista poluatorul care sa fie aratat cu degetul si amendat simbolic dar cu multa mediatizare, ca publicul sa creada ca statul aplica cu adevarat legile. In loc de rezolvarea poluarilor istorice, s-a ajuns si la abandonarea unor surse de apa potabila sau adoptarea unor tehnologii de potabilizare mult mai scumpe, incercand sa se trateze efectele in loc sa se rezolve cauza, optiune care oricum este pe termen lung perdanta si din punct de vedere economic, mai ales in perioade de criza si austeritate bugetara. Sub pretextul nevoii de "atragere a investitorilor" si "creare / mentinere de locuri de munca" se "inchid ochii" la poluari grave si sistematice, mai ales cand firmele in cauza sunt mari corporatii internationale sau au sprijin politic, calcandu-se in picioare in mod grosier legislatia de mediu.

BAT CLOPOTELE PENTRU APE?

Contrar aparentelor, Romania este o tara saraca in apa. Iar saracia se va accentua in contextul taierilor abuzive de padure, urbanizarii, schimbarilor climatice, reluarii irigatiilor pe mari suprafete si mentinerii si continuarii desecarii putinelor zone umede ramase. Iar protectia calitatii rezervelor sarace de apa pe care le are Romania nu pare o prioritate pentru guvernanti. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Programul Natiunilor Unite pentru Mediu avertizeaza demult ca se apropie o criza mondiala a apei, dar noua nu ne pasa. Celelalte state din UE depun eforturi pentru a implementa Directiva-Cadru Apa, noi o implementam mai mult pe hartie si in declaratii politicianiste. Aplicam politica "dupa noi potopul" desi declaram ca ne gandim la generatiile viitoare. Politicienii si autoritatile declara ca nu le plac apele tulburi la propriu, dar la figurat par sa se straduiasca din greu sa ramana tulburi, ca sa nu se vada cine sunt pestii cei mari, pe unde se invart, pe cine mananca si cine e urmatoarea lor victima. De fapt nici nu ar trebui sa se ascunda, pentru ca este tot mai clar ca victime suntem in final cu totii....

Cluj-Napoca, 21 martie 2015

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean

NOTA:
Textul de mai sus este, din punct de vedere al formei / limbajului / terminologiei mai mult un pamflet, dar din punct de vedere al fondului, al esentei ideilor critice si exemplelor utilizate, textul este obiectiv si corect si toate elementele criticate pot fi la cerere detaliate, explicate si sustinute de noi cu argumente si dovezi riguroase din punct de vedere juridic si stiintific, si cu numeroase exemple concrete, fiind rezultatul unor atente cercetari proprii si documentari aprofundate, teoretice si practice, in tara si la nivel international. Prezentul text este o dezvoltare si ajustare a unuia mai vechi, dar din pacate perfect actual si in 2015.


, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/18/2015 03:37:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

Invitatie la proiectia foto
8000 KM PRIN INDIA - UNITATE IN DIVERSITATE

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si Casa TIFF invita publicul clujean joi, 19 martie 2015, de la ora 20:00, la CASA TIFF (str.Universitatii nr.6, sala Amfiteatru) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe tema "8000 KM PRIN INDIA - UNITATE IN DIVERSITATE". Intrarea este gratuita.

Va asteapta o ilustrare in imagini foto a primei parti din sejurul de 45 de zile de neuitat petrecute in India de catre Adina si Marian Vulpe in noiembrie - decembrie 2014. Cei doi turisti pasionati de cunoasterea lumii au strabatut un traseu de 8000 km trecand prin 10 state diferite din zonele de sud, partea vestica si partea centrala a Indiei: Kerala, Tamil Nadu, Lakshadweep, Karnataka, Goa, Maharasthra, Gujarat, Rajasthan, Uttar Pradesh, New Delhi.

Cei doi pasionati membri activi ai Clubului de Cicloturism "Napoca" au fost surprinsi de diferentele de la un stat federal la altul - de la oameni si relief, pana la mancaruri si multitudinea raselor de vaci. Ei au hoinarit prin jungle, atoli, munti, canale si zone inundabile, printre plantatii de ceai, orez, bumbac sau cafea, plaje, desert, stepa, corali cu pesti multicolori, orase parasite. Au cunoscut oameni frumosi, fericiti, curiosi si prea putin tematori cu privire la ziua de maine.

Vor impartasi instantanee din zone putin turistice (sate, orase secundare), dar si din capitala minunatei Indii, precum si din rezervatii naturale, insule, temple ale unor diverse culte, experientele proprii de pe urmele lui Gandhi, imagini din traficul indian rutier (urban si extra-urban), camile, bastinasi, maimute, capre si divinizatele bovine, arta culinara indiana si nelipsitul chai.

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 17 martie 2015

ADINA si MARIAN VULPE
autori ai turei si prezentatori ai proiectiei foto

RADU MITITEAN
director executiv CCN




, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/15/2015 04:10:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

FONDUL PENTRU MEDIU - SUSPICIUNI
REFERITOARE LA FINANTARILE PENTRU ONG

Fondul pentru Mediu este un fond public special, reglementat de OUG 196/2005, gestionat de Administratia Fondului pentru Mediu www.afm.ro, institutie publica in coordonarea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, reglementata de HG 1 / 2006. Fondul este  alimentat din diverse taxe aplicate activitatilor cu impact negativ asupra mediului, pentru aplicarea practrica a principiilor "poluatorul plateste” si „responsabilitatea producatorului", si din care, teoretic, ar trebui finantate proiecte de protectia mediului, de refacere si compensare a efectelor negative ale activitatii umane.

Din pacate, scopul si principiile care guverneaza acest fond sunt sistematic incalcate de autoritati, atat de Guvern si Parlament, cat si de administratia fondului in cauza, atat la nivel strategic, prin tipurile de proiecte finantate si ponderea lor in bugetul Fondului pentru Mediu, cat si prin conditiile de eligibilitate a beneficiarilor si actrivitatilor si aplicarea concreta a acestora.

Astfel, desi sunt de fapt daunatoare protectiei mediului, s-au finantat din acest fond cu sume foarte mari lucrari hidrotehnice de tip indiguiri si alte "regularizari" si "amenajari" ale apelor naturale, si este masiv finantat programul "rabla" desi este de fapt un ajutor de stat mascat pentru producatorii si importatorii de automobile, nicidecum un program care sa aiba un efect puternic pozitiv asupra mediului, el nefavorizand reducerea utilizarii autoturismelor, ci, dimpotriva, facilitarea acestei variante de mobilitate mult mai daunatoare mediului decat alte forme de transport. Aceste practici continua in ciuda protestelor ONG-urilor de mediu si comporomit ideea de Fond pentru Mediu.

Semne majore de intrebare ridica insa si aplicarea de catre Administratia Fondului pentru Mediu in concret a diverselor programe de finantare. Un episod recent si grav este cel al
"Programului vizand educatia si constientizarea publicului privind protectia mediului", care oricum avea alocat un procent infim din bugetul total al fondului, eligibile fiind organizatii ale societatii civile.

Ori, dupa jumatate de an de tergiversare, in ianuarie 2015 a fost anuntata lista proiectelor preselectate pentru finantare in sesiunea din...10-25 iulie 2014! Doar ca, dincolo de nepermisa intarziere, rezultatele anuntate au fost neverosimile si au ridicat maxime suspiciuni, iar contestatiile depuse au fost respinse de conducerea Administratiei Fondului Pentru Mediu cu argumente hilare, necredibile si unele chiar vadit abuzive, si protestele colective ale ONG de mediu respinse ca nefondate, ministerul de resort neclarificand situatia.

Prin urmare, Coalitia pentru Mediu, www.coalitiapentrumediu.ro , structura asociativa fara personalitate juridica formata din 27 de ONG-uri de mediu, in care este membru si Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN), a inaintat primului-ministru o scrisoare deschisa, redata in ANEXA, in care semnaleaza indiciile temeinice privind grave nereguli in modul de selectie a proiectelor de catre Administratia Fondului pentru Mediu si cere verificarea situatiei create si luarea masurilor necesare de identificare si sanctionare a vinovatilor, remedierea situatiei si prevenirea repetarii pe viitor a unor asemenea cazuri.

Printre altele, se semnaleaza caracterul neverosimil al pretinsei neeligibilitati a peste 80% din proiectele despuse, acesta fiind respinse inca din faza preliminara, administrativa, fara evaluarea lor propriu-zisa, in fond, desi foarte multe erau depuse de organizatii cu multa experienta, care au implementat in trecut cu succes proiecte de amploare mai ridicata si cu cerinte administrative mult superioare si controale riguroase, fiind necredibil ca toate dintr-o data nu au mai fost capabile sau motivate sa respecte cerintele formale ale unei cereri de finantare, in schimb au fost perfect respectate cerintele de catre organizatii care nu aveau nicio experienta in domeniu, dar acum au fost finantate.

Suspiciunile cresc semnificativ cand se analizeaza in concret motivele de respingere invocate, ce includ in multe cazuri nu vreo deficienta de redactare e vreunui document, ci pretinsa lipsa din dosarul depus (care are si opis de documente) a unui document, dar nu a unuia oarecare (de exemplu a vreunei anexe de mica importanta), ci tocmai a... cererilor de finantare, adica documentul principal ! Cine poate crede ca in atatea dosare, organizatiile in cauza au facut efortul substantial de a pregati dosarul, dar nu au depus in el documentul principal?  Este evident mult mai plauzibila ipoteza ca documentele au fost sustrase la nivelul Administratiei pentru Mediu pentru a invalida din start dosarele.

Un alt motiv repetitiv dar necredibil de respingere inca din etapa administrativa a multor proiecte a fost asa-zisa lipsa de experienta suficienta a acelor organizatii in domeniul in cauza, in conditiile in care, pe de o parte, era vorba mai ales de organizatii cu o bogata si recunoscuta experienta de profil, iar pe de alta parte, au fost in schimb considerate eligibile si finantate numeroase proiecte a unor organizatii care evident aveau o experienta mult mari redusa sau chiar absenta.

Suspiciunile devin maxime si logice cand se analizeaza in concret cine a primit finantare, fiind cel mai plauzibil ca proiectele serioase au fost respinse nelegitim (prin invocare de pretexte puerile sau false sau chiar sustragere de acte din doasare), pentru ca face ca banii sa poata ajunge la organizatii care ridica semne mari de intrebare ca eligibilitate, find practic necunoscute public si in lumea ONG-urilor de mediu, dar avand legaturi evidente cu sfera politica, facand ca intreaga operatiunea a AFM sa ridice suspiciuni serioase de deturnare de fonduri publice de tipul "bani pentru partid", ce ar trebui investigate de DNA. 


Precizam ca CCN nu a solicitat vreodata finantare din Fondul pentru Mediu, astfel ca nu este direct interesat material de modul cum se acorda aceste finantari, inca considera ca prin acordarea lor pentru proiecte care nu sunt cele mai benefice mediului sau catre organizatii care nu sunt credibile ca ONG de mediu si nesprijinirea organizatiilor si proiectelor meritorii, se aduc grave prejudicii protectiei mediului si se incalca si norme juridice si morale din alte domenii, fapte care ar trebui curmate prin masuri energice.

Cluj-Napoca, 15.03.2015

Radu Mititean
director executiv CCN

ANEXA:
Scrisoare deschisa a Coalitiei pentru Mediu (CMR) catre primul-ministru privind modul foarte suspect de alocare a unor sume din Fondul pentru Mediu



, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/12/2015 04:47:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA MARTIE 2015

Sambata, 14 martie 2015, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 89-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti biciclistii clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, incepand cu ora 14:00. Marsul va dura circa 2 ore si va strabate zona centrala a Clujului si cartierele Gheorgheni, Marasti, Plopilor si Grigorescu.

Traseul concret este: Piata Unirii - bd.Eroilor- p-ta A.Iancu - p-ta Baba Novac - str.Milton Lehrer - p-ta T.Cipariu - str.N.Titulescu - str.Unirii - str.T.Mihali - str.A.Vlaicu - bd.21 Decembrie 1989 - str.Memorandumului - Cl.Motilor - str.G.Cosbuc -str.Stadion - str.Uzinei Electrice - pista biciclete mal Somes - pasarela peste Somes - br.1 Decembrie 1918 - str.Miraslau - str.Donath - str.E.Grigorescu - pod Napoca - str.Gen.Dragalina - str.R.Ferdinand - p-ta Unirii

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Momentul este legat si de avizarea, in 9 martie, de catre Comisia Municipala de Sistematizare a Circulatiei a unor piste de biciclete pe 17 strazi, fara a face public concret planul si fara a consulta organizatiile de biciclisti, cu incalcarea prevederilor legale privind transparenta decizionala si starnind mare ingrijorare in comunitatea biciclistica si in randul cetatenilor interesati de mobilitate urbana durabila, deoarece aceasta ascudere a intentiilor ridica mari suspiciuni cu privire la calitatea acelor noi piste proiectate, dat fiind ca majoritatea celor realizate in concret pana acum sunt o bataie de joc din punct de vedere calitativ si un atentat, nu un sprijin, la adresa promovarii utilizarii bicicletei.

Totodata, marsul este si un prilej de contact, cunoastere si pedalare impreuna a biciclistilor clujeni, o ocazie de impartasire de opinii, de gasit colegi de excursii sau surse de echipament specific, de schimb de experienta pe tema magazinelor si service-urilor de biciclete si alte teme de interes.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Cluj-Napoca, 12.03.2015

RADU MITITEAN
director executiv CCN


, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/04/2015 10:48:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

BICICLETA IN TOPUL EFICIENTEI ENERGETICE

5 Martie este Ziua Mondiala a Eficientei Energetice. Este o tema de o importanta foarte mare, dar subevaluata. Guvernele se preocupa de cresterea productiei de materii prime energetice si de energie, in loc sa puna accentul pe eficientizarea utilizarii energiei, unde exista un potential imens foarte putin valorificat, care ne-ar scuti pentru viitorul apropiat de nevoia de noi capacitati energetice si ar reduce consumul.

Eficienta energetica nu inseamna numai cladiri sau conducte mai bine izolate, instalatii de ardere si alte instalatii mai performante sau tehnologii care nu necesita incalziri la temperaturi foarte mari, ci si o crestere a eficientei energetice in domenii precum transporturile, mobilitatea fiind o sfera in care se consuma cantitati foarte mare de energie si e si potential important de economisire, dar nu doar prin motoare mai performante....

In acest context, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) reamintesc faptul ca bicicleta este dovedita ca fiind modul terestru de deplasare cel mai eficient energetic din toate cele existente, depasind mersul pe jos, trenul si toate categoriile de autovehicule, motiv suplimentar pentru care ar merita promovata in special ca mijloc cotidian de transport in mediul urban.

Astfel, studiile de specialitate arata ca deplasarea cu bicicleta, la viteza obisnuita de 15-20 km /h se face cu o eficienta energetica de doua-trei ori mai mare fata de mersul pe jos, de patru-cinci ori mai mare decat deplasarea cu mopedul sau trenul, de sase-opt ori mai mare decat deplasarea cu automobilul daca sunt mai multi pasageri, si de circa noua-zece ori mai mare decat prin inot sau calare pe cal. Daca intr-un automobil este o singura persoana, eficienta energetica a deplasarii este de zeci de ori mai redusa decat daca deplasarea s-ar face pe bicicleta, cifrele exacte depinzand si de viteza masinii, eficienta scazand la viteze mari din cauza cresterii exponentiale a frecarii cu aerul.

Este de mentionat si faptul ca eficienta motorului unui autoturism actual este de circa 25%, la acelasi nivel cu cea a corpului uman in ce priveste transformarea, prin "ardere" a combustibilului (alimentelor, in cazul omului) in energie mecanica. Eficienta de transmitere a fortei de la picioarele omului, prin pedalare, la roata motrice, se apropie la o bicicleta bine intretinuta de 100%, iar din punct de vedere al transportului de greutati, bicicleta are cel mai bun raport din toate vehiculele, putand transporta normal mase de peste zece ori masa proprie, raport care la autovehicule este cu mult inferior, explicand si eficienta mult mai redusa.

Asigurarea necesarului de energie pentru civilizatia umana se poate face prin reducerea nevoilor de energie inclusiv prin cresterea eficientei energetice, o alternativa mult mai ecologica si economica fata de continuarea cresterii si consumului de energie, facut cu distrugerea mediului natural prin exploatarea resurselor neregenerabile cum sunt carbunele, gazul metan, petrolul si uraniul, dar si prin producerea de energie doar aparent "verde" cum sunt "padurile" de eoliene si sutele de microhidrocentrale ce sunt pe cale sa distruga peisajul, biodiversitatea si ecosistemele raurilor Romaniei.

In cadrul promovarii eficientei energetice, domeniul transporturilor ar trebui sa beneficieze de atentie sporita, inclusiv prin reducerea transporturilor motorizate rutiere si promovarea celor cu eficienta energetica inalta, ce pe plan interurban si international trebuie sa insemne in special promovarea transportului feroviar, iar pe plan urban si periurban ar trebui sa insemne promovarea transportului public si a bicicletei.

Cluj-Napoca, 4 martie 2015

RADU MITITEAN
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)





Un grafic sugestiv care circula pe Internet de doua decenii:



, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/02/2015 02:49:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

Invitatie la proiectia foto
PE BICICLETA PRIN BRETANIA SI NORMANDIA

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi, 5 martie 2015, de la ora 20:00, la CASA TIFF (str.Universitatii nr.6, sala Amfiteatru) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe tema " PE BICICLETA PRIN BRETANIA SI NORMANDIA". Intrarea este gratuita.

Va asteapta o ilustrare in imagini foto a unui sejur de zece saptamani in vestul Frantei, facut de pasionatul cicloturist si explorator social Victor-Constantin Perdevara, membru CCN cu un deja bogat palmares de excursii de lung parcurs pe doua roti in ultimii ani, cand a strabatut, pedaland, o buna parte a Europei.

Tura velo prin Bretania si Normandia a inceput in 27 iulie si s-a incheiat in 15 septembrie 2014, fiind parcurse pe bicicleta portiuni ale magistralelor cicloturistice transeuropene EuroVelo1 si EuroVelo 4, dar si pe trasee cicloturistice regionale, toate bine marcate si fara diferente de nivel semnificative, conduse pe lungi portiuni pe piste interurbane de biciclete, complet separate de traficul motorizat, urmand de exemplu foste cai ferate inguste si drumuri verzi si diguri pe malul unor ape.

Asemenea utilizari ale infrastructurii sunt oportunitati inca nevalorificate in Romania si care ne pot servi de model, CCN facand de multi ani demersuri pentru reglementarea si realizarea efectiva de trasee cicloturistice marcate si in Romania, incluzand doua trasee EuroVelo ( nr. 6 si nr.13) si urmand sa utilizeze ca studii de caz si exemple infrastructurile probiciclistice documentate cu aceasta ocazie.

Itinerarul turei a inclus zona de coasta din Finistère, Pointe du Raz (considerat un soi de capat al Europei), satele tipice din zona Bretaniei, Cotes d'amore, Pointe du Hoc, plajele unde a avut loc debarcarea in Normandia in iunie 1944, celebrul Pont de Normandie peste Sena, dar si Parcul Natural Armorique si alte arii naturale protejate.

Dincolo de aspectul cicloturistic, de cunoastere a unor valori naturale si culturale, aceasta calatorie pe doua roti a fost si o forma de cunoastere sociala, de experienta de "downshifting" si de documentare a unor experimente sociale ce vor fi descrise si analizate in viitoarea carte "Rezistenta prin subzistenta" pe care o pregateste protagonistul turei.

Un exemplu de initiativa sociala vizitata a fost un grup de rezistenta civica din padurea Notre Dames des Landes ce se opune construirii unui nou aeroport international si a unei noi autostrazi, si care a dezvoltat si o alternativa agricola sociala durabila. Alte exemple au fost in Douarnenez, unde o serie de familii au reconvertit un centru de vacanta, si in Saint Brieuc, unde la plaja Valais o serie de case de vacanta construite in anii 60 sunt folosite si transmise din generatie in generatie.60 de muncitori in cadrul unui fenomen social unic in partea aceea a Frantei.

Tura prin cele doua provincii franceze este parte din velo-aventura low-budget prin Europa inceputa la mijlocul lui aprilie 2013, a carei prima parte s-a incheiat in Nicosia pe 3 decembrie 2013 si a carei a doua parte a debutat in 1 martie 2014 si s-a sfarsit pe 1 decembrie 2014 la Bruxelles, urmand sa se reia in primavara acestui an.

Din martie 2014, tura a fost plasata sub stindardul anti-fracking al campaniei "Romania fara Fracturare Hidraulica" derulata de Asociatia "Romania Fara Ei" si sprijinita de numeroase ONG de mediu, inclusiv de Clubul de Cicloturism "Napoca", care militeza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

VICTOR PERDEVARA
autor al turei si prezentator al proiectiei foto

RADU MITITEAN
director executiv CCN