Author: CCN
•9/28/2015 01:36:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

GANDURI DE ZIUA MONDIALA A TURISMULUI

27 Septembrie este Ziua Mondiala a Turismului, instituita in 1979 de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea faptului ca in acea zi, in 1970, a fost adoptat Statutul UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

In 2015, tema focala a evenimentului este "un miliard de turisti - un miliard de oportunitati", un subiect important, pentru ca turismul, in mod paradoxal, trebuie sa fie intentionat autolimitant, deoarece un prea mare succes de profil al unei zone ii submineaza sustenabilitatea si sfarseste prin a isi distruge baza si atractivitatea si a imploda ca destinatie turistica, cu grave si durabile consecinte sociale, dar si asupra culturii si naturii, motiv pentru care multi turisti inseamna multe oportunitati, dar si riscuri pe masura cand devin prea multi...

Aceste caracteristici speciale fac inaplicabila lasarea dezvoltarii turismului la mana jocului pietei libere si initativei private si impun o strategie bine fundamentata si riguros aplicata, incluzand un fin echilibru intre promovare si protectie, intre conservare si realizarea de noi amenajari, si impun derularea tuturor proceselor interne ale oricarei entitati pe baza de norme etice si cu respectarea capacitatii de suport a zonelor in cauza.

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par straine la noi, mai ales demnitarilor si inaltilor functionari publici din Romania, decidentii actionand sistematic cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transaprenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare si crasa incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar,dar il defineste si trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat", ceea ce exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Prin urmare, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacentele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, mereu reboteaza si reorganizata (actualmente Autoritatea Nationala pentru Turism), subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati. Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri promovate cel mai adesea netransparent si vizand numai pe aspecte punctuale, iar legislatia subsecventa este instabila, incompleta si incoerenta, de exemplu cea privind traseele de turism pedestru este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol iar cea privind traseele de turism biciclistic are adoptarea blocata de peste 15 ani, mentinandu-se vidul legislativ.

In multe zone ale Romaniei, cea mai mare parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare sunt neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice care majoritatea sau chiar toate lucreaza "la negru", tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste omniprezenta coruptiei si disfunctionalitatea sistemului de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale au grave deficiente calitative, fiind continutul lor o rusine si atribuirea contractelor respective o afacere cu puternic iz de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele, in frunte chiar cu ministerul de profil.

De exemplu controversata "frunza" ca simbol turistic al Romaniei era legata totusi de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate de Guvern in ultimul deceniu tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre nefunctionale de informare turistica si de vizitare, fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva, dar cu sanse mai mici de deturnare a fondurilor sau obtinere de comisioane ilegale grase de catre mafia din domeniu.

In acest timp, cu larga complicitate (sau chiar coautoratul) autoritatilor publice centrale si locale, este sistematic distrusa baza naturala si culturala a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt grav incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces accelerat de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de paduri de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile putrede de coruptie la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt mai bine...

De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei profund gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, cata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc, care ar putea fi un puternic motor economic dar si un factor de identitate si coerenta si contracarare a presiunilor complexe care se exercita in ultimele decenii in directia transformarii acestei tari in simpla colonie, sursa de materii prime si forta de munca ieftina asigurata de o populatie spalata pe creier prin mijloace orwelliene.

Radu Mititean
director executiv CCN

Nota:
Gandurile de mai sus sunt din pacate similare celor de anii trecuti, pentru ca in esenta nu s-a schimbat nimic in bine in acest domeniu, incat sa putem scoate din lista macar unele din gandurile negre ce iti vin intr-o asemenea zi care ar fi trebuit sa fie de sarbatoare...



, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/22/2015 01:20:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

PROIECTII FOTO / VIDEO SI DEZBATERE PUBLICA
CU OCAZIA ZILEI EUROPENE FARA MASINI 2015
PE TEMA CIRCULATIEI CU BICICLETA IN CLUJ-NAPOCA

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) invita biciclistii clujeni, dar si mass-media, autoritatile publice si toti cetatenii interesati, miercuri, 23 septembrie 2015, de la ora 20:00, la Casa TIFF (str. Universitatii nr. 6, sala mare de proiectii) la o dezbatere publica si o serie de proiectii foto si video pe tema mobilitatii urbane si sigurantei rutiere in general si a circulatiei cu bicicleta in Cluj-Napoca in special.

Va fi o scurta prezentare generala pe tema facilitatilor pentru biciclete in orase si a avantajelor utilizarii bicicletei, si o prezentare a Saptamanii Europene a Mobilitatii si Zilei Europene Fara Masini, evenimente organizate in intreaga Europa de catre autoritatile locale, sub patronajul Comisiei Europene, dar ignorate de Primaria clujeana.

Se vor discuta, pe baza imaginilor prezentate, situatia actuala a pistelor de biciclete, rastelurilor publice si altor infrastructuri specifice bicicletelor in Cluj-Napoca si perspectivele de dezvoltare, inclusiv in lumina pistelor recent realizate sau in curs de realizare de catre autoritatile locale si a diverselor proiecte si intentii declarate de Primarie de-a lungul anilor si ramase deocamdata in stadiu de promisiuni.

Se vor analiza comparativ si propunerile CCN pentru principii si metodologie de planificare si propunerile concrete de reteaua de cai de comunicatie biciclistice (Proiectul "CLUJBIKENET") care a fost inaintat Primariei de peste un deceniu fara ca aceasta sa dea vreun raspuns oficial, desi aveau obligatia legala in acest sens.

Inspectoratul Judetean de Politie este invitat sa prezinte un material pe teme de siguranta rutiera, atat de importanta pentru biciclisti, iar elaboratorii Planului de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) pentru Cluj-Napoca sunt invitati sa prezinte abordarea si stadiul elaborarii acestuia, cu accent pe aspectul biciclistic.

Aceste prezentari si dezbateri sunt o continuare a celor organizate de CCN in 7 mai 2015, care s-au bucurat de un interes sporit in comunitate si isi propun sa compenseze, chiar daca in mica masura, lipsa de transparenta a autoritatilor publice locale, care evita sistematic consultarile publice pe teme de mobilitate urbana si nu numai.

Aceasta dezbatere si aceaste prezentari cu imagini fac parte integranta din manifestarile organizate de Clubul de Cicloturism "Napoca" in cadrul Saptamanii Europene a Mobilitatii si Zilei Europene Fara Masini.

Cluj-Napoca, 21 septembrie 2015

Radu Mititean
director executiv CCN




Author: CCN
•9/21/2015 01:45:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

Editie speciala de 22 septembrie 2015 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

Marti, 22 septembrie 2015, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 96-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998), dedicata special Saptamanii Europene a Mobilitatii (SEM) si Zilei Europene Fara Masini (ZEFM).

Sunt invitati toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII, incepand cu ora 17:45. Startul efectiv al marsului va fi la ora 18:00, urmand sa dureze circa o ora si jumatate.

Traseul vizeaza de aceasta data zona centrala si cartierul Manastur si Grigorescu, cu plecare si final in p-ta Unirii. Concret, traseul este: P-ta Unirii - bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Cl.Dorobantilor - str.Petofi Sandor - bd.21 Decembrie 1989 - str.R.Ferdinand - str.G.Baritiu - Parcul Central - pod Napoca - str.Gen.E.Grigorescu - str.Donath - str.Miraslau - Bd.1 Decembrie 1918 - str.Bucium - intersectie cu str.Primaverii - str.Bucium - Cl.Floresti - str.Plopilor - parcul Rozelor - pista biciclete malul Somesului - str.Uzinei Electrice - str.Stadion - Parcul Central - str.E.Isac - str.Republicii - str.Gh.Sincai - str.A.Iancu - str.Universitatii - p-ta Unirii

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Este o ocazie mai speciala pentru ca aceasta editie a marsului este dedicata Saptamanii Europene a Mobilitatii 2015, care se desfasoara in 16-22 septembrie, culminand in 22 septembrie cu Ziua Europeana Fara Masini, si este si aniversarea a 8 ani de marsuri lunare ale biciclistilor clujeni, o aniversare trista, pentru ca era de dorit sa nu mai fie nevoie de ele, sa o fi luat deja autoritatile locale in directia buna si publicul sa nu mai simta nevoia de proteste...

Acest mars se va si desfasura intr-un mod mai special: Se va merge pe pistele de biciclete realizate de Primarie, ca participantii sa testeze calitatea lor, urmand apoi sa completeze un chestionar in care vor acorda note pe multiple criterii acestor piste cu si fara ghilimele, deoarece au multe aspcte intens criticate de comunitatea biciclistilor insa Primaria sustine ca sunt acceptabile iar Politia rutiera se pare ca le-a si avizat, desi multe sunt un adevarat pericol public pentru biciclisti si nu numai.
Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa de transparenta a autoritatilor locale, care nu au prezantat si cu atat mai putin supus vreodata dezbaterii publice planurile de noi piste de biciclete pe strazi precum Horea, Avram Iancu sau Corneliu Coposu, si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficenta la lipsa de continuitate, de la prezenta diverselor obstacole la marcaje si indicatoare rutiere lipsa sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro  precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com   iar event-ul pe facebook poate fi accesat la adresa: https://www.facebook.com/events/975732442484491/

Cluj-Napoca, 18 septembrie 2015

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/14/2015 01:34:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

BIKE ROMANIA CAMP 2015 LA FINAL
O saptamana de mountain biking si documentare turistica si de mediu
in muntii Cindrel si Lotrului

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat a 17-a editie a actiunii cicloturistice montane BIKE ROMANIA, care a vizat in acest an muntii Cindrel si Lotrului, in inima Carpatilor Meridionali, cu baza la Sibiel, in frumoasa Marginime a Sibiului.

Timp de o opt zile, peste 40 de membri si simpatizanti CCN si apartinatori ai acestora, inclusiv o duzina de copii, au parcurs pe mountain bike-uri si pe jos, impartiti pe echipe, drumuri forestiere, pastorale si de caruta si poteci din muntii Cindrel, dar si din muntii Lotrului si imprejurimile Sibiului, explorand, testand si documentand accesibilitatea lor cicloturistica, pedaland in total peste 1000 de km si urcand in total o diferenta de nivel de peste 10000 metri, la care se adauga turele montane pedestre.

Printre obiectivele vizitate s-au numarat diverse arii naturale protejate si atractii culturale, precum Iezerele Cindrelului, cheile Cibinului, lacul Oasa, schiturile Ioan Iacob, Foltea si Paltinis, manastirile Orlat si Sibiel, lacul Gura Raului, muzeul Icoanelor pe Sticla din Sibiel, muzeul Pastoritului din Jina, Muzeul Traditiilor Salistene si Muzeul "Astra" al tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, expozitia de sculptura in lemn de la Poiana Soarelui, ruinele cetatilor medievale Sibiel si Tilisca, urmele unor cetati dacice, cetatea taraneasca saseasca de la Cristian si cea din Cisnadioara, biserici monument istoric din Tilisca, Rasinari si Gura Raului, casa memoriala O.Goga si muzeul etnografic din Rasinari, lacul Negovanu, majoritatea cuprinse in situl Natura2000 Frumoasa si Parcul Natural Cindrel.

In cicloturism insa, "drumul este destinatia", fiecare portiune pe culmile si vaile zonei fiind gustata de participanti, chiar daca, desigur, au fost puncte forte din punct de vedere peisagistic precum creasta muntilor Lotrului intre vf.Steflesti si pasul Buceciu sau Coasta a Porumbelului intre Jina si Sub Dusi, sau culmea principala a m-tilor Cindrel intre vf.Oncesti si Oasa, caldarile glaciare de sub vf.Cindrel, stancariile muntelui Batrana si poiana Gaujoara, zona Crint sau Fantanele...

Pe langa aceste frumuseti si valori au fost insa constatate si documentate si aspecte ce afecteaza negativ mediul si turismul - exploatarile forestiere abuzive, realizarea de microhidrocentrale, pseudoturismul motorizat, disparitia arhitecturii si obiceiurilor traditionale, perspectiva unor parcuri eoliene etc.

Astfel, o ingrijorare specifica trezeste inadmisibilul trafic motorizat intensiv cu ATV, motociclete enduro si masini 4x4 in scop pretins turistic-recreativ, ce distruge drumurile potecile din m-tii Cindrel si decurajeaza turismul pedestru si biciclistic si afecteaza grav mediul, fenomen insa in mod evident tolerat iresponsabil de catre autoritati, care chiar incurajeaza activitati motorizate, inclusiv competitionale de tipul criminalei "Red Bull Romaniacs", invazia motorizata si degradarile drumurilor si potecilor fiind vizibile foarte intens in zone precum Cisnadioara - Paltinis - Batrana - Canaia - vf.Cindrel.

Organizatorii anumitor manifestari sportiv-competitionale in natura si-au lasat din pacate si in m-tii Cindrel urmele nepasarii fata de mediu si de semeni, necolectand la final de concurs panglicile si alte elemente de marcare provizorie a traseului si permitandu-si sa umple padurea de oribile grafitti facute cu spray-uri de vopsea in culori vii, uneori duzini pe doar cateva zeci de metri de drum / poteca. 

Un alt exemplu de agresiune la adresa naturii este fenomenul microhidrocentralelor, recenta amenajare hidroenergetica din Cheile Cibinului, unde raul a fost in mare parte introdus printr-o oribila conducta pozata la suprafata, compromitand zona peisagistic dar amenintand-o si ecologic prin nelasarea debitelor adecvate de ape aval de captarile si barajele deja existente. Anemometrele instalate si unele constructii de drumuri sunt indicii ca nu s-a renuntat la planul de a sluti peisajul zonei cu parcuri eoliene.

De asemenea si muntii Cindrel sunt evident afectati de exploatari forestiere de amploare, ce au golit de padure mari suprafete, chiar daca fenomenul taierilor rase pare de o amploare ceva mai redusa decat de exemplu in muntii Lotrului, Fagaras, Maramuresului sau Gilau-Muntele Mare, dar pe ansamblu intensitatea exploatarii este tot nesustenabila, iar culesul ciupercilor si fructelor de padure se desfasoara in mod evident tot in sistem "industrial" cu tabere de sute de persoane care evident nu sunt localnici, traiesc in tabere improvizate mizere si si sunt de fapt mai degraba victime, dar culeg totul fara a respecta niste limite.

Proasta gestiune a deseurilor se manifesta pregnant in sate din apropierea Sibiului precum Mag sau Rusciori, adevarate pete negre pe obrazul judetului Sibiu desi sunt la doi pasi de municipiul resedinta de judet, dar cu intensitate mai redusa se manifesta si in Marginimea Sibiului, altfel mult superioara ca frumusete si buna gospodarire a localitatilor fata de alte zone rurale din Romania.

Incalcarea regulilor de urbanism in sate si statiuni turistice este vizibila si in zona Arena Platos si in sate alminteri foarte pitoresti precum Gura Raului, Jina, Orlat, Cristian, Poplaca, Rasinari, Sibiel, Poiana Sibiului, Tilisca, Vale sau in orasul Saliste, unde au aparut cladiri cu arhitectura grav discordanta cu cea traditionala si cu imprejurimile, cu regim de inaltime exagerat (peste trei nivele) sau tip sau culoare a materialelor de constructii (de exemplu acoperisuri albastre sau din placi de azbociment ondulat, garduri de fier forjat sau plasa de sarma sau panouri de plastic...), unele chiar de un kitsch respingator, degradand peisagistic frumusetea habitatului.

La fel ca in zone precum Muntii Apuseni si in Muntii Banatului, si in muntii Cindrel se constata cu tristete ca foarte multe gospodarii sezoniere si catune izolate sunt deja total sau aproape total abandonate, fanetele sunt necosite de ani de zile, drumurile infundate de vegetatie, casele cu geamuri sparte si grajdurile cu acoperisurile in curs de prabusire, turmele si cirezile de alta data acum tot mai rare, iar unde nu este inca pustiu din punct de vedere uman pare doar o chestiune de timp, fiind doar cateva familii de batrani care au mai ramas inca sau mai urca vara la gospodariile din munte. Faptul ca in sate se mai conserva traditii folclorice si se organizeaza festivaluri ale traditiilor populare, este un element pozitiv, dar nu compenseaza degradarea probabil ireversibila a vietii traditionale rurale alteori pulsand de vitalitate si autenticitate in Marginimea Sibiului.

Drumurile de interes cicloturistic si de drumetie pedestra si marcajele de turism montan sunt in muntii Cindrel intr-o stare mai buna decat in alte masive montane din Carpati, dovedind o mai buna implicare a autoritatilor locale si respectiv serviciului Salvamont, dar exista si pe aceste linii nevoi de imbunatatire, in special de reparare a unor drumuri noroioase, spalate, sapate sau napadite de vegetatie, si refacere a unor marcaje de turism montan pedestru, in special o mai buna semnalizare la interesectii si in zone cu orientare mai dificila, fiind zone intregi care nu au mai beneficiat demult de atentia necesara.

Cicloturistii au putut observa si impactul negativ ecologic si turistic al autostrazii Sibiu-Orastie, care in zona studiata fragmenteaza in mod evident si destul de grav din punct de vedere ecologic habitatele traversate si turistic comunicatiile de interes petru drumeti si biciclisti, mai ales prin raritatea sub- si supratraversarilor si nefinalizarea acestora sau executarea in bataie de joc la adresa legii si banilor publici cheltuiti, cu consecinte negative asupra zonelor strabatute.

Au fost testate si o serie de piste de biciclete periurbane (cum este cea dintre Rasinari si Sibiu) si proiecte-pilot de marcare de trasee cicloturistice in zona, in ciuda lipsei unui cadru legal specific, de catre organizatii neguvernamentale partenere din zona Sibiului, care au contribuit deja vizibil la dezvoltarea cicloturismului, in zona in ciuda  dezinteresului autoritatilor romane de nivel national, ce de peste 15 ani tergiverseaza crearea cadrului legal pentru marcarea de trasee cicloturistice si ameliorarea legislatiei rutiere in favoarea biciclistilor, franand dezvoltarea acestei forme ecologice de turism cu de mare potential in Romania.

Participantii, in principal copiii, au avut dealtfel si ocazia sa calareasca pe cai, sa isi testeze abilitatile de indemanare si echilibru in parcul de aventura "Arca" din apropierea statiunii Paltinis, sa admire costumele populare si sa fie initiati in dansurile specifice ale zonei, sa se bucure de bucataria traditionala, sa faca baie in rauri de munte si sa se sature de afine si zmeura culeasa in excursii.

Tabara a avut si un rol formativ, unii participanti fiind mai putin experimentati sau chair incepatori in domeniul turismului montan pe bicicleta, dar perfectionandu-se cu acest prilej. A avut si un rol de educatie biciclistica si montana pentru numerosii copii participanti, care, in ciuda varstei fragede, au facut si ei ture biciclistice de zeci de kilometri pe drumuri nemodernizate, dar si excursii montane pe jos, insotiti de regula de cate unul sau ambii parinti, astfel ca Bike Romania Camp 2015 a avut si un accentuat caracter de turism familial, pe langa caracterul de turism montan activ nemotorizat si ecologic si cel de documentare si testare.

Sutele de kilometri de track-uri inregistrate cu aparatura GPS si sutele de waypoint-uri vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor existente si formularea de propuneri de noi trasee cicloturistice in zona, care sa se integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR), iar cele peste 5000 de fotografii realizate si filmarile vor servi la pregatirea unor proiectii publice de imagini prin care CCN va populariza in toamna acestui an superlativele turistice ale acestei zone.

Programul "Bike Romania" este derulat de CCN cu incepere din 1999, in fiecare an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea fiind deschisa membrilor CCN si in mod exceptional si ai altor cluburi partenere de profil din tara si strainatate, precum si reprezentantilor altor structuri interesate de cicloturismul montan in Carpati.

Radu Mititean
director executiv CCN
coordonator program "Bike Romania"






































, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/09/2015 01:30:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

TABARA DE TURISM MONTAN RETEZAT 2015 LA FINAL

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN), a finalizat o noua saptamana de turism pedestru montan, desfasurata de aceasta data in masivul Retezat, cu baza in corturi la lacul Bucura, unul dintre cele mai frumoase locuri de campare din Carpatii romanesti. Cei 14 participanti, cu varste de la 6 la 60 de ani, au avut parte zilnic de trasee de drumetie in circuit prin inima parcului national, ocazii de a intalni animale ocrotite, de a fotografia plante rare, de a admira peisaje superbe, de a isi antrena trupul si mintea prin stancariile si jnepenisurile Retezatului si de a isi limpezi privirea in nenumaratele lui lacuri glaciare, dar si de a cunoaste problemele de mediu si amenintarile la adresa naturii.

Traseele ne-au dus peste varfuri precum Peleaga, Papusa, Retezat, Judele, Slavei, Custura, Bucura... pe la lacuri precum Pietrele, Stanisoara, Ghimpele, Bucura, Ana, Lia, Viorica, Florica, Zanoaga, Taul Portii... prin sei precum Curmatura Bucurei, Saua Retezatului, Saua Stanisoara, Poarta Bucurei... refugii si cabane precum Pietrele, Gentiana, Bucura, Zanoaga, Gura Apelor, Poiana Pelegii... fiind strabatute in total peste 100 km de poteci cu peste 5000 metri diferenta de nivel in urcus, o buna "scoala a muntelui" pentru cei mai incepatori si frumoase revederi cu natura montana pentru cei mai "veterani".

Am remarcat vizibila prezenta in teren a salvamontistilor dar absenta personalului administratiei parcului national, relativa curatenie din inima muntelui fata de alte zone alpine intens frecventate de turisti in Carpati, starea precara a multor marcaje turistice si panouri informative si discordanta dintre hartile turistice si realitatea din teren cu privire la poteci si marcaje, agresiunile la adresa naturii prin taieri abuzive de padure si microhidrocentrale si captari de ape in zonele periferice ale masivului, starea destul de precara a multor drumuri si infundarea multor poteci, procentul mare de turisti straini, multitudinea de marmote dar raritatea caprelor negre si alte bune si rele care caracterizeaza turismul si starea mediului din Retezatul Mare.

Tabara "Retezat 2015" face parte din cadrul programului "Montana" de turism pedestru montan in Carpatii romanesti derulat de Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) de peste 20 de ani, ca activitate secundara, suplimentar fata de programele de promovare e bicicletei, si alturi de programe de protectia mediului si de promovare a sporturilor montane si sectorului neguvernamental. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

RADU MITITEAN
director executiv CCN














, , , , |
Bookmark and Share