Author: CCN
•11/26/2010 08:50:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
=================================

INVITATIE

Editia noiembrie 2010 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

SAMBATA, 27 noiembrie 2010, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 39-a din seria "critical mass" inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi, ca de obicei, in parcul I.L.Caragiale (skate parc, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu), incepand cu ora 14:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 15:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica. Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Desi a sosit iarna, unii biciclisti continua sa circule in oras pe doua roti, idee ce va fi subliniata si de acest mars. Pentru mai multa vizibilitate a mesajelor, unii participanti vor fi inzestrati cu pancarte fixate pe biciclete,continand texte reflectand avantajele bicicletei sau axate pe nevoile si revendicarile biciclistilor.

Traseul marsului este: Parcul I.L.Caragiale - str.O.Petrovici -str.C.Daicoviciu - str. Emil Isac - str.Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Republicii - str. A.Iancu - p-ta T.Cipariu - bd.N.Titulescu - str. Unirii - str. Al. Vaida Voievod - str.T. Mihali - str.Ialomitei - str. Fabricii de Zahar - str.Banilor - str.Gradinarilor - str.Anina - str.Fabricii str. Bulgarilor - str.Campul Painii - str.Paris - Cl.Bucuresti - p-ta Abator - str.Traian - str.Dacia - str. R.Ferdinand - str.V.Deleu - parcul I.L.Caragiale.

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com.

Demersurile se inscriu si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0740-995597

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/17/2010 01:30:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RAF: 48 / PJ / 1992
====================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
"DESTINATII DE VIS PENTRU BICICLISTI"

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI 18 noiembrie 2010, de la ora 20:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme cicloturistice, cu titlul "Destinatii de vis pentru biciclisti". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica de tip mozaic a catorva zeci de zone si rute de mare atractivitate pentru turismul pe bicicleta, si clasic (de sosea) si montan (MTB), atat din tara cat si din strainatate, pe care orice amator de excursii pe doua roti ar merita sa le parcurga.

Prezentarea este sustinuta de Voichita Bodea si Vlad Sancraian, doi dintre cei mai pasionati membri ai CCN, care au facut selectia imaginilor si care planuiesc ei insisi sa parcurga toate aceste trasee cicloturistice de vis si vor sa convinga si alti biciclisti sa faca la fel...

Proiectia se inscrie si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj-Napoca de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP, vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ.

* * *

La finalul proiectiei, cei interesati au oportunitatea de a se inscrie ca membri aderenti in Clubul de Cicloturism "Napoca" - o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista clujeana care militeaza de peste 18 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/15/2010 02:56:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992

NOI DEMERSURI CCN CONTRA NAVIGATIEI CU MOTOR PE LACUL TARNITA

Asociatia CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN), in calitate de organizatie neguvernamentala care are si obiective statutare si consistente preocupari practice de protectia mediului, a facut un nou demers catre autoritatile publice pentru aplicarea normelor legale si stoparea abuzivei navigatii cu ambaractii cu motor in scop de agrement pe lacul de acumulare Tarnita de pe cursul raului Somesului Cald, amonte de Cluj-Napoca.

Prin memoriul depus la Consiliul Judetean Cluj si la Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Cluj, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca, Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa si Directia de Sanatate Publica a Judetului Cluj, se atrage atentia asupra importantei lacului Tarnita ca sursa de apa potabila pentru municipiul Cluj-Napoca si ca zona de agrement pentru clujeni, pe de o parte, si continuarii nerespectarii prevederilor legale emise pentru protectia acestor calitati ale lacului, pe de alta parte, constand printre altele in tolerarea navigatiei cu ambarcatiuni cu motor, desi sunt interzise.

Demersurile CCN in acest domeniu dateaza inca de la jumatatea anilor '90 si au continuat periodic in tot acest interval de timp, dar din pacate autoritatile publice au ignorat in continuare situatia si nu au luat masurile necesare aplicarii normelor, situatie care consideram ca nu mai poate sa continue si ca, pe viitor, demersurile noastre, ale altor organizatii, ale presei si cetatenilor, ar trebui indreptate nu atat contra celor care incalca legea, ci si contra autoritatilor publice care in mod evident de atatia ani tolereaza incalcarea legii si prin aceasta incurajeaza si se fac complice la ilegalitati.

Anexam textul memoriului in cauza si stam la dispozitia celor interesati cu documente si date suplimentare.

Cluj-Napoca, 14.11.2010

DIRECTOR EXECUTIV,
dr.Radu Mititean


ANEXA:
Memoriu CCN din 12.11.2010 pe tema navigatiei cu motor pe lacul Tarnita
========================================
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992

Catre:
CONSILIUL JUDETEAN CLUJ
in atentia d-lui presedinte ALIN TISE

Spre stiinta:
Institutia Prefectului Judetului Cluj
Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Cluj
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca
Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa
Directia de Sanatate Publica a Judetului Cluj
Primaria comunei Gilau
SC Hidroelectrica SA

Subiect:
Aplicarea HCJ 70 / 1999 in materie de mod de utilizare a oglinzii de apa a lacului Tarnita


Calitatea vietii locuitorilor marilor orase din judetul Cluj in general si capitala de judet - municipiul Cluj-Napoca - in special, depinde printre altele si de calitatea apei potabile, care trebuie sa fie asigurata la parametri cantitativi si calitativi necesari, la un pret accesibil.

In acest sens, protectia surselor de apa este foarte importanta, deoarece o scadere a calitatii apei brute prizate in vedere procesarii pentru potabilizare mareste foarte mult costurile de procesare, iar o procesare complexa reduce calitatile organoleptice ale apei. Mai mult, o crestere a riscului de poluare accidentala creste si riscul imposibilitatii tehnice sau economice de depoluare si deci de intutilizabilitate temporara a respectivei surse de apa, sau de nedetectare a respectivei poluari ( deoarece se fac analize numai pentru o lista finita de poluanti comuni), poluare care se poate prin urmare regasi in apa potabila distribuita populatiei, cu consecinte potential extrem de grave asupra sanatatii publice.

Spre deosebire de situatia din deceniile trecute, cand sursa principala de apa potabila pentru Cluj-Napoca si alte localitati era lacul Gilau, la ora actuala Lacul Tarnita este sursa de apa potabila pentru municipiul Cluj-Napoca, in urma unei importante investitii care a realizat priza si aductiunea de apa din lacul Tarnita spre Uzina de Apa Gilau. Prin urmare s-ar impune masuri deosebite de protectie a calitatii apei laculului in general, mult mai restrictive decat cele luate in privinta altor ape de suprafata. In lac existand curenti orizontali si verticali apreciabili, nu este nici pe departe suficienta instituirea si punerea in practica a unui regim de protectie doar pe zona limitata in jurul prizei de apa.

De asemenea, calitatea vietii depinde si de posibilitatile de recreere si agrement in aer liber, dintre care fac parte si cele de acces la malul si oglinda apelor, pentru plimbare, plaja, imbaiere / inot, navigatie fara motor si alte forme de sport, turism si agrement activ si cu impact negativ de mediu redus, atat de importante pentru omul modern, amenintat de excesiva antropizare a mediului de viata si de sedentarism.

Imprejurimile municipiului Cluj-Napoca in general si valea Somesului Cald in special ofereau clujenilor conditii bune de agrement, inclusiv acces la lacuri, iar Tarnita era emblematica in acest sens in trecut, dar rolul ei recreativ a scazut continuu prin reducerea drastica a posibilitatilor de acces a publicului la malurile lacului, care au fost ocupate cu constructii private si imprejmuirile acestora, ignorand legislatia privind urbanismul, amenajarea teritoriului si disciplina in constructii, dar si cea sanitara si de protectia mediului, cu concursul autoritatilor publice, care au scapat fenomenul de sub control si apoi au dispus asa-zisa "intrare in legalitate" prin autorizarea ulterioara a constructiilor realizate ilegal, in loc sa dispuna demolarea si readucerea terenului la starea initiala, fapt prin care accesul la lac a fost sever restrans pentru public, in beneficiul unui numar mic de persoane influente, cum s-a intamplat dealtfel si in cazul altor lacuri din judetul Cluj.

Utilizarea oglinzii apei din punct de vedere recreativ de catre public a suferit si ea o continua, severa, inechitabila si sub anumite aspecte chiar ilegala restrangere in fapt, prin tolerarea navigatiei cu ambarcatii cu motor, pe un lac de dimensiuni relativ reduse, in conditiile in care este evident faptul ca navigatia motorizata, in special cea cu ambarcatii cu viteza ridicata, este psihologic si tehnic foarte putin compatibila cu inotul, imbaierea, surfingul, navigatia fara motor si alte moduri de recreere, sport si turism acvatic activ nemotorizat.

Pentru marea masa de cetateni potentiali beneficiari ai factorilor de agrement ai lacului Tarnita, prezenta ambarcatiilor motorizate rapide este un disconfort auditiv, vizual, olfactiv si psihologic, dar si un obiectiv factor de pericol semnificativ de accidente (in special pentru inotatori), motiv pentru care cateva duzini de utilizatori de mijloace motorizate de navigatie alunga de fapt sute sau mii de alti potentiali beneficiari, iar pe ansamblu, admiterea navigatiei motorizate este si din punct de vedere economic, nu doar social, un factor negativ, nu pozitiv, cum incearca unii sa acrediteze.

De aceea, in tarile civilizate, navigatia cu motor nu este permisa pe lacuri decat pe cele de mari dimensiuni, departe de zonele de agrement utilizate pentru inot, imbaiere, surfing si alte asemenea, nicidecum pe un lac mic precum Tarnita. Eventual e admisa pe lacuri selectate si alocate specific activitatilor nautice motorizate acolo unde sunt multe lacuri si deci cateva pot fi "sacrificate" in acest sens.

Ori, pe valea superioara a Somesului Mic avem lacuri putine si de dimensiuni relativ reduse, incat nici din acest punct de vedere Tarnita nu ar trebui sacrificat pe altarul formelor motrizate de agrement, turism si "sport" (?), asa ceva fiind eventual admisibil daca aveam cel putin o duzina de asemenea lacuri cu potential de agrement. Mai mult, dimensiunile lacului nici nu justifica obiectiv necesitatea utilitara a navigatiei cu motor, traversarea si ajungerea rapida la mal in caz de nevoie fiind posibila pe orice directie cu ambarcatii mici cu vasle in timp relativ redus, chiar pentru persoane neexperimetate si neantrenate, si chiar in conditii meteo mai nefavorabile.

Pentru motivele amintite, autoritatile publice in general .si Consilul Judetean Cluj in particular au adoptat de-a lungul anilor unele reglementari destinate protectiei lacului Tarnita din punct de vedere al amenajarii teritoriului, protectiei mediuli si asigurarii conditiilor ca de potentialul sau turistic si recreativ sa se poata bucura mai multi locuitori ai judetului. Din pacate insa, aceste reglementari au fost timide si incomplete, si mai ales punerea lor in practica a lipsit aproape cu desavarsire, fiind sistematic ignorate si incalcate de multe categorii de persoane fizice si juridice, chiar in frunte cu autoritatile publice chemate sa vegheze la aplicarea actelor normative! Aceasta situatie este intolerabila si trebuie sa inceteze.

Prin Decizia 147 / 1994, Consilul Judetean Cluj a declarat lacul Tarnita ca Zona Naturala Protejata de Interes Judetean, alaturi de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67 / 1995, Consiliul Judetean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes judetean, care cuprindea si reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnita. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdictia de navigatie cu motor.

Au fost si cateva sedinte de analiza la nivel judetean pe aceasta tema si actiuni timide pe teren, in vederea punerii in aplicare a acestor normel, participand si Politia, autoritatile de mediu si ape, reprezentantii primariilor vizate, ai administratorilro lacurilor respective, ai asociatiilor de pescari si ai ONG de mediu. Dar influenta potentatilor ce aveau ambarcatii cu motor pe Tarnita se pare ca a facut ca autoritatile sa "uite" rapid de acest subiect, si sa renunte la punerea in aplicarea a acelei HCJ. De exemplu, cu ocazia inspectiei comune din 9 iulie 1995, la care a asistat si un delegat al asociatiei noastre, desi s-au constatat numeroase si grave nereguli, inclusiv cu privire la reglementarile de navigatie, reprezentantii autoritatilor din respectiva comisie pluridisciplinara de control au refuzat, la finalul actiunii, chiar si sa consemneze in scris cele constatate....

Prin HCJ 70 / 1999, Consiliul Judetean Cluj a aprobat planul urbanistic de zona protejata si regulamentul aferent pentru lacul Tarnita. Si aceasta hotarare prevede expres interdictia cu motor, si nici ea nu a fost pusa in aplicare pana acum.

In 2008 s-a pretextat de catre lobby-ul navigatorilor motorizati ca, prin HG 665 / 2008, mentionandu-se lacul Tarnita in lista cailor navigabile interioare din Romania, s-ar fi autorizat in acest sens in mod implicit navigatia cu motor pe lacul Tarnita si deci, in virtutea principiului ierarhiei actelor normative si a principiului de drept lex posterior derogat lex prior, dispozitiile din hotararile Consiliului Judetean Cluj prin care se interzicea navigatia cu motor ar fi implicit abrogate.

In realitate, nicio prevedere din cuprinsul HG 665 / 2008 nu autorizeaza expres navigatia cu motor pe acest lac, si nici in mod implicit, pe cale de interpretare, nu se poate deduce din textul acestei HG o asemenea prevedere. Mai mult, autoritatea publica centrala pentru transporturi a si confirmat public faptul ca respectiva hotarare de guvern nu prevede, autorizeaza sau confirma legalitatea navigatiei cu ambarcatii motorizate pe lacul Tarnita.

In concluzie, va rugam sa binevoiti a relua si intensifica demersurile in vederea punerii in aplicare a prevederilor hotararilor Consilului Judetean Cluj si altor norme legale din care rezulta expres sau implicit neadmiterea navigatiei cu ambarcatiuni cu motor pe lacul Tarnita si pe alte corpuri de apa cu regim analog.

Cu stima si multumiri anticipate,

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
============================
, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/07/2010 09:31:00 p.m.
ASOCIATIA BATE SAUA SA PRICEPA IAPA
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA"
FEDERATIA BICICLISTILOR DIN ROMANIA

COMUNICAT
Conferinta nationala PRO VELO IX la final

In perioada 5-7 noiembrie 2010 a avut loc la Bucuresti a noua editie a Conferintei nationale de cicloturism, ciclism urban si promovarea bicicletei - "PRO VELO IX". Manifestarea a fost organizata de Asociatia BATE SAUA sa Priceapa Iapa in colaborare cu Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), cu sprijinul GEF-SGP prin UNDP Romania, in cadrul campaniei "Velorutia Romana". Au participat mai multe zeci de delegati ai organizatiilor de profil biciclistic din intreaga tara, ONG-urilor cu preocupari in domenii conexe (turism, protectia mediului, siguranta rutiera), ai unor autoritati publice si operatori economici de profil si ai presei.

Numeroasele subiecte abordate s-au incadrat in trei categorii majore: promovarea bicicletei in general; bicicleta ca mijloc de transport urban cu rol utilitar; turismul pe bicicleta (cicloturism). Au fost facute prezentari si s-au purtat discutii pe teme precum: Tipuri de biciclete si domenii de utilizare, avantajele bicicletei, bicicleta si sanatatea, probleme, nevoi si solutii de promovare a bicicletei ca vehiul utilitar, cai de comunicatie pentru biciclete in mediul urban, parcarea in siguranta a bicicletelor; bicicletele si transportul public si intermodal; cu bicicleta la scoala, la serviciu si la cumparaturi; siguranta rutiera si biciclistii; legislatia rutiera si biciclistii; harti pentru cicloturism, legislatia privind marcajele cicloturistice; Reteaua Nationala de Trasee Cicloturistice.

Au fost prezentate si obiectivele si rezultatele unor proiecte legate de bicicleta care au fost puse in practica in acest an. Astfel, Asociatia ‘BATE SAUA SA PRICEAPA IAPA’ din Bucurest a prezentat: "Velorutia Romana", "Velorutia in scoli", "VeloBello Skirtbike", "Cu bicicleta la serviciu", ”Cu bicicleta la scoala", "Cu bicicleta la piata", “Patrula Velo”, “Clubul Parintilor Biciclisti”, Grupul de Lucru din PMB, Centrul de Închiriere Biciclete si Centrul de Informare Cicloturistica ‘BateSaua’. Clubul de Cicloturism "Napoca" din Cluj-Napoca a prezentat proiectele "Bike Romania Tour 2010", "CicloCart Cluj", "Velorutia la Cluj" si "ClujBikeNet", si au fost si prezentari din partea asociatiilor "Pro Biciclo Urbo" Targu Mures, Clubul de Turism si Ecologie "Turistor" Iasi si “Societatea Carpatina Ardeleana” Satu Mare.

De asemenea, au avut interesante prezentari si alte structuri decat cele membre in FBR. De exemplu, Asociatia pentru Dezvoltare Urbana din Bucuresti a prezentat pe scurt “Veste pentru Biciclete” - un proiect de educatie rutiera in vederea stimularii cresterii respectului si sigurantei in trafic. Asociatia “Tandem” Bucuresti a prezentat proiectul "Insotitori pentru nevazatori” şi alte proiecte de sustinere a persoanelor cu dizabilitati pentru care bicicleta are importanta utilitara si recreativa. Radio Bucuresti FM a prezentat rubrica radio saptamanala “Velorutia in Direct” realizata in parteneriat cu asociatia BateSaua, iar Radio Romania Actualitati a trecut in revista campania nationala “Romania pe bicicleta” derulata timp de 6 luni la nivelul intregii tari.

Directia de Mediu din Primaria Generala a municipiului Bucuresti a prezentat programul educativ “Cu bicicleta la scoala” iar Biroul de Educatie Rutiera din cadrul Brigazii de Politie Rutiera a Capitalei a prezentat programul “Siguranta pe bicicleta”, ambele fiind derulate de aproape 3 ani în parteneriat cu asociatia Bate Saua. Federatia "Urmeaza-ti Pasiunea" a prezentat pe scurt programul “Saturn” de valorificare a expunerii pasiunilor/hobby in vederea promovarii lor, precum si Ziua Nationala a Pasiunilor si introducerea conceptului “VIVERE”, iar Consiliul National pentru Securitate Rutiera si-a prezentat activitatile de lobby pentru adaptarea legislatiei rutiere şi imbunatatirea standardelor de infrastructura.

Dezbaterile pe teme actuale au dus la adoptarea la final, prin consens, a deciziei de preluare si mentinere, ca fiind in continuare actuale, a majoritatii rezolutiilor adoptate la conferinta ProVelo VIII si enumerate in ANEXA, ele urmand a fi difuzate in comunicate separate.

Bucuresti, 7 noiembrie 2010

Radu MITITEAN
director executiv - Clubul de Cicloturism NAPOCA
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania
office@ccn.ro , contact@biciclisti.ro 0744-576836

George CULDA
presedinte - Asociatia BATE SAUA
vicepresedinte - Federatia Biciclistilor din Romania
geobatesaua@batesaua.ro , contact@biciclisti.ro 0722-736694

ANEXA:
Lista rezolutiilor Conferintei PRO VELO IX
================================
1. Legislatia rutiera - solicitare abrogare restrictii nejustificate
2. Legislatia privind marcajele cicloturistice - solicitare adoptare proiect HG
3. Reglementarile tehnice privind infrastructurile pentru biciclete - solicitare actualizare si completare
4. Legislatia privind urbanismul - solicitare adoptare completari in favoarea infrastructurilor pentru circulatia bicicletelor
5. Luarea bicicletei in tren - solicitare ca CFR Calatori sa extinda oferta
6. Utilizarea bicicletei ca mijloc cotidian de transport de catre demnitari, inalti functionari publici, politicieni si alte categorii de VIP - apel la generalizare
7.. Educatie biciclistica in scoli - apel la introducere
8. Infrastructuri pentru circulatia bicicletelor in mediul urban - apel la autoritati pentru alocare de fonduri pentru proiectare, construire si mentenanta adecvata
9. Infrastructuri pentru circulatia bicicletelor in scop turistic - apel la autoritati pentru alocare de fonduri pentru proiectare, realizare si mentenanta adecvata
10. Documente de pozitie pe tema promovarii utilizarii bicicletei - sprijin pentru cele adoptate de Federatia Biciclistilor din Romania
11. Cooperare si schimb de informatii in domeniul biciclistic - apel la intensificare si aprofundare
, , , , , |
Bookmark and Share