NOI
SI CARPATII
GANDURI
DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI
Organizatia
Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua
Internationala a Muntelui". Originea acestui eveniment isi are
radacinile in 1992, cand a fost adoptata de ONU ”Agenda 21” al
carei capitol 13 se referea la dezvoltarea montana sustenabila si
managementul ecosistemelor fragile. In 2002, Adunarea Generala a ONU,
cu ocazia Anului International al Muntilor, a decis ca din 2003 sa se
marcheze anual ZIM in 11 decembrie sub egida FAO, pentru a marca atat
oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante
forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste
un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.
Editia
din 2023 are ca tema la nivel global "Reabilitarea ecosistemelor
montane"
https://www.fao.org/international-mountain-day/theme/en/ ,
ca parte din "Decada ONU de reabilitare a ecosistemelor
2021-2030" desfasurata sub egida UNEP si FAO cu scopul de a
mobiliza si coordona sprijin politic, cercetare stiintifica si
resurse financiare pentru o semnificativa amplificare a eforturilor
de restaurare a ecosistemelor si de prevenire a unor degradari
viitoare ale ecosistemelor montane.
Adunarea
Generala ONU a proclamat recent perioada 2023–2027 ca fiind "5
ani de actiune pentru dezvoltarea regiunilor montane", avand
printre obiective si atragerea de finantari pentru zona montana,
dezvoltare "verde" ca tehnologie si abordare economica,
cresterea cooperarii intre tarile muntoase, dezvoltarea stiintei si
educatiei pe teme de dezvoltare montana sustenabila.
Muntii
sunt esentiali pentru omenire in ansamblu, deoarece conteaza enorm
pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea
riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii.
Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si
peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale,
antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe
termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga
umanitate.
Aici
cateva mesaje-cheie ale ONU pe teme montane:
https://www.fao.org/international-mountain-day/key-messages/en/
Cateva
evenimente de profil dedicate editiei 2023 a Zilei Internationale a
Muntelui se gasesc la:
https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/en/
Si
cateva exemple de publicatii ale agentiilor specializate ONU legate
de munte:
http://www.fao.org/3/cc5210en/cc5210en.pdf
https://doi.org/10.4060/cc3328en
11
Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de
celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de
dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie
mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de
pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca
natura carpatina, aflata sub asediul omului.
In
Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si
o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau pana de curand cel mai
mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda
celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi
si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au
niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie,
model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si
Romania ar fi de neimaginat fara ei.
Doar
ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta
mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in
ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul
iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei,
ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre
disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii
noastre.
Padurile
Carpatilor continua sa fie taiate in moduri nesustenabile in ultimele
doua decenii, si abia recent unele statistici oficiale recunosc
situatia grava, afirmandu-se chiar ca au avut loc taieri nelegale
mult mai mari fata de cele legale. Mai mult, daca in toata Europa,
suprafata de padure creste, la noi marile impaduriri sunt inca in
faza de promisiuni politice sau planificari, in schimb suprefate care
se considera padure sunt adesea ceva bracuit, macelarit de taierile
ilegale sau de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete
urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si
proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru
acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza
mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales
"terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt
adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri sau padure foarte
tanara, unde natura isi revine dupa macelul din anii 90 si 2000 dar
care este departe de a putea asigura toate functiile ecologice ale
unei paduri mature...
Siluetele
Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza adesea
crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret
pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de
dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a
inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar cu criza energetica
declansata de conflictul dintre Rusia si Ucraina, sunt mari presiuni
pe reluarea ideii de a umple golurile montane de paduri de eoliene.
Si creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de
inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si
comod Transelectricii, care a inceput deja demersurile de realizare
de linii de 400kV prin munti cu trasee alese in total dispret pentru
natura.
Sosele
pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de
impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme
si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica
nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate
gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a
lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului,
Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua
proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si
alte masive.
Vile
si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca
cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii
si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu
tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati
pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de
partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a
aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata
alteori superba a Carpatilor.
La
Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani
uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile
pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej și Rovina, iar concesiuni
si proiecte exista si la Bucium, la Baisoara si in duzini de locuri
din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali
si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta
Pricopanului - perla muntilor Macinului.
Raurile
de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o
buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin
duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula
cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri,
in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase
cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale
care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a
apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si
excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare
a asa-zisei "energii verzi".
Chiar
daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din
cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor
statale), pericolul a reaparut puternic in urma crizei energetice
declansate de aregsiunea ruseasca asupra Ucrainei, si multe proiecte
incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari
judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat
si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce
ameninta Defileul Jiului, incercandus-se chiar prin Parlament
acoperirea ilegalitatilor si impiedicarea accesului la justitie al
ONG de mediu pentru stoparea acestor crime ecologice.
Oieritul
si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de
vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si
se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc
izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai
si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii
oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in moduri deloc
traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru
mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat....
Salasele
sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune
sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in
varsta sau sunt parasite. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe
acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri
de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor
muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un
tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar
actionat cu apa sau o valtoare.
Se
interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate
pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si
in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale
protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a
caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu
degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au
ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin
definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata
bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura
decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman a desfiintat
institutia costozilor de arii protejate si a decis ca administrarea
ariilor naturale protejate nu se poate face de catre entitati de tip
ONG, non-profit, dar firmele si regiile, a caror scop este prin
definitie profitul, pot insa ramane bine-mersi in postura de
administrator.
In
schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza vanatoarea,
si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand
"recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul
de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii
echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe
ori animalele cele mai viguroase....
Legislatia
tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii
Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul
motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste
total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul
montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu
este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate
turistic sunt sub 0,1% din poteci, exclusiv pentru turism pedestru,
iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista
deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de
lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor
de resort din ultimele doua decenii ca rezolva bariera legislativa
care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.
Pentru
traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui
asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar multe continua
sa nu aloce resursele necesare. Pentru marcarea de trasee pentru alte
tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul
legal complet, chiar daca in 2022 dupa decenii de blocaj demersurile
legislative au inceput sa dea roade dupa ce au fost ”plimbate
dintr-un sertar ministerial in altul” de peste doua decenii.
Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt
degradate ca asigurari, in schimb apar odioase fieratanii numite "via
ferrata" chiar si in zone unde nu ar avea ce cauta.
Pe
de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri,
motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si
barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu
gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand
orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga
sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra
sanatatii publice devine si la noi o problema majora...
Totodata,
e evident ca se tolereaza in continuare sa iti faci vila in padure
sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci
"dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea
alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut in trecut cu taul
Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de
complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca,
sau in muntii Tarcu de catre un multimilionar ajuns intr-o importanta
functie publica, sau vedem acum ca se intampla pe Valea Sambetei din
Muntii Fagarasi, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt
bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic
sau om de afaceri de succes...
A
continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva
decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze
vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele
muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau
impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de
munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut
joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus
ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a
Romaniei....
Depinde
de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de
sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.
Cluj-Napoca,
10 decembrie 2023
Radu
Mititean
director
executiv
asociatia
turistica sportiva civica si ecoloista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA
(CCN)
www.ccn.ro
Postări
