RETEAUA PENTRU NATURA URBANA

O NOUA ASOCIATIE NATIONALA CONTINUA CAMPANIILE ONG

In 26 septembrie 2023 a avut loc la Bucuresti sedinta de constituire a asociatiei "Reteaua pentru Natura Urbana" (RNU) avand ca scop "protejarea si promovarea naturii in mediul urban si periurban/metropolitan in Romania, ca element indispensabil pentru calitatea vietii, protectia mediului si dezvoltarea durabila" si avand ca fondatori 13 ONG-uri de mediu din intreaga tara, care isi continua in acest nou cadru colaborarea avuta in ultimii ani pe aceasta linie.

Alaturi de Reteaua Geoparcurilor din România, RNU va beneficia de suportul financiar acordat de BRD Groupe Societe Generale intr-un parteneriat strategic pe termen lung, care are drept obiectiv conectarea comunitatilor rurale si urbane in scopul conservarii naturii si dezvoltarii durabile, unul dintre obiectivele parteneriatului in primul an fiind "Dezvoltarea Retelei de Arii Naturale Urbane din Romania si sustinerea pastrarii ariilor naturale urbane, fie ele paduri, pajisti ori zone umede, ca spatii pentru sanatate, recreere, educatie si conservare" in cele 10 orase in care proiectul deja se desfasoara - Bucuresti, Brasov, Piatra Neamt, Iasi, Cluj-Napoca, Bistrita, Satu Mare, Oradea, Arad si Timisoara.

Trei dintre organizatiile fondatoare ale RNU sunt active si in Cluj-Napoca si imprejurimi - asociatiile Societate Organizata Sustenabil (SOS), Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) si Societatea Ornitologica Romana (SOR), celelalte 10 fiind: Societatea Carpatina Ardeleana Satu Mare (EKE), EXCELSIOR din Arad, ECO-TOP din Oradea, G.A.L. RURALIS din Bistrita, Centrul de Ecologie Montana (CEM) din Brasov, CODRII IASILOR, WALDEN din Piatra Neamt, CIVICA din Iasi, Asociatia Parcul Natural Vacaresti (APNV) din Bucuresti si Asociatia Kogayon din Costesti (Valcea).

Anexam comunicatul de presa emis la lansarea parteneriatului celor doua retele cu BRD, la finalul reuniunii de trei zile desfasurate recent ca finalizare a unei campanii comune anterioare derulate timp de doi ani de APNV in parteneriat cu Asociatia Funky Citizens, SOS, CEM si EKE si cu alte organizatii dintre cele 13 fondatare ale RNU si ale organizatii partenere, cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund Romania, program finantat de Islanda, Liechtenstein si Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Detalii si la:

https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana/

https://parcnaturalvacaresti.ro/am-lansat-coalitia-pentru-natura-urbana/

Comunicat lansare RNU parteneriat BRD

Radu Mititean

director executiv CCN

office@ccn.ro  

0744-576836

PEDALAND PE VALEA CAPUSULUI

- TURA VELO 30 SEPTEMBRIE

Sambata 30 septembrie 2023, cu plecare la ora 9:00 din Gilau, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe valea Capusului, ca afluent de stanga al Somesului Mic si culmile ce o strajuiesc spre nord, cu trecere prin Capusu Mic, Bedeciu, Ardeova si Dumbrava.

Vom pedala in total circa 65 de km, dintre care cea mai mare parte este pe drum de pamant sau inierbat sau pietruit - de caruta si tractor sau forestier, si doar cativa km de asfalt pe drum secundar, fara dificultati tehnice mari dar cu un total de circa 1200 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism stil MTB care necesita un nivel cel putin mediu de antrenament si experienta, inclusiv abilitati de pedalat pe drum mai denivelat sau abrupt, deci o tura cu dificultate medie spre ridicata ca tehnica si efort necesar.

Plecarea va fi din Gilau, de la DN1 la intersectia cu drumul care duce la trag, situata intre centrul localitatii si ramificatia spre Somesu Rece, Tarnita si Marisel, imediat langa canalul Somesului. Pana acolo se poate pedala din Cluj-Napoca sau aduce bicicleta cu mijloace motorizate. Traseul este in circuit, preconizandu-se intoarcerea la locul de plecare spre seara.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a vaii Capusului si versantului ei stang si a unor portiuni de culmi care o delimiteaza de bazinul Nadasului. Se va pedala o buna parte de drum prin padure, dar si printre pajisti si pe langa terenuri agricole.

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential cicloturistic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, depozitarea deseurilor, disciplina in constructii, practici agricole si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike si un nivel cel putin mediu de abilitati de pedalat si trebuie luat in calcul faptul ca ar putea fi si unele portiuni mai vegetate sau spalate sau erodate de drum de pamant si nu se pot exclude unele portiuni de impins bicicleta pentru depasit portiuni mai bolovanoase, noroioase sau erodate sau evitat balti mari si zone de noroaie si de cautare a variantei de drum mai accesibile la acest moment.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant, apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii montane off-road pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta relativ mica de localitati si de drumuri carosabile, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru 2023, urmand si in urmatoarele luni sa fie organizate noi asemenea ture deschise si publicului doritor.

Este si un mini-curs privind metodologia de monitorizare si documentare a problemelor de mediu si mobilitate, prin care cetatenii se pot implica voluntar, cu ajutorul unei biciclete si unui telefon smart cu capacitati foto si GPS (cum am majoritatea) in identificare, documentare si apoi sesizare a autoritatilor, presei si comunitatii asupra problemelor care apar pe drumurile secundare si pe malul apelor in apropierea Clujului - depozitare ilegala de deseuri, blocarea accesului public, incalcarea normelor de urbanism, degradarea drumurilor, nerespectarea bunelor practici agricole si alte asemenea.

Tura aceasta face parte din campania "Somesul - Culoar Verde-Albastru" editia 2023, derulata de Asociatia MiniMASS in parteneriat cu asociatiile Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN), Societate Organizata Sustenabil (SOS Someșul Nostru) si Clujul Sustenabil. Este un program care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Apahida si Gilau ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Campania Somesul Culoar Verde - Albastru se afla in acest an la editia a 2-a si beneficiaza de sprijinul programului de finantare "Cu Apele Curate" derulat cu sprijinul Lidl România. Programul reprezinta un apel la implicare in combaterea si prevenirea poluarii cu plastic a apelor Dunarii si afluentilor sai, adresat membrilor comunitatilor si autorităților publice din localitatile vizate.

Detalii si pe www.ccn.ro pe blogul CCN la adresa

https://ccncluj.blogspot.com/2023/09/pedaland-pe-valea-capusului-tura-velo.html

si pe Facebook la adresa

https://www.facebook.com/events/3532570297011804/

Cluj-Napoca, 27 septembrie 2023

(Text actualizat in 29.09.2023)

Radu Mititean

director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

web: www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

TEME DE REFLECTIE DE ZIUA MONDIALA A TURISMULUI

27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

In 2023, tema focala a evenimentului este "turismul si investitiile verzi", deci cu accent pe modificarea abordarilor anterioare care au pus accent pe o continua crestere cantitativa a turismului, cu multiple efecte negative asupra patrimoniului natural si cultura, fiind momentul ca turismul sa devina o componenta centrala a noilor economii verzi-albastre si digitale, pentru a putea fi valorificat enormul potential al turismului fara a compromite dezvoltarea durabila la nivelul planetei, prin accentul pe eficienta enegetica, economie circulara, reducerea consumului de resurse, abordari de tip zero emisii, adptare la schimbarile climatice, accent pe rezilienta si conservarea biodiversitatii. Mesajele oficiale la nivel mondial pot fi consultate la https://www.unwto.org/world-tourism-day-2023/official-messages

Turismul poate contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU. Turismul este si un factor important pentru o mai buna cunoastere a propriei tari, cu valorile ei culturale si naturale care cu greu pot fi cunoscute doar din carti, de la televizor si de pe Internet, dar si pentru cunoasterea si intelegerea altor tari si continente, culturi si natiuni, dar si a mediului in care traim, a problemelor globale ecologice, sociale, economice si culturale, si solutiilor la acestea.

27 Septembrie este o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate contribui semnificativ, in aceasta lume globalizata, la o mai buna intelegere intre oameni, state si popoare si o mai echitabila evolutie economica si sociala pe plan mondial, daca dezvoltarea turistica este dirijata intr-o directie sustenabila, si nu una distructiva si implicit si autodistructiva, cum arata unele evolutii negative din ultimele decenii, cu dezechilibru intre promovare si protectie, intre conservare si realizarea de noi amenajari, intre libertatea economica si interventia statala, dovedinu-se ca, daca nu se respecta anumite norme etice si capacitatea de suport a zonelor in cauza, unele forme de turism pot fi foarte daunatoare pentru mediul natural si social, desi turismul, ca ”industrie fara fum” pare la prima vedere un domeniu care ar putea produce doar beneficii...

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par destul de straine la noi multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transparenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata si, dupa ce multi ani a fost minister distinct sau macar agentie guvernamentala de sine statatoare, a fost redusa din nou combinata in cadrul unui minister mai mare, si a fost constant subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale.

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului) este instabila, incompleta si incoerenta. De exemplu, legislatia privind traseele de turism pedestru montan (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol, mult-asteptatele Norme metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor pentru turism pedestru in zona nemontana au aparut ca HG 1252/2022 cu grave deficiente iar ghidul privind amenajarea traseelor pentru turism pedestru, care trebuia sa fie aprobart prin ordin ministerial si sa cuprinda indicatoarele şi marcajele, nu a mai fost publicat desi termenul legal e depasit cu peste jumatate de an, iar normele privind traseele de turism biciclistic, dupa 25 de ani de tergiversare, au fost adoptate intr-o forma improvizata, incoerenta, greu de pus in practica, prin HG 441/2022 care este jenanta ca tehnica legislativa fata de proiectele care au fost dezbatute ani de zile, iar actele ce trebuiau emise in aplicarea ei nu au fost inca adoptate nici acum, la aproape un an si jumatate de la aparitia acelei HG.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent important lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, era legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu si ceva de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta (majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt de multe ori incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces inca semnificativ de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

Ar trebui sa ne preocupe problemele de fond semnalate, care vor persista daca nu se schimba in rest nimic institutional si legislativ. De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, oricata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc.

26.09.2023

Radu Mititean

director executiv CCN

Nota:

Gandurile de mai sus sunt din pacate similare celor de anii trecuti, pentru ca in esenta nu s-a schimbat nimic in bine in acest domeniu, incat sa putem scoate din lista macar unele din gandurile negre ce iti vin intr-o asemenea zi care ar fi trebuit sa fie de sarbatoare...

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

web: www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

ZIUA INTERNATIONALA A CARPATILOR - 26 SEPTEMBRIE

26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil, agricultura durabila si dezvoltarea rurala si cel privind transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”.

Ca evenimente institutionale in perioada urmatoare, in 11-13 octombrie va avea loc la Belgrad a 7-a reuniune a Conventiei Partilor, organul suprem al Conventiei Carpatice. Va fi o reuniune mai deosebita prin faptul ca se aniverseaza doua decenii de la adoptarea Conventiei, un moment de bilant, de fapt nu foarte fericit in ciuda tonului optimist al anunturilor oficiale, pentru ca aceasta Conventie e inca foarte departe de a isi fi atins macar partial obiectivele.

Brandul turistic la Romaniei a fost ales, cu ani in urma, sa fie ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”,din 2018, inlocuind una mai veche, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana...

Doar ca, dincolo de aspectele de legiferare, imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine continua sa fie intr-un proces accelerat de bracuire si taieri rase masive si adesea si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, reluat sub pretextul ca asa vom compensa diminuarea importurilor de gaz si petrol din Rusia, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, cu reluarea acestei tendinte dupa niste ani de stagnare, si avem deja foarte multe antene GSM si linii electrice aeriene, si noile linii de 400 kV urmeaza sa afecteze sute de km de culmi si vai carpatice, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

LEGISLATIE RUTIERA SI SFATURI PRACTICE PENTRU BICICLISTI  

pachet informativ 2023 lansat de ZIUA EUROPEANA FARA MASINI

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) lanseaza, cu ocazia Zilei Europene Fara Masini (ZEFM / ECFD, cu care culmineaza Saptamana Europeana a Mobilitatii - SEM - http://www.mobilityweek.eu , care are loc anual in perioada 16-22 septembrie), o noua editie a pachetului informativ format din doua minibrosuri pentru biciclisti. de informare pe teme esentiale pentru confortul si siguranta lor si a celorlalti participanti la trafic - o sinteza actuala a normelor din legislatia rutiera specifice pentru biciclete si un set de 7 sfaturi practice pentru circulatia cu bicicleta in oras.  

Sinteza legislativa reda toate prevederile cu specific biciclistic din Ordonanta de Urgenta 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice si din Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG 1391 / 2006, in forma actualizata. Este realizata in parteneriat cu Societatea Civila de Avocati Muresan Mititean Cleja (MMC) www.mmc-law.ro si este un material care ajuta utilizatorii bicicletei sa cunoasca prevederile ”la zi” ale cadrului legal actual. Desigur ca e nevoie sa cunoasca si sa respecte si normele generale, aplicabile tuturor vehiculelor respectiv participantilor la trafic, nu doar normele specific biciclistic si sa cunoasca si interpretarea acestor norme, care din pacate nu exceleaza prin claritate si coerenta in redactarea lor actuala, dincolo de caracterul lor sub multe aspecte excesiv de restrictiv, motiv pentru care CCN militeaza de peste trei decenii pentru modificarea lor, reusind pana acum insa doar in mica masura sa convinga autoritatile in acest sens. 

Materialul ”7 sfaturi utile pentru a pedala in siguranta si confort” este o selectie a catorva foarte importante aspecte utile biciclistilor, derivand din experienta membrilor CCN si structurilor la care este direct sau indirect afiliata - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro si Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) www.ecf.com , a expertizei zecilor de organizatii partenere din alte tari europene si bogatei literaturi de specialitate si numeroaselor conferinte la care a participat CCN. Desi are cateva particularizari pentru situatia Clujului, materialul este valabil pentru orice oras din Romania. Este un material complementar extrasului de legislatie si desigur doar puncteaza o serie de teme de baza, din lista mai lunga ce ar trebui sa fie in atentia oricarei persoane care circula cu bicicleta. CCN sta la dispozitia celor interesati pentru explicarea si completarea acestei sinteze. 

Cele doua materiale sunt complementare altor actiuni CCN si se inscriu in demersurile pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare cu rol utiliar si recreativ. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 30 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii pe www.ccn.ro in sectiunea "despre noi".

7 SFATURI UTILE 

PENTRU A PEDALA IN SIGURANTA SI CONFORT 

Dragi bicicliste si biciclisti,

Pentru a circula in Cluj pe doua roti comod si sigur trebuie cunoscute si respectate nu doar regulile stabilite de legislatia rutiera, ci si o serie de recomandari practice pentru biciclismul urban, dintre care am sintetizat cateva mai importante:

1. Bicicleta potrivita 

Ca să pedalezi confortabil prin oraș trebuie să ai bicicleta potrivită, cu accesoriile și reglajele adecvate, în funcție de înălțimea și conformația ta, specificul rutelor și stilul de deplasare. Astfel, un cadru prea mic sau prea mare sau o șa lăsată prea jos pot fi nu doar incomode, ci și producătoare de dureri de spate sau de genunchi. Relieful Clujului și starea unor străzi recomandă bicicletele cu viteze și cu roți ceva mai groase. Agățarea de ghidon a unei sacoșe trebuie totdeauna evitată, iar un rucsăcel poate fi incomod în zile călduroase sau dacă e mai greu, soluția fiind un coș pe ghidon sau pe portbagaj sau o pereche de sacoșe laterale. Apărătorile de lanț și de noroi scutesc de murdărirea îmbrăcăminții, iar pentru haine lungi și largi există protecții laterale pentru roata de spate, gen "skirt guard" / ”coat guard”.  

2. Imbracamintea potrivita

Poți fi elegant(ă) pe bicicletă, inclusiv cu costum și cravată respectiv fuste lungi sau rochii largi, pantofi cu toc și coafură mai elaborată... Trebuie însă o adecvare la tipul de cadru și de pedale, de apărători, precum și de distanța și viteza de pedalat, condițiile meteo și pantele. Cadrele fără bară orizontală permit rochii și fuste lungi. șeile fără cioc permit fuste strâmte. Pentru pantaloni largi există clipsuri sau snapuri. Pălăriuțele pot avea o panglică de siguranță. La fuste foarte scurte se poate purta un pantalonaș scurt. Există chiar rochițe speciale pentru pedalat. Domnii pot descheia cămașa la gât sau da jos sacoul...  

3. Bicicleta in buna stare tehnica

De câte ori urci pe bicicletă e bine să te asiguri că frânele prind bine și roțile sunt bine umflate, ghidonul și angrenajul nu au jocuri, lanțul e uns, soneria și schimbătoarele de viteză funcționează, catadioptrii sunt la locul lor și, dacă te-ar putea prinde seara, ai luminițele la tine și acestea au baterii bune. E de știut că roțile moi, anvelopele foarte cramponate și lanțul neuns fac bicicleta să meargă mult mai greu prin oraș. Măcar o dată pe an, bicicleta ta merită o revizie mai serioasă. Un lanț prea uzat de exemplu îți strică pionioanele și foile dințate, opturile în roți pot compromite frânarea iar saboții prea uzați pot strica jențile.

4. Un traseu bine ales

Înainte de a porni la drum gândește-te la un traseu care să îți facă plăcere chiar dacă presupune un mic ocol. Traseul cel mai direct și rapid în Clujul actual nu e întotdeauna cel mai confortabil și sigur, astfel că merită să pedalezi câteva minute în plus pentru a profita, de exemplu, de pistele de biciclete de pe malul Someșului, de pista din Parcul Central, de pistele de pe Bd. 21 Decembrie 1989 sau Calea Mănăștur sau de străduțe din cart.A.Mureșanu ca alternativă la pedalatul la deal pe Calea Turzii spre cartierul Zorilor sau pe străzi plate dar aglomerate.

5. Spatiu de siguranta in timpul deplasarii

Obligația de a circula cât mai pe dreapta nu înseamnă că trebuie să pedalezi lipit(ă) de bordură sau trecând razant pe lângă mașinile parcate. Dimpotrivă, este recomandabil să ții mereu un spațiu lateral de siguranță spre dreapta de circa 1 metru spre bordură și 1,20-1,30 metri spre mașinile parcate, pentru a evita portierele deschise intempestiv. Obstacolele nu trebuie ocolite "strâns", iar traiectoria nu trebuie să fie sinuoasă. Rulatul mai spre mijlocul benzii e mai sigur decât la marginea ei. De asemenea, e bine să menții cel puțin 2 metri față de vehiculul din față chiar dacă merge lent și cel puțin 1 metru lateral când depășești un pieton sau un alt biciclist(ă), pentru că pot face manevre imprevizibile. 

6. Ce facem la intersectii 

Marile intersecții și sensuri giratorii din Cluj sunt toate încă neadaptate circulației bicicliștilor, fiind astfel stresante și adesea nesigure. O soluție poate fi traversarea lor ca pieton. O altă soluție este avansarea și plasarea în fața primului autovehicul oprit la semafor, chiar dacă nu este trasat un spațiu de acumulare pentru biciclete (bike-box) astfel ca la culoarea verde a semaforului să pornești prima/primul pe centrul benzii și să fii depășit(ă)/devansat(ă) de mașini doar după ce ai trecut de intersecție. Chiar dacă ai prioritate la o intersecție sau ai marcaj "traversare pentru biciclete" trebuie să te asiguri că șoferii te văd din timp și că poți frâna brusc la nevoie. 

7. Ce facem in ambuteiaj

Un avantaj major al bicicletelor în Clujul nostru aglomerat este că acestea nu stau în ambuteiaje precum autoturismele. Dacă totuși ai în față o coloană de mașini oprite la stop sau care rulează foarte lent, trebuie să te gândești la siguranță și la poluare. Dacă nu e realist să poți trece pe lângă mașinile oprite, poate fi mai bine să te oprești la o distanță mai mare, pentru a nu le inhala gazele de eșapament.

Dacă este spațiu suficient să te "strecori" fă-o numai cu viteză foarte redusă și atenție maximă și numai pe lângă bordură, nu printre două șiruri de mașini. Dacă mașinile se pun în mișcare înainte ca tu să reușești să ajungi în fața coloanei și sunt foarte aproape de tine, oprește cu roțile lipite de bordură și cu piciorul sprijinit pe trotuar până când acestea trec și vei avea din nou spațiu suficient pentru a te deplasa în siguranță.

* * *

Pe măsură ce pedalezi prin oraș vei descoperi cu siguranță și celelalte reguli nescrise ale mersului comod și sigur pe bicicletă și în curând vei constata că ai pe față mai mult zâmbet decât atunci când mergi cu mașina. Profită de experiența reprezentanților magazinelor de biciclete și de organizațiile de profil. 

De asemenea, schimbul de experiență ne îmbogățește întotdeauna cu noi perspective, sens în care te invităm la marșurile lunare ale bicicliștilor organizate de Clubul de Cicloturism Napoca și anunțate pe www.ccn.ro și pe pagina noastră de Facebook.

A. ORDONANTA DE URGENTA 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice

Art. 6 In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile şi termenii de mai jos au urmatorul inteles:

10. bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat prin forţa musculară, cu ajutorul pedalelor ori manivelelor. Sunt asimilate bicicletei vehiculele cu pedale cu pedalare asistată echipate cu un motor electric auxiliar cu puterea nominală continuă mai mică sau egală cu 250 W, a cărui asistare este întreruptă atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă progresiv pe măsură ce viteza vehiculului creşte, fiind întreruptă complet înainte ca viteza vehiculului să atingă 25 km/h, precum şi bicicletele cu motor, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele cu două sau trei roţi şi pentru cvadricicluri;

14. drum public - orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile;

14^1. drum pentru ciclişti - sunt căi de comunicaţie terestră proiectate şi construite special pentru circulaţia cicliştilor;

25. pistă pentru biciclete - subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului, special amenajată, semnalizată şi marcată corespunzător;

Art.41 (3) Dacă un drum este prevăzut cu o pistă pentru biciclete, bicicletele şi trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista respectivă. (...)

Art. 63 (5) Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. (....) bicicletele pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.

Art.70 (2) Pentru a conduce o bicicleta (...) pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani.

(3) Bicicletele ....care circula pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace şi dispozitive in stare de functionare.

(4) Casca de protecţie este obligatorie pentru conducătorii de biciclete (...) a căror vârstă este sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă.

Art.73 Regulile privind circulatia pe drumurile publice a bicicletelor..... se stabilesc prin regulament.

Art.74 (1) Pe autostrazi sau pe drumurile expres este interzisa circulatia... bicicletelor...

(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:

14. nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor sau a trotinetelor electrice, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 101 alin. (1) pct. 8.

Art. 101 (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarşite de persoane fizice:

8. conducerea unei biciclete sau a unei trotinete electrice pe drumurile publice fără mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente în stare de funcţionare pe timp de noapte ori fără îndeplinirea condiţiilor tehnice minime stabilite prin regulament, conducerea unei biciclete sau a unei trotinete electrice pe autostradă, nerespectarea de către conducătorul unei biciclete sau trotinete electrice a interdicţiei de trecere la culoarea roşie a semaforului, a semnalelor agentului de cale ferată, la trecerea la nivel cu o cale ferată industrială, semnalizată corespunzător ori a semnalelor, indicaţiilor ori dispoziţiilor poliţistului rutier, nerespectarea de către conducătorul unei biciclete sau trotinete electrice a interdicţiei privind circulaţia sub influenţa alcoolului, a produselor ori substanţelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, a interdicţiei privind interacţiunea motrică directă cu un alt vehicul aflat în mers ori cu persoane aflate în acesta ori a interdicţiei privind circulaţia în interiorul sau în afara localităţilor fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescentreflectorizante, stabilite prin regulament, sau nerespectarea de către conducătorul unei biciclete sau trotinete electrice a obligaţiei de a circula cu viteză redusă, a obligaţiei de a se asigura că nu se apropie un vehicul feroviar sau a obligaţiei de a opri la trecerea la nivel cu calea ferată, stabilite prin regulament;

Art. 161 (1) Se interzice conducatorului de bicicletă (...):

a) sa circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul avand semnificatia "Accesul interzis bicicletelor";

b) sa invete sa conduca biciclete (...) pe drumurile intens circulate;

c) să circule pe trotuare, cu excepţia cazului când pe acestea sunt amenajate piste pentru biciclete;

d) să circule în paralel, cu excepţia situaţiilor când participă la competiţii sportive organizate;

e) să circule în timp ce se află sub influenţa alcoolului ori a substanţelor psihoactive;

f) să se ţină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul;

g) să circule pe partea carosabilă în aceeaşi direcţie de mers, dacă există acostament practicabil;

h) să transporte sau să tragă orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulaţia celorlalţi participanţi la trafic;

i) să circule pe aleile din parcuri sau din grădini publice, cu excepţia cazurilor când nu stânjenesc circulaţia pietonilor;

j) să circule fără îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 14 şi 15;

k) să circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă sau zăpadă;

l) să circule cu deficienţe tehnice la sistemele de frânare sau cu un vehicul care nu este prevăzut cu avertizor sonor;

m) să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe bicicletă sau trotinetă electrică, după caz;

n) să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament, cu excepţia cazurilor în care conducătorii de bicicletă, înainte de intersecţie, trebuie să se încadreze regulamentar în funcţie de direcţia de deplasare;

o) să circule în interiorul localităţilor în care nu funcţionează iluminatul public, precum şi în afara localităţilor fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă;

p) să conducă vehiculul fără a menţine contactul roţilor cu solul;

q) să circule fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon şi ambele picioare pe pedale, în cazul conducătorului de bicicletă (...).

(2) Se interzice conducătorului de bicicletă să transporte o altă persoană, cu excepţia copilului în vârstă de până la 7 ani, care poate fi transportat pe bicicletă, de către un adult, numai dacă vehiculul este prevăzut din construcţie cu un suport special sau dacă are montat un dispozitiv omologat.

(3) Pe timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorul de bicicletă sau de trotinetă electrică, după caz, este obligat să aibă asupra sa actul de identitate.

Art. 167 (1) Se interzice pietonilor si persoanelor asimilate acestora:

g) sa circule pe pistele pentru biciclete, amenajate si semnalizate corespunzator.

* * *

Pe langa regulile specifice pentru biciclete, trebuie cunoscute si respectate si de catre bicicliste si biciclisti si normele legislatiei rutiere care vizeaza toate vehiculele sau toti participantii la trafic. Și, desigur, celalate prevederi legale, dar si normele bunului simt!

Cluj-Napoca, 22 septembrie 2023

av. Radu Mititean

director executiv CCN

av. Roxana-Iuliana Cleja

vicepresedinte CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 162

de ZIUA EUROPEANA FARA MASINI

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza vineri 22 septembrie 2023 a 162-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni ( MBC162), cu plecare la ora 18:00 din Piata Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Este o ocazie mai speciala, pentru ca aceasta editie a marsului este dedicata Saptamanii Europene a Mobilitatii 2023, care se desfasoara in 16-22 septembrie, culminand in 22 septembrie cu Ziua Europeana Fara Masini, si este si aniversarea a 16 ani de marsuri lunare ale biciclistilor clujeni, o aniversare trista, pentru ca era de dorit sa nu mai fie nevoie de ele, sa o fi luat deja autoritatile locale in directia buna si publicul sa nu mai simta nevoia de proteste...

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste si mentinandu-se nerezolvate probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala, cu lungime de circa 6 km si diferenta de nivel neglijabila, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta.

Traseu propus: Piata Unirii - bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Cl.Dorobantilor str.Petofi Sandor - bd.21 Decembrie 1989 - p-ta A.Iancu - str.Cuza Voda - str. I.P.Voitesti - p-ta M.Viteazu - str. G.Baritiu - pista biciclete Parcul Central S.Barnutiu - str. G.Cosbuc - Cl.Motilor - str. P.Maior - p-ta L. Blaga - str. Napoca - p-ta Unirii - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Detalii despre MBC162 se pot gasi si pe www.ccn.ro 

si pe pagina de Facebook a evenimentului:

https://www.facebook.com/events/1027083558331008

Cluj-Napoca, 17 septembrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

========================================

GANDURI DE ZIUA MUNTELUI

14 Septembrie a fost declarata de Guvernul Romaniei in 2002 ca fiind "Ziua Muntelui", urmand a fi sarbatorita in fiecare an prin manifestari speciale - conferinte, seminarii, expozitii, schimburi de experienta, loturi demonstrative, mese rotunde. Doar ca s-a uitat repede, ca de multe alte initiative. HG 715 / 2002 care instituia aceasta sarbatoare a fost emisa in contextul Anului International al Muntelui, pe care Romania s-a trezit sa il marcheze simbolic spre finalul sau, desi o treime din tara noastra este munte si Carpatii ar trebui sa fie un element central in politicile publice ale statului roman si in constiinta locuitorilor.

Data de 14 septembrie a fost aleasa ca fiind data traditionala a incheierii pasunatului anual in Carpatii Romaniei. O activitate milenara care dispare pas cu pas, sub ochii practic nepasatori ai autoritatilor si ai intregii societati, tot mai multe stane fiind parasite, tot mai multe plaiuri infundandu-se, tot mai putini ciobani meritandu-si numele si renumele de odinioara si tot mai putine traditii supravietuind valului de asa-zisa "modernizare" care a facut si transhumanta tehnic aproape imposibila desi alte tari regreta ca au distrus-o si incearca sa valorifice macar turistic istoria acelui fenomen candva omniprezent.

Ziua Muntelui ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi de doliu si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole...

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita, taiem padurile montane in multe zone intr-un ritm ametitor in ultimele trei decenii, reducandu-se masiv varsta medie a arboretelor si fiind greu sa mai gasesti paduri batrane, le slutim culmile cu eoliene, noi linii de inalta tensiune, sosele pana in varf de munte, vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale, tot mai multe mijloace de transport pe cablu si mii de antene GSM, exploatari miniere de suprafata de mari dimensiuni si microhidrocentrale care seaca raurile de munte care au scapat de furia hidrotehnista a anilor 70 ai secolului trecut.

Salasele sezoniere devin treptat ruine, multe catune sunt parasite, azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata si plasa metalica inlocuieste tot mai mult gardurile de lemn si numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga...

Mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, nu sa maximizeze rolul ecologic si educativ al ariilor protejate. In schimb legislatia tembela actuala nu interzice accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, dar prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ pe jos, pe bicicleta, calare sau pe schiuri unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens...

Pentru traseele de turism pedestru, abia in ultimii ani fondurile pentru marcaje au inceput sa fie asigurate de Consiliile Judetene, desi au obligatia legala respectiva de foarte multi ani, insa pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal, si tot in vid legislativ sunt si traseele de alpinism si escalada, in schimb apar tot mai multe "via ferrata" si unde ecologic nu ar trebui admise, si in schimb speoturismul este aproape total blocat, nu insa si accesul pe munte cu masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...

In schimb autoritatile au adoptat acum cativa ani o noua ”Lege a muntelui” (Legea 197 / 2018) care a inlocuit Legea 347 / 2004 si care la prima vedere pare sa aduca o viziune mai putin unilaterala si rupta de realitati. La un studiu atent se dovedeste insa ca din nou aspectele de protectia mediului, de turism si sport montan raman la stadiul de declaratii vagi de principii, iar legea este mai degraba una axata pe agricultura montana si de aspecte institutionale, sociale, culturale si de infrastructura si tot cu sanse mici ca majoritatea prevederilor ei sa devina realitate.

Caracterul ingust al problematicii vizate se poate constata si din textul concret al Legii 334 / 2018, emise in aplicarea Legii 197 / 2018, care si ea abordeaza din punct de vedere al finantarilor publice pentru zona montana numai anumite aspecte. A fost reorganizata si rebotezata Agentia Zonei Montane (a se vedea HG 1036 / 2018) si s-au reorganizat fostele comitete judetene si fostul comitet interministerial pentru zona montana in asa-zise ”comitete de masiv” ( in realitate la nivel de grup de masive montane) si la nivel national intr-un ”Consiliu National al Muntelui” in care nu sunt insa reprezentate decat anumite interese, asa cum se poate verifica in concret in cuprinsul HG 332 / 2019 modificat de HG 997/2020. Aspecte discutabile sunt si in Ordinul MADR / MDRAP 1332 / 97 / 2019 privind aprobarea criteriilor de incadrare si a listei localitatilor din zona montana, si in Regulamentul-cadru de organizare si functionare al Consiliului Naţional al Muntelui aprobat prin Decizia Primului-MInistru 200/2019.

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor.

Depinde de noi toti ca in viitor 14 Septembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor.

Cluj-Napoca, 14 septembrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN