ZIUA SUSTENABILITATII - 27 OCTOMBRIE

In 27 octombrie 2023, Romania serbeaza, pentru prima data in mod oficial, Ziua Sustenabilitatii, in urma declararii acesteia ca sarbatoare legala, prin Legea 157/2023. O serveaza mai mult teoretic, pentru ca in practica se contureaza trecerea ei mai degraba neobservata, asa cum esenta si mesajul ei sunt inca insuficient receptate in societate.

Conceptul de sustenabilitate este strans legat de cel de "dezvoltare sustenabila" sau " durabila", care dateaza de multe decenii, avand germenii la Conferinta ONU din 1972 de la Stockholm, cand protectia mediului a fost acceptata ca o prioritate globala ce trebuie conciliata cu dezvoltarea. A inceput sa fie luata mai in serios dupa Raportul Brundtland ("Viitorul nostru comun") din 1987 si consacrata la Conferinta ONU din 1992 privind Mediu si Dezvoltarea, cunoscuta ca si "Conferinta de la Rio", cand s-au adoptat si "Agenda 21" si alte documente strategice de importanta mondiala. In 2015, Adunarea Generala ONU a adoptat "Agenda 2030" definind 17 ODD ( "obiective de dezvoltare durabila") iar in 2017 UE a adoptat un document strategic de aplicare la nivelul UE a Agendei 2030.

In esenta, "dezvoltarea durabila" se refera la dezvoltarea care sa satisfaca nevoile prezentului fara a compromite sansele generatiilor viitoare de a isi satisface nevoile lor si cuprinde trei piloni - protectia mediului, dezvoltarea economica si dezvoltarea sociala, dezechilibrul intre acestia fiind recunoscut ca inacceptabil si grav daunator pe termen lung si acceptandu-se ca in realitate nu sunt in contradictie si concurenta protectia mediului cu bunastarea economica si cea sociala.

In limba romana, termenul de "sustainable" a fost initial tradus prin "durabil" si deci s-a scris si vorbit mai ales de "dezvoltare durabila", "transport durabil", si institutional a aparut un Centru National de Dezvoltare Durabila si prin HG 313/2017 s-a creat, ca structura guveramentala, un "Departament pentru Dezvoltare Durabila" iar prin HG 877/2018 s-a aprobat "Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei 2030", ce poate fi descarcata si aici:

https://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/10/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-Romaniei-2030_002.pdf

In ultimii ani, pentru ca termenul "durabil" genera confuzii si neintelegeri, a inceput sa fie treptat inlocuit cu "sustenabil" fara sa existe, macar pentru legislatie si arhitectura institutionalala, o modificare coordonata, astfel ca avem acum o "Zi a Sustenabilitatii" proclamata ca atare prin lege, dar a ramas "strategie de dezvoltare durabila" nu sustenabila, si "Departamentul de Dezvoltare Durabila" nu "sustenabila".

Marea problema insa nu este inconsecventa terminologica, ci faptul ca la nivelul Romaniei conceptul de dezvoltare durabila / sustenabila a ramas mai mult un deziderat acceptat declarativ si proclamat retoric si juridic, dar care nu a fost preluat cu adevarat in legislatie si in arhitectura si practica institutionala a sectorului public si nici inteles si integrat in realitatea economica si sociala iar Romania manifesta grave distrorsiuni in evolutia ei din ultimele decenii si nu pare sa se indrepte cu adevarat catre o dezvoltare durabila.

Nici la nivel mondial nu pare realista indeplinirea Agendei 2030, nici macar atingerea majoritatii celor 17 ODD de catre un procent mare de tari, desi oficial nu sunt negate sau abandonate. Si nu se vorbeste decat foarte putin sau deloc despre "elefantul din camera" - daca conceptul de "dezvoltare durabila" / "dezvoltare sustenabila" mai este inca realist sau daca nu cumva, cel putin in anumite domenii, deja e tardiv si insuficient si ar trebui luata in serios nevoia unei dezvoltari doar calitative, si foarte putin sau deloc cantitative, indiferent ce precautii si masuri compensatorii s-ar adopta din punct de vedere al mediului. Optimistii spun ca o dezvoltare ar trebui sa fie implicit durabila si deci termenul "dezvoltare durabila" ar trebui sa fie un pleonasm, altii ca este un oximoron, fiind o contradictie ireconciliabila intre cele doua concepte si pun problema unei stopari a dezvoltarii sau chiar a nevoii reversarii ei (de-growth).

Este desigur imbucurator ca a fost proclamata o "ZI A SUSTENABILITATII" - trebuie insa sa i se dea si continut de substanta incat sa fie cu adevarat un ajutor pentru orientarea Romaniei spre o dezvoltare sustenabila, proclamata de multi ani dar care inca nu se prea intrevede. Si care depinde nu doar de autoritati, ci si de fiecare persoana fizica si juridica din Romania si este influentata si de evolutiile din restul UE si din tarile vecine si de cele la scara planetara.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista "Clubul de Ciclotruism Napoca" militeaza deja de peste trei decenii pentru dezvoltare sustenabila, promovand forme de mobilitate, turism si recreere nemotorizate si activitati economice cu impact redus de mediu si insistand pe nevoia dezvoltarii durabile si pentru principiul sustenabilitatii in toate domeniile inca de cand conceptul era cvasinecunoscut in Romania.

Cluj-Napoca, 26 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

NEVOIA PRIORITIZARII CULOARULUI VERDE-ALBASTRU AL SOMESULUI MIC

Este in plina derulare la nivelul zonei metropolitane clujene elaborarea studiului si planului urbanistic zonal ( PUZ ) pentru culoarul de mobilitate nemotorizata pe axa cursului superior al Somesului Mic, insa daca intre timp se aproba noi PUZ-uri pentru investitii la Somes, care gatuie culoarul verde-albastru prin aprobarea de cladiri, drumuri sau parcari apropiate de apa, pun proiectantii in fata faptului implinit si scopul salutarei initiative nu va mai putea fi atins, fiind oricum greu de identificat solutii fezabile in unele zone unde autoritatile au permis in trecut, din nefericire, sa nu se pastreze un spatiu public si un culoar ecologic intre apa Somesului si diverse constructii.

Proiectul in derulare are la baza parteneriatului incheiat intre municipiul Cluj-Napoca si comunele Gilau, Floresti si Apahida, ca rod al anilor de demersuri de promovare a conceptului de Somes - Culoar Verde-Albastru prin campania sustinuta in comun de o serie de ONG-uri cu preocupari de mediu si dezvoltare durabila - asociatiile miniMASS ( titularii programului Somes Delivery), Societate Organizata Sustenabil (SOS, titularii campaniei Somesul Nostru), Clujul Sustenabil, Clubul de Cicloturism Napoca si cu sustinerea altor organizatii si institutii. Este laudabila deschiderea proiectantilor la dialog cu toti factorii interesati, documentarea detaliata, intalnirile, dezbaterile publice, deplasarile comune pe teren, dar toate aceste eforturi vor fi lipsite de eficienta dorita, daca in perioada urmatoare autoritatile locale avizeaza si aproba planuri urbanistice zonale care nu se coreleaza cu viitorul PUZ pentru Somesul metropolitan si ignora principiile sanatoase aflate la baza realizarii studiului si proiectarii viitorului culoar verde-albastru al Somesului Mic.

Faptul ca sunt in curs de finalizare proiectele de noi planuri urbanistice generale (PUG) pentru comunele Gilau, Floresti si Apahida, ca va trebui sa urmeze si mult-amanata actualizare a PUG Cluj-Napoca si este in faza finala de avizare Planul de Amenajarea Teritoriului judetului Cluj (PATJ) sub egida Consiliului Judetean Cluj si alte documente strategice, constituie o oportunitate unica de a asigura un cadru coerent din punct de vedere al urbanismului si amenajarii teritoriului, pentru urmatoarele decenii, pentru zona de-a lungul Somesului Mic, proiectul de culoar verde-albastru al Somesului fiind perfect concordant cu PATJ si trebuind prevederile lui preluate in / corelate cu cele ale PUG-urilor, incat ca existe o continuitate a naturii si a infrastructurilor de mobilitate nemotorizata si astfel Somesul, de la statutul de zona ignorata sau de lada de gunoi, sa devina un ax central, valoros si atractiv pentru comunitate, sub aspect peisagistic, ecologic, recreativ si de mobilitate.

De aceea, vazand ca se tinde ca in aceasta perioada sa se aprobe, pe sistemul "faptului implinit", noi proiecte de amploare pe malul Somesului care ar aduce prea aproape de apa constructii, cai de comunicatie si parcari pentru autovehicule si ar compromite continuitatea adecvata din punct de vedere ecologic si de mobilitate nemotorizata a viitorului culoar verde-albastru al Somesului, un grup de organizatii ale societatii civile a lansat un apel catre autoritatile locale pentru insituirea unui moratoriu asupra aprobarii de noi planuri urbanistice la Somes pana cand se va aproba PUZ-ul pentru Somes. In acest sens a fost adresata Primariei si Consiliului Local al mun. Cluj-Napoca in 25 octombrie 2023 scrisoarea deschisa redata mai jos, la care sunt invitate in continuare sa adere si alte entitati care impartasesc aceste ingrijorari:

==================

Scrisoare deschisă:

MEDIUL ASOCIATIV CERE PRIORITATE PENTRU

CULOARUL VERDE ALBASTRU AL SOMEȘULUI

În atenția primarului Emil Boc,

Proiectul de amenajare a coridorului de mobilitate urbană sustenabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului Someșul Mic între Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida este în faza de concept general.

Săptămâna trecută au avut loc mai multe dezbateri pe acest subiect, una în cadrul CIIC - Centrul de Inovare și Imaginație Civică și alta în cadrul evenimentului Someș Delivery Apahida. În ambele dezbateri s-au discutat principii generale de intervenție pentru realizarea continuității ciclo pietonale de-a lungul Someșului și aspecte punctuale legate de fiecare zonă din zona orașului.

Asociațiile MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul nostru), Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil au pledat pentru proiectul culoarului de mobilitate urbană sustenabilă la Someș de câțiva ani și susțin că acesta ar trebui să fie proiectul prioritar al orașului.

Primarul Emil Boc și-a asumat în declarația sa cererea societății civile: „Ne vom duce cu dezbaterea publică și în Gilău și în Florești și în Apahida. M-am asigurat alături de dumneavoastră că în viziunea urbanistică a acestor localități din zona metropolitană nu vor apărea blocuri în calea acestui culoar verde-albastru, că toți primarii vor respecta ceea ce respectă Clujul, că acest culoar va fi ferit de intervenții urbanistice grosolane care să pună în pericol derularea lui. (...) Reconectarea cu natura trebuie să fie o prioritate majoră a fiecăruia dintre noi și soluțiile urbanistice ale viitorului sunt bazate pe urbanismul verde.(...) PUG-urile acestor Unități Administrative Teritoriale care se află în fază de elaborare țin cont de acest proiect astfel încât proiectul să poată fi implementat cu ușurință și dus după aceea mai departe și spre axa Jucu, Bonțida, Gherla și Dej”.

Problemele de mobilitate sustenabilă pe care actuala propunere pentru Carbochim le aduce au fost relevate de către arhitectul Mircea Munteanu, dar și de alți participanți la dezbatere precum Gheorghe Elkan și Marius Moga. Atât arhitecții implicați în proiectarea culoarului cât și reprezentanții societății civile au subliniat necesitatea de a proteja biodiversitatea Someșului, de a limita traficul auto la râu și au atras atenția asupra riscului ca dezvoltările imobiliare din zona râului să limiteze potențialul proiectului.

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ovidiu Cîmpean, totodată gazdă a dezbaterii, a subliniat că „unul dintre livrabilele acestui contract este Planul Urbanistic Zonal care va reglementa foarte clar regimul de dezvoltare al zonei adiacente râului Someș”.

Având în vedere acest lucru, mediul asociativ local cere amânarea avizării tuturor proiectelor de dezvoltare urbană la Someș până la aprobarea proiectului Culoarului verde-albastru, pentru că doar astfel mobilitatea ciclo pietonală și biodiversitatea Someșului vor avea prioritate. Acest lucru ar înseamna că niciun PUZ pentru dezvoltare imobiliară la Someș să nu fie aprobat înaintea PUZ-ului pentru Culoarul verde-albastru.

Din partea campaniei „Someș, culoar verde-albastru”

Adriana Măgerușan, Someș Delivery

Adi Dohotaru, Societatea Organizată Sustenabil / Someșul nostru

Istvan Szakats, coordonator Clujul Civic

Marius Moga, Someș Delivery și Clujul Sustenabil

Anamaria Georgescu, Clujul Sustenabil

Camelia Gui, Clujul Sustenabil

Marius Mornea, Clujul Sustenabil

Enikő Vincze, Căși sociale ACUM!

George Iulian Zamfir, Căși Sociale ACUM!

Paula Boarță, Căși sociale ACUM!, Someș Delivery

Radu Mititean, Clubul de Cicloturism “Napoca”

==================

PEDALAND PE vl PLESCA si POPII si pe FELEAC

- TURA VELO 29 OCTOMBRIE

Duminica 29 octombrie 2023, cu plecare la ora 9:30 de la capatul tramvaielor, din cart.Manastur, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe vaile Plesca si Popii ca afluenti de dreapta ai Somesului Mic si zonele lor de obarsie inclusiv platoul Feleacului.

Vom pedala in total circa 30 de km, dintre care circa trei sferturi este drum asfaltat si in rest drum pietruit si putin drum de pamant, fara dificultati tehnice mari dar cu un total de circa 650 metri diferenta de nivel in urcus, astfel ca este o tura de cicloturism cu portiuni in stil MTB care necesita un nivel mediu de antrenament si experienta, inclusiv abilitati de pedalat pe drum mai denivelat sau abrupt, deci o tura cu dificultate usoara spre medie ca tehnica si efort necesar.

Plecarea va fi din coltul sud-vestic al Clujului, in cartierul Manastur, la capatul liniilor de tramvai ( intersectia dintre str. Bucuim, Primavarii si Drumul Sf. Ion), dimineata la 9:30 . Atentie la schimbarea orei in noaptea de sambata spre duminica, ora 4 devenind ora 3 ! Traseul este in circuit, preconizandu-se intoarcerea la locul de plecare in cursul dupa-amiezii, cel traziu la 16:00. Prognoza meteo indica predominant soare si fara precipitatii.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a vailor mentionate si zonei padurii Faget si platoului Feleacului. Se va pedala o parte de drum prin padure, dar majoritatea va fi prin oras si prin zone de pajisti. Se va trece prin cartierul Faget, pe la Ratul Penii aproape de intrarea in Salice, pe sub vf. Peana si Casele Micesti de pe platoul Feleacului, si de la intrarea in satul omonim se va cobori din nou in cart.Faget revenind in Manastur pe str. D.D.Rosca si str.Campului si trecand apoi si pe la baza sportiva "La Terenuri".

Va fi si prezentarea zonelor respective ca potential cicloturistic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, depozitarea deseurilor, disciplina in constructii si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara in mare parte pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike si un nivel cel putin mediu de abilitati de pedalat si trebuie luat in calcul faptul ca ar putea fi si unele scurte portiuni mai vegetate sau spalate sau erodate de drum de pamant si nu se pot exclude unele scurte portiuni de impins bicicleta pentru depasit portiuni unde drumul este blocat sau e mai bolovanos, noroios sau erodat sau trebuie evitate balti mari si zone de noroaie sau e nevoie de cautarea variantei de drum mai accesibile la acest moment.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant, apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii partial off-road pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta relativ mica de localitati si de drumuri carosabile, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru 2023, fiind a opta si urmand ca in acest an sa mai fie organizata inca o asemeneaa tura deschisa si publicului doritor.

Este si un mini-curs privind metodologia de monitorizare si documentare a problemelor de mediu si mobilitate, prin care cetatenii se pot implica voluntar, cu ajutorul unei biciclete si unui telefon smart cu capacitati foto si GPS (cum am majoritatea) in identificare, documentare si apoi sesizare a autoritatilor, presei si comunitatii asupra problemelor care apar pe drumurile secundare si pe malul apelor in apropierea Clujului - depozitare ilegala de deseuri, blocarea accesului public, incalcarea normelor de urbanism, degradarea drumurilor, nerespectarea bunelor practici agricole si alte asemenea.

Tura aceasta face parte din campania "Somesul - Culoar Verde-Albastru" editia 2023, derulata de Asociatia MiniMASS in parteneriat cu asociatiile Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN), Societate Organizata Sustenabil (SOS Someșul Nostru) si Clujul Sustenabil. Este un program care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Apahida si Gilau ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Campania Somesul Culoar Verde - Albastru se afla in acest an la editia a 2-a si beneficiaza de sprijinul programului de finantare "Cu Apele Curate" derulat cu sprijinul Lidl România. Programul reprezinta un apel la implicare in combaterea si prevenirea poluarii cu plastic a apelor Dunarii si afluentilor sai, adresat membrilor comunitatilor si autorităților publice din localitatile vizate.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe pagina de Facebook a eventului:

https://www.facebook.com/events/1494303308029191/

Cluj-Napoca, 24 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

TUR VELO DE-A LUNGUL SOMESULUI MIC IN 21 OCTOMBRIE

DE LA CLUJ LA APAHIDA

Sambata 21 octombrie, Somes Delivery si Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura cu bicicleta din Cluj-Napoca pana la Apahida si retur, cu plecare la ora 9:30 din Piata Unirii.

Va fi o experienta de pedalat si admirat cursul Somesului Mic, ca viitor culoar verde-albastru, sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, urbanistic si de mobilitate urbana nemotorizata - pietonala si biciclistica, cu prezentarea si testarea zonelor respective ca potential cicloturistic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, terenuri agricole, deversare / depozitare deseuri si alte aspecte.

Strabatem zona de nord-vest a Clujului urmand malurile Somesului Mic pe langa p-ta M.Viteazu - p-ta Abator - pe langa Parcul Feroviarilor apoi prin Parcul Armatura si pe langa Podul 1 Mai si prin spatele Oserului pana in Someseni, de unde, de la podul Cpt.Gr.Ignat iesim din zona construita si incepem pedalatul pe drum de pamant alternand cu portiuni betonate pe malul stang al Somesului, pe langa Emerson si apoi Statia de Epurare, paralel cu aeroportul si mai departe pe langa catunul Sub Coasta, prin zonele unde se lucreaza la mutarea cursului Somesului si transformarea si acestei portiuni intr-un trist canal betonat, ca o continuare a lungii serii de degradari din punct de vedere ecologfic a raului sub pretextul prelungirii pistei aeroportului. Este posibil ca din cauza santierului sa avem de cautat traseul accesibil biciclistic in aceasta perioada si deci sa fie o portiune care presupune descoperire / explorare / ezitari pana la identificarea rutei ciciclabile la ora actuala. Ajungem astfel pana in capatul nordic al satului Apahida, unde trecem Somesul pe malul drept si revenim pe digul lui, apoi prin zona industriala, pe dupa hale, pana in Sannicoara.

Aici, la Caminul Cultural, dupa 24 de km parcursi din Cluj-Napoca, de la ora 13:00 la 16:30, avem ocazia sa participam la celelalte activitati din cadrul Somes Delivery 2023 - Apahida Edition, de care este legat si acest tur velo si despre care puteti citi detalii pe https://somesdelivery.ro/editii/somes-delivery-2023-apahida-pentru-un-somes-mai-verde/

Intoarcerea pe biciclete incepe la 16:30 si va urma pista de biciclete care vine prin Dezmir, pe langa "Dallas" aproape de Pata Rat si pe Calea Floresti pana in zona Selgros, de unde prin viitorul "Parc Est" revenim in zona construita a Clujului, pe langa baza sportiva Gheorgheni si pe bd. Unirii si bd. Titulescu in p-ta Cipariu si pe str. Avram Iancu pana inapoi in p-ta Unirii, unde ar urma sa ajungem in jurul orei 18:00 - 18:30.

Tura este gratuita si este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara partial si pe drumuri publice). Este de nivel de dificultate usor, avand o lungime totala de circa 37 km si diferenta de nivel de numai circa 150 metri si nu presupune nici portiuni tehnice / foarte accidentate care sa necesite abilitati avansate de deplasare pe bicicleta. Este astfel accesibila si fara nivel semnificativ de antrenament sau experienta biciclistica.

Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera, inclusiv obligatia sa poarte casca daca sunt in varsta de sub 16 ani si obligatia de a avea bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere ( sonerie, catadioptru rosu orientat spre spate etc.).

Participantii trebuie sa aiba apa, mancare, pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant si cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de o zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva. Se recomanda bicicleta cu structura de tip mountain bike sau alt tip de bicicleta cu cauciucuri mai groase dat fiind ca sunt mai multi kilometri pe drumuri de pamant.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, fiind tot timpul la mica distanta de localitati si de o sosea principala, nu in zone izolate sau dificil de parcurs sau din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Subliniem ca turul poate implica si unele mici cautari sau modificari de traseu sau scurte portiuni mai noroioase, avand in vedere caracterul partial explorativ si de documentare si testare in zona dintre Sannicoara si Apahida, nefiind tura velo doar cu caracter recreativ / turistic sau de prezentare.

Turul velo face parte din ansamblul de evenimente "Somes Delivery 2023 - Apahida edition despre care puteti citi detalii pe www.somesdelivery.ro si pe Facebook la https://www.facebook.com/events/1488956851919456

Turul se inscrie in programul "Somesul - Culoar Verde-Albastru" derulat de Asociatia MiniMASS ( Somes Delivery) in parteneriat cu asociatiile Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN), Societate Organizata Sustenabil (SOS Someșul Nostru) si Clujul Sustenabil. Este un program care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Apahida si Gilau ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Campania Somesul Culoar Verde - Albastru se afla in 2023 la editia a 2-a si beneficiaza de sprijinul programului de finantare "Cu Apele Curate" derulat cu sprijinul Lidl România. Programul reprezinta un apel la implicare in combaterea si prevenirea poluarii cu plastic a apelor Dunarii si afluentilor sai, adresat membrilor comunitatilor si autorităților publice din localitatile vizate.

Evenimentul Facebook aferent turei velo de-a lungul Somesului Mic, din Cluj-Napoca pana la Apahida si retur, din 22 octombrie, este la adresa:

https://www.facebook.com/events/1332790107625315/

si se gaseste si pe site-ul CCN www.ccn.ro

Cluj-Napoca, 18 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 163

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza duminica 22 octombrie 2023 a 163-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni ( MBC163), cu plecare la ora 10:00 din Piata Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Durata estimata a parcurgerii este de circa doua ore iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala si cartierele Grigorescu si Manastur, cu lungime de circa 16,5 km si diferenta de nivel sub 100 metri, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta.

Traseu propus: Piata Unirii - str. Regele Ferdinand - str. Horea - str. Gen.Dragalina - str. O.Goga - str. Al. Vlahuta - str. Fantanele - str. Miraslau - bd. 1 Decembrie 1918 - str. Frasinului - str. Arinilor - str. Taberei - str. Tasnad - str. Portile de Fier - str. Plopilor - str. Primaverii - str.Gr. Alexandrescu - str. Bucium - str. Primaverii - str. Izlazului - str. Campului - Cl. Manastur - Cl.Motilor - str. G. Cosbuc - pista biciclete Parcul Central S.Barnutiu - str. E. Isac - str. Petru Maior - p-ta L. Blaga - str. Republicii - str. A. Iancu - p-ta Baba Novac - str. M.Lehrer - p-ta Cipariu - p-ta St.cel Mare - p-ta A. Iancu - bd. 21 Decembrie 1989 - str. Memorandumului - str. S.Micu - str. Napoca - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Detalii despre MBC163 se pot gasi si pe www.ccn.ro

si pe pagina de Facebook a evenimentului:

https://www.facebook.com/events/283745054486139/

Cluj-Napoca, 17 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

ZIUA INTERNATIONALA A GEODIVERSITATII - 6 OCTOMBRIE

A 41-a Conferinta Generala UNESCO, in noiembrie 2021, a proclamat 6 octombrie ca Zi Internationala a Geodiversitatii. Scopul este marirea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile multiple pe care le aduce diversitatea geomorfologica si geologica a Pamantului, ca o componenta a imensei varietati pe care ne-o ofera natura si mediul in general si care este esentiala alaturi de diversitatea biologica.

Elemente de geodiversitate sunt mineralele, rocile, fosilele, solurile, sedimentele, formele de relief de toate felurile - munti, campii, dealuri, depresiuni, chei, stanci, pesteri, creste, caldari, brane si valcele, arcade, grohotisuri, podisuri, defilee si topografia in general, dar si elementele hidrgrafice precum apele curgatoare si statatoare, ape subterane, golfuri si fiorduri, insule si peninsule, faleze si plaje, cascade si cataracte procesele care creeaza si modifica aceste elemente si caracteristici.

Geodiversitatii in datoram in mare parte peisajul, dar si disponibilitatea solului si apei, materialelor de constructii, resurse pentru generarea de energie, navigatie, siguranta, refugiu in fata indundatiilor si altor catastrofe naturale, cadrul pentru turism si sport in natura si suportul pentru lumea vie, pentru ca geodiversitatea este si o premisa a biodiversitatii si un modulator al climei.

Multa vreme geodiversitatea a fost admirata si venerata si elementele ei erau determinante pentru alegerea locului de ridicare a unei asezari umane sau a unei fortificatii, a unui templu, iar mai recent a unui loc de recreere, dar in ultimele secole a inceput sa fie neglijata si abuzata, de la imense cariere de suprafata la modificarea brutala a reliefului si peisajului in scopul construirii de noi cai de comunicatie, mari baraje, canale, insule artificiale, nivelari, corectii ale albiilor raurilor sau a liniei tarmului, taierea meandrelor impiedicarea curgerii libere a apelor.

Un pas spre o protectie sportia a unor elemente si zone cu valoare ridicata de geodiversitate o constituie declararea de geoparcuri. Avem in Romania deja Geoparcul Internațional UNESCO ”Tara Hategului” si Geoparcul International UNESCO ”Tinutul Buzaului” si unele aspirante la un asemenea statut - ”Oltenia de sub munte”, ”Carpaterra” si ”Dobrogea Chimerica”, exista un Forumul National al Geoparcurilor UNESCO din Romania si o Retea a Geoparcurilor din Romania, dar statutul juridic si nivelul de protectie a geoparcurilor in Romania este inca modest iar legislatie specifica de protectie exista doar cu privire la unele aspecte ale geodiversitatii. La nivel mondial exista o retea internationala patronata de UNESCO din care fac parte peste 100 de geoparcuri.

Tema focala din 2023 a Zilei Internationale a Geodiversitatii este "geodiversitatea pentru toti" - un apel la sigurarea accesului tuturor la beneficiile pe care le aduce diversitatea componentei abiotice a naturii.

Detalii si la

https://www.unesco.org/en/days/geodiversity

si

https://www.geodiversityday.org/

Cluj-Napoca, 5 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

ZIUA MONDIALA A HABITATULUI - 2 OCTOMBRIE

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat in 1985 prima zi a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Habitatului”, care de atunci este marcata la nivel global pentru a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra dreptului esential la locuinta dar si asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil.

Tema Zilei Mondiale a Habitatului pentru 2023 este ”Resilient urban economies. Cities as drivers of growth and recovery”- un apel la o mobilizare si dialog a categoriilor de cetateni si interese din zonele urbane intr-o perioada in care cresterea economica si calitatea vietii este afectata de criza economica din 2009, de cea generata de pandemia COVID-19 si de actualele conflicte militare si economice cu repercusiuni la nivel mondial, pe viitor OECD preconizand noi socuri economice pentru care orasele trebuie sa fie pregatite, inclusiv prin promovarea de agende verzi, mobilitate durabila si masuri extinse de asigurare a rezilientei.

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050, dar perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alta doua miliarde in urmatoarele trei decenii.

Nici Romania nu este straina de subdezolvarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau si mai multi dupa alte surse....

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban” , ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 ( prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istambul).

UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), este activa in 90 de tari si are un plan strategic 2020-2023 si pune accent pe Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 11 din cadrul ”Agendei 2030” care este dedicat oraselor.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

https://www.un.org/en/observances/habitat-day

https://unhabitat.org/about-us

https://urbanoctober.unhabitat.org/whd

https://www.un.org/sustainabledevelopment/cities/

https://habitat3.org/the-conference

https://habitat3.org/wp-content/uploads/NUA-English.pdf

Orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Nici Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale ( vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, a lati strazi si a indesi cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Cluj-Napoca, 2 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN