Author: CCN
•10/06/2024 10:44:00 p.m.

TURA GHIDATA DE LA UZINA IN JURUL VAII BARLOGULUI
din masivul Gilau-Muntele Mare, de pe valea Somesului Rece
pe jos, sambata 12 octombrie
în cadrul campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Sambata 12 octombrie 2024 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data in extremitatea vestica, montana, a Zonei Metropolitane Cluj, in masivul Gilau-Muntele Mare, in zona Muntele Rece.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca structuri initiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC).

Tura va fi practic un circuit, pe culmi, in jurul bazinului vaii Barlogu - un pitoresc afluent de dreapta al Somesului Rece, pe teritoriul comunei Gilau si partial a comunei Maguri-Racatau, plecand din catunul Uzina, urcand pe la fostul baraj si lac de pe valea Barlogu si apoi pe la rezervatia Corabia, iesind in saua Chirilesti si continuand urcusul prin catunul omonim si apoi prin catunele Platinei si Dodesti, trecand pe la Dudaie, pe muntele Batrana si pe la Sereteu si coborand prin catunul Arsura inapoi la Gura Barlogului.

Locul de intalnire si incepere a excursiei pe jos va fi la ora 9:00 in catunul Uzina de pe valea Somesului Rece, situat intre Gilau si Maguri-Racatau, aproape de fosta Centrala Hidroelectrica Somesul Rece - prima sursa de electricitate a zonei Clujului, acum cu statut de muzeu dar fara orar oficial de vizitare.

Din pacate transportul public metropolitan, desi existent pana din Cluj-Napoca pana la Uzina, nu prea poate fi folosit in scop turistic din cauza orarului nefavorabil, mai ales in weekend (fiind plecari din Cluj-Napoca doar la ora 5:30 dimineata si una dupa-amiaza tarziu). Prin urmare, pana aici, la gura Vaii Barlogului, se poate ajunge din Cluj-Napoca cu bicicleta sau cu autoturisme private, fiind 25 de km de drum asfaltat, masurati de la "Nodul N" ( iesirea din Cluj-Napoca spre Oradea).

Tura este una de dificultate medie, fiind scurta ca lungime in kilometri (doar circa 14 km) si ca tehnicitate a parcursului ( sunt doar drumuri forestiere si de tractor / caruta si o scurta portiune de poteca, fara zone stancoase sau abrupte), dar implica un urcus continuu, lung, de aproximativ 800 metri diferenta de nivel, deci un efort de ansamblu semnificativ.

Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, dar necesita o conditie fizica cel putin medie. Fiind totusi o excursie in natura, in zona montana, chiar daca este relativ scurta si aproape de localitati, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bete de trekking, pantaloni lungi si bocanci.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta (dar fiecare participant trebuie sa isi suporte eventualele cheltuieli proprii, de exemplu costul de deplasare pana la si de la catunul Uzina, daca e cazul).

Organizatorii vor facilita contactul cu alti participanti pentru a isi gasi loc in masina altora cei care nu au autoturism propriu sau ca sa se minimizeze numarul de autovehicule necesare la transportul pana la si de la locul de incepere a excursiei pe jos, sens in care ii rugam pe cei doritori sa participe sa anunte daca au nevoie de un loc intr-un autoturism sau daca, venind cu autoturism propriu din sau prin Cluj-Napoca sau Floresti, mai au locuri disponibile. Se preconizeaza in acest sens o intalnire la ora 8:00 in cart. Manastur in parcarea din fata hypermarketului Penny (pe Calea Floresti, statiile de autobuz CTP "Taberei" si "Piata Flora" unde opresc de exmeplu liniile de autobuz nr. 9, 24 si 24B) incat la 8:15 sa se poata porni in directia Somesu Rece. Rugam in acest sens pe cei interesati de tura sa se anunte fie prin e-mail la office@ccn.ro fie prin SMS sau whatsapp la 0744-576836 pana vineri 11 octombrie la ora 19:00.

Pentru tura pe jos, organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri obligatorii sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza doar drumuri clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, zona desi este montana este de altitudine relativ joasa, in mare parte impadurita, are o retea deasa de drumuri si din orice punct este mai puțin de 2 km pana in zonele cu case permanente si deci nu exista risc real de ratacire serioasa si este distanta mica pana la drumuri carosabile.

Tura pe jos din 12 octombrie 2024 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si 10 ture ghidate bicicleta si pe jos si 7 ture pe jos, iar CCN va mai organiza inca doua asemenea ture pe jos in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii. Tura este a opta pe jos din acest an (IVMC24 - TP08) si este complementara celor de alergare sau biciclistice.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
Despre parteneri:
Societate Organizată Sustenabil (SOS) https://www.facebook.com/somesulnostru
Grupul civic Alergători Începători Cluj
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro și la

Cluj-Napoca, 6 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
0744576836





Author: CCN
•10/06/2024 11:16:00 a.m.

ZIUA MONDIALA A HABITATULUI 2024

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat in 1985 prima zi a de luni a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Habitatului”, care de atunci este marcata la nivel global pentru a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra dreptului esential la locuinta dar si asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil.

Tema Zilei Mondiale a Habitatului pentru 2024 este ”Engaging youth to create a better urban future" si a fost ales cu gandul la provocarile si oportunitatile procesului de urbanizare rapida care se manifesta in multe state din lume si care ar trebui sa implice in mult mai mare masura tinerii in planificarea prezentului si viitorului lor urban, pentru ca ei vor forma in orase majoritatea locuitorilor in urmatoarele decenii.

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050, dar perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alta doua miliarde in urmatoarele trei decenii.

Nici Romania nu este straina de subdezolvarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau deja peste 100.000 dupa alte surse....

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban”, ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 ( prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istambul).

UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), este activa in 90 de tari si are un plan strategic 2020-2023 si pune accent pe Obiectivul de Dezvoltare Durabila nr. 11 din cadrul ”Agendei 2030” care este dedicat oraselor.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

Orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Nici Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale ( vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, a lati strazi si a indesi cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Cluj-Napoca, 6 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/05/2024 08:29:00 p.m.

ZIUA INTERNATIONALA A GEODIVERSITATII - 6 OCTOMBRIE

A 41-a Conferinta Generala UNESCO, in noiembrie 2021, a proclamat 6 octombrie ca Zi Internationala a Geodiversitatii. Scopul este marirea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile multiple pe care le aduce diversitatea geomorfologica si geologica a Pamantului, ca o componenta a imensei varietati pe care ne-o ofera natura si mediul in general si care este esentiala alaturi de diversitatea biologica.

Elemente de geodiversitate sunt mineralele, rocile, fosilele, solurile, sedimentele, formele de relief de toate felurile - munti, campii, dealuri, depresiuni, chei, stanci, pesteri, creste, caldari, brane si valcele, arcade, grohotisuri, podisuri, defilee si topografia in general, dar si elementele hidrgrafice precum apele curgatoare si statatoare, ape subterane, golfuri si fiorduri, insule si peninsule, faleze si plaje, cascade si cataracte procesele care creeaza si modifica aceste elemente si caracteristici.

Geodiversitatii in datoram in mare parte peisajul, dar si disponibilitatea solului si apei, materialelor de constructii, resurse pentru generarea de energie, navigatie, siguranta, refugiu in fata inundatiilor si altor catastrofe naturale, cadrul pentru turism si sport in natura si suportul pentru lumea vie, pentru ca geodiversitatea este si o premisa a biodiversitatii si un modulator al climei.

Multa vreme geodiversitatea a fost admirata si venerata si elementele ei erau determinante pentru alegerea locului de ridicare a unei asezari umane sau a unei fortificatii, a unui templu, iar mai recent a unui loc de recreere, dar in ultimele secole a inceput sa fie neglijata si abuzata, de la imense cariere de suprafata la modificarea brutala a reliefului si peisajului in scopul construirii de noi cai de comunicatie, mari baraje, canale, insule artificiale, nivelari, corectii ale albiilor raurilor sau a liniei tarmului, taierea meandrelor si impiedicarea curgerii libere a apelor.

Un pas spre o protectie sporita a unor elemente si zone cu valoare ridicata de geodiversitate o constituie declararea de geoparcuri. Avem in Romania deja Geoparcul Internațional UNESCO ”Tara Hategului” https://www.hateggeoparc.ro/ si Geoparcul International UNESCO ”Tinutul Buzaului” https://tinutulbuzaului.org/ si unele aspirante la un asemenea statut - ”Oltenia de sub munte”, ”Carpaterra” si ”Dobrogea Chimerica”, exista un Forumul National al Geoparcurilor UNESCO din Romania si o Retea a Geoparcurilor din Romania, dar statutul juridic si nivelul de protectie a geoparcurilor in Romania este inca modest iar legislatie specifica de protectie exista doar cu privire la unele aspecte ale geodiversitatii. La nivel mondial exista o retea internationala patronata de UNESCO din care fac parte peste 100 de geoparcuri.

Tema focala din 2024 a Zilei Internationale a Geodiversitatii este "conserving the past - sustaining the future" adica o conservare a trecutului pentru a sustine viitorul - un apel la asigurarea conservarii formatiunilor geomorfologice valoroase mostenite de la natura, fara de care viitorul va fi mai sarac si mai putin sustenabil, ca orice alta degradare ireversibila adusa mediului natural, plus impactul cultural negativ in societate a disparitiei unor imagini definitorii pentru cadrul de viata si patrimoniul natural care contribuie definitoriu la cultura si baza spirituala a unei societati umane.

Detalii si la
si

Cluj-Napoca, 5 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/03/2024 04:00:00 p.m.

ZIUA MONDIALA A ANIMALELOR - 4 OCTOMBRIE

4 Octombrie este marcata la nivel international ca Ziua Mondiala a Animalelor. Trebuie inteleasa ca o zi dedicata bunastarii animalelor, un concept mai larg decat simpla "protectie" a lor, si vizeaza tot regnul animal, nu doar animalele de companie sau cele domestice in general sau cele pe care in trecut, in epoca in care nu prea intelegeau cum functioneaza natura, credeau ca unele sunt "folositoare" si altele ar putea fi etichetate ca "daunatoare" si prin urmare ca ar fi legitima starpirea lor, sau ca ca este acceptabil sa fie tratate ca niste simple bunuri, dupa aceleasi reguli ca cele nevii, fiind irelevant daca sunt private de hrana, somn, daca li se provoaca durere, boala, disconfort termic, daca li se limiteaza sever posibilitatea de miscare etc.

Ca origini, in 1925, in Germania, activistul Heinrich Zimmermann a organizat o prima manifestare publica pe tema bunastarii animalelor, la Palatul Sporturilor din Berlin, care s-a bucurat de o prezenta masiva, de peste 5000 de participanti. Dupa ani de eforturi, in 1931, cu ocazia unui congres international dedicat protectiei animalelor, tinut in Italia, la Florenta, a obtinut proclamarea zilei de 4 octombrie ca Zi Internationala a Animalelor. Data a fost aleasa avand in vedere ca in calendarul religios este ziua Sfantului Francisc de Assisi, pe numele sau laic Giovanni Bernardone, care a trait in Italia la sfarsitul sec. XII si inceputul sec. XIII si a fost nu doar intemeietor al Ordinului Franciscan, dar este considerat si ocrotitor al animalelor.

In 2024, tema focala a Zilei Mondiale a Animalelor este "Lumea este si casa lor" - o reamintire ca si omul si animalele de orice specie au Terra ca si casa comuna, in care trebuie sa convietuim, ca trebuie sa fie loc pentru toate speciile si un echilibru, pe care omul l-a tulburat profund mai ales in ultimele secole dar este si datoria dar si interesul sau sa ii opreasca destabilizarea si sa il readuca in parametri durabili. Si ca nu este vorba doar de animalele domestice sau percepute de om ca "folositoare" sau "frumoase" ci de toate speciile din regnul animal, inclusiv insecte, pesti, pasari, reptile, iar disparitia multor specii din cauza actiunilor omului este un rau ireversibil iar reducerea dimensiunii unei populatii de animale la un numar de exemplare foarte redus inseamna o condamnare a speciei respective, prin reducerea diversitatii generice la nivele la care mecanismele naturale nu mai pot repara degradarile care apar.

Numeroase organizatii si coalitii organizeaza in diverse tari manifestari dedicate Zilei Mondiale a Animalelor. Exemple de tipuri de activitati sunt listate si aici:

In Romania, mentalitatile sunt inca in multe medii ramase in stadiul considerarii animalelor ca simple obiecte de care omul se poate folosi sau le poate abuza, inclusiv neglija sau chinui sau ucide dupa bunul plac sau pentru ca vede vreun interes sau, dimpotriva, nu mai vede vreo utilitate, desi legislatie de protectia animalelor exista atat ca norme-cadru, cat si specific pentru anumite categorii de animale sau de relatii ale omului cu acele categorii.

Astfel avem Legea 205/2004 privind protectia animalelor, ca o norma-cadru, dar si legi sectoriale, cum ar fi de exemplu Legea 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportului in tari terte, Legea 43/2014 privind protectia animalelor utilizate in scopuri stiintifice, Legea 191/2002 a gradinilor zoologice si acvariilor publice, OUG 155/2001 pentru privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan, OUG 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi, dar si OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Prevederi privind protectia animalelor apar si in Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, in OUG 195/2005 privind protectia mediului si alte acte normative cu rang de lege.

Unele acte normative cu rang de lege sunt de fapt includeri, prin ratificare sau aderare, in legislatia nationala romana cu rang de lege, a unor conventii internationale, cum sunt de exemplu Legea 60/2004 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie, semnata la Strasbourg la 23 iunie 2003, Legea 71/2006 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor in timpul transportului international (revizuita), semnata la Chisinau la 6 noiembrie 2003, Legea 305/2006 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor vertebrate utilizate in experimente si alte scopuri stiintifice, adoptata la Strasbourg la 18 martie 1986 si a Protocolului de amendare a Conventiei europene pentru protectia animalelor vertebrate utilizate in experimente si alte scopuri stiintifice, adoptat la Strasbourg la 22 iunie 1998, Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice ("Conventia RAMSAR"), Legea 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 ( "Conventia de la Rio"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna"). Indirect servesc si protectiei animalelor documente precum Decretul CPUN 187/1990 pentru acceptarea Conventiei privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural, adoptata de Conferinta generala a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura la 16 noiembrie 1972 ( "Conventia Patimoniului Mondial / UNESCO ", la care sunt parte 195 de state, doar Lichtenstein si Nauru nu au ratificat-o).

Este de mentionat ca s-a propus si adoparea unei Conventii ONU privind sanatatea si protectia animalelor (UNCAHP sau CAP), dar ea nu a fost inca adoptata. Textul propus din directia ONG-urilor internationale de mediu poate fi citit si aici:

Exista in si o propunere de "Declaratie Universala privind Bunastarea Animalelor" (UDAW) initiata in 2000 de un grup de ONG-uri internationale, dar nu s-a bucurat nici ea de succes in sensul adoptarii de catre ONU. Despre ea se pot citi multe materiale pe Internet, de exemplu
sau:

La fel este situatia propusei "Declaratii Universale privind Drepturile Animalelor" adoptata la Paris in 15.10.1978 si actualizata in 2018, dar tot ca un text propus de organizatii neguvernamentale, nu ca un act de drept public international, desi s-au starnit confuzii prin limbajul utilizat si depunerea textului ca propunere catre UNESCO, ce nu a fost insa adoptat ca o conventie internationala. Textul ei poate fi citit la:

Printre normele UE cu rang de lege si aplicare directa in statele membre, inclusiv Romania ( deci fara a necesita transpunere in legislatia nationala) se numara si Regulamentul UE 1/2005 privind protectia animalelor in timpul transportului si al operatiunilor conexe, Regulamentul UE 1254/1999 in ceea ce priveste cerintele privind bunastarea animalelor vii din specia bovina in timpul transportului pentru acordarea restituirilor la export, Regulamentul UE 1099/2009 privind protectia animalelor in momentul uciderii sau Regulamentul UE 576/2013 privind circulatia necomerciala a animalelor de companie. In fine, unul dintre cele mai importante documente UE si din punct de vedere al vietii animale salbatice va fi Regulamentul UE 1991/2024 privind restaurarea naturii, intrat in vigoare in august 2024 si care urmeaza sa fie efectiv aplicat in urmatoarea periaoda ! Se poate citi la adresa:

Unele acte normative nationale sunt rezultat al transpunerii numeroaselor directive europene in domeniu, emise pe aspectele care nu au fost integral armonizate prin Regulamente UE, cum este de exemplu Directiva UE 58/1998 privind protectia animalelor de ferma, Directiva UE 63/2010 privind protectia animalelor utilizate in scopuri stiintifice, Directiva UE 22/1999 privind animalele salbatice din gradini zoologice, dar si mult mai cunoscutele Directiva UE 43/1992 privind conservarea habitatelor naturale si a faunei si florei salbatice ("Directiva Habitate") si Directiva UE 147/2009 ( fosta Directiva 409/1979) privind conservarea pasarilor salbatice ("Directiva Pasari").

Mai multe informatii despre normele UE in domeniul bunastarii animalelor se pot citi si in sinteza de la adresa:

Aceste acte normative cu rang de lege adoptate de autoritatile romane sau de UE au multe acte normative cu rang inferior legii, emise in vederea aplicarii lor, cum sunt de exemplu Norma metodologica de aplicare a Legii 205/2004 privind protectia animalelor, aprobata prin Ordinul ANSVSA/MIRA 31/523/2008, Normele metodologice de aplicare a Legii 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportului in tari terte, aprobate prin Ordinul ANSVSA 60/2021, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor de ferma, aprobata prin Ordinul ANSVSA 75/2005, Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia viteilor, aprobata prin Ordinul ANSVSA 72/2005, Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia bovinelor din exploatatiile comerciale, aprobata prin Ordinul ANSVSA 10/2023, Norma sanitara veterinara care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor, aprobata prin Ordinul ANSVSA 202/2006, Normele metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum si a necesarului de apa si de hrana, in vederea asigurarii statusului minim de bunastare a porcinelor din exploatatiile comerciale, aprobate prin Ordinul ANSVSA 129/2017, Norma sanitara veterinara privind standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare, aprobata prin Ordinul ANSVSA 136/2006, Norma sanitara veterinara care stabileste standardele minime pentru protectia pasarilor in ferma si in timpul transportului, aprobata prin Ordinul ANSVSA 63/2012, Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor in timpul sacrificarii si uciderii, aprobata prin Ordinul ANSVSA 180/2006, Norma sanitara veterinara care stabileste reguli de sanatate animala ce reglementeaza productia, prelucrarea, distributia si introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman, aprobata prin Ordinul ANSVSA 63/2007, Normele metodologice de aplicare a OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan.

Este insa de mentionat ca UE a esuat deocamdata in demersurile pentru stoparea declinului biodiversitatii si implicit si a animalelor salbatice pe ansamblu, nefiind atinse scopul si obiectivele demersurilor din ultimele decenii, si abia se lucreaza la o noua strategie in domeniul biodiversitatii, in conditiile in care diverse tari influente membre se opun unor masuri hotarate, pentru ca ele insele si-a afectat foarte grav biodiversitatea prin politicile inresposabile practicate mai ales in secolul trecut si ar vrea ca altii sa suporte mai tare eforturile necesare in domeniu, relectand si la nivelul UE tensiunile de pe plan international intre tarile dezvotate si cele mai putin dezvoltate referitor la cum ar trebui repartizate eforturile necesare la nivel international pentru protectia mediului.

Atentia publica in Romania s-a distribuit pana acum mereu inegal si conjunctural in privinta problematicii bunastarii animalelor si a normelor privind animalele. Astfel, este usor de constatat ca s-a concentrat multa vreme asupra problemei cainilor fara stapan, apoi odata cu aderarea la UE asupra aspectelor administrative legate de animale de ferma (crotalizare, subventii, autorizari, evidenta produselor animale), de o vreme asupra declinului septelului de animale de ferma corelat cu cresterea masiva a importurilor din alte state UE, sau s-a supralicitat importanta si rolul protectiei catorva specii de animale domestice utilizate pe scara lerga ca animale de companie drept preocupare pentru protectia mediului / protectia animalelor, in conditiile in care acele organizatii si preocupari ar fi mai degraba incadrabile in categoria promovarii si protejarii unor hobby-uri si valori sociale umane, orientate spre perceptia si sentimentele omului, nu vizand protectia mediului / naturii, in ciuda artificiior de comunicare publica si a eufemismelor vehiculate.

Mai nou este un val urias de manipulare mediatica a opinie publice pentru a creste acceptanta pentru o marire masiva a cotelor de vanatoare pentru anumite specii "de interes cinegetic" - mistreti, lupi si mai ales ursi, pentru care lobby-ul vanatoresc face eforturi masive in culisele politicii si administratiei publice, astfel ca in spatiu public nu se reuseste o dezbatere obiectiva nici macar cu privire la efectele negative masive ale vanatorii "la nada", a hranirii artificiale a "vanatului" si abordarii cu iz zootehnist sau prioritizarii criteriilor de profit economic, da decum sa se poata discuta despre aspecte fundamentale cum sunt acceptanta a insasi ideii de vanatoare asa-zis "sportiva", fara vreo justificare utilitara pentru societatea umana actuala, ci etichetabila indubitabil ca ucidere din placere, in ciuda incercarilor de "greenwashing" pe care organizatiile vanatoresti le practica pe scara larga in sensul deghizarii vanatorii "sportive" in preocupari de mentinere a echilibrului ecologic sau alte asemenea pretexte, ajungand pana la a traduce in limba engleza, in cadrul unor manifestari cu context international, a denumirii organizatiei "Societatea Cinegetica Romana" ca "Romanian Wildlife Society"!.

Gradul de intelegere si prin urmare si de atentie publica privind biodiversitatea si deci privind si animalele salbatice de orice specie (nu doar de interes cinegetic) a ramas redus si prin urmare si preocuparea pentru conservarea si refacerea habitatelor naturale nu au beneficiat si nu beneficiaza de suficienta inelegere si atentie, fapt reflectat si in normele nefavorabile biodiversitatii pe care le regasim si in legislatia silvica, cea de ape, cea privind pajistile si cea privind diversele ramuri ale agriculturii, dar si cea de urbanism si amenajarea teritoriului si cea privind infrastructura de transport.

E timpul ca omul sa fie mult mai preocupat de animale in general ca parte esentiala a naturii, indiferent daca percepe sau nu acum vreo utilitate pentru sine a acele specii sau daca intelege sau nu acum rolul ei in natura si in anumite ecosisteme. Cetatenii trebuie sa inteleaga si faptul ca animalele nu pot fi tratate cu ignorarea relatiei cu alte specii de animale si cu habitatul lor, ca divizarea in "folositoare" si "daunatoare" a fost una din cele mai grave neintelegeri si erori si ca declinul biodiversitatii poate fi pentru om o amenintare chiar mai mortala, pe termen lung, decat schimbarile climatice sau poluarea si ca oricum, tot ce este daunator pentru mediu va fi pe termen lung daunator si pentru economie si societatea umana, prin urmare este fals ca ar exista o concurenta sau contradictie intre cerinta protectiei mediului si cea a dezvoltarii sociale si economice.

03.10.2024

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/26/2024 11:53:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
web: www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

ZIUA MONDIALA A TURISMULUI - TEME DE REFLECTIE

27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

Temele focale si mesajele oficiale la nivel Mondial pentru fiecare editie a Zilei Mondiale a Turismului pot fi consultate la https://www.unwto.org/world-tourism-day

In 2024, tema Zilei Mondiale a Turismului este "Turismul si Pacea", doua teme intre care exista conexiuni profunde si care si este de mare actualitate. Declaratia pe aceasta tema a Secretarului General ONU poate fi citita la https://www.unwto.org/world-tourism-day-2024 Si cu aceasta ocazie a emis o declaratie si Comitetul Mondial de Etica a Turismului: https://www.unwto.org/news/world-committee-on-tourism-ethics-statement-on-world-tourism-day-2024

Turismul poate fi si un important factor de dezvoltare durabila, putand contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU. Turismul este si un factor important pentru o mai buna cunoastere a propriei tari, cu valorile ei culturale si naturale care cu greu pot fi cunoscute doar din carti, de la televizor si de pe Internet, dar si pentru cunoasterea si intelegerea altor tari si continente, culturi si natiuni, dar si a mediului in care traim, a problemelor globale ecologice, sociale, economice si culturale, si solutiilor la acestea.

27 Septembrie este o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate contribui semnificativ, in aceasta lume globalizata, la o mai buna intelegere intre oameni, state si popoare si o mai echitabila evolutie economica si sociala pe plan mondial, daca dezvoltarea turistica este dirijata intr-o directie sustenabila, si nu una distructiva si implicit si autodistructiva, cum arata unele evolutii negative din ultimele decenii, cu dezechilibru intre promovare si protectie, intre conservare si realizarea de noi amenajari, intre libertatea economica si interventia statala, dovedinu-se ca, daca nu se respecta anumite norme etice si capacitatea de suport a zonelor in cauza, unele forme de turism pot fi foarte daunatoare pentru mediul natural si social, desi turismul, ca ”industrie fara fum” pare la prima vedere un domeniu care ar putea produce doar beneficii...

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par destul de straine la noi multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transparenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata si, dupa ce multi ani a fost minister distinct sau macar agentie guvernamentala de sine statatoare, a fost redusa din nou combinata in cadrul unui minister mai mare, si a fost constant subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale.

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului) este instabila, incompleta si incoerenta. De exemplu, legislatia privind traseele de turism pedestru montan (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol, mult-asteptatele Norme metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor pentru turism pedestru in zona nemontana au aparut ca HG 1252/2022 cu grave deficiente iar ghidul privind amenajarea traseelor pentru turism pedestru, care trebuia sa fie aprobat prin ordin ministerial si sa cuprinda indicatoarele şi marcajele, nu a mai fost publicat desi termenul legal e depasit cu peste un an si jumatate, iar normele privind traseele de turism biciclistic, dupa 25 de ani de tergiversare, au fost adoptate intr-o forma improvizata, incoerenta, greu de pus in practica, prin HG 441/2022 care este jenanta ca tehnica legislativa fata de proiectele care au fost dezbatute ani de zile, iar actele ce trebuiau emise in aplicarea ei nu au fost inca adoptate nici acum, la aproape doi ani si jumatate de la aparitia acelei HG.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent important lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, era legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu si ceva de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta (majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt de multe ori incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces inca semnificativ de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

Ar trebui sa ne preocupe problemele de fond semnalate, care vor persista daca nu se schimba in rest nimic institutional si legislativ. De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, oricata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc.

25.09.2024

Radu Mititean
director executiv CCN

Nota:
 
Gandurile de mai sus sunt din pacate similare celor de anii trecuti, pentru ca in esenta nu s-a schimbat nimic in bine in acest domeniu, incat sa putem scoate din lista macar unele din gandurile negre ce iti vin intr-o asemenea zi care ar fi trebuit sa fie de sarbatoare...








, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/25/2024 04:42:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
web: www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

ZIUA INTERNATIONALA A CARPATILOR - 26 SEPTEMBRIE

26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil, agricultura durabila si dezvoltarea rurala si cel privind transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”.

Ca evenimente institutionale majore mai recente sunt de consemnat a 14-a reuniune a Comitetului de Implementare a Conventiei Carpatice, tinuta in Polonia in 14-16 iunie 2023, si COP7 – a 7-a reuniune a Conventiei Partilor (organul suprem al Conventiei Carpatice) in 11-14 octombrie 2023 la Belgrad, cand s-a marcat aniversarea a doua decenii de la adoptarea Conventiei, un moment de bilant, de fapt nu foarte fericit in ciuda tonului optimist al anunturilor oficiale, pentru ca aceasta Conventie e inca foarte departe de a isi fi atins macar partial obiectivele.

Tema din 2024 a Zilei Carpatilor este “Our identity lies in our heritage” in sensul ca identitatea noastra se bazeaza pe mosternirea noastra, si deci neprezervarea traditiilor si patrimonului natural si cultural carpatic va afecta inclusiv identitatea natiunilor din tarile carpatice.

Brandul turistic la Romaniei a fost ales, cu ani in urma, sa fie ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”,din 2018, inlocuind una mai veche, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana...

Doar ca, dincolo de aspectele de legiferare, imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine continua sa fie intr-un proces de bracuire si taieri rase masive si adesea si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, reluat sub pretextul ca asa vom compensa diminuarea importurilor de gaz si petrol din Rusia, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, cu reluarea acestei tendinte dupa niste ani de stagnare, si avem deja foarte multe antene GSM si linii electrice aeriene, si noile linii de 400 kV urmeaza sa afecteze sute de km de culmi si vai carpatice, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/23/2024 10:45:00 p.m.

TURA GHIDATA FLORESTI - VLAHA - FLORESTI
pe jos, sambata 28 septembrie
în cadrul campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Sambata 28 septembrie 2024 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data pe vaile si dealurile impadurite dintre Floresti si Vlaha, in zona pericentral-vestica a Zonei Metropolitane Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca structuri initiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC).

Plecarea este la ora 9:00 din Floresti din cartierul Cetatea Fetei si va fi un circuit cu lungime de circa 15 km, pe poteci si drumuri de caruta si tractor, prin pajiști si padure, cu un total de 600 metri de urcus, cu urcare pe valea Sanaslaului, trecere prin padure si coborare in Vlaha, si dupa o binemeritata pauza la un local din centrul satului, revenim pe un traseu paralel in culmea impadurita si trecand prin Padurea Big si pe la Urusag revenim in Floresti in cartierul Cetatea Fetei, dupa ce am trecut pe la frumoase puncte de belvedere si prin zone pitoresti.

Locul de întâlnire este intersecția dintre str.Eroilor, str. Cetatea Fetei, str. Teilor și str.Stejarului. Din Cluj-Napoca se poate ajunge acolo și cu autobuzele CTP - liniile M21 și M26, până la stația Teilor. Aici orarul și ruta respectivelor linii:

Tura este una in principiu relativ usoara ca efort de ansamblu si usoara spre medie ca dificultate tehnica, nefiind portiuni accidentate / tehnice de tip zone stancoase / de abrupt sau diferente mari de nivel sau urcursuri foarte abrupte. Pot fi insa si cateva portiuni limitate de traseu fara o poteca clara, prin padure sau pe liziere si pot fi ceva portiuni mai infundate de vegetatie, ce necesita grija pentru e evita zgarieturi, urzicaturi si impiedicat sau alunecat si deci julituri sau entorse, motiv pentru care recomandam bete de trekking, pantaloni lungi si bocanci, desi nu suntem efectiv in zona specific montana.

Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de antrenament si experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie. Fiind totusi o excursie in natura, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), desi prognozele meteo estimeaza zi calda si risc mai redus de precipitatii, si desigur si crema de soare, apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita (dar fiecare participant trebuie sa isi suporte costul deplasare pana la si de la Floresti, daca vine / se intoarce cu mijloace de transport public. Organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, ca zona este nemontana ca specific si are o retea deasa de drumuri si poteci si din orice punct este mai puțin de 2 km pana in zona construita a satelor Floresti si Vlaha si deci nu exista risc real de ratacire serioasa si e distanta mica pana la drumuri carosabile.

Invitam si presa si reprezentantii Primariei Savadisla si Floresti si consilierii locali ai celor doua comune sa participe la aceasta tura, o buna ocazie de a discuta despre oportunitatea unor masuri pentru o mai buna gestionare a zonelor extravilane de tip paduri si pajisti de pe teritoriul comunelor, ca sa se conserve valorile naturale si sa le ofere un cadru placut de recreere, sport si odihna si locuitorilor si turistilor.

Tura pe jos din 28 septembrie 2024 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si 10 ture ghidate bicicleta si pe jos si 6 ture pe jos, iar CCN va mai organiza inca trei asemenea ture pe jos in lunile urmatoare in cadrul acestei campanii. Tura este a saptea pe jos din acest an (IVMC24 - TP07) si este complementara celor de alergare sau biciclistice.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
Despre parteneri:
Societate Organizată Sustenabil (SOS) https://www.facebook.com/somesulnostru
Grupul civic Alergători Începători Cluj
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:
https://ccncluj.blogspot.com/2024/03/ivmc-inelul-verde-metropolitan-clujean.html
Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro și la

Cluj-Napoca, 23 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836




Author: CCN
•9/22/2024 12:30:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
web: www.ccn.ro tel. 0744576836 e-mail: office@ccn.ro
====================================

LEGISLATIE RUTIERA SI SFATURI PRACTICE PENTRU BICICLISTI
pachet informativ 2024 lansat de ZIUA EUROPEANA FARA MASINI

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) lanseaza in 22.09.2024, cu ocazia Zilei Europene Fara Masini (ZEFM / ECFD, cu care culmineaza Saptamana Europeana a Mobilitatii - SEM - http://www.mobilityweek.eu , care are loc anual in perioada 16-22 septembrie), o noua editie a pachetului informativ format din doua minibrosuri pentru biciclisti. de informare pe teme esentiale pentru confortul si siguranta lor si a celorlalti participanti la trafic - o sinteza actuala a normelor din legislatia rutiera specifice pentru biciclete si un set de 7 sfaturi practice pentru circulatia cu bicicleta in oras.

Sinteza legislativa reda toate prevederile cu specific biciclistic din Ordonanta de Urgenta 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice si din Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG 1391 / 2006, in forma actualizata. Este realizata in parteneriat cu Societatea Civila de Avocati Muresan Mititean Cleja (MMC) si este un material care ajuta utilizatorii bicicletei sa cunoasca prevederile ”la zi” ale cadrului legal actual. Desigur ca e nevoie sa cunoasca si sa respecte si normele generale, aplicabile tuturor vehiculelor respectiv participantilor la trafic, nu doar normele specific biciclistic si sa cunoasca si interpretarea acestor norme, care din pacate nu exceleaza prin claritate si coerenta in redactarea lor actuala, dincolo de caracterul lor sub multe aspecte excesiv de restrictiv, motiv pentru care CCN militeaza de peste trei decenii pentru modificarea lor, reusind pana acum insa doar in mica masura sa convinga autoritatile in acest sens.

Materialul ”7 sfaturi utile pentru a pedala in siguranta si confort” este o selectie a catorva foarte importante aspecte utile biciclistilor, derivand din experienta membrilor CCN si structurilor la care este direct sau indirect afiliata - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro si Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) www.ecf.com , a expertizei zecilor de organizatii partenere din alte tari europene si bogatei literaturi de specialitate si numeroaselor conferinte la care a participat CCN. Desi are cateva particularizari pentru situatia Clujului, materialul este valabil pentru orice oras din Romania. Este un material complementar extrasului de legislatie si desigur doar puncteaza o serie de teme de baza, din lista mai lunga ce ar trebui sa fie in atentia oricarei persoane care circula cu bicicleta. CCN sta la dispozitia celor interesati pentru explicarea si completarea acestei sinteze.

Cele doua materiale sunt complementare altor actiuni CCN si se inscriu in demersurile pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare cu rol utiliar si recreativ. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 30 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii pe www.ccn.ro in sectiunea "despre noi".

22 septembrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR


ANEXE:

textul celor doua minibrosuri:

- 7 SFATURI UTILE PENTRU A PEDALA IN SIGURANTA SI CONFORT
Link pentru descarcare ca fisier de tip .pdf - document pentru tiparire in format A4 "peisaj" fata-verso care prin pliere produce o brosura format A5:   

- LEGISLATIE RUTIERA SPECIFICA PENTRU BICICLETE
Link pentru descarcare ca fisier de tip .pdf - document pentru tiparire in format A4 "peisaj" fata-verso care prin pliere produce o brosura format A5:   

============================================

7 SFATURI UTILE 
PENTRU A PEDALA ÎN SIGURANȚĂ ȘI CONFORT 

Dragi bicicliste și bicicliști,

Pentru a circula în Cluj pe două roți comod și sigur trebuie cunoscute și respectate nu doar regulile stabilite de legislația rutieră, ci și o serie de recomandări practice pentru biciclismul urban, dintre care am sintetizat câteva mai importante:

1. Bicicleta potrivită 

Ca să pedalezi confortabil prin oraș trebuie să ai bicicleta potrivită, cu accesoriile și reglajele adecvate, în funcție de înălțimea și conformația ta, specificul rutelor și stilul de deplasare. Astfel, un cadru prea mic sau prea mare sau o șa lăsată prea jos pot fi nu doar incomode, ci și producătoare de dureri de spate sau de genunchi. Relieful Clujului și starea unor străzi recomandă bicicletele cu viteze și cu roți ceva mai groase. Agățarea de ghidon a unei sacoșe trebuie totdeauna evitată, iar un rucsăcel poate fi incomod în zile călduroase sau dacă e mai greu, soluția fiind un coș pe ghidon sau pe portbagaj sau o pereche de sacoșe laterale. Apărătorile de lanț și de noroi scutesc de murdărirea îmbrăcăminții, iar pentru haine lungi și largi există protecții laterale pentru roata de spate, gen "skirt guard" / ”coat guard”.

2. Îmbrăcămintea potrivită

Poți fi elegant(ă) pe bicicletă, inclusiv cu costum și cravată respectiv fuste lungi sau rochii largi, pantofi cu toc și coafură mai elaborată... Trebuie însă o adecvare la tipul de cadru și de pedale, de apărători, precum și de distanța și viteza de pedalat, condițiile meteo și pantele. Cadrele fără bară orizontală permit rochii și fuste lungi. șeile fără cioc permit fuste strâmte. Pentru pantaloni largi există clipsuri sau snapuri. Pălăriuțele pot avea o panglică de siguranță. La fuste foarte scurte se poate purta un pantalonaș scurt. Există chiar rochițe speciale pentru pedalat. Domnii pot descheia cămașa la gât sau da jos sacoul... 

3. Bicicleta în bună stare tehnică

De câte ori urci pe bicicletă e bine să te asiguri că frânele prind bine și roțile sunt bine umflate, ghidonul și angrenajul nu au jocuri, lanțul e uns, soneria și schimbătoarele de viteză funcționează, catadioptrii sunt la locul lor și, dacă te-ar putea prinde seara, ai luminițele la tine și acestea au baterii bune. E de știut că roțile moi, anvelopele foarte cramponate și lanțul neuns fac bicicleta să meargă mult mai greu prin oraș. Măcar o dată pe an, bicicleta ta merită o revizie mai serioasă. Un lanț prea uzat de exemplu îți strică pinioanele și foile dințate, opturile în roți pot compromite frânarea iar saboții prea uzați pot strica jențile. 

4. Un traseu bine ales

Înainte de a porni la drum gândește-te la un traseu care să îți facă plăcere chiar dacă presupune un mic ocol. Traseul cel mai direct și rapid în Clujul actual nu e întotdeauna cel mai confortabil și sigur, astfel că merită să pedalezi câteva minute în plus pentru a profita, de exemplu, de pistele de biciclete de pe malul Someșului, de pista din Parcul Central, de pistele de pe Bd. 21 Decembrie 1989 sau Calea Mănăștur sau de străduțe din cart.A.Mureșanu ca alternativă la pedalatul la deal pe Calea Turzii spre cartierul Zorilor sau pe străzi plate dar aglomerate.

5. Spațiu de siguranță în timpul deplasării

Obligația de a circula cât mai pe dreapta nu înseamnă că trebuie să pedalezi lipit(ă) de bordură sau trecând razant pe lângă mașinile parcate. Dimpotrivă, este recomandabil să ții mereu un spațiu lateral de siguranță spre dreapta de circa 1 metru spre bordură și 1,20-1,40 metri spre mașinile parcate, pentru a evita portierele deschise intempestiv. Obstacolele nu trebuie ocolite "strâns", iar traiectoria nu trebuie să fie sinuoasă. Rulatul mai spre mijlocul benzii e mai sigur decât la marginea ei. De asemenea, e bine să menții cel puțin 2 metri față de vehiculul din față chiar dacă merge lent și cel puțin 1 metru lateral când depășești un pieton sau un alt biciclist(ă), pentru că pot face manevre imprevizibile. 

6. Ce facem la intersecții 

Marile intersecții și sensuri giratorii din Cluj sunt toate încă neadaptate circulației bicicliștilor, fiind astfel stresante și adesea nesigure. O soluție poate fi traversarea lor ca pieton. O altă soluție este avansarea și plasarea în fața primului autovehicul oprit la semafor, chiar dacă nu este trasat un spațiu de acumulare pentru biciclete (bike-box) astfel ca la culoarea verde a semaforului să pornești prima/primul pe centrul benzii și să fii depășit(ă)/devansat(ă) de mașini doar după ce ai trecut de intersecție. Chiar dacă ai prioritate la o intersecție sau ai marcaj "traversare pentru biciclete" trebuie să te asiguri că șoferii te văd din timp și că poți frâna brusc la nevoie. 

7. Ce facem în ambuteiaj

Un avantaj major al bicicletelor în Clujul nostru aglomerat este că acestea nu stau în ambuteiaje precum autoturismele. Dacă totuși ai în față o coloană de mașini oprite la stop sau care rulează foarte lent, trebuie să te gândești la siguranță și la poluare. Dacă nu e realist să poți trece pe lângă mașinile oprite, poate fi mai bine să te oprești la o distanță mai mare, pentru a nu le inhala gazele de eșapament.



LEGISLAȚIE RUTIERĂ
SPECIFICĂ PENTRU BICICLETE

A. ORDONANTA DE URGENTA 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice

Art. 6 In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile şi termenii de mai jos au urmatorul inteles:
10. bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat prin forţa musculară, cu ajutorul pedalelor ori manivelelor. Sunt asimilate bicicletei vehiculele cu pedale cu pedalare asistată echipate cu un motor electric auxiliar cu puterea nominală continuă mai mică sau egală cu 250 W, a cărui asistare este întreruptă atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă progresiv pe măsură ce viteza vehiculului creşte, fiind întreruptă complet înainte ca viteza vehiculului să atingă 25 km/h, precum şi bicicletele cu motor, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele cu două sau trei roţi şi pentru cvadricicluri;
14. drum public - orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile;
14^1. drum pentru ciclişti - sunt căi de comunicaţie terestră proiectate şi construite special pentru circulaţia cicliştilor;
25. pistă pentru biciclete - subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului, special amenajată, semnalizată şi marcată corespunzător;
Art.41 (3) Dacă un drum este prevăzut cu o pistă pentru biciclete, bicicletele şi trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista respectivă. (...)
Art. 63 (5) Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. (....) bicicletele pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.
Art.70 (2) Pentru a conduce o bicicleta (...) pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani.
(3) Bicicletele ....care circula pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace şi dispozitive in stare de functionare.
(4) Casca de protecţie este obligatorie pentru conducătorii de biciclete (...) a căror vârstă este sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă.
Art.73 Regulile privind circulatia pe drumurile publice a bicicletelor..... se stabilesc prin regulament.
Art.74 (1) Pe autostrazi sau pe drumurile expres este interzisa circulatia... bicicletelor...
Art.100 (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:
14. nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor sau a trotinetelor electrice, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 101 alin. (1) pct. 8.
Art. 101 (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarşite de persoane fizice:
8. conducerea unei biciclete .... pe drumurile publice fara mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente în stare de functionare pe timp de noapte ori fara îndeplinirea conditiilor tehnice minime stabilite prin regulament, conducerea unei biciclete ... pe autostrada, nerespectarea de catre conducatorul unei biciclete ... a interdictiei de trecere la culoarea rosie a semaforului, a semnalelor agentului de cale ferata, la trecerea la nivel cu o cale ferata industriala, semnalizata corespunzator, ori a semnalelor, indicatiilor ori dispozitiilor politistului rutier, nerespectarea de catre conducatorul unei biciclete ... a interdictiei privind circulatia sub influenta alcoolului, a substantelor psihoactive, a interdictiei privind interactiunea motrica directa cu un alt vehicul aflat în mers ori cu persoane aflate în acesta ori a interdictiei privind circulatia în interiorul sau în afara localitatilor fara a purta îmbracaminte cu elemente fluorescentreflectorizante, stabilite prin regulament, sau nerespectarea de catre conducatorul unei biciclete ... a obligatiei de a circula cu viteza redusa, a obligatiei de a se asigura ca nu se apropie un vehicul feroviar sau a obligatiei de a opri la trecerea la nivel cu calea ferata, stabilite prin regulament;
22. refuzul conducătorului de bicicletă ... de a se supune testării privind consumul de alcool ori substanţe psihoactive.

B. REGULAMENT de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391 / 2006 

CAPITOLUL II: Vehiculele
SUBSECTIUNEA 2:Condiţiile tehnice minime pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, trotinetele electrice, mopedele, vehiculele cu tracţiune animală şi cele trase sau împinse cu mâna 
Art. 14 În circulația pe drumurile publice bicicleta (....) trebuie să fie:
a) prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace;
b) prevăzută cu un sistem adecvat, funcţional, de direcţie;
c) dotată cu sistem de avertizare sonoră;
d) echipată, pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, în faţă, cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate, cu lumină de culoare roşie şi cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare;
e) echipată cu elemente sau dispozitive fluorescent- reflectorizante, amplasate pe roţi, care, în mişcare, formează un cerc continuu.
Art. 15 Remorca ataşată unei biciclete trebuie să fie echipată, în partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie, iar dacă lumina din spate a bicicletei este obturată de remorcă, aceasta trebuie să fie echipată şi cu o lumină de culoare roşie.
Art. 55 (1) Semnalul luminos destinat dirijării circulaţiei bicicletelor are în câmpul său imaginea unei biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru. Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui semafor însoţit de un panou adiţional pe care figurează o bicicletă.
Art. 76 Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
c) transversale, care pot fi:
4. de traversare pentru conducători de biciclete sau trotinete electrice;
Art.81 (4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către conducători de biciclete sau trotinete electrice.
CAPITOLUL V: Reguli de circulație
SECȚIUNEA 2: Utilizarea parții carosabile
Art.100 (1) Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol.
SECTIUNEA 3: Reguli pentru circulația vehiculelor / SUBSECȚIUNEA 3: Depășirea
Art. 118 (2) Pentru asigurarea distanţei laterale de siguranţă, la depăşirea unei biciclete sau a unei trotinete electrice conducătorii de autovehicule, altele decât cele care se deplasează pe două roţi, realizează această manevră prin trecerea peste marcajul longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie ori de separare a benzilor pe acelaşi sens, cu cel puţin jumătate din lăţimea autovehiculului atunci când viteza acestuia de deplasare este mai mare de 50 km/h, sau cel puţin prin încălcarea acestor marcaje atunci când viteza de deplasare este de cel mult 50 km/h.
Art. 120 (1) Se interzice depășirea vehiculelor:
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş, mopedele, bicicletele şi trotinetele electrice, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 m;
Art. 135 Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații:
g) când efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta şi se intersectează cu un conducător de bicicletă sau trotinetă electrică care circulă pe o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare;
Art. 141 (6) Nu este permisă staţionarea pe partea carosabilă, în timpul nopţii, a ... bicicletelor...
Art. 142 Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:
k) pe pistele obligatorii pentru pietoni sau pentru pietoni şi biciclete ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
o) pe pistele pentru biciclete;
Art. 153 (2). ... şi bicicleta pot tracta o remorcă uşoară având o singură axă.
SECTIUNEA 4: Reguli pentru alţi participanţi la trafic
SUBSECȚIUNEA 1: Circulaţia bicicletelor şi a trotinetelor electrice (...)
Art.160 (1) Bicicletele ... atunci când circulă pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rând.
(2) Dacă pe direcţia de deplasare există o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare, conducătorii vehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligaţi să circule numai pe această pistă. Se interzice circulaţia altor participanţi la trafic pe pista pentru biciclete.
Art. 161 (1) Se interzice conducătorului de bicicletă (...):
a) să circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificaţia «Accesul interzis bicicletelor»;
b) să înveţe să conducă biciclete ...pe drumurile intens circulate;
c) să circule pe trotuare, cu excepţia cazului când pe acestea sunt amenajate piste pentru biciclete;
d) să circule în paralel, cu excepţia situaţiilor când participă la competiţii sportive organizate;
e) să circule în timp ce se află sub influenţa alcoolului ori a substanţelor psihoactive;
f) să se ţină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul;
g) să circule pe partea carosabilă în aceeaşi direcţie de mers, dacă există acostament practicabil;
h) să transporte sau să tragă orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulaţia celorlalţi participanţi la trafic;
i) să circule pe aleile din parcuri sau din grădini publice, cu excepţia cazurilor când nu stânjenesc circulaţia pietonilor;
j) să circule fără îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 14 şi 15;
k) să circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă sau zăpadă;
l) să circule cu deficienţe tehnice la sistemele de frânare sau cu un vehicul care nu este prevăzut cu avertizor sonor;
m) să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe bicicletă sau trotinetă electrică, după caz;
n) să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament, cu excepţia cazurilor în care conducătorii de bicicletă, înainte de intersecţie, trebuie să se încadreze regulamentar în funcţie de direcţia de deplasare;
o) să circule în interiorul localităţilor în care nu funcţionează iluminatul public, precum şi în afara localităţilor fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă;
p) să conducă vehiculul fără a menţine contactul roţilor cu solul;
q) să circule fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon şi ambele picioare pe pedale, în cazul conducătorului de bicicletă....
(2) Se interzice conducătorului de bicicletă să transporte o altă persoană, cu excepţia copilului în vârstă de până la 7 ani, care poate fi transportat pe bicicletă, de către un adult, numai dacă vehiculul este prevăzut din construcţie cu un suport special sau dacă are montat un dispozitiv omologat.
(3) Pe timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorul de bicicletă ... este obligat să aibă asupra sa actul de identitate. 
Art. 167 (1) Se interzice pietonilor și persoanelor asimilate acestora:
g) să circule pe pistele pentru biciclete, amenajate şi semnalizate corespunzător.

* * *

Pe lângă regulile specifice pentru biciclete, trebuie cunoscute și respectate și de către bicicliste și bicicliști și normele legislației rutiere care vizează toate vehiculele sau toți participanții la trafic. Și, desigur, celelalte prevederi legale, dar și normele bunului simț! 

Cluj-Napoca, 22 septembrie 2024 

av. Radu Mititean         
director executiv CCN          

av. Roxana-Iuliana Cleja
vicepreședinte CCN