MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 165

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 16 decembrie 2023 a 165-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC165), cu plecare la ora 10:00 de pe bd. Eroilor la capatul dinspre Piata Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Exemple recente sunt modul in care s-au realizat sau se contureaza noile lucrari pe malul Somesului intre Parcul Rozelor si podul Horea, nerealizand piste pentru biciclete sau facand unele inguste, cu latime, marcaj si suprafata de rulaj variabile, cu sens unic sau fara spatii de siguranta laterale, precum si la ce se contureaza in parcul Feroviarilor sau prin PUZ Carbochim.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o ora si jumatate iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala si cart.Plopilor si Marasti, cu lungime de circa 12 km si diferenta de nivel sub 100 metri, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta.

Traseu propus: Bd.Eroilor (zona monument Memorandisti, la capatul spre Piata Unirii - str. R.Ferdinand - str. G.Baritiu - pista prin parc central S.Barnutiu - str. G.Cosbuc - al.Stadion - str. Uzinei Electrice - Splaiul Independentei - str. Plopilor - str. Sunatoarei - str. Otetului - Cl. Motilor - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str. Republicii - str. A. Iancu - str. M.Lehrer - p-ta St. cel Mare - p-ta A. Iancu - Cl.Dorobantilor - str.Petofi S. - bd.21 Decembrie 1989 - sr.Paris - str. N.Balcescu - str.Constanta - str. Arges - str. I.P.Voitesti - p-ta M. Viteazu - str. R.Ferdinand - str. O.Petrovici - str. C.Daicoviciu - str. E.Isac - str. Memorandumului - str. S.Micu - str. Napoca - p-ta Unirii - bd. Eroilor.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Detalii despre MBC165 se pot gasi si pe www.ccn.ro

si pe pagina de facebook a evenimentului/

Cluj-Napoca, 11 decembrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

NOI SI CARPATII

GANDURI DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI

Organizatia Natiunilor Unite a declarat 11 Decembrie ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui". Originea acestui eveniment isi are radacinile in 1992, cand a fost adoptata de ONU ”Agenda 21” al carei capitol 13 se referea la dezvoltarea montana sustenabila si managementul ecosistemelor fragile. In 2002, Adunarea Generala a ONU, cu ocazia Anului International al Muntilor, a decis ca din 2003 sa se marcheze anual ZIM in 11 decembrie sub egida FAO, pentru a marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert din suprafata continentelor si o treime din Romania.

Editia din 2023 are ca tema la nivel global "Reabilitarea ecosistemelor montane" https://www.fao.org/international-mountain-day/theme/en/ , ca parte din "Decada ONU de reabilitare a ecosistemelor 2021-2030" desfasurata sub egida UNEP si FAO cu scopul de a mobiliza si coordona sprijin politic, cercetare stiintifica si resurse financiare pentru o semnificativa amplificare a eforturilor de restaurare a ecosistemelor si de prevenire a unor degradari viitoare ale ecosistemelor montane.

Adunarea Generala ONU a proclamat recent perioada 2023–2027 ca fiind "5 ani de actiune pentru dezvoltarea regiunilor montane", avand printre obiective si atragerea de finantari pentru zona montana, dezvoltare "verde" ca tehnologie si abordare economica, cresterea cooperarii intre tarile muntoase, dezvoltarea stiintei si educatiei pe teme de dezvoltare montana sustenabila.

Muntii sunt esentiali pentru omenire in ansamblu, deoarece conteaza enorm pentru apa, pentru biodiversitate, pentru clima, hrana, reducerea riscului de dezastre, pentru turism, tineret, energie si traditii. Dar sunt amenintati de schimbarile climatice, degradarea solurilor si peisajului, supraexploatarea resurelor naturale, dezastre naturale, antropizare excesiva, cu consecinte pe potential devastatoare pe termen lung, atat pentru comunitatile montane cat si pentru intreaga umanitate.

Aici cateva mesaje-cheie ale ONU pe teme montane:

https://www.fao.org/international-mountain-day/key-messages/en/

Cateva evenimente de profil dedicate editiei 2023 a Zilei Internationale a Muntelui se gasesc la:

https://www.fao.org/international-mountain-day/international-mountain-day-in-the-news/en/

Si cateva exemple de publicatii ale agentiilor specializate ONU legate de munte:

http://www.fao.org/3/cc5210en/cc5210en.pdf

https://doi.org/10.4060/cc3328en

11 Decembrie ar trebui sa fie o zi de sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi ingrijorare si de constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.

In Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau pana de curand cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.

Doar ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii, accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Padurile Carpatilor continua sa fie taiate in moduri nesustenabile in ultimele doua decenii, si abia recent unele statistici oficiale recunosc situatia grava, afirmandu-se chiar ca au avut loc taieri nelegale mult mai mari fata de cele legale. Mai mult, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi marile impaduriri sunt inca in faza de promisiuni politice sau planificari, in schimb suprefate care se considera padure sunt adesea ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale sau de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Statisticile oficiale frumoase vizeaza mai putin suprafetele ocupate efectiv de padure matura, cat mai ales "terenurile cu destinatie forestiera" care in fapt sunt adesea taieturi sau zone cu puieti si tufisuri sau padure foarte tanara, unde natura isi revine dupa macelul din anii 90 si 2000 dar care este departe de a putea asigura toate functiile ecologice ale unei paduri mature...

Siluetele Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza adesea crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica montana si nu numai. Din motive economice, de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale, fenomenul a inregistrat in ultima vreme o diminuare, dar cu criza energetica declansata de conflictul dintre Rusia si Ucraina, sunt mari presiuni pe reluarea ideii de a umple golurile montane de paduri de eoliene. Si creste fenomenul de a construi noi linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care a inceput deja demersurile de realizare de linii de 400kV prin munti cu trasee alese in total dispret pentru natura.

Sosele pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux. Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei, TransRaraului, Transbucegiului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte asemanatoare si pentru Bucegi, Valcan, Baiului, Capatanii si alte masive.

Vile si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalarizarii Carpatilor, si vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.

La Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Certej și Rovina, iar concesiuni si proiecte exista si la Bucium, la Baisoara si in duzini de locuri din Apuseni, din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile de munte continua sa fie sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a fost un asalt asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi".

Chiar daca o buna parte din aceste proiecte de MHC nu au mai demarat, din cauze economice (de dezumflare a bulei speculative a subventiilor statale), pericolul a reaparut puternic in urma crizei energetice declansate de aregsiunea ruseasca asupra Ucrainei, si multe proiecte incepute continua chiar si cand exista inclusiv hotarari judecatoresti de confirma caracterul lor ilegal, atat la MHC-uri cat si proiecte mai ample - cum e cazul sistemului hidroenergetic ce ameninta Defileul Jiului, incercandus-se chiar prin Parlament acoperirea ilegalitatilor si impiedicarea accesului la justitie al ONG de mediu pentru stoparea acestor crime ecologice.

Oieritul si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere ecologic, acum in multe zone moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Desi exista in ultimii ani un reviriment al cresterii oilor, il vedem mai ales in zone foste agricole sau in moduri deloc traditionale, sau in cateva zone montane mai accesibilizate pentru mijloace auto, unde s-a ajuns iar la suprapasunat....

Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta sau sunt parasite. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.

Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat lupul pe post de cioban la oi, iar statul roman a desfiintat institutia costozilor de arii protejate si a decis ca administrarea ariilor naturale protejate nu se poate face de catre entitati de tip ONG, non-profit, dar firmele si regiile, a caror scop este prin definitie profitul, pot insa ramane bine-mersi in postura de administrator.

In schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, ”la trofeu”, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii vizeaza de cele mai multe ori animalele cele mai viguroase....

Legislatia tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci, exclusiv pentru turism pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista deloc trasee marcate, in tot cazul nu in mod legal si niciunul de lung parcurs, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimele doua decenii ca rezolva bariera legislativa care ne-a facut codasii Europei si in acest domeniu.

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate, conform legii, de Consiliile Judetene, dar multe continua sa nu aloce resursele necesare. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste in continuare cadrul legal complet, chiar daca in 2022 dupa decenii de blocaj demersurile legislative au inceput sa dea roade dupa ce au fost ”plimbate dintr-un sertar ministerial in altul” de peste doua decenii. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar odioase fieratanii numite "via ferrata" chiar si in zone unde nu ar avea ce cauta.

Pe de alta parte, se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...

Totodata, e evident ca se tolereaza in continuare sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut in trecut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, sau in muntii Tarcu de catre un multimilionar ajuns intr-o importanta functie publica, sau vedem acum ca se intampla pe Valea Sambetei din Muntii Fagarasi, la fel cum mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...

A continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in cateva decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei....

Depinde de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare, nu una de comemorare a Muntilor Carpati.

Cluj-Napoca, 10 decembrie 2023

Radu Mititean

director executiv

asociatia turistica sportiva civica si ecoloista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN)

www.ccn.ro

 

NU PRIN INTERDICȚII HALUCINANTE LA ADRESA BICICLIȘTILOR

SE PROMOVEAZĂ SĂNATATEA PUBLICĂ, SIGURANȚA RUTIERĂ

ȘI MOBILITATEA SUSTENABILĂ ÎN ROMÂNIA!

Comisia juridică și Comisia pentru apărare și ordine publică a Camerei Deputaților au introdus recent, într-un proiect de lege, ce nici nu viza de fapt bicicliștii, o serie de restricții și interdicții șocante la adresa acestora, unice pe continentul european, în gravă discordanță atât cu unele reforme adoptate sau în curs de adoptare pe plan național, cât și cu politicile publice la nivel european de promovare a mobilității sustenabile și a sănătății publice prin încurajarea utilizării bicicletei în scop de transport, recreativ, turistic sau sportiv.

Cele trei prevederi aberante sunt:

- circulația cu bicicleta să fie interzisă în România oricărei persoane care nu a împlinit 16 ani, fără nici o excepție;

- bicicletele să fie obligate să circule și ziua în amiaza mare, pe timp însorit, cu far aprins spre față și lumină roșie aprinsă orientată spre spate;

- toți bicicliștii să fie obligați să poarte oriunde, tot timpul, cască specială de protecție.

Propunerile acestea contravin politicilor publice și legislației naționale recente în domeniul mobilității sustenabile și măsurilor legislative specifice, chiar dacă încă timide, adoptate de România în ultimii ani în aceeași direcție de promovare a utilizării bicicletei. Astfel, ele sunt în contradicție cu Strategia pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă și alte ținte și jaloane PNRR, precum pilonul I (Tranziția verde), Pilonul IV (Coeziune economică, socială și teritorială), Componenta C10 – Fondul local, dar și cu Planul de acțiune pentru orașe verzi (program al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare - BERD în derulare în orașe precum Craiova, Iași, Mediaș, Timișoara, cărora li s-a alăturat de curând Bucureștiul).

Nu este vorba doar de discordanța cu stategii și planuri pe termen lung, ci cu unele contractate și în curs de implementare, ci înseamnă în concret, de exemplu, sutele de milioane de euro din PNRR provenite de la UE și alocate pentru realizarea de mii de km piste și trasee velo în mare parte din județele țării, finanțările din Fondul pentru Mediu pentru infrastucturi biciclistice, fondurile cu aceeași destinație din programele de dezvoltare regională respectiv cele INTERREG (având ca autoritate de management Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației).

Amendamentele propuse sunt discordante și cu adoptarea de către Parlament în 2020 a cadrului normativ pentru parcări publice pentru biciclete, în 2022 pentru drumurile pentru cicliști, de către Guvern în 2022 a celui pentru semnalizarea și omologarea traseelor cicloturistice și integrarea României în rețeaua EuroVelo, de către MDLPA a celui de înființare a Centrului Național de Coordonare Velo și pregătirii normativelor privind proiectarea și realizarea de infractructuri velo.

Politicile europene cu care este discordantă abordarea din aceste amendamente propuse sunt reflectate, printre altele, și de Rezoluția Parlamentului European privind promovarea bicicletei, adoptată în 16 februarie 2023, de Declarația Europeană privind promovarea bicicletei, adoptată de Comisia Europeană în 4 octombrie 2023 și de Master-planul paneuropean de promovare a bicicletei, adoptat de cele 54 de țări membre ale Comisiei ONU pentru Europa (UNECE) la 18 mai 2021.

Amendamentele propuse de Comisia juridică a Camerei Deputaților și acceptate de Comisia pentru apărare și ordine publică au fost promovate în mod neconstituțional din punct de vedere al procedurilor parlamentare (încălcând principul bicameralismului), nu au la bază vreun document de fundamentare și nu au beneficiat de consultările și avizele obligatorii pentru propunerile legislative.

Efectele adoptării amendamentelor ar fi, printre altele, o scădere masivă a numărului de utilizatori ai bicicletei. O cauză va fi efectul indirect al portretizării ei ca vehicul periculos pentru viața și sănătatea utilizatorilor (din moment ce se impune în toate cazurile utilizare de echipament special de protecție și lumini de avertizare diurnă - deși în nici o țară de pe continentul european nu se impune așa ceva la biciclete). O altă cauză va fi efectul direct al obligării unor milioane de persoane să achiziționeze ”peste noapte” echipament special de protecție, ceea ce va fi tehnic imposibil pentru o perioadă apreciabilă de timp, dincolo de creșterea în acest fel a costurilor și reducerea comodității prin obligarea să poarte tot tipul la ei bicicliștii echipamente speciale de protecție, neputând fi lăsate pe bicicleta parcată. Mai mult, va fi efectul direct definitiv prin interzicerea utilizării bicicletei de către întregi categorii de vârstă, contrar angajamentelor statului român de promovare a mobilității sustenabile și de combatere a sedentarismului. Un impact specific suplimentar negativ va fi în mediul rural, unde se adăugă astfel o cauză suplimentară de abandon școlar și creșterea riscurilor prin forțarea adolescenților de 14-16 ani să recurgă la autostop din moment ce li se interzice circulația cu bicicleta.

Apelăm la membrii din Comisia pentru industrii şi servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură să nu accepte, în raportul comun către plenul Camerei Deputaților, propunerile de la punctele 8-10 din anexa la raportul preliminar al Comisiei juridice și din raportul preliminar al Comisiei pentru apărare.

Dacă totuși acel raport va fi adoptat în forma propusă de Comisia juridică și Comisia pentru apărare, apelăm la plenul Camerei Deputaților să nu adopte proiectul de lege într-o asemenea formă ci să îl retrimită la comisii pentru reanalizarea acelor texte propuse, altfel se va ajunge oricum aproape sigur la retrimiterea proiectului pentru rediscutare în Parlament sau în fața Curții Constituționale.

Ar fi păcat ca prevederile utile din proiectul de lege să fie împiedicate să intre în vigoare din cauza celor trei texte introduse intempestiv, acum, pe ”ultima sută de metri” și fără vreo consultare cu entitățile interesate și fără ca asupra acelor propuneri să se fi putut pronunța Senatul, ca primă cameră sesizată, precum și Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Guvernul și publicul interesat, cum prevede de altfel Constituția și normele de tehnică legislativă.

Detalii în ANEXA intitulată ”Prezentarea criticilor la cele trei amendamente propuse de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților prin ”raportul preliminar” din 7 noiembrie 2023 cu privire la proiectul de lege PL-x 526/2019 pentru modificarea și completarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice ”.  Notă: Acest document a fost trimis in 21.11.2023 tuturor deputaților din cele trei comisii cărora Comisia juridică din Camera Deputaților le-a propus acele amendamente, și a fost trimis și Camerei Deputatilor ca instituție, precum și comisiilor în cauză, liderilor de grup parlamentar etc. dar nici un destinatar nu a răspuns în vreun fel până acum deși au trecut două săptămâni, iar deputații din comisia de apărare au "răspuns" indirect prin faptul că au acceptat propunerile comisiei juridice...

Descărcați aici prezentul apel-comunicat în format .pdf:

https://drive.google.com/file/d/1fwOJq5b8G6ggiMJy18aH77yxBmnBJP4r/view?usp=sharing

Descărcați aici prezentul apel-comunicat în format .doc:

https://docs.google.com/document/d/1nSgiaZSB7kVvi8ka2h_QQxPfe3qtihdR/edit?usp=sharing&ouid=102452491942725413355&rtpof=true&sd=true

Descărcați aici anexa în format .pdf:

https://drive.google.com/file/d/1kmk6LMcGo7tacWlAHm25PLJ-8TQ7ZJMI/view?usp=sharing

Descărcați aici anexa în format .doc:

https://docs.google.com/document/d/1oEK6nVDovdW3TC1TBWRa6kCNz7cinG_d/edit?usp=sharing&ouid=102452491942725413355&rtpof=true&sd=true

Apel lansat la București în 7 decembrie 2023

Lista de semnatari rămâne deschisă ! În acest sens așteptăm mesaj pe adresa contact@biciclisti.ro și office@ccn.ro

Semnează:

1. Federația Bicicliștilor din România

av. Radu Mititean - președinte

contact@biciclisti.ro

0744-576836

2. Asociația HaicuBicla

Oana Turturică – președintă

oana@haicubicla.ro

0745-212004

3. Asociația Clubul de Cicloturism Napoca

Roxana Cleja - vicepreședinte

office@ccn.ro

0744-292961

4. Asociația Go4Fun

Mihai Deneș - președinte

mihai@go4fun.ro

0744-369403

5. Asociația Adevărații VeloPrieteni

Iulian Ene - președinte

info@adevaratiiveloprieteni.ro

0726-923222

6. Asociatia Club Sportiv TIBISCUS din Timișoara

Sergiu-Ioan Neidoni - președinte

cs.tibiscus@yahoo.com

0722-246014

7. Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare

János Márk-Nagy - președinte

janos@eke.ro

0721-514137

8. Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România ( OPTAR )

Marian Ivan - președinte

mariani@optar.ro

9. Asociația Urban Bike Revolution

Andrei Rusu - președinte

office@urbanbikerev.org

0775-579389

10. Asociația Institutul Cultural Independent

Costel Andriescu - președinte

contact@institutulcultural.ro

0755-182043

11. Fundația Comunitară Mureș

Sándor Gál - director executiv

info@fcmures.org

0747-865096

12. Outhentic Cycling Romania

Mircea Crisbășanu - manager proiecte

Mircea@cyclingromania.ro

0746-110033

13. Clubul de Ciclism și Ecologie IAȘIBIKE

Iordana Leahu - președinte

iasibike@yahoo.com

0754-627687

14. Asociația ROI

Mircea Crisbășanu - vicepreședinte

Mircea@aroi.ro

0746-110033

15. Asociația ARIN

Codruța Nedelcu - președinte

arininfo@gmail.com

0758-071656

16. Organizația Ecologista Neguvernamentala MARE NOSTRUM

Marian Paiu - director executiv

marian_paiu@marenostrum.ro

0241-612422

17. Asociația C.S.BIKEREHAB Constanța

Dragoș Constantin - președinte

constantinfloriandragos@gmail.com

0720-668240

18. Asociația Bate Șaua să Priceapă Iapa

George Culda - președinte

geobatesaua@yahoo.com

0722-736694

19. Asociația Club Sportiv Corvinia Deva

Miță Manolin - președinte

alex_andruuu@yahoo.com

 0745-150545

 

PEDALAND DIN NOU DE-A LUNGUL SOMESULUI IN CLUJ

- TURA VELO 25 NOIEMBRIE

Sambata 25 noiembrie 2023, cu plecare la ora 12:00 din Piata Unirii ( la finalul editiei 164 a Marsului Biciclistilor Clujeni), Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic in Cluj-Napoca, din zona capat Grigorescu pana in zona Carbochim.

Vom pedala in total circa 18 de km cu un total de doar 200 metri diferenta de nivel in urcus, prin Cluj-Napoca, pe strazi asfaltate si cateva sute de metri drumuri pietruite sau zone de santier si pe diguri, astfel ca este accesibil si celor cu nivel redus de antrenament sau cu experienta sau abilitati reduse de pedalat pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate redusa si tehnic dar si ca efort necesar.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in Cluj-Napoca, prin cartierele Grigorescu, Manastur, zona centrala si Iris, din dreptul strandului Sun, de la capatul vestic al Clujului, pana in zona Carbochim / podul Portelanului in nord-estul orasului.

Tura este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe multe sectiuni din sectorul dintre Gilau si Apahida, printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, in faza in care au loc primele runde de consultari publice pe aceasta tema, dar din pacate alte portiuni nu sunt cuprinse in proiectul acesta pentru ca deja au facut obiectul unor proiecte izolate, deja aprobate sau in avizare, unde nu s-a tinut cont de nevoia asigurarii unei continuitati pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a autoritatilor starneste mari ingrijorari privind rezultatul de ansamblu, inclusiv in lumina modului cum se contureaza amenajarile pe proiectul deja spre final de implementare pe sectiunea dintre Parcul Rozelor si Sala Sporturilor sau cum a ajuns Parcul Armatura sau Parcul Feroviarilor...

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.

Este o revenire in zona dupa tura watchdog nr. 5 din 10 septembrie, urmand a se compara situatia actuala cu cea de acum doua luni, tinand cont ca Primaria a anuntat inceperea receptiei proiectului de reamenajare a malurilor Somesului intre Parcul Rozelor si str. Horea desi proiectul in mod evident nu este inca finalizat.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda totusi bicicleta cu structura de tip mountain bike sau trekking sau macar "gravel" si un nivel totusi macar mediu de abilitati de pedalat, chiar daca nu se intrevad portiuni de deplasare pe drum accidentat sau de impins bicicleta, dar sunt unele scurte portiuni de drum de pamant sau pietruit sau inierbat din cauza zonelor de santier de pe traseu.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme rece sau cu vant si eventual si cu ceva precipitatii. Si evident ceva apa, ceva mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta de mai multe ore, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in interiorul localitatii Cluj-Napoca.

Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru 2023, fiind ultima din seria de asemenea ture deschise si publicului doritor organizate in acest an.

Este si un mini-curs privind metodologia de monitorizare si documentare a problemelor de mediu si mobilitate, prin care cetatenii se pot implica voluntar, cu ajutorul unei biciclete si unui telefon smart cu capacitati foto si GPS (cum am majoritatea) in identificare, documentare si apoi sesizare a autoritatilor, presei si comunitatii asupra problemelor care apar pe drumurile secundare si pe malul apelor in si in apropierea Clujului - depozitare ilegala de deseuri, blocarea accesului public, incalcarea normelor de urbanism, degradarea drumurilor, nerespectarea bunelor practici agricole si alte asemenea.

Tura aceasta face parte din campania "Somesul - Culoar Verde-Albastru" editia 2023, derulata de Asociatia MiniMASS in parteneriat cu asociatiile Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN), Societate Organizata Sustenabil (SOS Someșul Nostru) si Clujul Sustenabil. Este un program care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Apahida si Gilau ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Campania Somesul Culoar Verde - Albastru se afla in acest an la editia a 2-a si beneficiaza de sprijinul programului de finantare "Cu Apele Curate" derulat cu sprijinul Lidl România. Programul reprezinta un apel la implicare in combaterea si prevenirea poluarii cu plastic a apelor Dunarii si afluentilor sai, adresat membrilor comunitatilor si autorităților publice din localitatile vizate.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe pagina de Facebook a evenimentului.

Cluj-Napoca,22 noiembrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

 

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

www.ccn.ro tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro

====================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 164

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 25 noiembrie 2023 a 164-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC164), cu plecare la ora 10:00 din Piata Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Este o noua ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, dar mai ales o ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier.

Exemple recente sunt modul in care biciclistii au fost ignorati sau tratati in bataie de joc la conceperea sau ajustarea unori proiecte de-a lungul Somesului, nerealizand piste pentru biciclete sau facand unele inguste, cu sens unic sau fara saptii de siguranta laterale, in parcul Armatura, in modul cum se contureaza Parcul Feroviarilor, in modul cum s-au trasat recent piste pe malul Somesului in zona cart Grigorescu si prin ce se preconizeaza prin PUZ Carbochim...

Durata estimata a parcurgerii este de circa doua ore iar traseul este un circuit in zona centrala si pericentrala si cartierele Marasti, Gheorgheni si Andrei Muresanu, cu lungime de circa 14 km si diferenta de nivel sub 100 metri, astfel ca este accesibila oricui stie sa circule cu bicicleta.

Traseu propus: Piata Unirii - bd.Eroilor - Cl.Dorobantilor - str. T. Mihali - str. Al. Vaida Voevod - al.Detunata - al. Baisoara - al. Bizusa - str.L.Rebreanu - al. Valeni - al. Rasinari -str. Albac - str. S. Albini - str. C. Brancusi - str. Lacramioarelor - str. Alverna - str. Macinului - str. Galaxiei - str. V.Parvan - str. Predeal - str. Amos Francu - str. N.Iorga - str. Aviator Badescu - str. A. Iancu - str. M.Lehrer - str. N.Titulescu - str. S. Albini - str. A. Suciu - str. Gen.T.Mosoiu - p-ta St. cel Mare - p-ta A. Iancu - p-ta St.Cel Mare - p-ta Baba Novac - str.Baba Novac - str. M.Kogalniceanu - str. Universitatii - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. Evenimentul se defasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Detalii despre MBC164 se pot gasi si pe www.ccn.ro

si pe pagina de Facebook a evenimentului:

https://www.facebook.com/events/712393153940991/

Cluj-Napoca, 21 noiembrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

 

ZIUA SUSTENABILITATII - 27 OCTOMBRIE

In 27 octombrie 2023, Romania serbeaza, pentru prima data in mod oficial, Ziua Sustenabilitatii, in urma declararii acesteia ca sarbatoare legala, prin Legea 157/2023. O serveaza mai mult teoretic, pentru ca in practica se contureaza trecerea ei mai degraba neobservata, asa cum esenta si mesajul ei sunt inca insuficient receptate in societate.

Conceptul de sustenabilitate este strans legat de cel de "dezvoltare sustenabila" sau " durabila", care dateaza de multe decenii, avand germenii la Conferinta ONU din 1972 de la Stockholm, cand protectia mediului a fost acceptata ca o prioritate globala ce trebuie conciliata cu dezvoltarea. A inceput sa fie luata mai in serios dupa Raportul Brundtland ("Viitorul nostru comun") din 1987 si consacrata la Conferinta ONU din 1992 privind Mediu si Dezvoltarea, cunoscuta ca si "Conferinta de la Rio", cand s-au adoptat si "Agenda 21" si alte documente strategice de importanta mondiala. In 2015, Adunarea Generala ONU a adoptat "Agenda 2030" definind 17 ODD ( "obiective de dezvoltare durabila") iar in 2017 UE a adoptat un document strategic de aplicare la nivelul UE a Agendei 2030.

In esenta, "dezvoltarea durabila" se refera la dezvoltarea care sa satisfaca nevoile prezentului fara a compromite sansele generatiilor viitoare de a isi satisface nevoile lor si cuprinde trei piloni - protectia mediului, dezvoltarea economica si dezvoltarea sociala, dezechilibrul intre acestia fiind recunoscut ca inacceptabil si grav daunator pe termen lung si acceptandu-se ca in realitate nu sunt in contradictie si concurenta protectia mediului cu bunastarea economica si cea sociala.

In limba romana, termenul de "sustainable" a fost initial tradus prin "durabil" si deci s-a scris si vorbit mai ales de "dezvoltare durabila", "transport durabil", si institutional a aparut un Centru National de Dezvoltare Durabila si prin HG 313/2017 s-a creat, ca structura guveramentala, un "Departament pentru Dezvoltare Durabila" iar prin HG 877/2018 s-a aprobat "Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei 2030", ce poate fi descarcata si aici:

https://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/10/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-Romaniei-2030_002.pdf

In ultimii ani, pentru ca termenul "durabil" genera confuzii si neintelegeri, a inceput sa fie treptat inlocuit cu "sustenabil" fara sa existe, macar pentru legislatie si arhitectura institutionalala, o modificare coordonata, astfel ca avem acum o "Zi a Sustenabilitatii" proclamata ca atare prin lege, dar a ramas "strategie de dezvoltare durabila" nu sustenabila, si "Departamentul de Dezvoltare Durabila" nu "sustenabila".

Marea problema insa nu este inconsecventa terminologica, ci faptul ca la nivelul Romaniei conceptul de dezvoltare durabila / sustenabila a ramas mai mult un deziderat acceptat declarativ si proclamat retoric si juridic, dar care nu a fost preluat cu adevarat in legislatie si in arhitectura si practica institutionala a sectorului public si nici inteles si integrat in realitatea economica si sociala iar Romania manifesta grave distrorsiuni in evolutia ei din ultimele decenii si nu pare sa se indrepte cu adevarat catre o dezvoltare durabila.

Nici la nivel mondial nu pare realista indeplinirea Agendei 2030, nici macar atingerea majoritatii celor 17 ODD de catre un procent mare de tari, desi oficial nu sunt negate sau abandonate. Si nu se vorbeste decat foarte putin sau deloc despre "elefantul din camera" - daca conceptul de "dezvoltare durabila" / "dezvoltare sustenabila" mai este inca realist sau daca nu cumva, cel putin in anumite domenii, deja e tardiv si insuficient si ar trebui luata in serios nevoia unei dezvoltari doar calitative, si foarte putin sau deloc cantitative, indiferent ce precautii si masuri compensatorii s-ar adopta din punct de vedere al mediului. Optimistii spun ca o dezvoltare ar trebui sa fie implicit durabila si deci termenul "dezvoltare durabila" ar trebui sa fie un pleonasm, altii ca este un oximoron, fiind o contradictie ireconciliabila intre cele doua concepte si pun problema unei stopari a dezvoltarii sau chiar a nevoii reversarii ei (de-growth).

Este desigur imbucurator ca a fost proclamata o "ZI A SUSTENABILITATII" - trebuie insa sa i se dea si continut de substanta incat sa fie cu adevarat un ajutor pentru orientarea Romaniei spre o dezvoltare sustenabila, proclamata de multi ani dar care inca nu se prea intrevede. Si care depinde nu doar de autoritati, ci si de fiecare persoana fizica si juridica din Romania si este influentata si de evolutiile din restul UE si din tarile vecine si de cele la scara planetara.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista "Clubul de Ciclotruism Napoca" militeaza deja de peste trei decenii pentru dezvoltare sustenabila, promovand forme de mobilitate, turism si recreere nemotorizate si activitati economice cu impact redus de mediu si insistand pe nevoia dezvoltarii durabile si pentru principiul sustenabilitatii in toate domeniile inca de cand conceptul era cvasinecunoscut in Romania.

Cluj-Napoca, 26 octombrie 2023

Radu Mititean

director executiv CCN

 

NEVOIA PRIORITIZARII CULOARULUI VERDE-ALBASTRU AL SOMESULUI MIC

Este in plina derulare la nivelul zonei metropolitane clujene elaborarea studiului si planului urbanistic zonal ( PUZ ) pentru culoarul de mobilitate nemotorizata pe axa cursului superior al Somesului Mic, insa daca intre timp se aproba noi PUZ-uri pentru investitii la Somes, care gatuie culoarul verde-albastru prin aprobarea de cladiri, drumuri sau parcari apropiate de apa, pun proiectantii in fata faptului implinit si scopul salutarei initiative nu va mai putea fi atins, fiind oricum greu de identificat solutii fezabile in unele zone unde autoritatile au permis in trecut, din nefericire, sa nu se pastreze un spatiu public si un culoar ecologic intre apa Somesului si diverse constructii.

Proiectul in derulare are la baza parteneriatului incheiat intre municipiul Cluj-Napoca si comunele Gilau, Floresti si Apahida, ca rod al anilor de demersuri de promovare a conceptului de Somes - Culoar Verde-Albastru prin campania sustinuta in comun de o serie de ONG-uri cu preocupari de mediu si dezvoltare durabila - asociatiile miniMASS ( titularii programului Somes Delivery), Societate Organizata Sustenabil (SOS, titularii campaniei Somesul Nostru), Clujul Sustenabil, Clubul de Cicloturism Napoca si cu sustinerea altor organizatii si institutii. Este laudabila deschiderea proiectantilor la dialog cu toti factorii interesati, documentarea detaliata, intalnirile, dezbaterile publice, deplasarile comune pe teren, dar toate aceste eforturi vor fi lipsite de eficienta dorita, daca in perioada urmatoare autoritatile locale avizeaza si aproba planuri urbanistice zonale care nu se coreleaza cu viitorul PUZ pentru Somesul metropolitan si ignora principiile sanatoase aflate la baza realizarii studiului si proiectarii viitorului culoar verde-albastru al Somesului Mic.

Faptul ca sunt in curs de finalizare proiectele de noi planuri urbanistice generale (PUG) pentru comunele Gilau, Floresti si Apahida, ca va trebui sa urmeze si mult-amanata actualizare a PUG Cluj-Napoca si este in faza finala de avizare Planul de Amenajarea Teritoriului judetului Cluj (PATJ) sub egida Consiliului Judetean Cluj si alte documente strategice, constituie o oportunitate unica de a asigura un cadru coerent din punct de vedere al urbanismului si amenajarii teritoriului, pentru urmatoarele decenii, pentru zona de-a lungul Somesului Mic, proiectul de culoar verde-albastru al Somesului fiind perfect concordant cu PATJ si trebuind prevederile lui preluate in / corelate cu cele ale PUG-urilor, incat ca existe o continuitate a naturii si a infrastructurilor de mobilitate nemotorizata si astfel Somesul, de la statutul de zona ignorata sau de lada de gunoi, sa devina un ax central, valoros si atractiv pentru comunitate, sub aspect peisagistic, ecologic, recreativ si de mobilitate.

De aceea, vazand ca se tinde ca in aceasta perioada sa se aprobe, pe sistemul "faptului implinit", noi proiecte de amploare pe malul Somesului care ar aduce prea aproape de apa constructii, cai de comunicatie si parcari pentru autovehicule si ar compromite continuitatea adecvata din punct de vedere ecologic si de mobilitate nemotorizata a viitorului culoar verde-albastru al Somesului, un grup de organizatii ale societatii civile a lansat un apel catre autoritatile locale pentru insituirea unui moratoriu asupra aprobarii de noi planuri urbanistice la Somes pana cand se va aproba PUZ-ul pentru Somes. In acest sens a fost adresata Primariei si Consiliului Local al mun. Cluj-Napoca in 25 octombrie 2023 scrisoarea deschisa redata mai jos, la care sunt invitate in continuare sa adere si alte entitati care impartasesc aceste ingrijorari:

==================

Scrisoare deschisă:

MEDIUL ASOCIATIV CERE PRIORITATE PENTRU

CULOARUL VERDE ALBASTRU AL SOMEȘULUI

În atenția primarului Emil Boc,

Proiectul de amenajare a coridorului de mobilitate urbană sustenabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului Someșul Mic între Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida este în faza de concept general.

Săptămâna trecută au avut loc mai multe dezbateri pe acest subiect, una în cadrul CIIC - Centrul de Inovare și Imaginație Civică și alta în cadrul evenimentului Someș Delivery Apahida. În ambele dezbateri s-au discutat principii generale de intervenție pentru realizarea continuității ciclo pietonale de-a lungul Someșului și aspecte punctuale legate de fiecare zonă din zona orașului.

Asociațiile MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul nostru), Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil au pledat pentru proiectul culoarului de mobilitate urbană sustenabilă la Someș de câțiva ani și susțin că acesta ar trebui să fie proiectul prioritar al orașului.

Primarul Emil Boc și-a asumat în declarația sa cererea societății civile: „Ne vom duce cu dezbaterea publică și în Gilău și în Florești și în Apahida. M-am asigurat alături de dumneavoastră că în viziunea urbanistică a acestor localități din zona metropolitană nu vor apărea blocuri în calea acestui culoar verde-albastru, că toți primarii vor respecta ceea ce respectă Clujul, că acest culoar va fi ferit de intervenții urbanistice grosolane care să pună în pericol derularea lui. (...) Reconectarea cu natura trebuie să fie o prioritate majoră a fiecăruia dintre noi și soluțiile urbanistice ale viitorului sunt bazate pe urbanismul verde.(...) PUG-urile acestor Unități Administrative Teritoriale care se află în fază de elaborare țin cont de acest proiect astfel încât proiectul să poată fi implementat cu ușurință și dus după aceea mai departe și spre axa Jucu, Bonțida, Gherla și Dej”.

Problemele de mobilitate sustenabilă pe care actuala propunere pentru Carbochim le aduce au fost relevate de către arhitectul Mircea Munteanu, dar și de alți participanți la dezbatere precum Gheorghe Elkan și Marius Moga. Atât arhitecții implicați în proiectarea culoarului cât și reprezentanții societății civile au subliniat necesitatea de a proteja biodiversitatea Someșului, de a limita traficul auto la râu și au atras atenția asupra riscului ca dezvoltările imobiliare din zona râului să limiteze potențialul proiectului.

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ovidiu Cîmpean, totodată gazdă a dezbaterii, a subliniat că „unul dintre livrabilele acestui contract este Planul Urbanistic Zonal care va reglementa foarte clar regimul de dezvoltare al zonei adiacente râului Someș”.

Având în vedere acest lucru, mediul asociativ local cere amânarea avizării tuturor proiectelor de dezvoltare urbană la Someș până la aprobarea proiectului Culoarului verde-albastru, pentru că doar astfel mobilitatea ciclo pietonală și biodiversitatea Someșului vor avea prioritate. Acest lucru ar înseamna că niciun PUZ pentru dezvoltare imobiliară la Someș să nu fie aprobat înaintea PUZ-ului pentru Culoarul verde-albastru.

Din partea campaniei „Someș, culoar verde-albastru”

Adriana Măgerușan, Someș Delivery

Adi Dohotaru, Societatea Organizată Sustenabil / Someșul nostru

Istvan Szakats, coordonator Clujul Civic

Marius Moga, Someș Delivery și Clujul Sustenabil

Anamaria Georgescu, Clujul Sustenabil

Camelia Gui, Clujul Sustenabil

Marius Mornea, Clujul Sustenabil

Enikő Vincze, Căși sociale ACUM!

George Iulian Zamfir, Căși Sociale ACUM!

Paula Boarță, Căși sociale ACUM!, Someș Delivery

Radu Mititean, Clubul de Cicloturism “Napoca”

==================