Author: CCN
•3/29/2012 12:15:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

INVITATIE

Editia lunara martie 2012 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

SAMBATA, 31 martie 2012, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 54-a din seria “critical mass” inceputa ca serie lunara in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi, ca de obicei, in parcul I.L.Caragiale, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu), incepand cu ora 14:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 15:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si presei un semnal in directia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala. Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Se doreste si o dovada ca biciclistilor nu le este indiferenta atitudinea Primariei de continuare a ignorarii doleantelor lor, tot mai evidenta in ultima perioada: Nerefacerea infrastructurilor existente (neimprospatarea marcajelor pistelor si spatiilor de acumulare pentru biciclete, necorectarea problemelor legate de indicatoarele rutere specifice), necontinuarea lucrarilor de infrastructura aprobate in ultimii ani....

Traseul marsului, aprobat de catre Primarie si Politie, este:  Parcul I.L.Caragiale - str.C-tin Daicoviciu - str.E.Isac - Calea Motilor - str. G.Cosbuc - al.Stadion - str.Uzinei Electrice - pista biciclisti de pe malul Somesului - bd.1 Decembrie 1918 - str.Miraslau - str. Fintinele - str. Al. Vlahuta - str.O.Goga - str.Mamaia - str.Dragalina - str.R.Ferdinand - Parcul I.L.Caragiale.

Detalii despre actiunea de sambata si despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com.

GÉZA GRÖLLER
vicepresedinte si coordonator actiune – tel. 0755-771079

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/28/2012 04:07:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
"PE BICICLETA PRIN CARPATII MERIDIONALI
- Mountain biking de la Baile Herculane la Zarnesti"

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI 29 martie 2012, de la ora 20:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18, sala 2) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe tema ""PE BICICLETA PRIN CARPATII MERIDIONALI - Mountain biking de la Baile Herculane la Zarnesti"". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture de cicloturism montan de doua saptamani in muntii Mehedinti, Valcan, Retezat, Parang, Capatanii, Fagaras, Iezer-Papusa si Piatra Craiului, organizata de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in colaborare cu Uniunea Generala a Biciclistilor din Germania (ADFC), in cursul careia au fost parcursi pe bicicleta si documentati cu mijloace GPS peste 800 km de drumuri de munte de-a lungul Carpatilor Meridionali, plecand de la Baile Herculane si ajungand in final la Zarnesti.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/21/2012 11:10:00 a.m.

CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
RO-400457  Cluj-Napoca   ROMANIA
tel.0744-576836  e-mail:office@ccn.ro
web: www.ccn.ro  CIF:  5800675
RAF: 48 / PJ / 1992  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

22 MARTIE - ZIUA MONDIALA A APEI:
NORI NEGRI DEASUPRA SEVEI VIETII

SARBATOARE SAU DOLIU?

22 Martie este Ziua Mondiala a Apei. Teoretic este o zi de sarbatoare. De fapt ar trebui sa fie o zi de doliu, pentru ca, atat pe plan mondial, cat si in Romania, apele - desi sunt seva vietii - sunt tratate de omenire cu neglijenta si chiar cu criminala iresponsabilitate, desi se recunoaste ca vorbim deja de o criza a apei nu doar in tarile cu clima arida, ci si in majoritatea tarilor din zona temperata, inclusiv in Romania. O criza cantitativa si calitativa care vizeaza si apele subterane, si cele de suprafata, amenintand direct omul nu dor prin degradarea componentelor acvatice ale mediului, ci si direct prin amenintarea la adresa asigurarii apei potabile pentru populatie. E timpul ca oamenii sa se trezeasca, si in primul rand autoritatile publice...

AUTORITATILE UNA SPUN SI ALTA FAC

In ultimii ani, autoritatile au recunoscut public, desi cam "cu jumatate de gura", ca a fost o mare greseala realizarea pe scara larga de desecari, taieri de meandre, indiguiri si alte lucrari de asa-zisa "regularizare" a raurilor si ca trebuie nu doar stopata continuarea pe acest drum, ci revenit mai aproape de starea naturala anterioara, prin refacerea zonelor umede, facilitarea inundarii controlate a anumitor suprafete la ape mari, dezincorsetarea raurilor etc. Doar ca exista o masiva discrepanta intre vorbe si fapte, pentru ca aproape toate politicile si investitiile sunt in continuare nu pentru renaturari si ecologizari, ci pentru reparatii si consolidari de "lucrari de aparare" si pentru noi betonari, canalizari, indiguiri, dragari, devieri si desecari, in ultimii ani adaugandu-se iresponsabilele planuri de a introduce in conducte cvasitotalitatea raurilor de munte pentru a face lanturi de microhidrocentrale si de a transforma in canale navigabile toate raurile medii si mari din interiorul tarii, ceea ce inseamna un dezastru ecologic musamalizat de autoritatile care ar trebui sa protejeze mediul...

CONTINUA CACEALMAUA COMITETELOR DE BAZIN

Consultarea tuturor factorilor interesati si participarea lor la luarea deciziilor in domeniul apelor, ar trebui sa aiba loc prin "Comitetele de Bazin". Autoritatile au tergiversat din 1996 pana in 2000 emiterea reglementarilor prevazute de Legea Apelor, apoi inca un an infiintarea lor efectiva, ocazie cu care procedura de desemnare a reprezentantilor ONG-urilor a fost masiv fraudata de autoritati, iar de atunci s-a refuzat orice corectare a acelui abuz si inlaturare a celor nereprezentativi. Alegerile au fost nu doar nedemocratice ci si pentru un mandat nelimitat (!) iar revizuirea aberantei reglementari in cauza este amanata din an in an. Oricum Comitetele de Bazin nu au fost nicidecum "parlamente ale apei" ci mai mult structuri nefunctionare, de forma, care doar aprobau formal, fara dezbateri si fara modificari, toate propunerile Directiilor Bazinale de Ape...

NAVIGATIA DEVINE INAMICUL MARILOR RAURI

Desi Romania este semnatar al Conventiei Internationale privind Protectia Fluviului Dunarea si s-a angajat sa realizeze Coridorul Verde al Dunarii renaturand partial lunca cu zone umede distrusa prin desecari in anii '70 si sa pastreze zonele care sunt inca apropiate de starea naturala, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii promoveaza in ultimii ani un proiect megalomanic de adancire a senalului navigabil, taierea de ostroave si inchiderea de brate secundare ale fluviului, pe multe sute de kilometri, care va degrada puternic ce a mai ramas din Dunare din punct de vedere ecologic si nu numai. Dar vizate (intr-un alt program urias de investitii) sunt si Muresul, Somesul, Siretul, Prutul, Oltul, Argesul, Jiul, Ialomita si alte rauri, pe care politicieni iresponsabili au decis sa fie amenajate ca si cai navigabile, desi nu au debitele raurilor din tarile occidentale si deci, ca sa devina navigabile, vor trebui transformate total, in simple canale, distrugandu-le din punct de vedere ecologic. Recent, Guvernul a si emis o hotarare pentru canalizarea Argesului... Iar autoritatile locale clujene discuta serios despre transformarea Somesului Mic in canal navigabil pe parcursul din municipiul Cluj-Napoca, ceea ce inseamna o distrugere din punct de vedere ecologic, in loc sa isi propuna dezafectarea unor lucrari aberante realizate de Administratia Nationala Apele Romane in ultimii ani constand in betonarea malurilor in mai multe portiuni din oras.

RAURILE MARI DE MUNTE - VICTIME ALE HIDROENERGETICII

Lacurile de acumulare, in special cele de mari dimensiuni sau in zona de munte si lanturile de baraje si devieri au si multe consecinte negative complexe si grave asupra mediului si nu numai, motiv pentru care in tarile dezvoltate se recunoaste ca s-a exagerat in trecut, nu se mai prea fac noi baraje si se regreta construirea anumitor baraje. In Romania, desi raurile interioare au debite mici, s-au facut mari acumulari pe majoritatea cursurilor de apa, adesea in lant si cu captarea si devierea a sute de rauri pentru a aduce mai mult debit in acele lacuri de acumulare, lasand practic seci nenumarate vai si creand grave dezechilibre hidrologice si ecologice care acum abia incep sa se vada. Cu toate acestea, se continua construirea de numeroase baraje incepute sau proiectate inainte de 1990 si chiar altele noi, cum este de exemplu planul unui mare lac de acumulare pe valea Azugii sau in defileul superior al Muresului, sau lacul de acumulare aferent propusei centrale hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti, ce va distruge unul din ultimele platouri cvasinaturale din muntii Gilaului, dar va si transforma lacul Tarnita - principala sursa de apa potabila a Clujului - intr-un simplu bazin cu nivel oscilant. Raurile mici care au scapat sau vor mai scapa de devierea spre alte vai, sunt amenintate in cvasitotalitatea lor de lanturi de microhidrocentrale, ce le condamna din punct de vedere ecologic dar afecteaza grav si peisagistic vaile in ansamblul lor. Se poate vedea deja in sudul muntilor Fagaras si in alte zone, dar vizate sunt multe sute si chiar mii de rauri! Acest atac se face sub ipocritul pretext al grijii pentru mediu prin promovare de energie "verde" ???!!!. In realitate sunt imense interese financiare private si grave complicitati la nivel inalt in autoritatile publice.

NICI ARIILE NATURALE PROTEJATE NU SUNT LA ADAPOST DE FURIA BETONISTICA A HIDROTEHNICIENILOR

Nu scapa de setea de a turna beton, de a introduce in conducte si de a le artificializa nici raurile din interiorul parcurilor nationale si naturale si alte categorii de arii naturale protejate. Astfel, in Retezat se continua lucrarile de captare a unor rauri si deviere subterana a lor spre lacul Gura Apelor, in Parcul National Defileul Jiului s-au inceput lucrarile la un baraj imens, in Parcul Natural Gradistea de Munte - Cioclovina se fac hidrocentrale pe raul Strei, in muntii Fagaras si in multe situri Natura 2000 apar proiecte hidroenergetice iar asemenea planuri incompatibile cu statutul de arie naturala protejata sunt in rapida inmultire, desi Romania sta foarte prost la protectia naturii si nu ar mai trebui sa isi permita asemenea agresiuni, mai ales ca pretinde ca implementeaza Directiva-Cadru Apa...  Un alt pretext pentru betonarea albiilor raurilor este "protectia localitatilor si cailor de comunicatii" desi se stie ca prin indiguiri si betonari nu faci decat sa accentuezi global riscurile si daunele, care prin asemenea lucrari doar se muta ceva mai in aval... Ipocrizia suprema este finantarea indigurilor si altor lucrari de "regularizare" din... "Fondul pentru Mediu", care ar trebui folosit pentru protectia, nu pentru distrugerea mediului natural!

CETATENII SUNT TINUTI DEPARTE DE APE

La nivel de declaratii, autoritatile romanesti recunosc ca trebuie "sa ne intoarcem cu fata spre ape" si ca un contact mai strans al cetateanului cu raurile si lacurile duce la mai mult respect si protectie. In practica insa autoritatile concesioneaza sau inchiriaza malurile lacurilor sau tolereaza constructii abuzive, vile si debarcadere, ingradiri si blocari ale accesului public la maluri si pe plaje, desi sunt prin lege proprietate publica si nu ar trebui sa fie rezervate catorva potentati. In alte tari se faciliteaza accesul la mal, se reduc pantele si se fac plaje si pajisti pe malul raurilor si lacurilor, inclusiv in centrul marilor orase, si se amenajeaza debarcadere pentru ambarcatii nemotorizate si locuri pentru scaldat, iar de-a lungul malurilor se fac alei pietonale si piste pentru biciclisti, banci si locuri de agrement. La noi dimpotriva, se inchid raurile intre ziduri inalte verticale de beton care nu permit accesul la apa, se interzice scaldatul, inotul, surfingul sau navigatia cu alte ambarcatii, in loc de amenajare pentru pietoni sau biciclisti a coronamentului digurilor se interzice de cele mai multe ori orice tip de circulatie publica pe acestea iar malurile raurilor, in loc sa fie artera de baza peisagistica, turistica si recreativa a orasului, sunt de obicei canale si lazi de gunoi, si nici in afara localitatilor nu este mai bine...

APELE SUBTERANE POLUATE SI SUPRAEXPLOATATE

Apele subterane sunt o mare bogatie a unei tari, mai ales in conditiile Romaniei, amenintata de schimbarile climatice (in multe judete din sudul si estul tarii putandu-se vorbi deja nu doar de aridizare ci chiar de desertificare) dar care, pe de alta parte, are circa 1/ 3 din apele minerale ale Europei si alte avantaje pe care risca sa le piarda prin persistenta si amplificarea poluarii apelor subterane. Poluarea cu nitrati din surse agricole ramane in multe zone o problema grava si ia din nou amploare prin persistenta sau reluarea unor practici agricole iresponsabile. In alte zone avem in continuare contaminari ale apelor subterane cu metale grele sau radioactive, hidrocarburi, pesticide, alti poluanti organici persistenti etc. din cauza mineritului, exploatarilor petroliere si depozitarii necontrolate a deseurilor si altor surse. Multe sunt poluari istorice, pentru inlaturarea carora s-a facut foarte putin in ultimii 20 ani, iar multi mari poluatori sunt tolerati in continuare platind doar penalitati si amenzi modice. In plus, multe rezerve subterane de ape sunt supraexploatate si risca epuizare sau contaminare daca se continua in stilul actual. O noua si imensa amenintare la adresa apelor subterane sunt planurile de exploatare a gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice, interzisa in multe tari si care a produs deja dezastre ecologice in Statele Unite ale Americii si in alte zone, dar autoritatile publice romanesti o lauda si ofera tara pe tava "investitorilor" in aceste iresponsabile tehnologi...

POLUAREA INDUSTRIALA A APELOR DE SUPRAFATA RAMANE O AMENINTARE

Autoritatile se lauda adesea ca s-a imbunatatit semnificativ calitatea apei multor rauri fata de perioada dinainte de 1989 si lasa sa se inteleaga ca ar fi meritul lor. Este adevarat ca se face o monitorizare mult mai stricta, dar imbunatatirea situatiei este doar conjuncturala si este cauzata de colapsul industriei dupa 1990. Cum acum aceasta revine in forta, reapar si sursele industriale de poluare iar autoritatile nu par pregatite sa faca fata provocarii, mai ales ca sunt surse de poluare mult mai multe si diverse. De fapt ele nu au disparut niciodata in cazul apelor, pentru ca platformele industriale abandonate de regula nu au fost ecologizate cu adevarat si au fost o sursa continua de poluare grava, nemediatizata pentru ca nu mai exista poluatorul care sa fie aratat cu degetul si amendat simbolic dar cu multa mediatizare, ca publicul sa creada ca statul aplica cu adevarat legile.
In loc de rezolvarea poluarilor istorice, s-a ajuns si la abandonarea unor surse de apa potabila sau adoptarea unor tehnologii de potabilizare mult mai scumpe, incercand sa se trateze efectele in loc sa se rezolve cauza, optiune care oricum este pe termen lung perdanta si din punct de vedere economic, mai ales in perioade de criza si austeritate bugetara.

MINERITUL CA INAMIC AL APELOR

Mineritul a fost si ramane una dintre cele mai grave amenintari, mai ales in modul cum s-a practicat si se mai practica in Romania. Carpatii sunt plini de galerii miniere abandonate si inundate sau din care ies si se varsa neepurate in rauri si lacuri debite mari de ape de mina extrem de toxice.... Sute de mari halde de steril neconsolidate si nevegetate stau in bataia ploilor, neprotejate si supravegheate adecvat sau chiar complet abandonate, din care apele dizolva si duc cu ele in aval cantitati mari de metale grele, substante radioactive, acizi si alti poluanti. Catastrofele de la Baia Mare si Novat din 2000 sunt doar "varful aisbergului" fata de ce se poate intampla in alte cazuri, de exemplu daca s-ar realiza proiectul minier Rosia Montana. Sume mari din bani publici s-au cheltuit pentru programul de inchidere si ecologizare a minelor, insa efectele sunt departe de cele scontate, fiind un subiect necesare de anchete nu doar pe linie de mediu, ci si pe linie de DNA. Cu toate acestea, guvernantii incearca sa convinga populatia ca o buna cale de dezvoltare durabila a tarii este revenirea masiva la minerit, ca in tarile din lumea a treia, ignorand ca acolo mineritul nu a adus bunastare ci saracie si abuzarea drepturilor omului si mai ales grave prejudicii de mediu, trecute sub tacere de mass-media internationala din cauza controlului economic si politic ce se exercita asupra ei de catre grupurile puternice de interese politico-economice din statele dezvoltate, care isi protejeaza mediul promovand mineritul in tari bananiere (sau, dupa caz, "corcodusiere", ca in Romania nu cresc banane...).

EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE MAI ARE DE ASTEAPTAT

In tarile civilizate si carora le pasa de mediu si de sanatatea oamenilor nici nu se pune problema sa existe alimentare centralizata cu apa curenta, in casa, fara sistem adecvat de canalizare si epurare a apelor uzate. La noi chiar si in ultimii ani s-au aprobat numeroase proiecte de acest fel, desi era nu doar neecologic ci si ilegal. Problema nu e doar in mediul rural, ci si in orase. In marile orase avem zone intinse fara canalizare iar statiile de epurare sunt departe de a fi la standarde. In Bucuresti, dar si in multe din orasele mici, adesea chiar lipsesc sau functioneaza mai mult pe hartie, astfel ca apele fecaloid-menajere din milioane de WC-uri ajung neepurate sau insuficient epurate in raurile tarii, si ne miram apoi de problemele de mediu si de sanatate care nu se mai sfarsesc. In loc ca problema sa fie o prioritate nationala absoluta, autoritatile aproba in continuare constructia a zeci de mii de vile in zone fara canalizare, extinderea oraselor desi nu au bani de echipare edilitara a strazilor din zone centrale, iar pentru epurarea apelor uzate "solutia" a fost mereu amanarea si negocierea de perioade de tranzitie de decenii intregi cu Uniunea Europeana pe motiv ca mai repede nu  putem indeplini conditiile de epurare a apelor uzate, desi se pare ca de fapt nici nu vrem...  Se mai adauga si faptul ca sistemul de canalizare este de regula unitar si nu dual, in sensul ca apa de ploaie preluate de pe strazi ajunge in aceleasi conducte cu apele fecaloid-menajere, plus ca asfaltarea sau alte impermeabilizari a unor suprafete tot mai mari de teren in orase face ca un procent tot mai mare din apele pluviale sa ajunga la canal. Si cum capacitatea retelei de canalizare nu permite preluarea debitelor la ploi mari, sistemul este de deversare a preaplinului direct in rauri, ceea ce inseamna ca mare parte din apele uzate ajung total neepurate in apele de suprafata. Si marile orase din Romania nu par a avea preocupari serioase pentru a pune capat acestei anormalitati.

ALIMENTAREA CU APA PE O DIRECTIE PERICULOASA

Un procent semnificativ din populatia Romaniei nu are acces la apa potabila de buna calitate, pentru ca in fantani ajunge apa din panza freatica contaminata cu nitrati si alte substante din excesul de fertilizanti utilizati in agricultura sau din latrinele amplasate prea aproape de fantani, dar si din poluarile industriale istorice sau contemporane. Dar nici in cazul sistemelor centralizate de alimentare cu apa situatia nu este satisfacatoare, pentru ca, de exemplu, unde nu avem risc de infectie avem de regula apa contaminata cu halometani din cauza clorinarii excesive, ceea ce implica riscuri pentru sanatate.... Ingrijorarea cea mai mare o produce insa directia spre care ne indreptam: In loc sa fie protejate sursele de apa, ele sunt lasate sa se degradeze si apoi se aduce apa din alta parte, de tot mai departe si cu costuri tot mai mari, sau se investesc sume uriase in tehnologii scumpe de tratare a apei in loc sa se previna poluarea sursei. Ca exemplu, Clujul, in loc sa isi protejeze sursele de apa Floresti si Gilau, le lasa sa se degradeze si le abandoneaza succesiv, mutand priza de apa pentru statia de tratare Gilau spre amonte, initial pe lacul Somesul Cald si acum pe Tarnita, iar ca tratare a apei, in loc de investitii in calitate, s-a investit in cantitate, obtinand o capacitate de productie mult mai mare decat necesarul, iar acum, pentru a recupera investitia, se fac investitii uriase pentru a transporta apa potabila spre alte judete, care vor abandona actualele lor surse de apa, cu un pret enorm si pentru oameni si pentru mediu.

AMURGUL APELOR

Contrar aparentelor, Romania este o tara saraca in apa. Iar saracia se va accentua in contextul taierilor abuzive de padure, urbanizarii, schimbarilor climatice, reluarii irigatiilor pe mari suprafete si mentinerii si continuarii desecarii putinelor zone umede ramase. Iar protectia calitatii rezervelor sarace de apa pe care le are Romania nu pare o prioritate pentru guvernanti. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Programul Natiunilor Unite pentru Mediu avertizeaza demult ca se apropie o criza mondiala a apei, dar noua nu ne pasa. Celelalte state din UE depun eforturi pentru a implementa Directiva-Cadru Apa, noi o implementam mai mult pe hartie si in declaratii politicianiste. Aplicam politica "dupa noi potopul" desi declaram ca ne gandim la generatiile viitoare. Politicienii si autoritatile declara ca nu le plac apele tulburi la propriu, dar la figurat par sa se straduiasca din greu sa ramana tulburi, ca sa nu se vada cine sunt pestii cei mari, pe unde se invart, pe cine mananca si cine e urmatoarea lor victima. De fapt nici nu ar trebui sa se ascunda, pentru ca este tot mai clar ca victime suntem in final cu totii....

Cluj-Napoca, 21 martie 2012

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean

NOTA:
Textul de mai sus este, din punct de vedere al formei / limbajului / terminologiei mai mult un pamflet, dar din punct de vedere al fondului, al esentei ideilor critice si exemplelor utilizate, textul este obiectiv si corect si toate elementele criticate pot fi la cerere detaliate, explicate si sustinute de noi cu argumente si dovezi riguroase din punct de vedere juridic si stiintific, si cu numeroase exemple concrete, fiind rezultatul unor indelungate cercetari proprii si documentari aprofundate, teoretice si practice, in tara si la nivel international. Prezentul text este o dezvoltare si ajustare a unuia mai vechi, dar din pacate perfect actual si in 2012.
, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/08/2012 04:01:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

SIMULACRU DE DEZBATERE DE MEDIU
PE TEMA NOULUI PUG CLUJ-NAPOCA

Miercuri 7 martie 2012 a avut loc la Primaria municipiului Cluj-Napoca un detestabil simulacru de dezbatere publica a raportului de mediu la proiectul de nou Plan Urbanistic General al orasului. Este  un nou episod din lungul sir de ilegalitati si manipulari ce insoteste de cativa ani promovarea noii reglementari fundamentale pentru urbea de pe Somes in urmatorul deceniu. Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) a protestat sistematic contra acestor practici, dar ele continua.

Sub patronajul Agentiei Regionale de Protectia Mediului (ARPM Cluj-Napoca) este in derulare evaluarea strategica de mediu (SEA) a noului PUG, conform prevederilor HG 1076 / 2004, fapt imbucurator daca s-ar si desfasura in mod corect. O etapa trebuia sa fie si dezbaterea publica a "raportului de mediu" rezultat in urma evaluarii de mediu intocmita de MINESA SA. E vorba de un document de 178 de pagini plus 13 anexe, care ar trebui sa evalueze din punct de vedere al legislatiei de protectia mediului si a principiilor de mediu acest plan urbanistic si sa se pronunte in mod obiectiv cu privire la acceptabilitatea lui si posibilitatea de a emite, eventual cu conditii, avizul de mediu.

Este o etapa obligatorie pentru ca PUG-ul nou sa poata fi aprobat prin Hotarare de Consiliu Local si sa intre in sfarsit in vigoare, fiind deja in mod ilegal tergiversat de ani de zile de autoritatile locale pentru a face jocurile anumitor rechini imobiliari si potentati locali care prin PUZ-uri abuzive au obtinut aparente legale pentru diverse crime urbanistice si ecologice care vor afecta grav Clujul timp de multe decenii. Noul PUG nu isi propune si nici nu are in actualul context legislativ si politic sanse reale sa vindece raul produs in ultimele doua decenii, dar ar putea eventual sa limiteze agravarea pe viitor a haosului urbanistic ce a ros marile orase, daca va exita vointa politica necesara.

Pe site-ul Primariei s-a anuntat ca intre ora 12:00 si 16:00 a zilei de 7 martie 2012 urma sa fie disponibila documentatia pentru consultare publica in Sala de Sticla a Palatului Primariei si sa fie prezenti reprezentantii evaluatorului de mediu pentru a da explicatii celor intreresati, ca dezbaterea publica programata la ora 16:00 in Sala Mare a Primariei sa fie cat mai eficienta. In realitate, in Sala de Sticla nu s-a pus la dispozitie Raportul de Mediu ci documente din PUG, iar in locul reprezentantilor MINESA SA erau urbanistii care au redactat propunerea de PUG si care nu erau implicati in evaluarea de mediu si introcmirea Raportului de Mediu, asfel ca cei veniti sa se documenteze conform anuntului public au fost inselati. O inselaciune dintr-un sir mai lung!

In deschiderea asa-zisei dezbateri publice, primarul interimar Radu Moisin a declarat ca Raportul de Mediu a putut fi consultat pe site-urile de Internet ale Primariei si ale ARPM, si a insistat cand reprezentantul CCN a atras atentia ca este o informatie falsa. In realitate, pe site-ul ARPM nu a fost plasat acest document, iar pe site-ul Primariei este doar un fragment cuprinzand primele 48 de pagini.

Faptul ca documentul ar fi putut fi consultat in varianta pe hartie la sediul celor doua institutii, contrar afirmatiilor Primariei, nu este ceva realmente accesibil publicului, dat fiind ca accesul este numai in timpul orelor de lucru, ceea ce ar face ca cetatenii interesati sa trebuiasca sa isi ia zi de concediu pentru a consulta o documentatie de sute de pagini, care pe deasupra este si in limbaj tehnicist, fara o prezentare adaptata pentru public, si de un volum care face unui nespecialist imposibila intelegerea si identificarea aspectelor "fierbinti" prin rasfoirea dosarului la sediul autoritatii, in loc sa il poata consulta in liniste acasa, in format electronic. Ca dovada, doar trei organizatii (CCN, CCL si RUR) si niciun cetatean nu au formulat pana la termenul-limita din 6 martie observatii scrise la acest raport.

Firesc era ca reprezentantii celor trei structuri care au facut efortul de documentare si formulare de pozitii scrise sa fie principalii parteneri de dezbateri ai evaluatorului care a intocmit Raportul de Mediu, dar Primaria a denaturat grav din punct de vedere organizatoric dezbaterea, transformand-o intr-un simulacru. Astfel, in primul rand, in ciuda protestelor CCN, a declarat ca dezbaterea este una mixta, nu doar pe tema raportului de mediu, ci si a PUG la modul general, si ca pot lua cuvantul toti cei interesati de probleme legate de noul plan urbanistic general, nu doar apectele de mediu. Consecinta a fost o lista de multe zeci de cetateni care doreau sa abordeze problema construibilitatii terenurilor detinute de ei in diverse zone din veninatatea orasului si alte probleme care nu aveau legatura cu raportul de mediu si pe cale de consecinta impingerea spre periferie a tematicii de mediu.

Prin aceasta manevra, caracterul de mediu al dezbaterii a devenit minor si, invocand criza de timp, reprezentantii celor trei structuri care au studiat si au formulat din timp pozitii fata de raportul de mediu au fost puse de primar in situatia de a avea doar 2-3 minute fiecare pentru a isi exprima observatii si propuneri argumentate fata de documentatia de sute de pagini, ceea ce este evident o bataie de joc si un mod de a impiedica de fapt o reala dezbatere a subiectului de catre cei ce au venit pregatiti sa o faca. O alta manevra a fost incercarea - in final esuata - de a nu acorda cuvantul si reprezentantului CCN, nici macar la final, pe motiv ca nu figura pe lista de vorbitori inscrisi la cuvant, lista care nu a fost circulata si in zona de sala in care erau reprezentantii unor organizatii cunoscute de Primarie ca fiind uneori critice la adresa ei, fiind circulate alte doua tabele, cu titluri echivoce, pe care reprezentantii acelor organizatii se inscrisesera printre primii.

Mai mult, sub pretextul crizei de timp, primarul interimar a insistat ca prezentarile introductive sa fie foarte succinte. Nu a facut mare economie de timp la propriul discurs si la prezentarea PUG-ului factua de unul din urbanistii elaboratori, dar in schimb, ceea ce ar fi trebuit sa fie miezul prezentarii introductive, si anume concluziile si recomandarile raportului de mediu, a fost redus la cateva propozitii generale, alocand insa timpi mult mai lungi unor teme care nu erau decat tangential pe subiectul de pe ordinea de zi.

Dealtfel, pe parcursul dezbaterilor, si reprezentantii ARPM au recunoscut ca Raportul de Mediu este foarte vag si sarac in concluzii si recomandari, evitand insa sa recunoasca ceea ce mai multi urbanisti si ONG-isti au sustinut, uneori chiar in termeni vehementi, si anume ca raportul de mediu este atat de prost intocmit incat ar trebui respins si dispusa refacarea lui cu respectarea cerintelor legale si profesionale in domeniu.

Insasi evaluatorul de mediu MINESA a recunoscut in cuprinsul asa-zisului raport de mediu - nu insa si verbal in asa-zisa dezbatere, ca raportul este intocmit in mare graba si fara a se beneficia de resursele necesare, ca au lipsit pe multe teme datele de plecare si deci nu s-au putut face analize cantitative si formula concluzii clare.

CCN a protestat contra gravelor vicii de procedura care fac ca aceasta dezbatere sa nu poata fi considerata valida, a insistat pentru respingerea raportului de mediu in forma actuala si obligarea la refacerea lui, a solicitat publicarea intr-o forma structurata si integrala pe Internet, pe site-ul Primariei, a Raportului de Mediu cu toate anexele si a documentatiei PUG-ului si reluarea dezbaterii publice a raportului de mediu, precum si efectuarea dezbaterilor publice pe linie urbanistica cu privire la PUG, deoarece cele pretins realizate in anii anteriori nu au indeplinit nici ele cerintele minimale pentru a fi recunoscute a o indeplinire a cerintelor legale in domeniu, nici prin modul lor de anuntare, nici prin modul de derulare, fiind facute cu superficialitate sau chiar cu rea-credinta.

Clubul de Cicloturism Napoca a subliniat ca adoptarea noului PUG este importanta si urgenta, dar ca un rabat la calitatea evaluarii de mediu si a consultarii publice sub pretextul crizei de timp este inacceptabila, in conditiile in care Primaria este cea care a tergiversat intocmirea noului PUG si acum incearca sa se prevaleze de propia ei culpa pentru a justifica neglijarea cerintelor de participare publica si a masca deficientele de procedura si de continut in acest domeniu esential pentru viitorul municipiului Cluj-Napoca.

Criticile specifice ale CCN la Raportul de Mediu cu privire la proiectul noului PUG, cat si cu privire la PUG-ul in sine, vor fi prezentate intr-un material viitor.

Cluj-Napoca, 7 martie 2012

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/06/2012 02:22:00 a.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

PRIMARIA CLUJEANA JOACA ALBA-NEAGRA
CU  INFRASTRUCTURILE PENTRU CIRCULATIA BICICLETELOR

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) atrage din nou atentia Primariei clujene cu privire la modul adesea haotic de semnalizare a infrastructurilor pentru circulatia bicicletelor in oras, ceea ce poate pune in pericol siguranta biciclistilor si descuraja utilizarea acestui vehicul nepoluat ca mod de deplasare cotidiana in oras.

La sfarsitul anului 2011, in p-ta Avram Iancu colt cu bd. 21 Decembrie 1989, pe sensul spre p-ta Marasti, s-a plasat sub indicatorul "accesul interzis" avand aditionalul "cu exceptia RATUC" si mult-asteptatul indicator aditional cu pictograma bicicleta, fiind astfel permisa circulatia cu bicicleta si din p-ta Avram Iancu spre piata Marasti, care pana atunci era permisa pe acest bulevard numai mijloacelor de transport in comun. In acest mod, Primaria a dat curs unei doleante mai vechi a CCN  de a prelungi regimul de banda comuna pentru transportul in comun si biciclete pe axa vest-est a orasului si pe aceasta portiune.

In schimb, s-a plasat la intersectia str. Memorandumului cu str.Gh.Sincai, pe sensul de mers spre p-ta Unirii, un indicator "accesul interzis" fara vreun aditional. Prin urmare, conform legislatiei rutiere, pe banda cu sensul spre cart. Marasti teoretic nu ar mai putea sa se deplaseze in mod legal nici bicicletele, cum au putut in ultimii ani, dar nici autobuzele si troleibuzele!? Cu alte cuvinte, conform aberantei semnalizari rutiere actuala, banda comuna pentru biciclete si mijoace de transport in comun care incepe la Primarie, la colt cu str. Petru Maior, ar tine doar cateva zeci de metri, pana la coltul cu str. Gh.Sincai, unde mijloacele de transport in comun si bicicletele ar fi nevoite sa vireze la dreapta spre p-ta Lucian Blaga, iar pe str. Memorandumului, pe sensul spre p-ta Unirii, nu ar mai avea voie sa circule legal niciun vehicul, banda respectiva urmand a sta goala?

Sunt multe alte exemple de aberatii, semnalate deocamdata in zadar autoritatilor, pentru ca nu au fost corectate. Inca o mostra poate fi admirata la intersectia str. Iuliu Hatieganu cu str.Clinicilor: Sub indicatorul "stop" este plasat aditionalul constand intr-o pictograma cu bicicleta. Aceasta ar insemna, conform actualei legislatii rutiere, ca indicatorul e valabil numai pentru biciclete, si alte vehicule nu ar mai fi tinute sa opreasca, desi e greu de crezut ca intentia reala era de a se institui un indicator "stop" numai pentru biciclisti...

In plus, nedemontarea sau neacoperirea indicatoarelor "pista pentru biciclete" pe parcursul iernii, cand multe dintre piste au fost blocate cu zapada si gheata si nu au fost curatate, a creat situatii paradoxale si legal inacceptabile pentru biciclete, cand indicatorul le obliga sa utilizeze pista desi ea era legal interzisa lor din cauza ca avea portiuni acoperite cu zapada sau gheata sau era fizic inaccesibila din cauza gramezilor de zapada depozitata pe pista...

Speram ca edilii sa verifice si corecteze curand aceste anomalii. Un inventar complet nu il putem avea din cauza ca nu putem sti care ar trebui sa fie indicatoarele rutiere si pozitionarea lor de-a lungul cailor de comunicatie de interes biciclistic semnificativ in Cluj-Napoca, pentru ca Primaria Cluj-Napoca refuza in continuare sa ne furnizeze un inventar detaliat al elementelor de semnalizare rutiera pentru biciclete pe care le-a plasat in ultimii ani. Am solicitat oficial aceste informatii dinnou in toamna anului 2011 iar refuzul tacit al autoritatilor ne-a obligat sa ne adresam instantelor judecatoresti, procesul fiind pe rolul Tribunalului Cluj. In 19 martie 2012 este urmatorul termen in acest proces pe care CCN l-a deschis contra municipalitatii clujene pe tema liberului acces la informatii de interes public in baza Legii 544 / 2001, vizand chiar infrastructurile pentru biciclete.

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836
, , |
Bookmark and Share