Asociatia turistica sportiva
civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM
"NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133
ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675
RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
INGRIJORARI PENTRU
CARPATI
DE 11 DECEMBRIE - ZIUA
INTERNATIONALA A MUNTELUI
11
Decembrie este declarata de Organizatia
Natiunilor Unite ca fiind "Ziua Internationala a Muntelui", pentru a
marca atat oportunitatile cat si problemele specifice acestei impresionante
forme de relief ce rupe monotonia planetei noastre si acopera peste un sfert
din suprafata continentelor si o treime din Romania.
Editia
din 2015 are ca tema la nivel global "Promovarea produselor montane "
- amintind ca peste 900 milioane de oameni traiesc in munti inclusiv din turism
si agricultura practicata pana la altitudini ridicate, pentru ca natura montana
nu este de fapt ostila omului nici din punct de vedere agricol, pe langa faptul
ca muntii sunt sursa de lemn, apa, minereuri si multe servicii de ecosistem
pentru omenire, loc de recreere si refugiu.
Ziua
de 11 Decembrie ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si
promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila,
dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi de doliu si de
constientizare a starii de pericol, dar si de mobilizare in apararea a ceea ce
mai este inca natura carpatina, aflata sub asediul omului.
In
Carpatii romanesti se adaposteste o imensa varietate peisagistica si o
biodiversitate impresionanta. Ei cuprindeau foarte de curand cel mai mare
peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari
populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in
care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogatii
materiale, vatra de civilizatie, model de convietuire armonioasa om-natura timp
de multe secole si Romania ar fi de neimaginat fara ei.
Doar
ca, in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire
minunata, ii supunem unui asediu distrugator mai ales in ultimele decenii,
accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor
publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar
la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii
tarii noastre.
Padurile
Carpatilor sunt taiate intr-un ritm ametitor in ultimele doua decenii, mult mai
mare decat rezulta din statisticile oficiale, care recunosc totusi jaful si
faptul ca, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi e in
continua scadere, iar ceea ce se mai considera padure este de regula ceva
bracuit, macelarit de taierile ilegale, de exploatarile "pe ras" pe
mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si
proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea
taierilor abuzive.
Siluetele
Carpatilor au inceput sa fie slutite de eoliene, care vizeaza mereu crestele
dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estetica
montana si nu numai. In plus, linii electrice aeriene de inalta tensiune trase
peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, care
pregateste acum noi linii de 400kV prin munti in total dispret pentru natura.
Sosele
pana in varf de munte construite inutil si cu nepasare fata de impactul de
mediu fragmenteaza habitatele si aduc mii de autoturisme si oameni pana in
inima naturii, desi nici nivelul de educatie civica nici vointa si resursele
autoritatilor nu dau speranta ca se poate gestiona adecvat un asemenea aflux.
Rezultatele tragice se vad de-a lungul Transfagarasanului, Transalpinei,
TransRaraului si Transsemenicului, si cu toate acestea, se continua proiecte
asemanatoare si pentru Bucegi, Baiului, Capatanii si alte masive.
Vile
si hoteluri infipte criminal in zone alpine ce erau inca cvasinaturale sunt
consecinta inevitabila a soselizarii, manelizarii si cocalizarii Carpatilor, si
vedem mijloace de transport pe cablu tot mai multe, majoritatea facute cu bani
publici practic "aruncati pe geam" pentru ca nu va fi un paradis
pentru schiul de partie.... Si capac la toate pun miile de antene GSM carora li
s-a aprobat fara retineri sa ocupe varfurile si fac tot mai hidoasa fata
alteori superba a Carpatilor.
La
Rosia Poieni, in muntii Metaliferi, in Calimani si in alte zone, rani uriase in
trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea
agresiuni la Rosia Montana, la Baisoara, la Certej, la Bucium, la Rovina, in
duzini de locuri din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in
alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului -
perla muntilor Macinului.
Raurile
de munte sunt sub un innoit asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au
fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare
construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri
spre respectivele lacuri, in ultimii ani a inceput atacul asupra tuturor
raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de
microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai
mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si
excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a
asa-zisei "energii verzi".
Oieritul
si agricultura traditionala, candva chiar excesiva din punct de vedere
ecologic, acum moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se
blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari
cu desagi, atelaje cu cai si care cu boi. Salasele sezoniere din Apuseni si
Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte
mai au doar cativa locuitori in varsta. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe
acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost
gust au inlocuit icoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri
pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o
instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.
Se
interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in
schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte
sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana
putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia
naturii montane ci profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si
naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a
caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi, astfel ca oricata
bunavointa ar avea unii, Romsilva nu poate fi intr-o asemenea postura decat
lupul pe post de cioban la oi.
In
schimb infloreste in Carpati braconajul si se promoveaza desantat vanatoarea,
si inca in mod traditional, antiecologic, vizand "recoltarea"
exemplarelor cele mai frumoase, dar cu tupeul de a pretinde ca se face de
dragul naturii si a "pastrarii echilibrului ecologic" desi vanatorii
vizeaza mereu animalele cele mai viguroase, care aduc punctaje, premii si
invidia din partea altor insetati de sange....
Legislatia
tembela, in frunte cu actualele forme ale Codului Silvic si Legii Ariilor
Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura
montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din
Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in
scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens...
Marcate turistic sunt sub 0,1% din poteci si drumuri, exclusiv pentru turism
pedestru, iar pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri nu exista
deloc trasee marcate, in ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de
resort din ultimii 16 ani ca rezolva bariera legisaltiva care ne-a facut codasii
Europei si in acest domeniu.
Pentru
traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate,
conform legii, de Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca aproape zero.
Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan
lipseste in continuare cadrul legal - proiectele legislative sunt plimbate
dintr-un sertar ministerial in altul de peste un deceniu. Traseele de alpinism
si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in
schimb apar odioase fieratanii numite "via ferrata".
In
schimb se umple muntii de masini de teren, ATV-uri, motociclete enduro,
motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri...
sfasiind linistea, imputind vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand
si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate
putin, desi plaga sedentarismului cu toata cohorta ei de consecinte negative
asupra sanatatii publice devine si la noi o problema majora...
Totodata,
e evident ca se permite sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa
torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest
drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a
facut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care a fost scos basma curata de
complicii sai din autoritatile care ar fi trebuit sa il pedepseasca, la fel cum
mii de calai ai naturii montane sunt bine-mersi cu statut de demnitar,
functionar public, personal silvic sau om de afaceri de succes...
A
continua in aceasta directie si in acest ritm poate face ca in unul sau doua
decenii sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa
plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem
animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost
gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin
tari care nu si-au batut joc de muntii lor... Si ne vom aminti ca niste
politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu
pentru cea a Romaniei....
Depinde
de noi toti ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o zi de sarbatoare,
nu una de comemorare a Muntilor Carpati.
Cluj-Napoca, 11 decembrie
2015
Radu Mititean
director executiv CCN
Postări
