Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
MOUNTAIN BIKING IN MUNTII BUCOVINEI
O expeditie cicloturistica montana a CCN in nordul Carpatilor Orientali

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI 28 iunie 2012, de la ora 20:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18, sala 2) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe tema "MOUNTAIN BIKING IN MUNTII BUCOVINEI". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture de cicloturism montan de o saptamana prin muntii Rarau, Giumalau, Bistritei, Calimani, Obcina Mestecanis, Obcina Mare si Obcina Feredeului, ce a insumat peste 500 km de drumuri forestiere, pastorale si de caruta pe vaile si culmile nordului Carpatilor Orientali.

Actiunea a fost organizata de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in cadrul programului "Bike Romania" de explorare, testare si documentare cicloturistica a Carpatilor romanesti, derulat cu incepere din anul 1999 in colaborare cu Uniunea Generala a Biciclistilor din Germania (ADFC) si beneficiind in ultimii ani de egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) la care CCN este afiliat si ii asigura presedintia.

Tura a inclus vizitarea multor obiective turistice naturale, cum sunt Parcul National Calimani sau rezervatiile naturale Pietrele Doamnei sau Codrul Secular de la Slatioara, dar si culturale, cum sunt celebrele manastiri Voronet, Humor, Sucevita, Putna si Moldovita, Muzeul Lemnului din Campulung Moldovenesc, atelierele de ceramica de la Marginea etc.

De asemenea, proiectia va reflecta si problemele din domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile cu care se confrunta zonele strabatute, in special exploatarile forestiere necontrolate si ranile lasate de minerit, cum este fosta exploatare de sulf din muntii Calimani.

* * *

La finalul proiectiei, cei interesati au oportunitatea de a se inscrie ca membri aderenti in Clubul de Ciclotruism "Napoca" - o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista clujeana care militeaza de peste 20 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

INVITATIE

Editia lunara iunie 2012 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

JOI, 28 iunie 2012, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 57-a din seria “critical mass” inceputa ca serie lunara in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi in PIATA UNIRII ( si nu in parcul I.L.Caragiale, ca la editiile trecute), incepand cu ora 17:45. Startul efectiv al marsului va fi la ora 18:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite noilor autoritati locale alese in 10 iunie, dar si altor autoritati, publicului si presei un semnal in directia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala. Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni, tot mai numerosi in ultimul timp in ciuda lipsei de facilitati adecvate.

Traseul marsului este:  P-ta Unirii - bd.Eroilor - Cl.Dorobantilor -  str.Al.Vaida-Voevod - str.Unirii - bd.N.Titulescu - p-ta Cipariu - p-ta St.Cel Mare - p-ta A.Iancu - bd.21 Decembrie 1989 - str.Memorandumului - Cl.Motilor - str.G.Cosbuc - al.Stadion - str. Uzinei Electrice - pista pt. biciclete de pe malul Somesului - bd. 1 Decembrie 1918 - str.Miraslau - str.Fatanele - str. Al.Vlahuta - str.O.Goga - str. Mamaia - str.Dragalina - str.R.Ferdinand - str. G.Baritiu - str.E. Isac - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii.

Marsul va fi urmat de la ora 20:00 de o proiectie publica de imagini foto pe teme biciclistice, cu acces liber, la Biblioteca "Heltai" din str.Clincilor nr.18.

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0755-771079

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

COALITIA PENTRU MEDIU PROMOVEAZA LA NIVEL NATIONAL
STRATEGIA URBANA DE MEDIU PROPUSA DE CCN

Coalitia pentru Mediu (CMR), structura reunind peste 60 de ONG-uri de mediu din Romania, a decis in 6 iunie 2012 sa subscrie propunerii de strategie de mediu pentru marile orase, elaborata de Clubul de Ciclotruism "Napoca" (CCN), si sa o promoveze la nivel national, in atentia tuturor candidatilor la functia de primar si consilier local in municipii in cadrul alegerilor locale din 10 iunie, ca un model la care ar trebui sa se raporteze politicile publice sub aspect ecologic.

Documentul a fost elaborat de CCN in 2009 si s-a bazat pe un document lansat la Cluj-Napoca in 2006, cu specific local, redactat in colaborare cu alte ONG clujene de mediu din cadrul coalitiei ECO-CLUJ al carei secretariat era asigurat de Clubul de Ciclotruism "Napoca". Prin urmare, prezentul document nu este nou, dar este de perfecta actualitate, si poate servi de model si referinta pentru viitorii primari si consilieri locali.

Coalitia pentru Mediu (CMR) s-a infiintat in octombrie 2009, ca rezultat al primei editii a noii serii a Forumului ONG de mediu din Romania, cu scopul de a contribui la dezvoltarea durabila a Romaniei si implicarea societatii civile. CCN s-a numarat printre organizatiile fondatoare si este o prezenta activa in cadrul acestei structuri de cooperare si advocacy, ce desfasoara o semnificativa munca de lobby si informare publica la nivel national, detalii putand fi consultate pe www.coalitiademediu.ro

Radu Mititean
director executiv CCN


ANEXA:

Propunere de Strategie de mediu pentru marile orase ale Romaniei
Document elaborat de CCN si insusit de Coalitia pentru Mediu (CMR)
========================
COALITIA PENTRU MEDIU
www.coalitiademediu.ro

PROPUNERE DE
STRATEGIE DE MEDIU PENTRU MARILE ORASE ALE ROMANIEI

1. GENERALITATI

Protectia mediului este o preocupare prioritara pentru autoritati si comunitatea locala, este integrata in toate celelalte politici si constituie un criteriu esential pentru luarea deciziilor in toate domeniile. In acest sens politica de dezvoltare urbana si economica se orienteaza spre evolutii si activitati cu impact de mediu redus si evita mentinerea sau atragerea in oras si imprejurimi a unor structuri precum industrii puternic poluante si pune accent pe intarirea monitoringului de mediu si analiza aprofundata si strategica a impactului de mediu.

2. INFORMAREA, EDUCATIA SI IMPLICAREA ECOLOGICA A COMUNITATII

Orasul depune eforturi sa devina o comunitate de avangarda in probleme de mediu si in acest sens actioneaza pentru a obtine un nivel inalt de formatie si constiinta ecologica in randul locuitorilor si elementelor decizionale, printr-un masiv efort de informare, educare si implicare a comunitatii in probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea si eficientizarea activitatilor de educatie ecologica, informare sistematica completa a publicului pe intelesul lui, consultare proactiva si dezbatere publica reala si din stadii incipiente a problemelor, politicilor si proiectelor de mediu sau cu impact de mediu, implicarea si sprijinirea societatii civile.

3. GESTIUNEA DESEURILOR

Orasul se orienteaza spre un sistem de management integrat al deseurilor, stabil, modern si sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii si practici, pus in concordanta cu legislatia si integrat sistemului judetean / zonal si in concordanta cu politicile regionale si nationale in domeniu si cu reglementarile si strategiile din UE, utilizand inclusiv parghii economice si educationale si politici de informare si cooperare.

Sistemul pune accent pe prevenirea producerii deseurilor, reducerea cantitatilor produse (in special a celor periculoase sau greu sau deloc reciclabile), colectarea completa si selectiva la sursa, transport, sortare si procesare eficienta si cat mai putin poluanta, recuperare si valorificare performanta si depozitare selectiva, cu impact de mediu cat mai redus, a celor momentan nerecuperabile.

4. SPATIILE VERZI SI PROTECTIA BIODIVERSITATII

Orasul tinde sa (re)devina o urbe cu un procent de spatiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel national si cu o distributie adecvata a spatiilor verzi care sa asigure accesul facil al tuturor locuitorilor si indeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare si pro-biodiversitate.

In acest sens se face un efort puternic investitional si de reglementare ce include cresterea cantitativa accentuata a suprafetelor de spatii verzi prin conservarea celor existente si realizarea de spatii verzi noi in zonele deficitare si in cele de dezvoltare urbana, asigurand ca spatiile au compactete, suprafata adecvata si interconectare formand o retea verde.

Spatiile verzi sunt tratate ca ecosistem si prin urmare primeaza criteriile ecologice asupra celor estetice iar in extravilan se conserva cat mai multe zone naturale sau cvasinaturale. In intravilan se impun obligatii sporite cantitativ si calitativ privind suprafetele plantate in perimetrele construite, parcari etc. Pentru terenurile cultivate si cele cu vegetatie forestiera se promoveaza si impun practici agricole si silvice ecologice.

Se au in vedere variante neconventionale de crestere a suprafetei verzi cum este utilizarea acoperisurilor, grilaj cu gazon in loc de suprafete asfaltate etc. Se revizuiesc practicile de deratizare si dezinsectie pentru a reduce afectarea biodiversitatii. Se iau masuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale in oras - in special pasari, lilieci, insecte.

5. TRANSPORTUL DURABIL SI MINIMIZAREA IMPACTULUI MOBILITATII

Tinta este realizarea unui sistem eficient si durabil de transport urban si periurban care sa satisfaca necesitatile de mobilitate a persoanelor si bunurilor cu un impact de mediu cat mai redus. In acest sens se elaboreaza si implementeaza o politica de transporturi care revizuieste radical sistemul actual nu doar ca distributie a fluxurilor ci si ca tipuri si modalitati de transport.

Accentul se pune pe promovarea transportului in comun si descurajarea celui automobilistic, precum si pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) si a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrica) sau prin tehnologie performanta de diminuare a emisiilor. Criterii sunt cele de nivel de emisii de noxe dar si cele de zgomot, vibratii si spatiul ocupat in deplasare si stationare.

De asemenea, se optimizeaza traficul auto existent si viitor. In acest sens se realizeaza studii complexe corelate cu revizuirea PUG si un sistem de monitorizare si gestiune centralizata / dinamica a traficului rutier. Se relocheaza fluxurile de trafic si zonele de stationare atat prin elemente de infrastructura noi sau ajustarea celor actuale cat si prin instituirea de reguli de restrictie sau conditionare selectiva a accesului sau stationarii, in scopul degajarii zonei centrale si a zonelor rezidentiale si eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit si periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, in contrapartida cu adecvarea altor zone pentru absorbtia de flux ridicat de trafic rutier si de mase mari de vehicule stationate respectiv preluarea traficului de tranzit.

Totodata se modernizeaza si amenajeaza infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizarii ei si se promoveaza transportul intermodal.

6. PROTECTIA APELOR

Orasul va cauta sa se asigure ca raul / raurile care il strabat sunt un element central, atractiv si de valoare pentru urbe, iar paraiele nu sunt o problema de salubritate ci o valoare ecologica iar calitatea apelor subterane se reabiliteaza si mentine la un nivel adecvat peste tot.

Se extinde reteaua de canalizare la intreg perimetrul construit, se promoveaza separarea celei pluviale de cea pentru ape fecaloid-menajare si industriale si se previne si rezolva orice exfiltratii sau functionari inadecvate ale statiei de epurare. Se elimina deversarile directe in apele de suprafata. Se iau masuri de depoluare si combatere a eutrofizarii lacurilor existente si mentinerea si extinderea oglinzilor de apa din oras si imbunatatirea starii sau potentialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.

Se stopeaza amenajarile de albii si maluri de tip betonare / canalizare. Lucrarile viitoare eventual necesare se axeaza pe materiale si tehnologii cu impact de mediu mai redus si se incearca o pastrare in forme cat mai apropiat de cele naturale. Se au in vedere renaturari de albii, pastrarea si refacerea debitelor pe rauri si conditiilor naturale si a ihtiofaunei si evitarea aparitiei unor utilizari puternic poluante sau consumptive.

Se promoveaza politici de economisire a apei potabile si a apei in general si de evitare a perturbarii calitatii, cantitatii si circulatiei apelor subterane prin supraextractie sau injectie, prin drenaj sau barare prin lucrari de constructii in adancime, prin impermeabilizarea suprafetelor sau poluare chimica sau termica. Apele sunt tratate ca ecosisteme.

7. PROTECTIA ATMOSFEREI

Se urmareste ca orasul sa (re)devina un oras cu "aer curat" adecvat si posibil pentru un oras modern universitar si turistic axat pe servicii si plasat in cadru natural favorabil.

Un accent important se pune pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu precum si in perioade de varf sau zone "fierbinti" atat prin masurile de reducere si redistribuire a traficului auto in oras (mentionate la sectiunea transport durabil) cat si prin monitorizare stricta si sanctiuni contra celor ce utilizeaza autovehicule ce nu se incadreaza in normele de emisii dar si prin masuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizarii unor vehicule sau forme de transport cu emisii cat mai reduse.

De asemenea, se urmareste implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze si pulberi in atmosfera de catre agentii economici din oras, in special cei a caror locatie este in sau in apropriere de zone centrale / pericentrale / rezidentiale sau care sunt situati in zonele amonte ale fluxurilor obisnuite de aer sau alte locatii nefavorabile. Se promoveaza mutarea acestora in alte zone daca emisiile nu pot fi duse la nivele cvasinule si impiedica aparitia in aceste zone de noi structuri industriale sau de alta natura ce polueaza atmosfera.

Se formuleaza politici si reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum / praf  prin alte activitati cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasa in aer liber care degaja fum sau degajarile de praf de la traficul rutier ( strazi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe santiere fara masuri adecvate ( stropire, perdele de protectie etc.)

8. PROTECTIA SOLULUI

Se urmareste reducerea / eliminarea poluarii solului si subsolului sau modificarea potentialului biologic prin secatuire, suprasaturare hidrica sau uscare etc. precum si reducerea / eliminarea degradarii fizice a solului (alunecari de teren, eroziune, indepartarea stratului fertil etc.).

In acest sens se reglementeaza si monitorizeaza adecvat practicile agricole si cele din constructii si se iau masuri proactive de promovare a bunelor practici si a celor mai bune tehnologii disponibile. Sunt vizate in special lucrarile pe suprafata mare sau in adancime precum si cele in panta accentuata sau in zone instabile geotehnic si la nevoie se restrictioneaza constructiile.

Solul este privit ca element de valoare intrinseca de mediu si ca ecosistem si este monitorizat si imbunatatit ca valoare biologica in special dar nu exclusiv in zonele cu vegetatie din intravilan.

9. PROTECTIA CONTRA POLUARII ACUSTICE SI LUMINOASE

Orasul trebuie sa redevina si sa fie perceput ca un oras linistit (in sens propriu), in special zona centrala, zonele rezidentiale, zonele de servicii mediale, de educatie si de recreere. In acest sens politicile de limitare a zgomotului si vibratiilor vizeaza sursele, cu accent pe traficul auto, feroviar si aerian, lucrarile de constructii, lucrarile la trama stradala si retelele edilitare si sursele de tip disco / concerte in aer liber si se face o monitorizare extinsa.

Se utilizeaza toate instrumentele, inclusiv instituirea de limite de zgomot diferentiate teritorial si orar,  politici de sanctiuni si bonificatii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecraneaza zgomotul si tehnologii si materiale care previn sau reduc producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrari sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului cert sau potential auditiv si vibrator al unui obiectiv ia in calcul si efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.

Fara a afecta nevoile de punere in valoare a monumentelor si zonei centrale si siguranta publica si a traficului, se urmareste evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare in special in sau spre zonele rezidentiale sau naturale. Nu se admit sisteme laser sau reflectoare cu bataie lunga cu orientare variabila si alte elemente de poluare luminoasa.

10. PROTECTIA PEISAJULUI

Orasul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor dar impactul peisagistic si integrarea cu elementele naturale este avuta in vedere la toate nivelele, de la arhitectura unei anumite cladiri sau ansamblu arhitectonic sau artera de circulatie pana la cea a orasului pe ansamblu sau a intregii zone metropolitane.

Se cauta limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de inaltime, a formei, culorii si reflectivitatii cladirilor si elementelor acestora precum si a altor elemente cu suprafata sau inaltime ridicata sau care prin amplasare sunt puternic vizibile in special de la distanta. Se iau masuri de intercalare si mascare cu vegetatie sau prin taluzuri sau semiingropare in teren a elementelor ce nu merita evidentiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale si in acest sens se analizeaza perspectiva din diverse incidente inclusiv din aer, din zonele de agrement, de pe caile de acces si de pe puncte dominante cum sunt dealuri inconjuratoare.

Redactat: Radu Mititean/CCN
====================================

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
PE BICICLETE DE MUNTE DE LA SOVATA LA VORONET
O expeditie ciclotruistica CCN in Carpatii Orientali

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI 7 iunie 2012, de la ora 20:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18, sala 2) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe tema " PE BICICLETE DE MUNTE DE LA SOVATA LA VORONET". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture de mountain biking de o saptamana prin Muntii Bistritei, Stanisoarei, Harghitei, Calimani si Hasmas, ce a insumat mai bine de 500 km de drumuri forestiere, pastorale si de caruta pe vaile si culmile Carpatilor Orientali, si peste 5000 de metri diferenta de nivel in urcare.

Actiunea a fost organizata de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in cadrul programului "Bike Romania" de explorare, testare si documentare cicloturistica a Carpatilor romanesti, derulat cu incepere din anul 1999 in colaborare cu Uniunea Biciclistilor din Germania (ADFC) si care beneficiaza de egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) la care CCN este afiliata si ii asigura presedintia..

Tura a inclus vizitarea a numeroase obiective turistice cultural si naturale, cum sunt statiunile turistice Sovata, Lacu Rosu si Borsec, Parcul National Hasmas-Cheile Bicazului, frumoasele vai ale Bistritei moldovenesti si afluentilor acesteia, localitati pitoresti de munte aninate pe intaltimi sau adapostite in vai cu ape limpezi.

Proiectia va reflecta insa si problemele din domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile cu care se confrunta zonele strabatute, in special exploatarile forestiere necontrolate si ranile lasate de mineritul facut intr-un mod iresponsabil din punct de vedere ecologic.

* * *

La finalul proiectiei, cei interesati au oportunitatea de a se inscrie ca membri aderenti in Clubul de Ciclotruism "Napoca" - o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista clujeana care militeaza de peste 20 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

CCN A MARCAT BICICLISTIC ZIUA MEDIULUI 2012

Clubul de Cicloturism "Napoca" a marcat editia 2012 a Zilei Mondiale a Mediului printr-o serie de actiuni axate pe promovarea utilizarii bicicletei ca mijoc de transport ecologic, cu rol utilitar si recreativ, incluzand o prezentare de profil la o conferinta publica si doua actiuni de documentare "pe teren", toate activitatile desfasurandu-se, ca de obicei, pe baza de voluntariat.

CCN a sustinut prezentarea cu titlul "Promovarea utilizarii bicicletei ca parte a unui sistem de mobilitate urbana durabila" in cadrul conferintei "Protejarea mediului. Te priveste !?" organizata in 5 iunie 2012 de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca  in parteneriat cu Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Universitatea Babes-Bolyai si Universitatea de Arta si Design in amfiteatrul "Iustinian Petrescu" al Facultatii de Stiinta si Ingineria Mediului a UBB.

In cuvinte si 100 de slide-uri cu text si imagini, CCN si-a expus sintetic, cu concepte teoretice si exemple de cazuri concrete si solutii practice, viziunea cu privire la mobilitatea urbana durabila, avantajele utilizarii bicicletei si masurile necesare pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in marile orase ale Romaniei.

"Am fost bucuros sa pot prezenta aceste idei unei audiente largi, formate din cadre didactice si studenti ai universitatilor implicate, dar si din demnitari si functionari publici de conducere din cadrul mai multor institutii, majoritatea autoritati de mediu", a declarat directorul executiv CCN Radu Mititean, adaugand insa ca nu l-a bucurat, ci l-a intristat faptul ca CCN a fost singurul ONG de mediu care a sustinut o comunicare la aceasta conferinta, in rest fiind numai reprezentanti ai mediului academic si administrativ, ceea ce arata pozitia inferioara pe care este in continuare plasat sectorul neguvernamental de mediu, desi detine un nivel apreciabil de expertiza si ar merita ca vocea ONG sa fie mult mai larg auzita.

Pe langa aceasta prezentare, CCN a derulat si o actiune de documentare "la zi" cu privire la starea pistelor, marcajelor, indicatoarelor si parcajelor publice de biciclete existente in Cluj-Napoca, putand constata ca, in continuare, cea mai mare parte din promisiunile municipalitatii a ramas "pe hartie" si ca, in plus, o buna parte din putinele marcaje specifice realizate in anii trecuti s-au degradat, nemaifiind refacute, ultimii doi ani inregistrand un continuu regres fata de primii pasi, timizi dar pozitivi, pe care Primaria clujeana ii facuse in sfarsit cu cativa ani in urma pe linie de infrastructuri biciclistice.

Ca un preludiu la Ziua Mediului, CCN a derulat in 4 iunie o actiune biciclistica, avand dublu caracter, turistic si de investigatie, in zona montana a judetului Cluj, documentand fotografic pe parcursul a peste 70 de kilometri de drumuri montane in bazinul hidrografic al Somesului Rece starea peisajului, padurilor si apelor de suprafata, cu concluzii mai negative decat in anii trecuti.

RADU MITITEAN
director executiv

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

CCN IMPLINESTE 20 DE ANI DE ACTIVITATE

Duminica, 3 iunie 2012, se implinesc 20 de ani de activitate a asociatiei turistice sportive civice si ecologiste CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN), una dintre cele mai active ONG-uri clujene, care are si numeroase actiuni la nivel national si international.

De doua decenii, CCN militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. In acest sens, CCN activeaza in 4 domenii importante si complementare: promovarea bicicletei, sporturi montane, protectia mediului, tineret si civic.

Este o organizatie independenta, democratica, non-profit si nepartizana politic, avand caracter atat militant cat si de loisir,  actionand in principal in beneficiu public, si secundar in cel al membrilor sai.

CCN se bazeaza exclusiv pe voluntariat si reuneste peste 150 de membri activi si aderenti, majoritatea tineri clujeni cu studii superioare in variate domenii, ceea ce confera asociatiei un nivel remarcabil de expertiza. CCN nu desfasoara activitati economice.

Clubul de Cicloturism "Napoca" are relatii de colaborare cu multe autoritati, institutii, firme si organizatii din tara si strainatate, este afiliat la Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si Coalitia pentru Mediu (CMR), asigura reprezentarea Romaniei in Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si face parte din numeroase alte coalitii si grupuri de lucru ONG, printre care coalitiile PROVELO, CLUTIN, ECOCLUJ si CLUJBIKE, precum si din diverse comisii oficiale organizate de autoritatile publice.

"In cei 20 de ani de existenta, CCN a derulat sute de proiecte si multe mii de actiuni de teren si de sala in domeniul turistic, sportiv, civic si ecologist, avand la activ expeditii cicloturistice si alpinistice pe toate continentele, documentand cicloturistic toate zonele Romaniei, reusind printre altele sa obtina instituirea a 13 noi zone naturale protejate, editand ghiduri si harti turistice, si multe altele" a declarat Simona Pop, presedintele CCN.

"Am organizat si zeci de concursuri, marsuri si conferinte, am facut peste 1000 de prezentari publice de imagini foto si video cu acces gratuit, am initiat gratuit sute de persoane in cicloturism si sporturi montane, am obtinut emiterea sau modificarea multor acte normative, am purtat cu succes multe procese contra autoritatilor, anuland hotarari abuzive care afectau natura, turismul si biciclistii, am publicat in presa mii de articole si am aparut de multe sute de ori la radio si televiziune, am refacut marcaje turistice si am amenajat trasee de escalada, am facut actiuni de igienizare si multa educatie ecologica in scoli si facultati, si avem planuri mari si pe viitor, desi suntem o organizatie locala cu resurse modeste" a declarat directorul executiv CCN Radu Mititean.

Detalii despre obiectivele, organizarea, functionarea si realizarile CCN se pot gasi pe www.ccn.ro sectiunea "despre noi" accesibila direct si la:
http://ccncluj.blogspot.ro/2009/04/despre-noi.html

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean