Author: CCN
•3/30/2011 06:59:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
CU BICICLETA PRIN MARAMURES SI BUCOVINA

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI, 31 martie 2011, de la ora 20:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18, sala 2 de la demisol) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe tema "CU BICICLETA PRIN MARAMURES SI BUCOVINA". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture de doua saptamani, pe bicicleta, derulata de Clubul de Cicloturism "Napoca" in parteneriat cu Uniunea Generala a Biciclistilor din Germania (ADFC) in Oas, Maramures si Bucovina, in cadrul programului de documentare cicloturistica "Bike Romania"

Proiectia va reflecta deosebitele valori naturale si culturale ale zonei, incluzand imagini din Cimitirul Vesel de la Sapanta, de la celebrele manastiri bucovinene cu fresce exterioare si de la semetele biserici de lemn maramuresene, de la muzee etnografice si ateliere mestesugaresti traditionale, dar si din ture de mountain biking pe crestele muntilor Gutai, Maramuresului, Rodnei sau Obcinelor Bucovinene, prin mai multe arii naturale protejate...

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN
Author: CCN
•3/22/2011 01:58:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
RO-400457 Cluj-Napoca ROMANIA
tel.0744-576836 e-mail:office@ccn.ro
web: www.ccn.ro CIF: 5800675
RAF: 48 / PJ / 1992 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

22 MARTIE - ZIUA MONDIALA A APEI:
SARBATOARE SAU INTRISTARE?

FESTIVISM NEJUSTIFICAT

22 Martie a fost declarata de Organizatia Natiunilor Unite ca fiind Ziua Mondiala a Apelor. In Romania, in ultimele decenii, autoritatile au tratat 22 martie ca zi de sarbatoare, desi stiau sau trebuiau sa stie ca realitatea nu ofera motive de bucurie...

AUTORITATILE UNA SPUN SI ALTA FAC

In ultimii ani, autoritatile au recunoscut public, desi cam "cu jumatate de gura", ca a fost o mare greseala realizarea pe scara larga de desecari, taieri de meandre, indiguiri si alte lucrari de asa-zisa "regularizare" a raurilor si ca ele trebuie nu doar stopata continuarea pe acest drum, ci revenit mai aproape de starea naturala anterioara, prin refacerea zonelor umede, facilitarea inundarii controlate a anumitor suprafete la ape mari, dezincorsetarea raurilor etc. Doar ca exista o masiva discrepanta intre vorbe si fapte, pentru ca aproape toate politicile si investitiile sunt in continuare nu pentru renaturari si ecologizari, ci pentru reparatii si consolidari de "lucrari de aparare" si pentru noi betonari, canalizari, indiguiri, dragari, devieri si desecari...

CONTINUA CACEALMAUA COMITETELOR DE BAZIN

Consultarea tuturor factorilor interesati si participarea lor la luarea deciziilor in domeniul apelor, ar trebui sa aiba loc prin "Comitetele de Bazin". Autoritatile au tergiversat din 1996 pana in 2000 emiterea reglementarilor prevazute de Legea Apelor, apoi inca un an infiintarea lor efectiva, ocazie cu care procedura de desemnare a reprezentantilor ONG-urilor a fost masiv fraudata de autoritati, iar de atunci s-a refuzat orice corectare a acelui abuz si inlaturare a celor nereprezentativi. Alegerile au fost nu doar nedemocratice ci si pentru un mandat nelimitat (!) iar revizuirea aberantei reglementari in cauza este amanata din an in an. Oricum Comitetele de Bazin nu au fost nicidecum "parlamente ale apei" ci mai mult structuri nefunctionare, de forma, care doar aprobau formal, fara dezbateri si fara modificari, toate propunerile Directiilor Bazinale de Ape...

NAVIGATIA PE CALE DE A DEVENI INAMICUL MARILOR RAURI

Desi Romania este semnatar al Conventiei Internationale privind Protectia Fluviului Dunarea si s-a angajat sa realizeze Coridorul Verde al Dunarii renaturand partial lunca cu zone umede distrusa prin desecari in anii '70 si sa pastreze zonele care sunt inca apropiate de starea naturala, Ministerul Transporturilor promoveaza in ultimii ani un proiect megalomanic de adancire a senalului navigabil, taierea multor ostroave si inchiderea multor brate secundare ale fluviului, pe multe sute de kilometri, care ar degrada puternic ce a mai ramas din Dunare din punct de vedere ecologic si nu numai. Dar vizate (intr-un alt program urias de investitii) sunt si Muresul, Somesul, Siretul, Prutul, Oltul, Argesul, Jiul, Ialomita si alte rauri, pe care politicieni iresponsabili au decis sa fie amenajate ca si cai navigabile, desi nu au debitele raurilor din tarile occidentale si deci ca sa devina navigabile vor trebui transformate total, in simple canale, distrugandu-le din punct de vedere ecologic.

RAURILE DE MUNTE - VICTIME ALE HIDROENERGETICII

Lacurile de acumulare, in special cele de mari dimensiuni sau in zona de
munte si lanturile de baraje si devieri au si multe consecinte negative complexe si grave asupra mediului si nu numai, motiv pentru care in tarile dezvoltate se recunoaste ca s-a exagerat in trecut, nu se mai prea fac noi baraje si se regreta construirea anumitor baraje. In Romania, desi raurile interioare au debite mici, s-au facut mari acumulari pe majoritatea cursurilor de apa, adesea in lant si cu captarea si devierea a sute de rauri pentru a aduce mai mult debit in acele lacuri de acumulare, lasand practic seci nenumarate vai si creand grave dezechilibre hidrologice si ecologice care acum abia incep sa se vada. Cu toate acestea, se continua construirea de numeroase baraje incepute sau proiectate inainte de 1990 si chiar altele noi, inclusiv lanturi de microhidrocentrale, condamnand din punct de vedere ecologic si peisagistic ultimele rauri si bazine care scapasera de furia "amenajarilor" hidroenergetice, si inca sub ipocritul pretext al grijii pentru mediu prin promovare de energie "verde" ???!!!.

NICI ARIILE NATURALE PROTEJATE NU SUNT LA ADAPOST DE FURIA BETONISTICA A HIDROTEHNICIENILOR

Nu scapa de setea de a turna beton si de a le artificializa nici raurile din interiorul parcurilor nationale si naturale. Astfel, in Retezat se continua lucrarile de captare a unor rauri si deviere subterana a lor spre lacul Gura Apelor, in Parcul National Defileul Jiului s-au inceput lucrarile la un baraj imens, in Parcul Natural Gradistea de Munte - Cioclovina se fac hidrocentrale pe raul Strei, in multe situri Natura 2000 apar proiecte hidroenergetice iar asemenea planuri incompatibile cu statutul de arie naturala protejata sunt in rapida inmultire, desi Romania sta foarte prost la protectia naturii si nu ar mai trebui sa isi permita asemenea agresiuni, mai ales ca pretinde ca implementeaza Directiva-Cadru Apa... Un alt pretext pentru betonarea albiilor raurilor este "protectia localitatilor si cailor de comunicatii" desi se stie ca prin indiguiri si betonari nu faci decat sa accentuezi global riscurile si daunele, care prin asemenea lucrari doar se muta ceva mai in aval...

CETATENII SUNT TINUTI DEPARTE DE APE

La nivel de declaratii, autoritatile romanesti recunosc ca trebuie "sa ne intoarcem cu fata spre ape" si ca un contact mai strans a cetateanului cu raurile si lacurile duce la mai mult respect si protectie. In practica insa autoritatile concesioneaza sau inchiriaza malurile lacurilor sau tolereaza constructii abuzive, vile si debarcadere, ingradiri si blocari ale accesului public la maluri si pe plaje, desi sunt prin lege proprietate publica si nu ar trebui sa fie rezervate catorva potentati. In alte tari se faciliteaza accesul la mal, se reduc pantele si se fac plaje si pajisti pe malul raurilor si lacurilor, inclusiv in centrul marilor orase, si se amenajeaza debarcadere pentru ambarcatii nemotorizate si locuri pentru scaldat, iar de-a lungul malurilor se fac alei pietonale si piste pentru biciclisti, banci si locuri de agrement. La noi dimpotriva, se inchid raurile intre ziduri inalte verticale de beton care nu permit accesul la apa, se interzice scaldatul, inotul, surfingul sau navigatia cu alte ambarcatii, in loc de amenajare pentru pietoni sau biciclisti a coronamentului digurilor se interzice orice tip de circulatie publica pe acestea iar malurile raurilor in loc sa fie artera de baza peisagistica, turistica si recreativa a orasului sunt adesea canale si lazi de gunoi iar nici in afara localitatilor nu este mai bine...

APELE SUBTERANE POLUATE SI SUPRAEXPLOATATE

Apele subterane sunt o mare bogatie a unei tari, mai ales in conditiile Romaniei, amenintata de schimbarile climatice (in multe judete din sudul si estul tarii putandu-se vorbi deja nu doar de aridizare ci chiar de tendinte de desertificare) dar care pe de alta parte are circa 1/ 3 din apele minerale ale Europei si alte avantaje pe care risca sa le piarda prin persistenta si amplificarea poluarii apelor subterane. Poluarea cu nitrati din surse agricole ramane in multe zone o problema grava si ia din nou amploare prin persistenta sau reluarea unor practici agricole iresponsabile. In alte zone avem in continuare contaminari ale apelor subterane cu metale grele sau radioactive, hidrocarburi, pesticide, alti poluanti persistenti organici etc. din cauza mineritului, exploatarilor petroliere si depozitarii necontrolate a deseurilor si altor surse. Multe sunt poluari istorice, pentru inlaturarea carora nu s-a facut nimic in ultimii 20 ani, iar multi mari poluatori sunt tolerati in continuare platind doar penalitati si amenzi modice. In plus, multe rezerve subterane de ape sunt supraexploatate si risca epuizare sau contaminare daca se continua in stilul actual.

POLUAREA INDUSTRIALA A APELOR DE SUPRAFATA RAMANE O MARE AMENINTARE

Autoritatile se lauda adesea ca s-a imbunatatit semnificativ calitatea apei multor rauri fata de perioada dinainte de 1989 si lasa sa se inteleaga ca ar fi meritul lor. Este adevarat ca se face o monitorizare mult mai stricta, dar imbunatatirea situatiei este doar conjuncturala si este cauzata de colapsul industriei dupa 1990. Cum acum aceasta revine in forta, reapar si sursele industriale de poluare iar autoritatile nu par pregatite sa faca fata provocarii, mai ales ca sunt surse de poluare mult mai multe si diverse. De fapt ele nu au disparut niciodata in cazul apelor, pentru ca platformele industriale abandonate de regula nu au fost ecologizate cu adevarat si au fost o sursa continua de poluare grava, nemediatizata pentru ca nu mai exista poluatorul care sa fie aratat cu degetul si amendat simbolic dar cu multa mediatizare ca publicul sa creada ca statul aplica cu adevarat legile.

MINERITUL CA INAMIC AL APELOR

Mineritul a fost si ramane una dintre cele mai grave amenintari, mai ales in modul cum s-a practicat si se mai practica in Romania. Carpatii sunt plini de galerii miniere abandonate si inundate sau din care ies si se varsa neepurate in rauri si lacuri debite mari de ape de mina extrem de toxice.... Sute de mari halde de steril neconsolidate si nevegetate stau in bataia ploilor, neprotejate si supravegheate adecvat sau chiar complet abandonate, din care apele dizolva si duc cu ele in aval cantitati mari de metale grele, substante radioactive, acizi si alti poluanti. Catastrofele de la Baia Mare si Novat din 2000 sunt doar "varful aisbergului" fata de ce se poate intampla in alte cazuri, de exemplu daca s-ar realiza proiectul minier Rosia Montana. Sume mari din bani publici s-au cheltuit pentru programul de inchidere si ecologizare a minelor, insa efectele sunt departe de cele scontate, fiind un subiect necesare de anchete nu doar pe linie de mediu, ci si pe linie de DNA...

EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE MAI ARE DE ASTEAPTAT

In tarile civilizate si carora le pasa de mediu si de sanatatea oamenilor nici nu se pune problema sa existe alimentare centralizata cu apa curenta, in casa, fara sistem adecvat de canalizare si epurare a apelor uzate. La noi chiar si in ultimii ani s-au aprobat numeroase proiecte de acest fel, desi era nu doar neecologic ci si ilegal. Problema nu e doar in mediul rural, ci si in orase. In marile orase avem zone intinse fara canalizare iar statiile de epurare sunt departe de a fi la standarde. In Bucuresti, dar si in multe din orasele mici, adesea chiar lipsesc sau functioneaza mai mult pe hartie, astfel ca apele din milioane de WC-uri ajunge neepurata sau insuficient epurata in raurile tarii si ne miram apoi de problemele de mediu si de sanatate care nu se mai sfarsesc. In loc ca problema sa fie o prioritate nationala absoluta, autoritatile aproba in continuare constructia a zeci de mii de vile in zone fara canalizare, extinderea oraselor desi nu au bani de echipare edilitara a strazilor din zone centrale, iar pentru epurarea apelor uzate "solutia" a fost mereu amanarea si negocierea de perioade de tranzitie de decenii intregi cu Uniunea Europeana pe motiv ca mai repede nu putem indeplini conditiile de epurare a apelor uzate, desi se pare ca de fapt nici nu vrem...

ALIMENTAREA CU APA PE O DIRECTIE PERICULOASA

Un procent semnificativ din populatia Romaniei nu are acces la apa potabila de buna calitate, pentru ca in fantani ajunge apa din panza freatica contaminata cu nitrati si alte substante din excesul de fertilizanti utilizati in agricultura sau din latrinele amplasate prea aproape de fantani, dar si din poluarile industriale istorice. Dar nici in cazul sistemelor centralizate de alimentare cu apa situatia nu este satisfacatoare, pentru ca, de exemplu, unde nu avem risc de infectie avem de regula apa contaminata cu halometani din cauza clorinarii excesive, ceea ce implica riscuri pentru sanatate.... Ingrijorarea cea mai mare o produce insa directia spre care ne indreptam: In loc sa fie protejate sursele de apa, ele sunt lasate sa se degradeze si apoi se aduce apa din alta parte, de tot mai departe si cu costuri tot mai mari, sau se investesc sume uriase in tehnologii scumpe de tratare a apei in loc sa se previna poluarea sursei. Ca exemplu, Clujul, in loc sa isi protejeze sursele de apa Floresti si Gilau, le lasa sa se degradeze si le abandoneaza succesiv, mutand priza de apa pentru statia de tratare Gilau spre amonte, initial pe lacul Somesul Cald si acum pe Tarnita, iar ca tratare a apei, in loc de investitii in calitate, s-a investit in cantitate, obtinand o capacitate de productie mult mai mare decat necesarul, iar acum, pentru a recupera investitia, se fac investitii uriase pentru a ransporta apa spre alte judete, care vor abandona actualele lor surse de apa, cu un pret enorm si pentru oameni si pentru mediu.

AMURGUL APELOR

Contrar aparentelor, Romania este o tara saraca in apa. Iar saracia se va accentua in contextul defrisarilor masive, urbanizarii, schimbarilor climatice, reluarii irigatiilor pe mari suprafete si mentinerii si continuarii desecarii putinelor zone umede ramase. Iar protectia calitatii rezervelor sarace de apa pe care le are Romania nu pare o prioritate pentru guvernanti. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Programul Natiunilor Unite pentru Mediu avertizeaza demult ca se apropie o criza mondiala a apei, dar noua nu ne pasa. Celelalte state din UE depun eforturi pentru a implementa Directiva-Cadru Apa, noi o implementam mai mult pe hartie si in declaratii politicianiste. Aplicam politica "dupa noi potopul" desi declaram ca ne gandim la generatiile viitoare. Politicienii si autoritatile declara ca nu le plac apele tulburi la propriu, dar la figurat par sa se straduiasca din greu sa ramana tulburi, ca sa nu se vada cine sunt pestii cei mari, pe unde se invart, pe cine mananca si cine e urmatoarea lor victima. De fapt nici nu ar trebui sa se ascunda, pentru ca este tot mai clar ca victime suntem in final cu totii....

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean

NOTA:
Textul de mai sus este, din punct de vedere al formei / limbajului / terminologiei mai mult un pamflet, dar din punct de vedere al fondului, al esentei ideilor critice si exemplelor utilizate, textul este obiectiv si corect si toate elementele criticate pot fi la cerere detaliate, explicate si sustinute de noi cu argumente si dovezi riguroase din punct de vedere juridic si stiintific, si cu numeroase exemple concrete, fiind rezultatul unor indelungate cercetari proprii si documentari aprofundate, teoretice si practice, in tara si la nivel international. Textul nu este nou, dar din pacate perfect actual si in 2011.
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/22/2011 01:46:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

INVITATIE

Editia martie 2011 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

JOI, 24 martie 2011, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 43-a din seria “critical mass” inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi, ca de obicei, in parcul I.L.Caragiale, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu), incepand cu ora 17:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 18:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica. Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Traseul propus pentru mars este: Parcul I.L.Caragiale - str.O.Petrovici -str.C.Daicoviciu - str. Emil Isac - str. Gh. Sincai - p-ta L.Blaga - str.A.Iancu - p-ta T.Cipariu - p-ta Stefan cel Mare - p-ta Avram Iancu - bd. 21 Dec. 1989 - str. Memorandumului - str. Gh. Sincai - str.Napoca - bd.Eroilor - cl. Dorobantilor - str.Petofi Sandor - bd. 21 Dec. 1989 - str. Cuza Voda - p-ta Mihai Viteazul - str. tr. Regele Ferdinand - Parcul I.L.Caragiale.

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com.

GEZA GROLLER
coordonator actiune – tel. 0755-77 1079

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/22/2011 01:39:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
=====================================
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
RO-400457 Cluj-Napoca ROMANIA
tel.0744-576836 e-mail:office@ccn.ro
web: www.ccn.ro CIF: 5800675
RAF: 48 / PJ / 1992 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
Cont lei: RO91 BTRL 0130 1205 9293 05XX
Banca Transilvania Suc. Cluj
=====================================

D O I L A S U T A
pentru
BICICLETA, SPORT, MUNTE, NATURA, TINERET, CIVISM

Sta in puterea Dumneavoastra sa faceti ca statul sa sprijine aceste domenii
... fara sa cheltuiti Dvs. ceva!


Stimate contribuabil,

Din nou, Dumneavoastra, ca platitor de impozite, puteti sa decideti ce sa faca statul cu o parte din impozitul pe 2010 care vi s-a luat pe salariu sau pe alte venituri care sunt supuse impozitului pe venit. Astfel, conform prevederilor Codului Fiscal (Art. 57 si 84 din Legea 571 / 2003, modificata), puteti directiona 2% din impozit spre o organizatie non-profit - de exemplu un ONG (asociatie sau fundatie).

Nu va costa practic nimic, pentru ca e vorba de a decide utilizarea unor bani pe care statul oricum deja vi i-a luat sau urmeaza sa ii ia. Puteti face ca acesti bani sa fie virati de stat in contul unui ONG pentru desfasurarea unor proiecte de interes / utilitate publica in mod mai eficient si benefic societatii decat reusesc de regula sa o faca institutiile publice.

Cum puteti face practic asta? Completand un formular si facand ca el sa ajunga pana la 16 mai 2011 la Administratia financiara prin depunere la ghiseu sau trimis prin posta ca recomandata.

E vorba de formularul 230 "Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual... ".

Daca ati activat in 2010 ca PFA sau intr-o profesie liberala sau ati avut in 2010 venituri din chirii, drepturi de autor, vanzari de actiuni sau alte asemenea si deci trebuie sa depuneti la Finante formularul 200 "declaratie privind veniturile realizate din Romania", completati in acesta si capitolul III pct. 2).

Va propunem sa directionati acesti 2% catre asociatia noastra. Militam de aproape 19 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos pentru a obtine astfel o dezvoltare durabila a societatii. In acest sens actionam in patru domenii importante si complementare: promovarea bicicletei (ca mijloc cotidian de deplasare, ca forma de turism si ca sport); sporturi montane (MTB, alpinism si escalada, turism montan, speoturism, parapanta, schi etc.); protectia mediului si cunoasterea si dezvoltarea
durabila a zonei montane; tineret si dezvoltarea societatii civile.

Am derulat sute de proiecte importante in toate aceste domenii.... Avem si in perioada urmatoare planuri mari, de la apararea spatiilor verzi si amenajarilor sportive din Cluj pana la realizarea unor noi expeditii de anvergura, de la finalizarea Noii retele de trasee turistice montane marcate din judetul Cluj (RTTMM) pana la instituirea Retelei Nationale de Trasee Cicloturistice din Romania (RNTCR), de la editarea unei harti cicloturistice a Romaniei la editarea unei monografii turistice a masivului Gilau-Muntele Mare, de la modificarea legislatiei rutiere in
favoarea biciclistilor pana la promvarea unui proiect adecvat de retea de piste de biciclete pentru Cluj-Napoca, de la organizarea celei de-a 13-a editii a turei de documentare cicloturistica "Bike Romania" pana la programe de educatie ecologica si turistica in scoli...Si multe altele, toate pe baza exclusiv de voluntariat!...

Pentru reusita lor avem nevoie si de sprijinul Dvs. !

CE TREBUIE SA FACETI PRACTIC
PENTRU A DIRECTIONA CEI 2% DIN IMPOZIT CATRE PROIECTELE NOASTRE

I. PENTRU CEI 2% DIN IMPOZITUL PE SALARIU SI VENITURI ASIMILATE SALARIULUI

Daca ati realizat in 2010 venituri din salarii sau surse asimilate acestora (cum sunt de exemplu indemnizatiile pentru exercitarea anumitor functii in institutii si organizatii publice si private), trebuie sa completati un formular special pentru directionarea celor 2% din impozitul pe care vi l-a luat sau vi-l va lua statul pentru 2010.

Formularul are codul 230 si se numeste "Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual si deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea in sistem colectiv in domeniul locativ".

Pentru ca sa va fie cat mai simplu, va alaturam un formular tip 230 pe care datele noastre sunt deja gata scrise, incat trebuie sa completati doar anul, datele Dvs. personale la capitolul I si la final data si semnatura Dvs, fara sa mai fie nevoie sa completati alte rubrici sau sa anexati diverse acte.

Formularul completat trebuie depus la registratura Administratiei financiare sau trimis prin posta ca recomandata, pana la 16 mai 2011.

Tot pentru a va fi comod, daca nu aveti timp Dvs. si nici nu aveti cui sa dati formularul sa il depuna la Finante sau sa il duca la un oficiu postal si sa il expedieze ca recomandata, puteti sa il faceti sa ne parvina noua din timp, urmand sa ne ocupam noi de depunere sau expediere catre Administratia Finantelor Publice de care apartineti, pentru a va scuti de cheltuieli si consum de timp ....

Daca aveti domiciliul in Cluj, formularul trebuie depus sau trimis prin posta ca scrisoare recomandata la:
Administratia Finantelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca
p-ta Avram Iancu nr. 19
400117 Cluj-Napoca


II: PENTRU CEI 2% DIN IMPOZITUL PE VENIT LA PFA, PROFESII LIBERALE,
CHIRII, DREPTURI DE AUTOR, VANZARE DE ACTIUNI SI ALTE ASEMENEA

Daca urmeaza sa depuneti / trimiteti la Finante formularul 200 "declaratie privind veniturile realizate din Romania", completati in acesta si capitolul III pct. 2, cu datele clubului nostru, astfel:

1. casuta "sustinerea unei entitati nonprofit / unitati de cult" o bifati, adica treceti in ea de exemplu: "X"

2. in rubrica "denumire entitate nonprofit / unitate de cult" treceti:
"CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA"

3. in rubrica "cod de identificare fiscala al entitatii non-profit / unitatii de cult treceti:
"5800675"

4. in rubrica "Cont bancar (IBAN)" treceti:
" RO91 BTRL 0130 1205 9293 05XX "


III. ALTE PRECIZARI

Nu este necesar sa completati campul " suma..... lei " de la rubrica II pct. 2) din formularul "230" respectiv de la rubrica III partea a doua din formularul "200", mai ales daca nu sunteti siguri de suma.

Suma reprezentand cei 2% din impozit va fi calculata de catre Administratia financiara si virata in contul bancar al asociatiei noastre.

Va stam la dispozitie cu placere pentru orice detalii despre asociatia noastra, despre realizarile trecute, proiectele in desfasurare si planurile de viitor, despre organizare si functionare, administrarea patrimoniului si bugetului si tot ce v-ar mai putea interesa. Ne puteti contacta pe coordonatele din antet!

Va multumim anticipat!

Cluj-Napoca, 20 martie 2011

presedinte SIMONA POP
vicepresedinte TUDOR RADU
vicepresedinte LUCIANA PAVEL
vicepresedinte BOGDAN MOGA
vicepresedinte OANA TOSA
director executiv RADU MITITEAN

Link pentru descarcare formular 230 precompletat cu datele CCN:
http://www.ccn.ro/docs/DOILASUTA_2011_FORMULAR_230_personalizat_CCN_1.pdf
, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/16/2011 12:56:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
"CU BICICLETA PRIN AFRICA - BURUNDI SI RWANDA"

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" invita publicul clujean JOI 17 martie 2011, de la ora 20:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18, sala de conferinte de la etaj) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe tema " CU BICICLETA PRIN AFRICA - BURUNDI SI RWANDA". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture de cicloturism expeditionar desfasurata in 25 decembrie 2010 - 12 ianuarie 2011, prin Rwanda si Burundi - tari pitoresti din inima Africii, incluzand repere precum campia Ruzizi, Parcul National Kibira, Parcul National Nyungwe si marele lac Kivu.

Imaginile sunt surprinse pe parcursul celor peste 600 de kilometri pedalati pe continentul negru de Craciun si Revelion 2011 de cei trei protagonisti ai turei - Stefan Roman, Diana Popa si Bogdan Mitea, care au fost incantati de frumusetea peisajului cultural si natural.

Mai multe informatii despre coordonatorul expeditiei, Stefan Roman, unul dintre cei mai activi membri ai Clubului de Cicloturism "Napoca" pe linie de turism pe doua roti, puteti gasi pe site-ul www.stefanroman.com . Informatii suplimentare despre CCN gasiti la: www.ccn.ro in sectiunea "despre noi" iar un afis color al proiectiei gasiti la: http://www.stefanroman.com/main/actual/afisbikeburundirwanda.jpg

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/02/2011 02:38:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
CU BICICLETA PRIN ALPII GERMANI SI AUSTRIECI
Cicloturism si mountain bike in landurile Bavaria, Tirol si Salzburg

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI, 3 martie 2011, de la ora 20:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18, sala 2 de la demisol) la o PROIECTIE DE IMAGINI sustinuta de Puiu Chiselita pe tema "CU BICICLETA PRIN ALPII GERMANI SI AUSTRIECI". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica a unor excursii pe bicicleta in nordul muntilor Alpi, pe teritoriul Germaniei si Austriei, incluzand pitorestile vai ale Inn-ului, Salzach-ului si Isar-ului, dar si spectaculosul parc national Brechtesgaden.

Proiectia va fi sustinuta de Ioan "Puiu" Chiselita, unul dintre membrii fondatori ai Clubului de Cicloturism "Napoca", ce are o foarte bogata experienta si un vast palmares de ture montane de trekking, mountain biking, schi de tura, speologie, parapanta si alte forme de turism activ si sport montan nemotorizat, atat in Romania cat si peste hotare. Si are si o arhiva foto pe masura, din care sunteti invitati sa admirati noi selectii...

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , , , , , |
Bookmark and Share