Author: CCN
•3/29/2016 04:03:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992

DOI LA SUTA
PENTRU BICICLETA, SPORT, MUNTE, NATURA, TINERET, CIVISM

Sta in puterea Dumneavoastra sa faceti ca statul sa sprijine aceste domenii, fara sa cheltuiti Dvs. ceva!

Stimata contribuabila, stimate contribuabil,

Din nou, Dumneavoastra, ca platitor de impozite, puteti sa decideti ce sa faca statul cu o parte din impozitul pe 2015 care vi s-a luat pe salariu sau pe alte cateva tipuri de venituri care sunt supuse impozitului pe venit. Astfel, conform prevederilor noului Cod Fiscal (Art. 79, 82 alin.(6), 102 alin.(1) si 123 alin.(2)-(5) din Legea 227 / 2015), puteti directiona 2% din impozit spre o organizatie non-profit - de exemplu un ONG (asociatie sau fundatie). Nu va costa practic nimic, pentru ca e vorba de a decide utilizarea unor bani pe care statul oricum deja vi i-a luat sau urmeaza sa ii ia. Puteti face ca acesti bani sa fie virati de stat in contul unui ONG pentru desfasurarea unor proiecte de interes / utilitate publica in mod mai eficient si benefic societatii decat reusesc de regula sa o faca institutiile publice.

Cum puteti face practic acest lucru? Daca ati avut venituri din salarii sau indemnizatii pentru functii de conducere, sau pensii impozabile, completati un formular si faceti ca el sa ajunga pana la 25 mai 2016 la Administratia financiara prin depunere la ghiseu sau trimis prin posta ca scrisoare recomandata cu confirmare de primire, sau completare prin softul oferit de ANAF si transmitere electronica. E vorba de formularul 230 "Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii si asimilate salariilor". Daca ati activat in 2015 ca PFA sau intr-o profesie liberala sau ati avut in 2015 venituri din chirii, drepturi de autor, vanzari de actiuni sau alte asemenea si deci trebuie sa depuneti la Finante formularul 200 "declaratie privind veniturile realizate din Romania", completati in acesta si capitolul III pct. 2).

Va propunem sa directionati acesti 2% catre asociatia noastra. Militam de peste 20 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos pentru a obtine astfel o dezvoltare durabila a societatii. In acest sens actionam in patru domenii importante si complementare: promovarea bicicletei (ca mijloc cotidian de deplasare, ca forma de turism si ca sport); sporturi montane (MTB, alpinism si escalada, turism montan, schi de tura etc.); protectia mediului si cunoasterea si dezvoltarea durabila a zonei montane; tineret si dezvoltarea societatii civile. 

Am derulat sute de proiecte importante in toate aceste domenii.... Avem si in perioada urmatoare planuri mari, de la apararea spatiilor verzi si amenajarilor sportive din Cluj pana la realizarea unor noi expeditii de anvergura, de la finalizarea Noii retele de trasee turistice montane marcate din judetul Cluj (RTTMM) pana la instituirea Retelei Nationale de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR), de la reeditarea unei harti cicloturistice a Romaniei pana la editarea unei monografii turistice a masivului Gilau-Mt.Mare, de la modificarea legislatiei rutiere in favoarea biciclistilor pana la promovarea unui proiect adecvat de retea de piste de biciclete pentru Cluj-Napoca, de la organizarea celei de-a 18-a editii a turei de documentare cicloturistica "Bike Romania" pana la programe de educatie ecologica si turistica in scoli... Si multe altele, toate pe baza exclusiv de voluntariat! Pentru reusita lor avem nevoie si de sprijinul Dvs. !

CUM PUTETI DIRECTIONA CEI 2% DIN IMPOZIT CATRE PROIECTELE NOASTRE?


I:          Daca ati realizat in 2015 venituri din salarii sau surse asimilate acestora (cum sunt de exemplu indemnizatiile pentru exercitarea anumitor functii in institutii si organizatii publice si private) sau pensii impozabile, trebuie sa completati un formular special pentru directionarea celor 2% din impozitul pe care vi l-a luat statul pentru 2015. Formularul are codul 230 si se numeste "Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii si asimilate salariilor" si este nemodificat din 2014, astfel ca e valabil desi face referire la vechiul Cod Fiscal.

Pentru ca sa va fie cat mai simplu, va punem noi la dispozitie un formular tip 230 pe care datele noastre sunt deja gata scrise, incat trebuie sa completati doar datele Dvs. personale (nu e obligatoriu si e-mail, telefon, fax) la capitolul I si la final data si semnatura, fara sa mai fie nevoie sa completati alte rubrici sau sa anexati diverse acte. Formularul completat trebuie depus la registratura organului fiscal local sau trimis prin posta ca scrisoare recomandata cu confirmare de primire, pana la 25 mai 2016, sau se mai poate completa si depune electronic https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/230.html.

Tot pentru a va fi comod, daca nu aveti timp Dvs. si nici nu aveti cui sa dati formularul sa il depuna la "Finante" sau sa il duca la un oficiu postal si sa il expedieze ca recomandata cu confirmare de primire, sau sa il intocmiti si depuneti electronic, puteti sa il faceti sa ne parvina noua din timp, urmand sa ne ocupam noi de depunere sau expediere catre organul fiscal de care apartineti, conform domiciliului, pentru a va scuti de cheltuieli si consum de timp.

Daca aveti domiciliul in Cluj-Napoca sau comunele din zona (Floresti, Gilau, Apahida, Chinteni, Feleacu, Ciurila, Baciu, Maguri-Racatau...), formularul trebuie depus sau trimis prin posta la: Administratia Judeteana a Finantelor Publice Cluj   p-ta Avram Iancu nr. 19    400117 Cluj-Napoca

II:         Daca urmeaza sa depuneti / trimiteti la Finante formularul 200 "declaratie privind veniturile realizate din Romania", completati in acesta si capitolul III pct. 2, cu datele clubului nostru, astfel:

Nu este necesar sa completati campul " suma..... lei " de la rubrica II pct. 2) din formularul "230" respectiv de la rubrica III pct.2. din formularul "200", mai ales daca nu sunteti siguri de suma sau nu doriti sa o vada altii, pentru ca din ea pot deduce nivelul Dvs. de venituri. Suma reprezentand cei 2% din impozit va fi calculata de catre Administratia financiara si virata in contul bancar al asociatiei noastre.

Va stam la dispozitie cu placere pentru orice detalii despre asociatia noastra, despre realizarile trecute, proiectele in desfasurare si planurile de viitor, despre organizare si functionare, administrarea patrimoniului si bugetului si tot ce v-ar mai putea interesa. Ne puteti contacta pe coordonatele din antet!

Va multumim anticipat!
           
presedinte STEFAN ROMAN                   
vicepresedinte OANA TOSA
vicepresedinte TEODOR BOTEZ
vicepresedinte FLORIN DANELIUC
vicepresedinte MARIAN VULPE  
director executiv RADU MITITEAN

ANEXE:





, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/21/2016 01:00:00 p.m.


CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
RO-400457  Cluj-Napoca   ROMANIA
tel.0744-576836  e-mail:office@ccn.ro
web: www.ccn.ro  CIF:  5800675
RAF: 48 / PJ / 1992  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

22 MARTIE - DOLIU SAU SARBATOARE DE ZIUA MONDIALA A APEI ?

INGRIJORARI SAU BUCURII?

22 Martie este Ziua Mondiala a Apei. ONU o proclama "A day to celebrate, a day to change, a day to prepare". Autoritatile din Romania vad de multe ori aspectul festivist, si o considera o zi de sarbatoare, de raportat cati bani am mai atras si cheltuit "pentru ape", desi inseamna de regula "pe turnat betoane". De fapt ar trebui sa fie o zi de ingrijorari. Pentru ca, atat pe plan mondial, cat si in Romania, apele - desi sunt considerate seva vietii - sunt tratate de omenire cu neglijenta. Ba chiar cu iresponsabilitate criminala. Se recunoaste ca avem deja o criza a apei nu doar in tarile cu clima arida, ci si in majoritatea tarilor din zona temperata, inclusiv in Romania. O criza cantitativa si calitativa. O criza ce vizeaza si apele subterane, dar si cele de suprafata. O criza care ameninta si omul, nu doar prin degradarea componentelor acvatice ale mediului, ci si direct, prin amenintarea la adresa asigurarii apei necesare agriculturii, industriei si altor nevoi umane, inclusiv apei potabile pentru populatie. E timpul ca toti oamenii sa se trezeasca la realitate, in frunte cu autoritatile publice, si sa inteleaga ca in stilul actual riscam sa simtim in viitorul apropiat marile probleme ale apei...

VORBELE FRUMOASE SUNT CONTRAZISE DE FAPTELE AUTORITATILOR

In ultimul deceniu ani, autoritatile au recunoscut public, desi cam "cu jumatate de gura", ca a fost o mare greseala realizarea pe scara larga de desecari, taieri de meandre, indiguiri si alte lucrari de asa-zisa "regularizare" a raurilor, ca trebuie nu doar stopata continuarea pe acest drum si revenit mai aproape de starea naturala anterioara, prin refacerea zonelor umede, facilitarea inundarii controlate a anumitor suprafete la ape mari, dezincorsetarea raurilor etc. Doar ca exista o masiva discrepanta intre vorbe si fapte, pentru ca aproape toate politicile si investitiile sunt in continuare nu pentru renaturari si ecologizari, ci pentru reparatii si consolidari de "lucrari de aparare" si pentru noi betonari, canalizari, indiguiri, dragari, devieri si desecari, in ultimii ani adaugandu-se iresponsabilele planuri de a introduce in conducte cvasitotalitatea raurilor de munte pentru a face lanturi de microhidrocentrale si de a transforma in canale navigabile toate raurile medii si mari din interiorul tarii, iar apele subterane sunt amenintate de preconizata exploatare a gazelor de sist prin facturare hidraulica, toate acestea inseamnand un dezastru ecologic musamalizat de autoritatile care ar trebui sa protejeze mediul...

COMITETELE DE BAZIN - O CACEALMA CONTINUA

Consultarea factorilor interesati si participarea lor la luarea deciziilor in domeniul apelor, ar trebui sa aiba loc prin "Comitetele de Bazin". Autoritatile au tergiversat din 1996 pana in 2000 emiterea reglementarilor prevazute de Legea Apelor, apoi inca un an infiintarea lor efectiva, ocazie cu care procedura de desemnare a reprezentantilor ONG-urilor a fost in mai multe cazuri masiv fraudata de autoritati, iar de atunci s-a refuzat orice corectare a acelui abuz si inlaturare a celor nereprezentativi. Alegerile au fost nu doar nedemocratice ci si pentru un mandat nelimitat (!) iar revizuirea aberantei reglementari in cauza a fost mereu amanata si a ramas nerezolvata. Oricum Comitetele de Bazin nu au fost nicidecum "parlamente ale apei" ci mai mult structuri nefunctionale, de forma, care doar aprobau formal, fara dezbateri si fara modificari, toate propunerile Administratiilor Bazinale de Ape... La un moment dat, Comitetele de Bazin au fost restructurate, dar la fel de netransparent si nedemocratic, iar alegeri deschise pentru reprezentanti ONG se pare ca, cel putin la anumite bazine, nu au mai avut loc deloc. E oare mai bine decat acum un deceniu, cand au avut loc, dar au fost fraudate?

RAURILE MARI DE MUNTE - VICTIME ALE HIDROENERGETICII CLASICE

Lacurile de acumulare, in special cele de mari dimensiuni sau in zona de munte si lanturile de baraje si derivatii interbazinale au si multe consecinte negative complexe si grave asupra mediului si nu numai. De aceea, in diverse tari dezvoltate se recunoaste acum ca s-a exagerat in trecut, si nu se mai prea fac noi baraje, ba chiar se regreta construirea anumitor baraje. In Romania, desi raurile interioare au debite mici, s-au facut mari acumulari pe majoritatea cursurilor de apa, adesea in lant si cu captarea si devierea a sute de rauri pentru a aduce mai mult debit in acele lacuri de acumulare, lasand practic seci nenumarate vai si creand dezechilibre hidrologice si ecologice care acum abia incep sa se vada. Cu toate acestea, se continua construirea de baraje incepute sau proiectate inainte de 1990 si chiar altele noi, cum este de exemplu planul unui mare lac de acumulare pe valea Azugii sau in defileul superior al Muresului, sau lacul de acumulare aferent propusei centrale hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti, ce va distruge unul din ultimele platouri cvasinaturale din muntii Gilaului, dar va si transforma lacul Tarnita - principala sursa de apa potabila a Clujului - intr-un simplu bazin cu nivel oscilant. Sua proiectul hidroenergetic de pe Defileul Jiului. Din pacate in multe posturi de decizie sunt inca iresponsabili care mai cred sincer in aberatia la moda al mijlocul secolului trecut, cand se discuta serios de a valorifica pe cat posinbil total "potentialul hidroenergetic" al tuturor apelor curgatoare...

MICROHIDROCENTRALELE UCID RAURILE MICI DE MUNTE

Raurile mici care au scapat sau vor mai scapa de devierea spre alte vai, sunt amenintate in majoritatea lor de lanturi de microhidrocentrale (MHC), ce le condamna din punct de vedere ecologic dar afecteaza grav si peisagistic vaile in ansamblul lor. Se poate vedea deja pe ambii versanti ai muntilor Fagaras, in muntii Rodnei, in Bucegi, in muntii Bihor, Gilau-Muntele Mare, Vladeasa, Sureanu, Tarcu etc. , dar vizate sunt multe sute si chiar mii de rauri, in ciuda asigurarilor date in ultimii ani de autoritati. Acest atac MHC se deruleaza chiar sub ipocritul pretext al grijii pentru mediu prin promovare de energie "verde" ???!!!. In realitate sunt mari interese financiare private si grave complicitati la nivel inalt in autoritatile publice, multe proiecte trebuind sa fie investigate nu doar de autoritatile de mediu, daca ele si-ar face datoria, ci si de - sau mai ales de - organele de cercetare penala. Acestea par insa in continuare legate la ochi si la gura si cu urechile astupate cand e vorba de coruptie care afecteaza si mediul natural, desi cateva dosare par a fi in lucru si legat de ape. Un bun exemplu poate fi cazul Raului Alb din Muntii Retezat, sau a vaii Taia, sau mai nou a Nerei, unde in ciuda ilegalitatilor evidente, initiativele de MHC nu sunt stopate.

INAMIC PANDIND MARILE RAURI - NAVIGATIA

Desi Romania este semnatar al Conventiei Internationale privind Protectia Fluviului Dunarea si s-a angajat sa realizeze Coridorul Verde al Dunarii renaturand partial lunca cu zone umede distrusa prin desecari in anii '70 si sa pastreze zonele care sunt inca apropiate de starea naturala, Ministerul Transporturilor promoveaza de multi ani un proiect megalomanic de adancire a senalului navigabil, taierea de ostroave si inchiderea de brate secundare ale fluviului, pe multe sute de kilometri, care va degrada puternic ce a mai ramas din Dunare din punct de vedere ecologic si nu numai. Dar vizate (intr-un alt program urias de investitii, din fericire inca nedemarat practic) sunt si Muresul, Somesul, Siretul, Prutul, Oltul, Argesul, Jiul, Ialomita si alte rauri, pe care politicieni iresponsabili au decis sa fie amenajate ca si cai navigabile, desi nu au debitele raurilor din tarile occidentale si deci, ca sa devina navigabile, vor trebui transformate total, in simple canale, distrugandu-le din punct de vedere ecologic. Guvernul a si emis o hotarare pentru canalizarea Argesului... Iar autoritatile locale clujene discuta despre transformarea Somesului Mic in canal navigabil pe parcursul din municipiul Cluj-Napoca, si chiar au alocat fonduri pentru o asemenea crima de mediu, si unii chiar lanseaza fantezii cu navigabilitatea din Cluj pana la Dej, ceea ce inseamna o distrugere mult mai ampla din punct de vedere ecologic, in loc sa isi propuna dezafectarea unor lucrari aberante realizate de Administratia Nationala Apele Romane in ultimii ani constand in betonarea malurilor in mai multe portiuni din oras. Dealtfel, Apele Romane tocmai anunta noi lucrari de "amenajare" a albiei Somesului in Cluj-Napoca, dovedind inca o data ca sunt lupul cioban la oi...

TEMA EDITIEI 2016 A ZILEI MONDIALE A APELOR

Organizatia Natiunilor Unite, in cadrul careia functioneaza structura specializata UN-Water ca mecanism inter-agentie pentru coordoanrea politicilor legate de ape, a declarat ca tema a editiei 2016 a Zilei Mondiale a Apei subiectul "Apa si Locurile de Munca", in incercarea de a atrage atentia asupra stransei legaturi dintre apa si job-uri, estimandu-se ca jumatate din lucratorii la nivel global - peste 1,5 miliarde - lucreaza in domenii dedicate apei sau legate / dependente de apa, si prin urmare protectia apelor este implicit pe termen lung si o protectie a locurilor de munca si deci un elemente esential din punct de vedere economic si social, si nicidecum o frana in calea dezvoltarii socioeconomice, cum sugereaza marii poluatori. Concordant dealtfel cu conceputl de dezvoltare durabila, care are trei piloni - dezvoltarea sociala, cea economica si protectia mediului.

Paradoxul este insa ca si ONU pe de o parte, prin unele agentii si programe, isi propune sa protejeze mediul inclusiv apele, ca patrimoniu al intregii umanitati si mostenire esentiala pentru generatiile viitoare, dar prin alte agentii si programe incurajeaza si chiar finanteaza proiecte ce aduc grave prejudicii ecologice apelor si pun in pericol pe termen lung intregi ecosisteme si regiuni, in numele rezolvarii unor probleme de moment in alimentarea cu apa a unor comunitati si activitati umane. Romania este din pacate o campioana la interpretari aberante, transpunand inadecvat si incalcand sistematic si Directiva-Cadru "Apa" a Uniunii Europene (60/2000) si conventiile internationale de mediu cu relevanta pentru protectia apelor, prin proiectele pe care le promoveaza in legatura cu toate corpurile semnificative de ape din Romania, pe care le vede doar a o resursa economica de exploatat, nu ca pe un patrimoniu natural ce trebuie in primul rand ocrotit.

NU SUNT LA ADAPOST APUCATURILE  BETONIZATOARE ALE HIDROTEHNICIENILOR, CU GANDIRE DE SECOL TRECUT, NICI ARIILE NATURALE PROTEJATE

Nu scapa de setea de a turna beton, de a introduce in conducte si de a le artificializa nici raurile din interiorul parcurilor nationale si naturale si alte categorii de arii naturale protejate. Astfel, in Retezat se continua lucrarile de captare a unor rauri si deviere subterana a lor spre lacul Gura Apelor, dar si planuri de microhidrocentrale, fiind vizat inclusiv Raul Alb, unul din ultimele cursuri salbatice pe intreaga lungime, in Parcul National Defileul Jiului se face o mare hidrocentrala, in Parcul Natural Gradistea de Munte - Cioclovina se fac hidrocentrale pe raul Strei, in muntii Fagaras si in multe situri Natura 2000 apar proiecte hidroenergetice iar asemenea planuri incompatibile cu statutul de arie naturala protejata sunt in rapida inmultire, desi Romania sta foarte prost la protectia naturii si nu ar mai trebui sa isi permita asemenea agresiuni, mai ales ca pretinde ca implementeaza Directiva-Cadru Apa...  Un alt pretext pentru betonarea albiilor raurilor este "protectia localitatilor si cailor de comunicatii" desi se stie ca prin indiguiri si betonari nu faci decat sa accentuezi global riscurile si daunele, care prin asemenea lucrari doar se muta ceva mai in aval... Ipocrizia suprema este finantarea indigurilor si altor lucrari de "regularizare" din... "Fondul pentru Mediu", care ar trebui folosit pentru protectia, nu pentru distrugerea mediului natural!

IPOCRIZIA SLOGANULUI CU INTOARCEREA CU FATA LA APE - FARA SA NE MAI PUTEM APROPIA DE ELE

La nivel de declaratii, autoritatile romanesti recunosc ca trebuie "sa ne intoarcem cu fata spre ape" si ca un contact mai strans al cetateanului cu raurile si lacurile duce la mai mult respect si protectie. In practica insa autoritatile concesioneaza sau inchiriaza malurile lacurilor sau tolereaza constructii abuzive, vile si debarcadere, ingradiri si blocari ale accesului public la maluri si pe plaje, desi sunt prin lege proprietate publica si nu ar trebui sa fie rezervate catorva potentati. In alte tari se faciliteaza accesul la mal, se reduc pantele si se fac plaje si pajisti pe malul raurilor si lacurilor, inclusiv in centrul marilor orase, si se amenajeaza debarcadere pentru ambarcatii nemotorizate si locuri pentru scaldat, iar de-a lungul malurilor se fac alei pietonale si piste pentru biciclisti, banci si locuri de agrement. La noi dimpotriva, se inchid raurile intre ziduri inalte verticale de beton care nu permit accesul la apa, se interzice scaldatul, inotul, surfingul sau navigatia cu alte ambarcatii, in loc de amenajare pentru pietoni sau biciclisti a coronamentului digurilor se interzice de cele mai multe ori orice tip de circulatie publica pe acestea iar malurile raurilor, in loc sa fie artera de baza peisagistica, turistica si recreativa a orasului, sunt de obicei canale si lazi de gunoi, si nici in afara localitatilor nu este mai bine. Iar plajele marii negre devin in tot mai mare masura zone administrate privat, rezervate unor potentati financiar, si tot mai putine exista apropiate de starea naturala. De fapt marea masa a cetatenilor este tinuta departe de ape, si atunci nici atitudinea de neintelegere sau nepasare este explicabila...

APELE SUBTERANE SUPRAEXPLOATATE SI POLUATE

Apele subterane sunt o mare bogatie a unei tari, mai ales in conditiile Romaniei, amenintata de schimbarile climatice (in multe judete din sudul si estul tarii putandu-se vorbi deja nu doar de aridizare ci chiar de desertificare) dar care, pe de alta parte, are circa 1/ 3 din apele minerale ale Europei si alte avantaje pe care risca sa le piarda prin persistenta si amplificarea poluarii apelor subterane. Poluarea cu nitrati din surse agricole ramane in multe zone o problema grava si ia din nou amploare prin persistenta sau reluarea unor practici agricole iresponsabile. In alte zone avem in continuare contaminari ale apelor subterane cu metale grele sau radioactive, hidrocarburi, pesticide, alti poluanti organici persistenti etc. din cauza mineritului, exploatarilor petroliere si depozitarii necontrolate a deseurilor si altor surse. Multe sunt poluari istorice, pentru inlaturarea carora s-a facut foarte putin in ultimii 20 ani, iar multi mari poluatori sunt tolerati in continuare platind doar penalitati si amenzi modice. In plus, multe rezerve subterane de ape sunt supraexploatate si risca epuizare sau contaminare daca se continua in stilul actual. O noua si imensa amenintare la adresa apelor subterane sunt planurile de exploatare a gazelor de sist prin metoda fractionarii hidraulice, interzisa in multe tari si care a produs deja dezastre ecologice in Statele Unite ale Americii si in alte zone, dar autoritatile publice romanesti o lauda in continuare si ofera tara pe tava "investitorilor" in aceste iresponsabile tehnologii, retragerea de moment a firmei Chevron nefiind decat un scurt moment de respiro intr-o lupta care va mai continua, fiind evident ca sunt in joc mari presiuni si interese transfrontaliere... Dealtfel, recent chiar persoane din conducerea unor institutii publice au facut din nou apologia publica a fracking-ului iar in vestul tarii se apuca de forat o companie controlata de capitalul rusesc, dovedind ca frackingul nu e o amenintare care vine doar dinspre vest si ca opozitia la fracking nu e in interesul unei puteri din est, cum s-a vehiculat calomnios la adresa unor ONG de mediu.

DEPARTE DE REZOLVARE SI EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE

In tarile civilizate nu se pune problema sa existe alimentare centralizata cu apa curenta, in casa, fara sistem adecvat de canalizare si epurare a apelor uzate. La noi s-au aprobat numeroase proiecte de acest fel, desi era nu doar neecologic ci si ilegal, dand lovituri mediulului pe bani publici. Problema nu e doar in mediul rural, ci si in orase. In marile orase avem inca zone fara canalizare iar statiile de epurare sunt adesea inca departe de a fi la standarde, ba sunt si zone in care lipsesc sau functioneaza mai mult pe hartie, astfel ca apele fecaloid-menajere din milioane de WC-uri ajung neepurate sau insuficient epurate in raurile tarii, si ne miram apoi de problemele de mediu si de sanatate care nu se mai sfarsesc. In loc ca problema sa fie o prioritate nationala absoluta, autoritatile aproba in continuare constructia a zeci de mii de vile in zone fara canalizare, extinderea oraselor desi nu au bani de echipare edilitara a strazilor din zone centrale, iar pentru epurarea apelor uzate "solutia" a fost mereu amanarea si negocierea de perioade de tranzitie de decenii intregi cu Uniunea Europeana pe motiv ca mai repede nu  putem indeplini conditiile de epurare a apelor uzate, desi se pare ca de fapt nici nu vrem...  Se mai adauga si faptul ca sistemul de canalizare este de regula unitar si nu dual, in sensul ca apa de ploaie preluate de pe strazi ajunge in aceleasi conducte cu apele fecaloid-menajere, plus ca asfaltarea sau alte impermeabilizari a unor suprafete tot mai mari de teren in orase face ca un procent tot mai mare din apele pluviale sa ajunga la canal. Si cum capacitatea retelei de canalizare nu permite preluarea debitelor la ploi mari, sistemul este de deversare a preaplinului direct in rauri, ceea ce inseamna ca mare parte din apele uzate ajung total neepurate in apele de suprafata. Si marile orase din Romania nu par a avea preocupari serioase pentru a pune capat acestei anormalitati.

ALIMENTAREA CU APA POTABILA A POPULATIEI - PE O DIRECTIE RISCANTA

Un procent inca semnificativ din populatia Romaniei nu are acces la apa potabila de buna calitate, pentru ca in fantani ajunge apa din panza freatica contaminata cu nitrati si alte substante din excesul de fertilizanti utilizati in agricultura sau din latrinele amplasate prea aproape de fantani, dar si din poluarile industriale istorice sau contemporane, iar, pe de alta parte, desi in foarte multe sate s-au facut retele de alimentare centralizate cu apa potabila, modul de realizare sau mentenanta lasa de dorit si astfel calitatea apei livrate este problematica, sau chair stau nefolosite acele sisteme. Dar nici in cazul sistemelor centralizate de alimentare cu apa in localitati mari situatia nu este satisfacatoare, pentru ca, de exemplu, unde nu avem risc de infectie avem de regula apa contaminata cu halometani din cauza clorinarii excesive, ceea ce implica riscuri pentru sanatate.... Ingrijorarea cea mai mare o produce insa directia spre care ne indreptam: In loc sa fie protejate sursele de apa, ele sunt lasate sa se degradeze si apoi se aduce apa din alta parte, de tot mai departe si cu costuri tot mai mari, sau se investesc sume uriase in tehnologii scumpe de tratare a apei in loc sa se previna poluarea sursei. Ca exemplu, Clujul, in loc sa isi protejeze sursele de apa Floresti si Gilau, le lasa sa se degradeze si le abandoneaza succesiv, mutand priza de apa pentru statia de tratare Gilau spre amonte, initial pe lacul Somesul Cald si apoi pe lacul Tarnita, plin de vile fara canalizare pe maluri, iar ca tratare a apei, in loc de investitii in calitate, s-a investit in cantitate, obtinand o capacitate de productie mai mare decat necesarul, iar apoi, pentru a recupera investitia, s-au facut investitii uriase pentru a transporta apa potabila spre alte judete, care vor abandona actualele lor surse de apa, cu un pret enorm si pentru oameni si pentru mediu.

MINERITUL RAMANE UN REDUTABIL INAMIC AL APELOR

Mineritul a fost si ramane una dintre cele mai grave amenintari, mai ales in modul cum s-a practicat si se mai practica in Romania. Carpatii sunt plini de galerii miniere abandonate si inundate sau din care ies si se varsa neepurate in rauri si lacuri debite mari de ape de mina extrem de toxice.... Sute de mari halde de steril neconsolidate si nevegetate stau in bataia ploilor, neprotejate si supravegheate adecvat sau chiar complet abandonate, din care apele dizolva si duc cu ele in aval cantitati mari de metale grele, substante radioactive, acizi si alti poluanti, in ciuda imenselor fonduri tocate de o serie de companii nationale si firme private abonate la contracte cu statul pentru "ecologizarea" vechilor exploatari. Catastrofele de la Baia Mare si Novat din 2000 sunt doar "varful aisbergului" fata de ce se poate intampla in alte cazuri, de exemplu daca s-ar realiza proiectul minier Rosia Montana sau Certej, Bucium sau Baisoara.... Guvernantii incearca in schimb sa convinga populatia in ultimii ani ca o buna cale de dezvoltare durabila a tarii este revenirea masiva la minerit, ca in tarile din lumea a treia, ignorand ca acolo mineritul nu a adus bunastare ci saracie si abuzarea drepturilor omului si mai ales grave prejudicii de mediu, trecute sub tacere de mass-media internationala din cauza controlului economic si politic ce se exercita asupra ei de catre grupurile puternice de interese politico-economice din statele dezvoltate, care isi protejeaza mediul promovand mineritul in tari a caror guverne sunt doar marionetele marilor forte straine si internationale, cum se pare ca a ajuns si Romania.

POLUAREA INDUSTRIALA A APELOR DE SUPRAFATA RAMANE O AMENINTARE

Autoritatile se lauda adesea ca s-a imbunatatit semnificativ calitatea apei multor rauri fata de perioada dinainte de 1989 si lasa sa se inteleaga ca ar fi meritul lor. Este adevarat ca se face o monitorizare mult mai stricta, dar imbunatatirea situatiei este doar conjuncturala si este cauzata de colapsul industriei dupa 1990. Cum acum aceasta revine treptat, reapar si sursele industriale de poluare iar autoritatile nu par pregatite sa faca fata provocarii, mai ales ca sunt surse de poluare mult mai multe si diverse. De fapt ele nu au disparut niciodata in cazul apelor, pentru ca platformele industriale abandonate de regula nu au fost ecologizate cu adevarat si au fost o sursa continua de poluare grava, nemediatizata pentru ca nu mai exista poluatorul care sa fie aratat cu degetul si amendat simbolic dar cu multa mediatizare, ca publicul sa creada ca statul aplica cu adevarat legile. In loc de rezolvarea poluarilor istorice, s-a ajuns si la abandonarea unor surse de apa potabila sau adoptarea unor tehnologii de potabilizare mult mai scumpe, incercand sa se trateze efectele in loc sa se rezolve cauza, optiune care oricum este pe termen lung perdanta si din punct de vedere economic, mai ales in perioade de criza si austeritate bugetara. Sub pretextul nevoii de "atragere a investitorilor" si "creare / mentinere de locuri de munca" se "inchid ochii" la poluari grave si sistematice, mai ales cand firmele in cauza sunt mari corporatii internationale sau au sprijin politic, calcandu-se in picioare in mod grosier legislatia de mediu.

ALARMA PENTRU APE ?

Contrar aparentelor, Romania este o tara saraca in apa. Iar saracia se va accentua in contextul taierilor abuzive de padure, urbanizarii, schimbarilor climatice, reluarii irigatiilor pe mari suprafete si mentinerii si continuarii desecarii putinelor zone umede ramase. Iar protectia calitatii rezervelor sarace de apa pe care le are Romania nu pare o prioritate pentru guvernanti. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Programul Natiunilor Unite pentru Mediu avertizeaza demult ca se apropie o criza mondiala a apei, dar noua nu ne pasa. Celelalte state din UE depun eforturi pentru a implementa Directiva-Cadru Apa, noi o implementam mai mult pe hartie si in declaratii politicianiste sau vedem intentii la varf la nivel guvernamental dar care raman nepuse in practica. Aplicam in ultimii 20 de ani politica "dupa noi potopul" desi declaram ca societate ca ne gandim la generatiile viitoare. Politicienii si autoritatile declara ca nu le plac apele tulburi la propriu, dar la figurat multi par sa se straduiasca din greu sa ramana tulburi, ca sa nu se vada cine sunt pestii cei mari, pe unde se invart, pe cine mananca si cine e urmatoarea lor victima. De fapt nici nu ar trebui sa se ascunda, pentru ca este tot mai clar ca victime suntem in final cu totii....

Cluj-Napoca, 21 martie 2016

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean

NOTA:
Textul de mai sus este, din punct de vedere al formei / limbajului / terminologiei mai mult un pamflet, dar din punct de vedere al fondului, al esentei ideilor critice si exemplelor utilizate, textul este obiectiv si corect si toate elementele criticate pot fi la cerere detaliate, explicate si sustinute de noi cu argumente si dovezi riguroase din punct de vedere juridic si stiintific, si cu numeroase exemple concrete, fiind rezultatul unor atente cercetari proprii si documentari aprofundate, teoretice si practice, in tara si la nivel international. Prezentul text este o dezvoltare si ajustare a unuia mai vechi, dar din pacate perfect actual si in 2016.



, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/16/2016 03:52:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

GPS - TEHNOLOGIE SI ORIENTARE
Invitatie la dezbatere si seminar CCN

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) in invita publicul clujean JOI, 17 martie 2015, de la ora 19:00, la Club 30+ (http://www.30plus.ro/ str.Avram Iancu nr.29, et.II, intrare din str.Kovacs Dezso) la o dezbatere si seminar pe tema GPS - TEHNOLOGIE SI ORIENTARE. Intrarea este gratuita.

Seminarul va fi sustinut si dezbaterea va fi moderata de Puiu Chiselita, un profesionist al tehnologiei informatiei, membru fondator al Clubului de Cicloturism "Napoca" si in repetate randuri membru al Consililui Director CCN, cu o vasta experienta in sfera activitatilor sportiv-turistice outdoor, fiind un pasionat al cicloturismului, bicicletei, parapantei, speologiei, schiului de tura si altor sporturi montane si al cunoasterii si ocrotirii naturii.

GPS-ul a devenit in ultimii ani un accesoriu tot mai raspandit si de mare utilitate pentru turism activ, sporturi montane si recreere in natura, ca mijloc de orientare, ca instrument de planificare, inregistrare si analiza a traseelor, ca dotare esentiala pentru documentarea problemelor de mediu sau pentru elaborarea sau verificarea si corectarea de harti si ghiduri turistice, astfel ca orice practicant de activitati outdoor precum si oricine face vreo documentare in natura ar trebui sa aiba cunostinte solide de utilizarea a GPS.

Se vor aborda subiecte precum principiile si elementele de baza ale sistemelor de navigatie prin satelit, sisteme de sateliti de pozitionare operationale (GPS, GLONASS) si in curs de realizare (GALILEO, BEIDOU, IRNSS), sisteme de augmentare a preciziei (WAAS, EGNOS...), producatori si modele de receptoare tip GPS, accesorii si tipuri de utilizari, dilema GPS dedicat versus smarphone cu modul GPS, problema alimentarii cu energie si autonomiei receptorului, softuri de utilizare GPS, dilema harti vectoriale/ raster/ GoogleEarth, utilizarea in combinatie cu altimetru barometric si cu busola, site-uri si baze de date cu track-uri si puncte de interes, planificare de ture si analiza de ture efectuate, pe baza inregistrarilor GPS, studii de mobilitate urbana si turistica, sociologice si de performanta sportiva prin date GPS etc.

CCN care organizeaza periodic instruiri pe teme de interes pentru proprii membri, dar uneori si cu caracter deschis, pentru toti cei interesati, si organizeaza cu regularitate prezentari foto publice gratuite sustinute de membrii sai sau de invitati, despre actiuni turistice intreprinse de ei sau pe alte teme de interes, considerand ca fiind foarte benefica social o asemenea largire a orizonturilor si intelegere mai buna a ceea ce ne inconjoara.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Acest comunicat este publicat si online pe blogul CCN www.ccn.ro
iar eventul aferent este afisat pe facebook la adresa:

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 14 martie 2016

Puiu Chiselita
coordonator seminar si dezbatere, membru fondator CCN

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/09/2016 10:36:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA MARTIE 2016

Sambata, 12 martie 2016, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 102-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti biciclistii clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 11:00. Marsul va dura circa o ora si jumatate si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului si cartierele Marasti, Gheorghieni si Grigorescu.

Traseul concret este: Piata Unirii - bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Cl.Dorobantilor - str.Al.Vaida-Voevod - str.Unirii - bd.N.Titulescu - p-ta T.Cipariu - p-ta A.Iancu - str.Cuza Voda - str.I.P.Voitesti - p-ta M.Viteazu - str.G.Baritiu - str.I.Hossu - str.G.Cosbuc - str.Stadion - str.Uzinei Electrice - pista biciclete mal Somes - pasarela albastra -  bd. 1 Decembrie 1918 - str.Mamaia - str.Gen.Dragalina - p-ta M.Viteazu - str.Ferdinand - p-ta Unirii - str.Memorandumului - str.P.Maior - p-ta L.Blaga- str.Napoca - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Momentul este legat si de nefinalizarea de catre Primarie a pistelor promise in cadrul proiectului de Bike Sharing, si de deficientele noilor piste si amenajari pe care Primaria le-a realizat in ultimul an, ignorand standardele si bunele practici in domeniu - noi piste de biciclete pe trotuare, prea inguste, fara saptii de siguranta, fara continuitate la intersectii, si aflate in raza portierelor masinilor parcate la bordura si expunand astfel pericolului de accident biciclistii care ar vrea sa le utilizeze.

Totodata, marsul este, ca de obicei, si un prilej de contact, cunoastere si pedalare impreuna a biciclistilor clujeni, o ocazie de impartasire de opinii, de gasit colegi de excursii sau surse de echipament specific, de schimb de experienta pe tema magazinelor si service-urilor de biciclete si alte teme de interes si de cunoastere de noi trasee urbane.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro si evenimentul are pagina de facebook: https://www.facebook.com/events/689423414491408/
Cluj-Napoca, 09.03.2016

STEFAN ROMAN
presedinte CCN

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/04/2016 11:30:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

BICICLETA - CAMPIOANA MONDIALA A EFICIENTEI ENERGETICE

5 Martie este Ziua Mondiala a Eficientei Energetice. Este o tema de o importanta foarte mare, dar subevaluata. Guvernele se preocupa de cresterea productiei de materii prime energetice si de energie, in loc sa puna accentul pe eficientizarea utilizarii energiei, unde exista un potential imens foarte putin valorificat, care ne-ar scuti pentru viitorul apropiat de nevoia de noi capacitati energetice si ar reduce consumul.

Eficienta energetica nu inseamna numai cladiri sau conducte mai bine izolate, instalatii de ardere si alte instalatii mai performante sau tehnologii care nu necesita incalziri la temperaturi foarte mari, ci si o crestere a eficientei energetice in domenii precum transporturile, mobilitatea fiind o sfera in care se consuma cantitati foarte mare de energie si e si potential important de economisire, dar nu doar prin motoare mai performante....

In acest context, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) reamintesc faptul ca bicicleta este dovedita ca fiind modul terestru de deplasare cel mai eficient energetic din toate cele existente, depasind mersul pe jos, trenul si toate categoriile de autovehicule, motiv suplimentar pentru care ar merita promovata in special ca mijloc cotidian de transport in mediul urban.

Astfel, studiile de specialitate arata ca deplasarea cu bicicleta, la viteza obisnuita de 15-20 km /h se face cu o eficienta energetica de doua-trei ori mai mare fata de mersul pe jos, de patru-cinci ori mai mare decat deplasarea cu mopedul sau trenul, de sase-opt ori mai mare decat deplasarea cu automobilul daca sunt mai multi pasageri, si de circa noua-zece ori mai mare decat prin inot sau calare pe cal. Daca intr-un automobil este o singura persoana, eficienta energetica a deplasarii este de zeci de ori mai redusa decat daca deplasarea s-ar face pe bicicleta, cifrele exacte depinzand si de viteza masinii, eficienta scazand la viteze mari din cauza cresterii exponentiale a frecarii cu aerul.

Este de mentionat si faptul ca eficienta motorului unui autoturism actual este de circa 25%, la acelasi nivel cu cea a corpului uman in ce priveste transformarea, prin "ardere" a combustibilului (alimentelor, in cazul omului) in energie mecanica. Eficienta de transmitere a fortei de la picioarele omului, prin pedalare, la roata motrice, se apropie la o bicicleta bine intretinuta de 100%, iar din punct de vedere al transportului de greutati, bicicleta are cel mai bun raport din toate vehiculele, putand transporta normal mase de peste zece ori masa proprie, raport care la autovehicule este cu mult inferior, explicand si eficienta mult mai redusa.

Asigurarea necesarului de energie pentru civilizatia umana se poate face prin reducerea nevoilor de energie inclusiv prin cresterea eficientei energetice, o alternativa mult mai ecologica si economica fata de continuarea cresterii si consumului de energie, facut cu distrugerea mediului natural prin exploatarea resurselor neregenerabile cum sunt carbunele, gazul metan, petrolul si uraniul, dar si prin producerea de energie doar aparent "verde" cum sunt "padurile" de eoliene si sutele de microhidrocentrale ce sunt pe cale sa distruga peisajul, biodiversitatea si ecosistemele raurilor Romaniei.

In cadrul promovarii eficientei energetice, domeniul transporturilor ar trebui sa beneficieze de atentie sporita, inclusiv prin reducerea transporturilor motorizate rutiere si promovarea celor cu eficienta energetica inalta, ce pe plan interurban si international trebuie sa insemne in special promovarea transportului feroviar, iar pe plan urban si periurban ar trebui sa insemne promovarea transportului public si a bicicletei.

Cluj-Napoca, 4 martie 2016

RADU MITITEAN
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)





, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•3/03/2016 02:46:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

CALATORIE PRIN MAROC
Invitatie la proiectie foto

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi, 3 martie 2016, de la ora 19:00, la Club 30+ (http://www.30plus.ro/ str.Avram Iancu nr.29, et.II, intrare din str.Kovacs Dezso) la o prezentare foto tema CALATORIE PRIN MAROC. Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a unui sejur de o luna in aceasta fascinanta tara nord-africana, inceput in orasul ocru Marrakech, continuat in Essaouira, la ocean, oras portughez a carei Medina se afla, ca cea din Marrakech, in patrimoniul UNESCO. A urmat urcarea in muntii Atlas, in zona Parcului National Toubkal (proclamat inca din 1942), varfule cel mai inalt atingand 4165m.

Calatoria a continuat in Valea Paradisului si in cheile Dades de sub muntele M'Gouna (4070m.), dupa care a venit si coborarea in desert, in M'Hamid, la doar cativa kilometri de granita cu Mauritania si Algeria. pentru a pune picioarele pe dunele de nisip.
Proiectia este sustinuta de protagonistul turei – Radu Barna, un pasionat membru al Clubului de Cicloturism "Napoca", ce a incantat si anii trecuti publicul cu prezentari foto pe teme turistice - pedestre montane, biciclistice sau culturale.

Desigur, sejurul a surprins doar o mica parte din maretia si frumusetile Marocului, timpul petrecut fiind insuficient pentru pentru a intelege cu adevarat viata, cultura si sitemul de organizare al societatii, chiar pentru ochiul profesionist al unui specialist in dezvoltare regionala.

De aceea, autorul a declarat: "Mi-am putut face o prima impresie, pe care as rezuma-o la `o tara plina de culori si umana`, in care m-as intoarce in primul rand pentru oameni, dar si sa vad ce n-am putut vedea intr-o luna de zile, adica 99,9% din Maroc".

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Acest comunicat este publicat pe blogul CCN iar eventul aferent este afisat pe facebook la adresa: https://www.facebook.com/events/762956020505642/

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 1 martie 2016

Radu Barna
autorul turei si proiectiei

Radu Mititean
director executiv CCN