Author: CCN
•12/26/2010 12:29:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
=================================

Comunicat:

COLINDAND STRAZILE CLUJULUI PE BICICLETA

Sambata, 25 decembrie 2010, dupa-amiaza, s-a desfasurat o ultima actiune biciclistica organizata in acest an de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN). Aceasta editie de Craciun a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 40-a din seria "critical mass" inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998) a avut un caracter mai special.

Astfel, in loc de obisnuita strabatere a orasului de catre o coloana de biciclisti, cu scop revendicativ si recreativ, a fost de aceasta data o deplasare informala, in grup mic, cu scop de documentare cu privire la strazile pe care sunt (sau Primaria a pretins in cursul intalnirii de lucru desfasurate in 23 decembrie ca ar fi) facilitati pentru circulatia bicicletelor.

Marcand Craciunul printr-un colind biciclistic al... strazilor din zona Centrului si din cartierele Andrei Muresanu, Gheorgheni, Marasti, Iris si Grigorescu, am reverificat si documentat fotografic indicatoarele, marcajele rutiere si alte amenajari, confirmand faptul ca exista multe deficiente cantitative si calitative la infrastructurile deja realizate, precum si mari diferente intre promisiunile si afirmatiile autoritatilor si realitatea din teren.

In contrast cu declaratiile de bune intentii ale edililor clujeni, aceasta noua runda de munca voluntara in favoarea comunitatii, depusa de noi in zi de sarbatoare, aduce noi semne de intrebare cu privire la competenta si buna-credinta a proiectantilor, verificatorilor de proiecte, executantilor si autoritatilor locale care au contractat respectivele firme, nu doar in lumina a ceea ce s-a realizat sau ar fi trebuit realizat pana acum, ci si cu privire la realismul si utilitatea proiectelor elaborate, ce se preconizeaza a fi implementate in anii urmatori.

Reafirmam ca o mobilitate urbana durabila nu poate fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica.

Atragem din nou atentia edililor si opiniei publica ca tergiversarea de catre autoritati a adoptarii unor politici coerente si masuri concrete de substanta in acest domeniu va avea consecinte tot mai grave si ca ele nu pot fi evitate si nici amanate prea mult prin improvizatii de genul celor facute de Primaria clujeana in ultimii ani sau preconizate pentru perioada urmatoare, in dispretul bunelor practici in domeniu.

RADU MITITEAN
director executiv CCN
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•12/14/2010 02:54:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RAF: 48 / 1992
========================================

I N V I T A T I E
la prezentarea cu imagini sustinuta de Mihai Udvar:
"SCOTIA, TARAM DE APE SI MITURI"

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi, 16 decembrie 2010, de la ora 20:00, la terasa "Heltai" (str. Clinicilor nr.18, sala 2 - demisol) la o prezentare cu imagini cu titlul "Scotia - taram de ape si mituri". Intrarea este libera.

Va fi o prezentare fotografica a unei serii de excursii prin Scotia, in cadrul unui lung sejur in care au fost strabatuti pe jos si pe bicicleta multi kilometri. Proiectia va fi sustinuta de protagonistul turelor, Mihai Udvar, membru activ al Clubului de Cicloturism "Napoca" avand in palmares ture biciclistice de mare anvergura in tara si strainatate si cunoscut deja publicului prin prezentarile foto si video sustinute si articolele publicate.

El ne va oferi si de aceasta data nu doar imaginile superbelor peisaje cu natura nordvesteuropeana, ci si fotografiile unor obiective culturale si relatari ale experientelor avute pe taram britanic.

* * *

La final va avea loc si o masa rotunda pe teme biciclistice si ultima ocazie in 2010 de inscriere in Clubul de Cicloturism Napoca.

Va asteptam!

MIHAI UDVAR
coordonator proiect - tel. 0742-405768

RADU MITITEAN
director executiv - tel. 0744-576836
, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•12/01/2010 05:58:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RAF: 48 / PJ / 1992
====================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
"CORSICA - Munte si Mare la tot pasul!"

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI 2 decembrie 2010, de la ora 20:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de turism in principal pedestru montan, cu titlul " CORSICA - Munte si Mare la tot pasul!". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica in sute de imagini a unui frumos sejur petrecut in cunoscuta insula mediteraneana. Vor fi peisaje din Italia, din Pisa si Florenta, surprinse pe drumul spre Corsica, din orasul Calvi si din zona de nord-vest a insulei, numita La Balagne, dar mai ales de pe celebra ruta de turism pedestru montan de lung parcurs GR 20, care strabate Corsica de la sud la nord, intre Bavella si Calvi, ajungand la altitudini de peste 2500 de metri si avand multe portiuni dificile. GR 20 este considerat unul dintre cele mai spectaculoase trasee de trekking din Europa si vis al oricarui drumet.

Prezentarea este sustinuta de Arnold Kadar, unul dintre cei mai experimentati membri ai CCN in materie de turism si sport montan, avand la activ sute de ture si expeditii de cicloturism, alpinism si trekking pe diverse continente. El va prezenta frumusetile Corsicii asa cum le-a perceput si ca geograf si profesionist al turismului, dar si ca amator pasionat de excursii si sporturi de munte.

* * *

Magistrala "Grand Randonee 20", creata la inceputul anilor '70, poate fi si un model pentru introducerea in Romania a conceputului de traseu de turism pedestru de lung parcurs, idee pentru care CCN si alte cluburi militeaza de multa vreme si care a fost de curand reluata intr-o intalnire cu autoritati publice centrale si locale, ONG-uri, operatori economici si administratii de arii naturale protejate, pe tema revizuirii legislatiei nationale in materie de marcaje turistice, clarificarea itinerarului prin Romania a magistratelor europene de drumetie si crearea unei retele nationale de trasee de turism pedestru.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/26/2010 08:50:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
=================================

INVITATIE

Editia noiembrie 2010 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

SAMBATA, 27 noiembrie 2010, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 39-a din seria "critical mass" inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta. Intalnirea participantilor va fi, ca de obicei, in parcul I.L.Caragiale (skate parc, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu), incepand cu ora 14:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 15:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica. Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Desi a sosit iarna, unii biciclisti continua sa circule in oras pe doua roti, idee ce va fi subliniata si de acest mars. Pentru mai multa vizibilitate a mesajelor, unii participanti vor fi inzestrati cu pancarte fixate pe biciclete,continand texte reflectand avantajele bicicletei sau axate pe nevoile si revendicarile biciclistilor.

Traseul marsului este: Parcul I.L.Caragiale - str.O.Petrovici -str.C.Daicoviciu - str. Emil Isac - str.Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Republicii - str. A.Iancu - p-ta T.Cipariu - bd.N.Titulescu - str. Unirii - str. Al. Vaida Voievod - str.T. Mihali - str.Ialomitei - str. Fabricii de Zahar - str.Banilor - str.Gradinarilor - str.Anina - str.Fabricii str. Bulgarilor - str.Campul Painii - str.Paris - Cl.Bucuresti - p-ta Abator - str.Traian - str.Dacia - str. R.Ferdinand - str.V.Deleu - parcul I.L.Caragiale.

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com.

Demersurile se inscriu si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0740-995597

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/17/2010 01:30:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RAF: 48 / PJ / 1992
====================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
"DESTINATII DE VIS PENTRU BICICLISTI"

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI 18 noiembrie 2010, de la ora 20:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme cicloturistice, cu titlul "Destinatii de vis pentru biciclisti". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica de tip mozaic a catorva zeci de zone si rute de mare atractivitate pentru turismul pe bicicleta, si clasic (de sosea) si montan (MTB), atat din tara cat si din strainatate, pe care orice amator de excursii pe doua roti ar merita sa le parcurga.

Prezentarea este sustinuta de Voichita Bodea si Vlad Sancraian, doi dintre cei mai pasionati membri ai CCN, care au facut selectia imaginilor si care planuiesc ei insisi sa parcurga toate aceste trasee cicloturistice de vis si vor sa convinga si alti biciclisti sa faca la fel...

Proiectia se inscrie si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj-Napoca de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP, vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ.

* * *

La finalul proiectiei, cei interesati au oportunitatea de a se inscrie ca membri aderenti in Clubul de Cicloturism "Napoca" - o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista clujeana care militeaza de peste 18 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/15/2010 02:56:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992

NOI DEMERSURI CCN CONTRA NAVIGATIEI CU MOTOR PE LACUL TARNITA

Asociatia CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN), in calitate de organizatie neguvernamentala care are si obiective statutare si consistente preocupari practice de protectia mediului, a facut un nou demers catre autoritatile publice pentru aplicarea normelor legale si stoparea abuzivei navigatii cu ambaractii cu motor in scop de agrement pe lacul de acumulare Tarnita de pe cursul raului Somesului Cald, amonte de Cluj-Napoca.

Prin memoriul depus la Consiliul Judetean Cluj si la Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Cluj, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca, Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa si Directia de Sanatate Publica a Judetului Cluj, se atrage atentia asupra importantei lacului Tarnita ca sursa de apa potabila pentru municipiul Cluj-Napoca si ca zona de agrement pentru clujeni, pe de o parte, si continuarii nerespectarii prevederilor legale emise pentru protectia acestor calitati ale lacului, pe de alta parte, constand printre altele in tolerarea navigatiei cu ambarcatiuni cu motor, desi sunt interzise.

Demersurile CCN in acest domeniu dateaza inca de la jumatatea anilor '90 si au continuat periodic in tot acest interval de timp, dar din pacate autoritatile publice au ignorat in continuare situatia si nu au luat masurile necesare aplicarii normelor, situatie care consideram ca nu mai poate sa continue si ca, pe viitor, demersurile noastre, ale altor organizatii, ale presei si cetatenilor, ar trebui indreptate nu atat contra celor care incalca legea, ci si contra autoritatilor publice care in mod evident de atatia ani tolereaza incalcarea legii si prin aceasta incurajeaza si se fac complice la ilegalitati.

Anexam textul memoriului in cauza si stam la dispozitia celor interesati cu documente si date suplimentare.

Cluj-Napoca, 14.11.2010

DIRECTOR EXECUTIV,
dr.Radu Mititean


ANEXA:
Memoriu CCN din 12.11.2010 pe tema navigatiei cu motor pe lacul Tarnita
========================================
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992

Catre:
CONSILIUL JUDETEAN CLUJ
in atentia d-lui presedinte ALIN TISE

Spre stiinta:
Institutia Prefectului Judetului Cluj
Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Cluj
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca
Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa
Directia de Sanatate Publica a Judetului Cluj
Primaria comunei Gilau
SC Hidroelectrica SA

Subiect:
Aplicarea HCJ 70 / 1999 in materie de mod de utilizare a oglinzii de apa a lacului Tarnita


Calitatea vietii locuitorilor marilor orase din judetul Cluj in general si capitala de judet - municipiul Cluj-Napoca - in special, depinde printre altele si de calitatea apei potabile, care trebuie sa fie asigurata la parametri cantitativi si calitativi necesari, la un pret accesibil.

In acest sens, protectia surselor de apa este foarte importanta, deoarece o scadere a calitatii apei brute prizate in vedere procesarii pentru potabilizare mareste foarte mult costurile de procesare, iar o procesare complexa reduce calitatile organoleptice ale apei. Mai mult, o crestere a riscului de poluare accidentala creste si riscul imposibilitatii tehnice sau economice de depoluare si deci de intutilizabilitate temporara a respectivei surse de apa, sau de nedetectare a respectivei poluari ( deoarece se fac analize numai pentru o lista finita de poluanti comuni), poluare care se poate prin urmare regasi in apa potabila distribuita populatiei, cu consecinte potential extrem de grave asupra sanatatii publice.

Spre deosebire de situatia din deceniile trecute, cand sursa principala de apa potabila pentru Cluj-Napoca si alte localitati era lacul Gilau, la ora actuala Lacul Tarnita este sursa de apa potabila pentru municipiul Cluj-Napoca, in urma unei importante investitii care a realizat priza si aductiunea de apa din lacul Tarnita spre Uzina de Apa Gilau. Prin urmare s-ar impune masuri deosebite de protectie a calitatii apei laculului in general, mult mai restrictive decat cele luate in privinta altor ape de suprafata. In lac existand curenti orizontali si verticali apreciabili, nu este nici pe departe suficienta instituirea si punerea in practica a unui regim de protectie doar pe zona limitata in jurul prizei de apa.

De asemenea, calitatea vietii depinde si de posibilitatile de recreere si agrement in aer liber, dintre care fac parte si cele de acces la malul si oglinda apelor, pentru plimbare, plaja, imbaiere / inot, navigatie fara motor si alte forme de sport, turism si agrement activ si cu impact negativ de mediu redus, atat de importante pentru omul modern, amenintat de excesiva antropizare a mediului de viata si de sedentarism.

Imprejurimile municipiului Cluj-Napoca in general si valea Somesului Cald in special ofereau clujenilor conditii bune de agrement, inclusiv acces la lacuri, iar Tarnita era emblematica in acest sens in trecut, dar rolul ei recreativ a scazut continuu prin reducerea drastica a posibilitatilor de acces a publicului la malurile lacului, care au fost ocupate cu constructii private si imprejmuirile acestora, ignorand legislatia privind urbanismul, amenajarea teritoriului si disciplina in constructii, dar si cea sanitara si de protectia mediului, cu concursul autoritatilor publice, care au scapat fenomenul de sub control si apoi au dispus asa-zisa "intrare in legalitate" prin autorizarea ulterioara a constructiilor realizate ilegal, in loc sa dispuna demolarea si readucerea terenului la starea initiala, fapt prin care accesul la lac a fost sever restrans pentru public, in beneficiul unui numar mic de persoane influente, cum s-a intamplat dealtfel si in cazul altor lacuri din judetul Cluj.

Utilizarea oglinzii apei din punct de vedere recreativ de catre public a suferit si ea o continua, severa, inechitabila si sub anumite aspecte chiar ilegala restrangere in fapt, prin tolerarea navigatiei cu ambarcatii cu motor, pe un lac de dimensiuni relativ reduse, in conditiile in care este evident faptul ca navigatia motorizata, in special cea cu ambarcatii cu viteza ridicata, este psihologic si tehnic foarte putin compatibila cu inotul, imbaierea, surfingul, navigatia fara motor si alte moduri de recreere, sport si turism acvatic activ nemotorizat.

Pentru marea masa de cetateni potentiali beneficiari ai factorilor de agrement ai lacului Tarnita, prezenta ambarcatiilor motorizate rapide este un disconfort auditiv, vizual, olfactiv si psihologic, dar si un obiectiv factor de pericol semnificativ de accidente (in special pentru inotatori), motiv pentru care cateva duzini de utilizatori de mijloace motorizate de navigatie alunga de fapt sute sau mii de alti potentiali beneficiari, iar pe ansamblu, admiterea navigatiei motorizate este si din punct de vedere economic, nu doar social, un factor negativ, nu pozitiv, cum incearca unii sa acrediteze.

De aceea, in tarile civilizate, navigatia cu motor nu este permisa pe lacuri decat pe cele de mari dimensiuni, departe de zonele de agrement utilizate pentru inot, imbaiere, surfing si alte asemenea, nicidecum pe un lac mic precum Tarnita. Eventual e admisa pe lacuri selectate si alocate specific activitatilor nautice motorizate acolo unde sunt multe lacuri si deci cateva pot fi "sacrificate" in acest sens.

Ori, pe valea superioara a Somesului Mic avem lacuri putine si de dimensiuni relativ reduse, incat nici din acest punct de vedere Tarnita nu ar trebui sacrificat pe altarul formelor motrizate de agrement, turism si "sport" (?), asa ceva fiind eventual admisibil daca aveam cel putin o duzina de asemenea lacuri cu potential de agrement. Mai mult, dimensiunile lacului nici nu justifica obiectiv necesitatea utilitara a navigatiei cu motor, traversarea si ajungerea rapida la mal in caz de nevoie fiind posibila pe orice directie cu ambarcatii mici cu vasle in timp relativ redus, chiar pentru persoane neexperimetate si neantrenate, si chiar in conditii meteo mai nefavorabile.

Pentru motivele amintite, autoritatile publice in general .si Consilul Judetean Cluj in particular au adoptat de-a lungul anilor unele reglementari destinate protectiei lacului Tarnita din punct de vedere al amenajarii teritoriului, protectiei mediuli si asigurarii conditiilor ca de potentialul sau turistic si recreativ sa se poata bucura mai multi locuitori ai judetului. Din pacate insa, aceste reglementari au fost timide si incomplete, si mai ales punerea lor in practica a lipsit aproape cu desavarsire, fiind sistematic ignorate si incalcate de multe categorii de persoane fizice si juridice, chiar in frunte cu autoritatile publice chemate sa vegheze la aplicarea actelor normative! Aceasta situatie este intolerabila si trebuie sa inceteze.

Prin Decizia 147 / 1994, Consilul Judetean Cluj a declarat lacul Tarnita ca Zona Naturala Protejata de Interes Judetean, alaturi de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67 / 1995, Consiliul Judetean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes judetean, care cuprindea si reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnita. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdictia de navigatie cu motor.

Au fost si cateva sedinte de analiza la nivel judetean pe aceasta tema si actiuni timide pe teren, in vederea punerii in aplicare a acestor normel, participand si Politia, autoritatile de mediu si ape, reprezentantii primariilor vizate, ai administratorilro lacurilor respective, ai asociatiilor de pescari si ai ONG de mediu. Dar influenta potentatilor ce aveau ambarcatii cu motor pe Tarnita se pare ca a facut ca autoritatile sa "uite" rapid de acest subiect, si sa renunte la punerea in aplicarea a acelei HCJ. De exemplu, cu ocazia inspectiei comune din 9 iulie 1995, la care a asistat si un delegat al asociatiei noastre, desi s-au constatat numeroase si grave nereguli, inclusiv cu privire la reglementarile de navigatie, reprezentantii autoritatilor din respectiva comisie pluridisciplinara de control au refuzat, la finalul actiunii, chiar si sa consemneze in scris cele constatate....

Prin HCJ 70 / 1999, Consiliul Judetean Cluj a aprobat planul urbanistic de zona protejata si regulamentul aferent pentru lacul Tarnita. Si aceasta hotarare prevede expres interdictia cu motor, si nici ea nu a fost pusa in aplicare pana acum.

In 2008 s-a pretextat de catre lobby-ul navigatorilor motorizati ca, prin HG 665 / 2008, mentionandu-se lacul Tarnita in lista cailor navigabile interioare din Romania, s-ar fi autorizat in acest sens in mod implicit navigatia cu motor pe lacul Tarnita si deci, in virtutea principiului ierarhiei actelor normative si a principiului de drept lex posterior derogat lex prior, dispozitiile din hotararile Consiliului Judetean Cluj prin care se interzicea navigatia cu motor ar fi implicit abrogate.

In realitate, nicio prevedere din cuprinsul HG 665 / 2008 nu autorizeaza expres navigatia cu motor pe acest lac, si nici in mod implicit, pe cale de interpretare, nu se poate deduce din textul acestei HG o asemenea prevedere. Mai mult, autoritatea publica centrala pentru transporturi a si confirmat public faptul ca respectiva hotarare de guvern nu prevede, autorizeaza sau confirma legalitatea navigatiei cu ambarcatii motorizate pe lacul Tarnita.

In concluzie, va rugam sa binevoiti a relua si intensifica demersurile in vederea punerii in aplicare a prevederilor hotararilor Consilului Judetean Cluj si altor norme legale din care rezulta expres sau implicit neadmiterea navigatiei cu ambarcatiuni cu motor pe lacul Tarnita si pe alte corpuri de apa cu regim analog.

Cu stima si multumiri anticipate,

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
============================
, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•11/07/2010 09:31:00 p.m.
ASOCIATIA BATE SAUA SA PRICEPA IAPA
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA"
FEDERATIA BICICLISTILOR DIN ROMANIA

COMUNICAT
Conferinta nationala PRO VELO IX la final

In perioada 5-7 noiembrie 2010 a avut loc la Bucuresti a noua editie a Conferintei nationale de cicloturism, ciclism urban si promovarea bicicletei - "PRO VELO IX". Manifestarea a fost organizata de Asociatia BATE SAUA sa Priceapa Iapa in colaborare cu Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), cu sprijinul GEF-SGP prin UNDP Romania, in cadrul campaniei "Velorutia Romana". Au participat mai multe zeci de delegati ai organizatiilor de profil biciclistic din intreaga tara, ONG-urilor cu preocupari in domenii conexe (turism, protectia mediului, siguranta rutiera), ai unor autoritati publice si operatori economici de profil si ai presei.

Numeroasele subiecte abordate s-au incadrat in trei categorii majore: promovarea bicicletei in general; bicicleta ca mijloc de transport urban cu rol utilitar; turismul pe bicicleta (cicloturism). Au fost facute prezentari si s-au purtat discutii pe teme precum: Tipuri de biciclete si domenii de utilizare, avantajele bicicletei, bicicleta si sanatatea, probleme, nevoi si solutii de promovare a bicicletei ca vehiul utilitar, cai de comunicatie pentru biciclete in mediul urban, parcarea in siguranta a bicicletelor; bicicletele si transportul public si intermodal; cu bicicleta la scoala, la serviciu si la cumparaturi; siguranta rutiera si biciclistii; legislatia rutiera si biciclistii; harti pentru cicloturism, legislatia privind marcajele cicloturistice; Reteaua Nationala de Trasee Cicloturistice.

Au fost prezentate si obiectivele si rezultatele unor proiecte legate de bicicleta care au fost puse in practica in acest an. Astfel, Asociatia ‘BATE SAUA SA PRICEAPA IAPA’ din Bucurest a prezentat: "Velorutia Romana", "Velorutia in scoli", "VeloBello Skirtbike", "Cu bicicleta la serviciu", ”Cu bicicleta la scoala", "Cu bicicleta la piata", “Patrula Velo”, “Clubul Parintilor Biciclisti”, Grupul de Lucru din PMB, Centrul de Închiriere Biciclete si Centrul de Informare Cicloturistica ‘BateSaua’. Clubul de Cicloturism "Napoca" din Cluj-Napoca a prezentat proiectele "Bike Romania Tour 2010", "CicloCart Cluj", "Velorutia la Cluj" si "ClujBikeNet", si au fost si prezentari din partea asociatiilor "Pro Biciclo Urbo" Targu Mures, Clubul de Turism si Ecologie "Turistor" Iasi si “Societatea Carpatina Ardeleana” Satu Mare.

De asemenea, au avut interesante prezentari si alte structuri decat cele membre in FBR. De exemplu, Asociatia pentru Dezvoltare Urbana din Bucuresti a prezentat pe scurt “Veste pentru Biciclete” - un proiect de educatie rutiera in vederea stimularii cresterii respectului si sigurantei in trafic. Asociatia “Tandem” Bucuresti a prezentat proiectul "Insotitori pentru nevazatori” şi alte proiecte de sustinere a persoanelor cu dizabilitati pentru care bicicleta are importanta utilitara si recreativa. Radio Bucuresti FM a prezentat rubrica radio saptamanala “Velorutia in Direct” realizata in parteneriat cu asociatia BateSaua, iar Radio Romania Actualitati a trecut in revista campania nationala “Romania pe bicicleta” derulata timp de 6 luni la nivelul intregii tari.

Directia de Mediu din Primaria Generala a municipiului Bucuresti a prezentat programul educativ “Cu bicicleta la scoala” iar Biroul de Educatie Rutiera din cadrul Brigazii de Politie Rutiera a Capitalei a prezentat programul “Siguranta pe bicicleta”, ambele fiind derulate de aproape 3 ani în parteneriat cu asociatia Bate Saua. Federatia "Urmeaza-ti Pasiunea" a prezentat pe scurt programul “Saturn” de valorificare a expunerii pasiunilor/hobby in vederea promovarii lor, precum si Ziua Nationala a Pasiunilor si introducerea conceptului “VIVERE”, iar Consiliul National pentru Securitate Rutiera si-a prezentat activitatile de lobby pentru adaptarea legislatiei rutiere şi imbunatatirea standardelor de infrastructura.

Dezbaterile pe teme actuale au dus la adoptarea la final, prin consens, a deciziei de preluare si mentinere, ca fiind in continuare actuale, a majoritatii rezolutiilor adoptate la conferinta ProVelo VIII si enumerate in ANEXA, ele urmand a fi difuzate in comunicate separate.

Bucuresti, 7 noiembrie 2010

Radu MITITEAN
director executiv - Clubul de Cicloturism NAPOCA
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania
office@ccn.ro , contact@biciclisti.ro 0744-576836

George CULDA
presedinte - Asociatia BATE SAUA
vicepresedinte - Federatia Biciclistilor din Romania
geobatesaua@batesaua.ro , contact@biciclisti.ro 0722-736694

ANEXA:
Lista rezolutiilor Conferintei PRO VELO IX
================================
1. Legislatia rutiera - solicitare abrogare restrictii nejustificate
2. Legislatia privind marcajele cicloturistice - solicitare adoptare proiect HG
3. Reglementarile tehnice privind infrastructurile pentru biciclete - solicitare actualizare si completare
4. Legislatia privind urbanismul - solicitare adoptare completari in favoarea infrastructurilor pentru circulatia bicicletelor
5. Luarea bicicletei in tren - solicitare ca CFR Calatori sa extinda oferta
6. Utilizarea bicicletei ca mijloc cotidian de transport de catre demnitari, inalti functionari publici, politicieni si alte categorii de VIP - apel la generalizare
7.. Educatie biciclistica in scoli - apel la introducere
8. Infrastructuri pentru circulatia bicicletelor in mediul urban - apel la autoritati pentru alocare de fonduri pentru proiectare, construire si mentenanta adecvata
9. Infrastructuri pentru circulatia bicicletelor in scop turistic - apel la autoritati pentru alocare de fonduri pentru proiectare, realizare si mentenanta adecvata
10. Documente de pozitie pe tema promovarii utilizarii bicicletei - sprijin pentru cele adoptate de Federatia Biciclistilor din Romania
11. Cooperare si schimb de informatii in domeniul biciclistic - apel la intensificare si aprofundare
, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/26/2010 12:25:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
=================================

INVITATIE

Editia octombrie 2010 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI

JOI, 28 octombrie 2010, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 38-a din seria "critical mass" inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta... sau isi pot imprumuta una din proiectul "I Love Velo" de langa Sala Sporturilor. Intalnirea participantilor va fi, ca de obicei, in parcul I.L.Caragiale (skate parc, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu), incepand cu ora 17:15. Startul efectiv al marsului va fi la ora 17:45.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica. Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Pentru mai multa vizibilitate a mesajelor, participantii vor fi inzestrati cu pancarte fixate pe biciclete,continand texte reflectand avantajele bicicletei ( precum: "Bicicleta nu polueaza !", "Bicicleta nu face zgomot !", "Bicicleta ocupa loc putin !". "Bicicleta e rapida in oras !", " Bicicleta = vehicul ecologic", "Bicicleta nu schimba clima!", " Bicicleta combate sedentarismul!", " Bicicleta = libertate !") si indemnuri pentru public (precum : "Cu bicicleta la servici !", "Cu bicicleta la scoala !", " Biciclisti, veniti cu noi !", " Bicicleta = o masina mai putin !").

Majoritatea pancartelor purtate se axeaza insa pe nevoile si revendicarile biciclistilor: "Parcari pentru biciclete !", "Drepturi pentru biciclisti !", "Piste pentru biciclete !", "Biciclete in loc de masini !"), "Siguranta pt biciclisti !", "Prea mult furt de biciclete !", "Si biciclistii au drepturi !", "Respectati biciclistii !", "Jos interdictiile pt biciclete !", "Infrastructuri pt biciclete !", "Nu pistelor de bicicleta pe trotuare !", "Nu pistelor inguste si discontinue !", "Masinile sufoca orasul, bicicletele nu !" si nu in ultimul rand, un mesaj specific adresat Primariei clujene: "Suntem satui de promisiuni si amanari!"

Traseul propus este (sub rezerva aprobarii lui de catre autoritati): Parcul I.L.Caragiale - str.C.Daicoviciu - str.E.Isac - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Cl.Dorobantilor - str.Petofi Sandor -bd.21 Decembrie 1989 - str.Memorandumului- Calea Motilor - str.G.Cosbuc - str.C.I.Hossu - str. G.Baritiu - Parcul I.L.Caragiale

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com.

Demersurile se inscriu si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0740-995597

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/20/2010 01:06:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RAF: 48 / PJ / 1992
====================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
"BIKE ROMANIA TOUR 2010 - PE BICICLETA PRIN VESTUL CARPATILOR MERIDIONALI"

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI 21 octombrie 2010, de la ora 20:00, la biblioteca "Heltai" (str. Clinicilor nr.18) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe tema expeditiei cicloturistice montane "Bike Romania Tour 2010" care a avut loc in vestul Carpatilor Meridionali. Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica a unei ture de mountain biking prin Muntii Tarcu, Muntele Mic, Cernei si Mehedinti, in care cei 22 de participanti au pedalat peste 500 km de drumuri forestiere, pastorale si de caruta pe vaile si culmile Meridionalilor, cu urcus total de peste 8000 m diferenta de nivel. Actiunea a fost organizata in august 2010 de Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) in cadrul programului "Bike Romania" de explorare, testare si documentare cicloturistica a Carpatilor romanesti, derulat cu incepere din anul 1999 in colaborare cu alte cluburi din tara si din strainatate, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Tura a inclus vizitarea a numeroase obiective turistice, cum sunt Parcul National Domogled-Valea Cernei, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, lacurile de acumulare Iovanu, Prisaca, Valea Mare, Maru si Rusca, statiunile turistice Poiana Marului, Muntele Mic si Baile Herculane, pitorestile catune montane Cracu Teiului, Poiana Lunga si Dobraia, numeroase izbucuri, cleanturi si abrupturi stancoase, cascade, pesteri, o duzina de chei, vechi mori de apa, ruine de fortificatii si biserici monument istoric. De asemenea, proiectia va reflecta si problemele din domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile cu care se confrunta zonele strabatute.

Proiectia se inscrie si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj-Napoca de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP, vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ.

* * *

La finalul proiectiei, cei interesati au oportunitatea de a se inscrie ca membri aderenti in Clubul de Cicloturism "Napoca" - o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista clujeana care militeaza de peste 18 ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/17/2010 04:16:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RAF: 48 / PJ / 1992
====================================

ACTIUNI DE PROMOVARE A UTILIZARII BICICLETEI
IN RANDUL COPIILOR INSTITUTIONALIZATI

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) a derulat, in parteneriat cu Complexul de Servicii destinat Protectiei Copilului nr. 1 din subordinea DGASPC Cluj, in data de sambata 16 octombrie 2010, o serie de actiuni de promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc de mobilitate urbana in radul copiilor institutionalizati, incluzand prezentari cu imagini, o instruire practica, donarea unor biciclete si organizarea unei plimbari ghidate cu bicicleta prin oras.

Manifestarile au debutat la ora 10:00 cu o prezentare cu imagini in fata mai multor zeci de copii de toate varstele de la Complexul din Cluj-Napoca, str. Eremia Grigorescu nr. 37 (fostul Centru "Prichindel"). Pe parcursul unei ore interesante, directorul CCN Radu Mititean a ilustrat fotografic tipurile de biciclete si domenii de folosire, avantajele utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ, probleme si solutii, cu evidentierea celor care se regasesc concret si in Cluj-Napoca la ora actuala sau sunt in pregatire.

Actiunile au intrat apoi in etapa in aer liber. In curtea Complexului s-a facut distribuirea catre copiii participanti de materiale informative, cum ar fi un extras din Codul Rutier cuprinzand regulile de circulatie cu bicicleta pe drumurile publice si o sinteza a avantajelor folosirii bicicletei, dupa care a urmat ca punct culminant predarea oficiala a opt biciclete, procurate, reparate si oferite ca donatie de Vlad Sancraian, unul dintre inimosii tineri membri ai CCN.

Pentru ca bicicletele donate sa fie cat mai utile copiilor, sub toate aspectele, au urmat si prezentari verbale si demonstratii si exercitii practice legate de utilizarea bicicletei, cum ar fi alegerea bicicletei de dimensiuni potrivite, reglarea inaltimii seii, verificarea franelor, umflarea rotilor, repararea penelor de cauciuc, dar si idei, norme legale importante si reguli nescrise utile in circulatia in siguranta prin traficul urban.

"Lectori" au fost membrii si simpatizantii CCN participanti, iar "material didactic" cele 8 biciclete donate, dar si cele care existau deja in patrimoniul Complexului, acestea avand astfel parte in mod gratuit de o verificare si de mici lucrari de reparatii si intretinere, facute in prezenta si cu ajutorul copiilor, astfel incat ei sa poata fi capabili pe viitor sa se implice in mentenanta bicicletelor, element esential si pentru un impact durabil al actiunilor, dar si pentru dezvoltarea responsabilitatii si abilitatilor practice si sociale ale acestor copii.

Faza finala a actiunii a constat intr-o deplasare comuna pe biciclete prin oras, la inceputul dupa-amiezii. Grupul de copii, insotit de personal al Complexului si de reprezentantii CCN, a pedalat pe traseul str. E.Grigorescu - str. G.Enescu - p-ta 14 iulie - str. Bartok Bela - str.Lacului si au trecut pasarela peste Somes, plimbandu-se apoi pe pista de biciclete de pe malul Somesului si din Parcul Rozelor, revenind in final la Complex tot pe traseul mentionat, cu satisfactia unei iesiri reusite ce i-a incantat mult pe copii.

La incheierea actiunii, initiatorul si artizanul donatiei de biciclete, Vlad Sancraian, a declarat: "Ma bucur ca am reusit sa `punem pe roti` aceste biciclete si in felul acesta sa le facem o bucurie copiilor. In ciuda vremii mai urate de afara, zambetele si entuziasmul lor au facut ziua frumoasa si plina de emotie. Toate acestea nu ar fi fost posibile fara bunavointa celor care au donat bicicletele pentru reconditionare: Mihaela si Mihai Constatinescu, Claudia Pilca, Marcel Giurgea, Constantin Gozman si Ciprian Stoica. De asemenea vreau sa le multumesc colegilor de la Clubul de Cicloturism "Napoca" si Clubul Alpin Roman - Sectia Universitara Cluj, care m-au ajutat cu transportul si cu unele componente necesare."

"Reusita acestei actiuni este o mare satisfactie pentru noi si ne bucuram ca am gasit atata deschidere din partea conducerii si personalului Complexului de Servicii destinat Protectiei Copilului", a spus o alta membra CCN participanta la actiune, Voichita Bodea, iar vicepresedintele CCN Luciana Pavel, care a venit purtandu-si pe bicicleta si fiica de doi ani, si-a exprimat aprecierea fata de modul pozitiv cum a evoluat abordarea copiilor institutionalizati si speranta ca aceasta colaborare de succes va continua si pe viitor.

Actiunile se inscriu si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj-Napoca de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP, vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ, in aceasta perioada avand loc, printre altele, numaratori de trafic biciclistic, studii prin aplicarea de chestionare la biciclisti, elevi, studenti si comercianti, dar si pregatirea de noi proiectii foto si marsuri ale biciclistilor clujeni.

Cluj-Napoca, 17.10.2010

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/15/2010 04:11:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

APEL LA VOLUNTARIAT
pentru realizarea de
NUMARATORI DE TRAFIC BICICLISTIC IN CLUJ-NAPOCA

1. INTRODUCERE

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va efectua in cadrul campaniei VELORUTIA ROMANA la Cluj, printre altele, un studiu de trafic biciclistic in Cluj-Napoca, in toamna anului 2010. Acest studiu va fi o repetare a celui din 2004, permitand analiza evolutiilor si tendintelor, si de asemenea va avea valoare de model, urmand sa poata fi aplicat, cu ajustarile necesare, si in alte localitati si de asemenea treptat extins si repetat mai des, pentru a asigura o monitorizare adecvata a situatiei si evolutiei utilizarii bicicletei ca mijloc de transport urban. Rezultatele vor permite elaborarea unor planuri adecvate de promovare a biciclismului urban si argumentarea credibila a necesitatii si fezabilitatii unor asemenea planuri.

Studiul se bazeaza pe o metodologie proprie, elaborata de CCN, descrisa intr-un document separat ("Metodologia studiilor de trafic biciclistic"). Studiile de trafic se pot face in felurite moduri si la diverse nivele cantitative si calitative. Cel de fata se va axa pe numararea biciclistilor ce trec pe anumite strazi sau piste ("sectiuni") din diverse zone ale orasului ("clase" de localizare - cental, pericentral, cartier mare etc.) si de diverse latimi ("tipuri" de strazi - mari, mici, medii etc.), de adecvare (strazi cu regim clasic, strazi cu limitare de viteza - Zona 30 sau Zona Rezidentiala), pe anumite durate ("durate" de timp ex. standard - 15 minute, sau extins - 30 minute) in anumite intervale orare ("intervale" - de exemplu de la ora 07:45 la ora 08:00) din anumite zile ale saptamanii ("zile" - ex. zile de "lucru central" in saptamana - Ma,Mi,J; zile nelucratoare ex. "weekend initial" - S; "weekend final"- D).

Se vor face numaratori de complexitati diferite (ex. "sumare" - numai numarul de biciclisti ce trec; sau "detaliate" - numar de biciclisti defalcat pe sexe, varsta, tip de bicicleta folosit) si la interpretare se va tine cont si de conditiile meteo, intensitatea traficului motorizat si de alti factori ce influenteaza traficul biciclistic, astfel ca in final rezultatele obtinute pe aceste esantioane sa poata fi extrapolate cu o marja de eroare acceptabila din punct de vedere statistic asupra circulatiei biciclistice pe ansamblul municipiului Cluj-Napoca, indicand numarul mediu de persoane care utilizeaza regulat bicicleta, directiile si intensitatile fluxurilor de biciclisti si variatiile lor in functie de ora, zi din saptamana si situatie meteo. Suplimentar vor rezulta date privind structura parcului de biciclete aflate in uz in Cluj-Napoca (ce tipuri se folosesc) si privind structura pe sexe si grupe de varsta a comunitatii biciclistilor activi clujeni.

Numaratorile de trafic biciclistic vor fi coroborate cu alte procedee de cercetare ce vor fi utilizate in paralel in cadrul proiectului VELORUTIA ROMANA, cum sunt chestionarele pentru elevi si studenti pe tema utilizarii bicicletei, chestionarele pentru firme, anchetele prin intervievarea unor biciclisti etc. , astfel ca prin coroborarea datelor obtinute prin diversele instrumente de cercetare va rezulta o imagine relativ detaliata si fidela asupra situatiei bicicletei in Cluj-Napoca.

Prezentul studiu de trafic biciclistic de tip numaratoare de trafic va oferi informatii multiple si este ieftin, nu necesita esantionari complicate, nu necesita personal specializat si masuri organizatorice deosebite. Numaratorile sumare nu necesita nici o calitate sau organizare specifica, ci doar ca cineva sa stea 15 minute intr-un punct si sa tina minte locul, intervalul orar si numarul de biciclisti vazuti. Numaratorile detaliate necesita atentie si constiinciozitate, spirit de observatie si un nivel minim de cunoastere a tipurilor de biciclete (diferentierea de la distanta intre MTB - city bike - trekking - cursiera - etc.) si implica notarea imediata in fisa de numaratoare tipizata a tuturor informatiilor pe masura inregistrarii lor vizuale de catre operator sau ajutorul acestuia, sau fotografiere digitala a fiecarui biciclist sau grup de biciclisti care trec prin sectiune in intervalul respectiv si analiza ulterioara a materialului foto pentru a extrage informatiile si a completa fisa.

2. METODOLOGIE

Metodologia pentru numaratorile de trafic biciclistic in Cluj-Napoca este:
1. Elaborarea metodologiei generale, formularisticii si planului de actiune;
2. Numaratorile detaliate: Se fac in sectiunile de rang I prevazute in ANEXA II, in intervalele extinse prevazute in ANEXA III, in zile de Ma sau Mi sau J, precum si S si D, deci in minim 3 zile diferite pentru fiecare sectiune si interval, si suplimentar si vineri (dar numai in intervalele de dupa-amiaza).
2.1 Alegere si pregatire operatori: Se aleg operatorii care vor efectua numaratorile detaliate, se listeaza si li se inmaneaza fisele de numaratoare si se stabileste cine la ce sectiuni si pentru ce intevale face numaratorile;
2.2 Efectuarea numaratorilor detaliate, toate in acelasi termen de maxim 10 zile de la declansarea actiunii, evitand zilele cu vreme proasta (ploaie) - daca a fost vremea rea dimineata sau cea mai mare parte din zi.
2.3 Colectarea fiselor si introducerea pe calculator a numarului total de biciclisti inregistrat pe fiecare sectiune pe fiecare interval de timp.
2.4 Analiza rezultatelor nivelelor de trafic biciclistic rezultate: Pe baza lor se stabileste profilul temporal tipic al traficului biciclistic clujean si se identifica orele "de varf" de trafic biciclistic, de nivel intermediar si de trafic redus / absent, si se decide daca numaratorile sumare pentru fiecare sectiune se vor face pe toate intervalele standard din ANEXA IV sau numai pe unele din acele intervale sau pentru mai multe intervale.
3. Numaratorile sumare: Se fac in sectiunile de rang II prevazute in ANEXA II, in intervalele standard din ANEXA IV (toate, sau numai unele, in functie de rezultatul analizei din etapa 2.4), in cate o zi lucratoare din mijlocul saptamanii (Ma sau Mi sau J), precum si in cate o zi nelucratoare (S sau D), deci in minim 2 zile diferite pentru fiecare sectiune si interval, si suplimentar si vineri (dar numai in intervalele de dupa-amiaza).
3.1 Alegere si pregatire operatori: Din randul membrilor activi sau aderenti CCN, dar se poate apela si la voluntari din alte ONG sau alte persoane (rude, prieteni, colegi ai membrilor CCN, daca sunt considerati suficient de seriosi). Scurta instruire, inmanarea fiselor si stabilirea sectiunilor si intevalelor orare ce le revin si a termenului maxim, prin contact direct sau prin e-mail sau prin sitre-ul www.reactieinlant.ro si blogul CCN;
3.2 Efectuarea numaratorilor sumare, toate in acelasi termen de maxim 10 zile de la declansarea actiunii de numaratori sumare, evitand pe cat posibil zilele cu ploaie multa.
4. Numaratori sumare de control, alese aleator sau in caz de suspiciuni privind acuratetea unor numaratori, care vor fi facute de alta persoana, dar in conditii similare (aceeasi sectiune si interval si conditii meteo si tip de zi);
5. Verificarea daca exista suficiente numaratori pentru a acoperi toate sectiunile in toate intervalele si tipurile de zile si de conditii meteo si declansarea unei actiuni suplimentere de numaratori sumare pentru sectiunile / intervalele / conditiile acoperite necorespunzator; Unde numaratorile sumare au inregistrat sub 3 biciclisti, se va repeta numaratoarea pe un inteval extins (30 min);
6. Introducerea pe calculator a toturor datelor rezultate din numaratorile detaliate si sumare;
7. Analiza datelor, validare, concluzii
8. Publicarea rezultatelor, follow-up;

Observatii:
1. La sectiunile cu acelasi numar de ordine (ex. CJ15A, CJ15B, CJ15C, CJ15D) numaratorile de trafic se pot face concomitent, de catre aceesi persoana sau echipa de persoane cu rol de operator. De regula este vorba de cele doua sensuri ale aceleiasi strazi; Mai rar este vorba de strazi diferite care se intersecteaza si un operator stand la intersectie poate numara biciclistii ce trec prin ambele sectiuni.
2. Numaratorile detaliate se fac in sectiunile de rangul I, pentru o zi din mijlocul saptamanii (Ma, Mi sau J) si pentru S si pentru D, optional si pentru L dupa-amiaza si V dupa-amiaza.
3. Explicatie prescurtari din capul de tabel al ANEXEI II: Nr = numar curent; Rng= rang; Cod sct = cod sectiune;
4. La baza metodologiei pentru prezentul plan de numaratori de trafic biciclistic in Cluj-Napoca, alaturi de legitatile generale cunoscute privind ciclismul urban si de ipotezele general-valabile pentru ciclismul urban in orasele mari din Romania, s-au prezumat si o serie de situatii specifice municipiului Cluj-Napoca, identificate empiric si prezumptiv, enumerate in ANEXA I.

3. ALTE PREVEDERI

Rezultatele numaratorilor se consemneaza in fisele-tip pentru numaratori detaliate (ANEXA V) respectiv sumare (ANEXA VI).

Modul de completare a fiselor-tip de numaratoare este prevazut in ANEXA VII (pentru cele detaliate) respectiv ANEXA VIII (pentru cele sumare).

La baza prezentei metodologii au stat alaturi de ipotezele si legitatile general-valabile pentru orase de tipul Clujului si o serie de ipoteze specifice, prezentate in ANEXA I.

Prezenta metodologie specifica pentru numaratorile de trafic biciclistic a fost elaborata de directorul executiv CCN Radu Mititean pe baza experientei proprii, a literaturii de profil americane si germane si a consultantei unor organizatii din USA si din cadrul Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF). Ea se bazeaza pe si se completeaza cu "Metodologia studiilor de trafic biciclistic" elaborata tot de CCN.

ANEXE:

ANEXA I:
Ipoteze privind utilizarea bicicletei, specifice pentru Cluj-Napoca
ANEXA II:
Sectiuni de numaratoare de trafic biciclistic in Cluj-Napoca
ANEXA III:
Intervale extinse (pentru numaratoare detaliata de trafic biciclistic)
ANEXA IV:
Intervale standard (pentru numaratoare sumara de trafic biciclistic)
ANEXA V:
formular "Fisa de numaratoare detaliata de trafic biciclistic"
ANEXA VI:
formular "Fisa de numaratoare sumara de trafic biciclistic"
ANEXA VII:
Instructiuni de completare a "Fisei de numaratoare detaliata de trafic biciclistic"
ANEXA VIII:
Instructiuni de completare a "Fisei de numaratoare sumara de trafic biciclistic"

ANEXELE sus-mentionate sunt grupate in trei documente .pdf ce pot fi descarcate si de pe site-ul CCN aici:
http://www.ccn.ro/docs/VELORUTIAROMANA2010_Numaratori_trafic_biciclistic_1.pdf
http://www.ccn.ro/docs/VELORUTIAROMANA2010_FISA_Numaratoare_BICI_SUMAR_1.pdf
http://www.ccn.ro/docs/VELORUTIAROMANA2010_FISA_Numaratoare_BICI_DETALIAT_1.pdf

Studiul se inscrie si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj-Napoca de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP, vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ.

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/06/2010 02:03:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
" STRABATAND MUNTII ALATURI DE CCN "

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI, 7 octombrie 2010, de la ora 20:00, la Biblioteca "Heltai Gaspar" (Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 18, sala 2) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de cicloturism, mountain biking, alpinism, schi si trekking, cu titlul "STRABATAND MUNTII ALATURI DE CCN". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica a activitatilor de teren desfasurate in zone montane din Romania si din strainatate de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" in domeniul turismului activ nemotorizat si sportului montan. Selectia de fotografii este o carte de vizita in imagini a componentei "outdoor" a activitatii CCN si totodata o invitatie adresata tinerilor clujeni de a ni se alatura. Fotografiile sunt realizate de diversi membri CCN in ture, tabere, excursii si expeditii desfasurate in ultimul deceniu.

Fotoproiectia va fi precedata de o scurta prezentare Power-Point a Clubului de Cicloturism "Napoca" si realizarilor lui pe linie de turism si sport montan, iar la final se vor face si noi inscrieri de membri in club si planuri de actiuni viitoare si se vor distribui chestionare pe teme biciclistice si formulare de numaratori de trafic biciclistic.

Proiectia se inscrie si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj-Napoca de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP, vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ.

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN
Author: CCN
•10/03/2010 11:22:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

ASOCIATIA PENTRU PERFORMANTA SI CULTURA (APC)

I N V I T A T I E
la
MARSUL BICICLISTILOR pe TRASEU STUDENTESC

ASOCIATIA PENTRU PERFORMANTA SI CULTURA (APC) in parteneriat cu CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN) invita studentii de ieri, de azi si de maine ai universitatilor clujene la o promenada pe biciclete prin oras, MIERCURI 6 octombrie 2010 de la ora 17:00, pe un traseu cu specific studentesc, cu plecare din Piata Muzeului.

Actiunea este deschisa nu doar studentilor, masteranzilor si doctoranzilor, ci si absolventilor, liceenilor si altor tineri din Cluj-Napoca. Face parte din proiectul APC "Clujul are farmec", aflat la a doua editie (desfasurata sub genericul "Studentie, te iubesc!", si care include si alte evenimente socio-culturale), precum si din campania CCN "Velorutia Romana" la Cluj.

Participantii vor avea ocazia sa afle de la reprezentantii CCN mici "secrete" legate de circulatia cu bicicleta in general si de deplasarea pe doua roti in Cluj-Napoca in particular, incluzand: avantejele utilizarii bicicletei; trasee recomandate de legatura intre principalele obiective clujene de interes studentesc (campusuri, facultati, biblioteci, institutii culturale si baze sportive); reguli de circulatie pentru biciclete; unde poti sa cumpara, inchiria, repara bicicleta sau gasi piese si accesorii; organizatii biciclistice clujene; sfaturi pentru evitarea incidentelor; evenimente biciclistice periodice; alte informatii utile.

Traseul marsului biciclistic este: Piata Muzeului – str. Emil Isac – str. Petru Maior – p-ta Lucian Blaga - str. Republicii - str. Avram Iancu - str. Universitatii - str. Mihail Kogalniceanu - p-ta Unirii - bd. Eroilor - p-ta Avram Iancu – cl. Dorobantilor - str. Dambovitei – str. Molnar Piuariu - str. Fabricii de Zahar – bd. 21 Decembrie 1989 – p-ta Unirii - str. Cuza Voda – p-ta Mihai Viteazu - str. George Baritiu - Splaiul Independentei – pista de biciclete de pe malul Somesului - retur Splaiul Independentei – str.Uzinei Electrice – al. Stadionului - str. George Cosbuc – str. Iuliu Hossu – str. Emil Isac – p-ta Muzeului.

Vor fi opriri pentru prezentari si scurte explicatii legate, printre altele, de Biblioteca Centrala Universitara, Casa de Cultura a Studentilor, sediile UBB de pe str.M.Kogalniceanu, UMF de pe str. E.Isac, UTCN de pe str. G.Baritiu si UAD din p-ta Unirii, complexele universitare din zona str. Al.Vaida Voievod si din cartierul Marasti, Parcul Sportiv "Iuliu Hatieganu", Sala Sporturilor "Horia Demian", stadionul "Ion Moina" si Parcul Central "Simion Barnutiu"...

Participantii trebuie sa stie sa mearga cu bicicleta, sa respecte legislatia rutiera si indicatiile organizatorilor, participand pe propria raspundere. Ei vor veni cu propria bicicleta sau pot imprumuta gratuit una de la centrul "I Love Velo" de langa Sala Sporturilor, fiind facute rezervari pentru acest eveniment. La finalul marsului biciclistic, participantii vor avea parte de mici surprize placute pregatite de APC si CCN si se vor putea bucura in continuare de o serie de evenimente culturale in Piata Muzeului.

Proiectul "Studentie, te iubesc!" face parte din programul "Clujul are farmec" demarat de Asociatia pentru Performanta si Cultura (APC) in 2009, se desfasoara in parteneriat cu Primaria Municipiului Cluj-Napoca si realizeaza o platforma de comunicare pe tema identitatii orasului si contureaza imaginea afectiva a Clujului. Informatii suplimentare despre APC pot fi gasite la www.performanta-cultura.ro iar despre program la www.clujularefarmec.ro.

Marsul biciclistic se inscrie si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) ca partener local al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP, vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ. Detalii despre CCN sunt disponibile la www.ccn.ro in sectiunea "despre noi", despre campania Velorutia Romana la www.velorutia.ro si despre GEF-SGP la www.sgp-romania.ro

ADINA PASCA
presedinte - Asociatia pentru Performanta si Cultura
tel.0726-181341

RADU MITITEAN
director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca
tel.0744-576836
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/01/2010 01:00:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

I N V I T A T I E
la proiectia foto
"RWANDA - CU BICICLETA PRIN TARA CELOR 1000 DE COLINE"

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul LUNI, 4 octombrie 2010, de la ora 19:30, la Biblioteca "Heltai Gaspar" (Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 18, la etaj, Sala Mare) la o PROIECTIE DE IMAGINI din inima Africii, sustinuta de Stefan Roman, pe tema " RWANDA - CU BICICLETA PRIN TARA CELOR 1000 DE COLINE ". Intrarea este libera.

Va fi o ilustrare fotografica a doua ture de cicloturism expeditionar desfasurate in ianuarie si respectiv septembrie 2010, ce au totalizat circa 1000 de km parcursi pe bicicleta in principal prin Rwanda, dar partial si prin vecinele ei Burundi si R.D.Congo. Rwanda este o mica tara muntoasa din Africa centrala si estica, pe valea superioara a Nilului, aproape de Ecuator, in zona Marelui Rift.

Traseul a inclus malurile lacurilor Kivu si Burera, Parcul National Virunga, munti de peste 3000 m altitudine ca Bisoke si Nyiragongo, dealuri si vai pitoresti. Imaginile reflecta frumusetea peisajului cultural si natural, zambetele oamenilor, dar si aspecte insolite, cum sunt bicicletele de lemn ale copiilor din zonele rurale.

Proiectia va fi sustinuta de protagonistul expeditiilor, Stefan Roman, unul dintre cei mai activi membri ai Clubului de Cicloturism "Napoca" pe linie de turism pe doua roti, avand un palmares impresionant de ture cicloturistice de lung parcurs pe diverse continente, despre care puteti gasi detalii pe site-ul www.stefanroman.com

In deschiderea proiectiei foto, Stefan Roman va face si o scurta prezentare a proiectului de asistenta internationala umanitara de urgenta in care lucreaza din martie 2009 in Africa centrala, cu baza la Baraka (un mic sat pe malul vestic al lacului Tanganyika, în extremul est al Republicii Democrate Congo) sub egida GTZ (Agentia Germana pentru Cooperare Tehnica).

Proiectia se inscrie si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj-Napoca de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP, vizand promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de transport cu rol utilitar si recreativ.

Un afis color al proiectiei il gasiti la: http://www.stefanroman.com/main/actual/afisbikerwanda.jpg
iar informatii suplimentare despre CCN gasiti la: www.ccn.ro in sectiunea "despre noi"

Va asteptam!

Radu Mititean
director executiv CCN
Author: CCN
•9/27/2010 10:32:00 p.m.
|
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/22/2010 12:48:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992
===============================

Invitatie la prezentare foto:
"LUMINI SI UMBRE IN AMENAJARILE PENTRU BICICLISTII CLUJENI"

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) invita publicul clujean miercuri 22 septembrie 2010, de la ora 19:30, dupa finalul marsului biciclistilor, la Biblioteca "Heltai Gaspar" (str. Clinicilor nr. 18, sala 2) la o prezentare cu imagini foto comentate pe tema amenajarilor existente pentru circulatia bicicletelor in Cluj-Napoca. Intrarea este libera.

Proiectia si discutiile sunt manifestarea de final a SAPTAMANII EUROPENE A MOBILITATII si ZILEI EUROPENE FARA MASINI. Vizate vor fi pistele pentru biciclete realizate in ultimii cinci ani in Cluj-Napoca, benzile comune pentru biciclete si transportul in comun, rastelele pentru biciclete si alte amenajari si facilitati pentru biciclete, cu aspectele lor pozitive si negative. La final se vor oferi raspunsuri la intrebarile publicului. Va fi o analiza a evolutiei si starii actuale, o semnalare si comentare cu suport foto a problemelor.

Proiectia se inscrie si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj-Napoca de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

Va asteptam!

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/21/2010 03:14:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF 5800675 Inregistrat MJ nr. 119/A/1992
===============================

I N V I T A T I E

miercuri 22 septembrie 2010 de la 11:00 la Biblioteca "Heltai Gaspar" masa rotunda si prezentari cu imagini

"AMENAJARI PENTRU BICICLETE IN CLUJ-NAPOCA"
in cadrul
SAPTAMANII EUROPENE A MOBILITATII

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) are placerea sa Va invite sa participati miercuri 22 septembrie 2010, de la ora 11:00 la 12:00, la Biblioteca "Heltai Gaspar" (str. Clinicilor nr. 18, sala 2) la o expunere cu imagini foto comentate pe tema amenajarilor existente pentru circulatia bicicletelor in Cluj-Napoca.

Sunt invitate autoritatile publice, presa, specialistii in urbanism, transport si dezvoltare urbana, ONG-urile de mediu si alte institutii si organizatii interesate.

Prezentarea are loc cu ocazia SAPTAMANII EUROPENE A MOBILITATII si ZILEI EUROPENE FARA MASINI si se va axa pe pistele pentru biciclete realizate in ultimii cinci ani in Cluj-Napoca, la benzile comune pentru biciclete si transportul in comun, la rastelele pentru biciclete si la alte amenajari, cu aspectele lor pozitive si negative. La final, se vor oferi raspunsuri la intrebarile presei si invitatilor.

Proiectia se inscrie si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj-Napoca de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

Va asteptam!

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/21/2010 02:16:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
=================================

INVITATIE

Editia septembrie 2010 a
MARSULUI BICICLISTILOR CLUJENI
dedicata Zilei Europene Fara Masini

MIERCURI, 22 septembrie 2010, se va desfasura la Cluj-Napoca o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 37-a din seria "critical mass" inceputa ca serie lunara in toamna anului 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Va avea un caracter aniversar prin faptul ca marcheaza trei ani de la inceputul seriei lunare si un caracter special prin faptul ca se tine nu in ultima joi a lunii, ci intr-o zi de miercuri, fiind dedicata zilei de 22 septembrie - Ziua Europeana Fara Masini.

Sunt bineveniti toti clujenii care au bicicleta... sau isi pot imprumuta una din proiectul "I Love Velo" de langa Sala Sporturilor. Intalnirea participantilor va fi, ca de obicei, in parcul I.L.Caragiale, langa Palatul Telefoanelor, cu acces din str. Baritiu), incepand cu ora 17:30. Startul efectiv al marsului va fi la ora 18:00.

Actiunea are rolul principal de a transmite autoritatilor, publicului si presei un semnal in directia mobilitatii urbane durabile, care nu poate fi conceputa intr-un oras modern fara o puternica promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport (alaturi de transportul in comun si mersul pe jos), ca altrenativa la deplasarea automobilistica. Dincolo de acest scop militant este desigur si o ocazie de intalnire, cunoastere si pedalare in comun a biciclistilor clujeni.

Ca un element de noutate, participantii vor fi inzestrati cu pancarte fixate pe biciclete, prin care vor transmite publicului mesajele lor pro-biciclistice si revendicarile.

Traseul propus este: Parcul I.L.Caragiale - str.C.Daicoviciu - str.E.Isac - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Cl.Dorobantilor - p-ta Marasti - bd. 21 Decembrie 1989 - str.Memorandumului, si apoi se parcurge de inca doua ori bucla susmentionata incepand cu str. P Maior, si finalizand in a patra tura prin str.Cuza Voda - p-ta M.Viteazu - str.R.Ferdinand - parcul I.L.Caragiale.

Detalii despre actiunea de joi si despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe site-ul www.reactieinlant.ro , pe www.ccn.ro si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com.

Demersurile se inscriu si in campania “Velorutia Romana” derulata la Cluj de CCN ca partener local al Asociatiei “Bate Saua” Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si cu sprijinul GEF-SGP.

GÉZA GRÖLLER
coordonator actiune – tel. 0740-995597

RADU MITITEAN
director executiv – tel. 0744-576836
, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/20/2010 03:56:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
====================================

Informatie de presa:

ZIUA EUROPEANA FARA MASINI 2010 LA CLUJ
- Actiunile CCN de marcare a zilei de 22 septembrie -

22 Septembrie este Ziua Europeana Fara Masini (ZEFM), punct culminant al Saptamanii Europene a Mobilitatii (SEM), patronata de Comisia Europeana. In mod normal, intr-o asemenea zi, autoritatile locale iau masuri de inchidere sau limitare a traficului automobilistic, in special in zona centrala a oraselor, si de promovare a alternativelor (transportul in comun, mersul pe jos, bicicleta), sub genericul "in oras fara masina".

In 2010, 56 de orase din Romania participa oficial la Saptamana Europeana a Mobilitatii, cu sau fara a marca specific si Ziua Europeana Fara Masini. Clujul din pacate se numara in a doua categorie, Primaria limitandu-se la implicarea in lansarea a doua noi puncte de operare a proiectului "I love velo" prin evenimentul "Studento Bike" (si inca un eveniment cu caracter biciclistic, dar care nu are legatura cu mobilitatea urbana), insa fara vreo restrictie de circulatie in acea zi, cum cer criteriile Comisiei Europene.

De aceea, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) este din nou cel care incearca sa compenseze macar partial neimplicarea autoritatilor locale, prin organizarea unor manifestari simbolice, militante si de informare publica, cum a facut si in anii precedenti, sub genericul "un oras pentru oameni, nu pentru masini".

Astfel, CCN face de dimineata o actiune de verificare a infrastructurilor pentru biciclisti realizate sau promise de Primarie si o campanie stradala de informare si atentionare publica. Urmeaza o prezentare publica in imagini pe tema facilitatilor pentru circulatia cu bicicletele in Cluj (locatia va fi anuntata ulterior + probabil Biblioteca "Heltai"). Dupa-masa vor debuta actiunile de numaratori de trafic biciclistic. Spre seara are loc editia aniversara a Marsului Biciclistilor Clujeni, care a inceput cu frecventa lunara in 22 septembrie 2007, iar la final incheiem cu o proiectie de imagini pe teme biciclistice la Biblioteca "Heltai", cu intrare libera. Detalii in ANEXA.

Actiunile CCN se inscriu in cadrul campaniei VELORUTIA LA CLUJ, parte a campaniei VELORUTIA ROMANA, coordonata la nivel national de Asociatia BATE SAUA Bucuresti sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), cu GEF-SGP.

CCN militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. In acest sens, CCN actioneaza in patru domenii importante si complementare: Promovarea bicicletei; sporturi montane; protectia mediului si cunoasterea si dezvoltarea durabila a zonei montane; promovarea tineretului si dezvoltarea societatii civile.

Radu Mititean
director executiv CCN

ANEXA:
Programul de principiu al manifestarilor CCN dedicate Zilei Europene Fara Masini 2010 la Cluj-Napoca
==============================================

Asociatia CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)

ZIUA EUROPEANA FARA MASINI LA CLUJ-NAPOCA
PROGRAM DE ACTIUNI
22 septembrie 2010

1. 08:30 - 10:30
EVALUAREA FACILITATILOR PENTRU BICICLISTII CLUJENI

Actiune pe teren de verificare si evaluare a stadiului realizarii setului de noi infrastructuri pentru circulatia bicicletelor in Cluj-Napoca aprobat de Primarie in ultimele 18 luni. Vom constata "la zi" ce s-a facut bine si complet, in forma convenita de comun acord cu autoritatile in 2009, ce s-a facut, dar incomplet sau gresit, si ce nu s-a facut deloc...

2. 09:00 - 11:00
CAMPANIE STRADALA DE INFORMARE SI ATENTIONARE PUBLICA

Voluntarii CCN vor plasa atentionari pe autoturismele oprite ilegal pe trotuare sau pe pistele pentru biciclete, pentru a constientiza soferii cu privire la nevoia de respect reciproc intre participantii la trafic si a ii sensibiliza pe tema legislatiei rutiere, de a carei aplicare autoritatile nu se preocupa indeajuns.

3. 11:00 - 12:00
PREZENTARE CU IMAGINI PE TEMA INFRASTRUCTURILOR PENTRU BICICLETE IN CLUJ

Se vor prezenta in imagini aspecte pozitive si negative legate de infrastructurile pentru ciculatia bicicletelor in Cluj-Napoca, realizate in ultimii patru ani. Este invitata presa, diverse autoritati publice, ONG-urile de mediu si alte institutii si organizatii interesate. Locatia va fi probabil Biblioreca "Heltai" din str. Clinicilor nr. 18, sala 2 (demisol), daca nu vom anunta un alt loc de desfasurare.

4. 13: 00 - 17:00
DEBUTUL NOII SERII DE NUMARATORI DE TRAFIC BICICLISTIC

Se va realiza un prim set de numaratori ale traficului biciclistic orar in anumite puncte din oras, notand numarul de bicilisti, sensul in care trec, genul si categoria de varsta, tipul de bicicleta si alte informatii. Numaratorile vor continua in urmatoarele 6 saptamani, iar rezultatele vor fi comparate cu cele obtinute in campania de numaratori de trafic biciclistic derulata in 2002-2003, permitand o apreciere obiectiva a evolutiilor cantitative si calitative in acest domeniu.

5. 18:00 - 19:30
MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA SEPTEMBRIE 2010

Va fi o noua editie a marsului biciclistilor clujeni ( a 37-a din seria lunara “critical mass” inceputa in septembrie 2007, in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998). Va avea un caracter aniversar prin faptul ca marcam trei ani de la inceputul seriei lunare si un caracter special prin faptul ca se tine nu in ultima joi a lunii, ci intr-o zi de miercuri, fiind dedicata zilei de 22 septembrie - Ziua Europeana Fara Masini. Sunt bineveniti toti clujenii care stiu sa mearga cu bicicleta - fie ca au una proprie, fie ca inchiriaza sau imprumuta una din proiectul I Love Velo. Intalnirea participantilor va fi la ora 17:30 in Parcul I.L.Caragiale ( zona Skate Park, langa Palatul Telefoanelor - acces din str. G.Baritiu), iar startul efectiv urmand a fi la ora 18:00 iar finalul la ora 19:30. Rolul principal al marsului este cresterea vizibilitatii biciclistilor in fata publicului, presei si autoritatilor si solicitarea de facilitati pentru circulatia cu bicicleta in oras.

6. 19:30 - 21:30
PREZENTARE FOTO "LUMINI SI UMBRE IN AMENAJARILE PENTRU BICICLISTII CLUJENI"

Manifestarea de final a Zilei Europene Fara Masini 2010 la Cluj va fi o prezentare de imagini foto pe tema pistelor, parcajelor si altor amenajari si facilitati pentru biciclistii clujeni. Va fi o analiza a evotutiei si starii actuale, o semnalare si comentare cu suport foto a problemelor, si o ocazie de comentarii si dezbateri impreuna cu cei prezenti. LOcul de desfasurare este Biblioreca "Heltai" din str. Clinicilor nr. 18, sala 2 (demisol). Intrarea este libera.

Radu Mititean
director executiv CCN
, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/11/2010 03:04:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
======================================

CRITICI SI PROPUNERI CCN
LA PLANUL DE NOI PISTE DE BICICLETE PENTRU CLUJ-NAPOCA

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) a analizat documentatia intocmita de firma Neo Plan din Sibiu privind completarea retelei de piste de biciclete in Cluj-Napoca ce urmeaza a fi realizata ca parte integranta din proiectul de "Retea de statii de self-service de inchiriere de bicicleta" si a formulat si inaintat Primariei clujene o serie de observatii critice si propuneri de modificare.

Analiza celor aproape 100 de planse desenate (datate iulie 2010) si verificarea pe teren a propunerilor, ce vizeaza zeci de kilometri de strazi din Cluj-Napoca, s-a facut sub o mare presiune a timpului, din cauza termenului foarte scurt pe care l-am avut la dispozitie, avand in vedere ca Primaria clujeana a considerat, gresit in opinia noastra, ca acest proiect, cu caracter de premiera si impact strategic, nu intra sub incidenta Legii 52 / 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica si deci nu necesita informare, consultare si dezbatere publica.

In cadrul acestei analize am comparat prounerile proiectantilor nu doar cu experienta noastra de profil, ci si cu standardele si bunele practici la nivel european privind promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare in mediul urban. Fara pretentii de a fi exhaustivi, am identificat si descris 12 categorii de probleme, le-am argumentat si exemplificat si am formulat propuneri de modificare a proiectului astfel incat acesta sa devina acceptabil din punct de vedere al intereselor biciclistilor si a mobilitatii urbane durabile in general.

Ne-am limitat la cele mai serioase si repetitive probleme, cum sunt cele legate de alegerea strazilor si zonelor pe care sa instituie masuri de facilitare a circulatiei bicicletelor, de tipul de infrastructura propusa ( piste, sau doar limitarea vitezei autovehiculelor), amplasarea ei (pe ce parte a strazii, pe carosabil sau pe trotuar), sensul, numarul de benzi si latimea lor, modul propus de delimitare si marcare, indicatoarele specifice propuse a fi instalate, traversari etc.

Cele 12 categorii de observatii, insotite de propuneri aferente pentru corectarea deficientelor semnalate, redate in detaliu in ANEXA, sunt:
- Planse vechi, ce nu mai corespund cu situatia actuala
- Discordanta intre diversele sectiuni ale documentatiei
- Date false de plecare ( privind "pistele existente")
- False propuneri de piste de biciclete
- Propuneri inacceptabile privind latimea pistelor de biciclete
- Nefezabilitatea "Zonelor recomandate 30".
- Nefezabilitatea utilizarii pe scara larga a pistelor cu dublu sens
- Nerespectarea principiului directitudinii
- Nerespectarea principiului continuitatii
- Nerespectarea principiului uniformitatii
- Nerespectarea principiului utilitatii
- Obligativitate nejustificata de utilizare a pistelor

De exemplu, in documentatie se prezinta in mod fals ca fiind piste de biciclete existente zeci de strazi pe care nu exista nicio pista sau alt tip de amenajare specifica pentru biciclete, ci eventual pe unele o restrictie de viteza pentru vehicule, sau intentii nepuse inca in practica. Iar foarte multe din noile "piste" sunt de fapt tot numai propuneri de instituire a unor restrictii sau recomandari de viteza mai redusa pe anumite strazi, nicidecum de amenajare si marcare de piste pentru biciclete.

Un alt exemplu este latimea aberant de redusa care a fost propusa pentru noile piste de biciclete, de numai 1 metru pentru cele cu un sens si 1,5 metri pentru cele in dublu sens / cu doua benzi. In mod normal insa ar trebui la cele cu o banda minim 1,5 metri si minim 2,5 metri la cele cu dublu sens / doua benzi, ca latime utila, plus spatii de siguranta adecvate...

Aceasta analiza este axata mai ales pe ce este prevazut / propus in proiect dar ar trebui suprimat, modificat sau completat, si mai putin pe ce nu este propus in proiect, dar ar trebui sa apara. Acele elemente se pot prelua din documentatii elaborate in trecut de noi, cum este proiectul CLUJBIKENET redactat si depus la Primarie in 2005, reevaluat si discutat in birou si pe teren cu reprezentantii Primariei in 2008, dar cu privire la care nu am primit vreodata un raspuns oficial.

Prezenta analiza face parte din campania "Velorutia Romana" derulata la Cluj in 2010 de CCN, ca partener local al Asociatiei "Bate Saua" Bucuresti, sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania si cu sprijinul GEF-SGP.

Cluj-Napoca, 10 septembrie 2010
RADU MITITEAN
director executiv

ANEXA:

ANALIZA CRITICA a documentatiei intocmite de SC NEO PLAN SRL in luna iulie 2010 privind Reteaua de piste de biciclete in Cluj-Napoca ce urmeaza a fi realizata ca parte integranta din proiectul de "Retea de statii de self-service de inchiriere de bicicleta" ce urmeaza a fi depus de catre Primaria municipiului Cluj-Napoca in parteneriat cu primariile comunelor Floresti si Apahida spre finantare din fonduri structurale UE / POR.

Anexa in format .pdf pentru download:
http://www.ccn.ro/docs/VELORUTIAROMANA2010_09092010_CLUJBIKENET_Analiza_critica_proiect_NEOPLAN_piste_bici_Cluj_iul2010_1.pdf

Anexa in format text:
==================================
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)


ANALIZA CRITICA
a documentatiei intocmite de SC NEO PLAN SRL in luna iulie 2010 privind
Reteaua de piste de biciclete in Cluj-Napoca ce urmeaza a fi realizata ca parte integranta din proiectul de "Retea de statii de self-service de inchiriere de bicicleta" ce urmeaza a fi depus de catre Primaria municipiului Cluj-Napoca in parteneriat cu primariile comunelor Floresti si Apahida spre finantare din fonduri structurale UE / POR

1. PRECIZARI INTRODUCTIVE

Documentatia analizata este intocmita in iulie 2010 de catre SC Neo Plan SRL Sibiu (sef proiect ing.M.Cuzic, proiectant drum ing.Sandra Ladar, desenator Adrian Ladar) in proiect nr. 87/2010 cu titlul ""Retea de statii de self-service de inchiriere de bicicleta" proiectant general fiind SC Dobrescu Arh SRL Brasov iar verificator proiect ing.Brandau V.Aurel autorizat MLPAT cu nr. 795 pe domeniile A4, B2, C2, iar beneficiar este mun. Cluj-Napoca si comunele Floresti si Apahida,

Documentatia studiata contine un numar de 98 pagini format A3, toate tip plansa desenata color, cu numerele: C4, C 8.2-C 8.9; C 8.11-C.8.99, fiecare purtand, conform tipicului, semnaturile celor trei persoane susmentionate din partea proiectantului, amprenta stampilei proiectantului, precum si amprenta stampilelor proiectantului general si ale verificatorului.

Plansa C4 este din faza D.A.L.I., are scara 1:15.000 si titlul "Plan de amplasament retea de statii self-service de inchiriere de biciclete - municipiul Cluj-Napoca" iar plansele C 8.2-C 8.9; C 8.11-C.8.99 sunt redactate la faza PT+DDE, au scara 1:500 sau 1:1000 si titlul "Semnalizare rutiera / Cluj-Napoca".

Nu cunoastem deocamdata caietul de sarcini / cerintele de proiectare si clauzele stabilite de Primaria Cluj-Napoca si acceptate de proiectantul SC Neo Plan si deci daca si care dintre aspectele criticate in prezenta analiza sunt imputabile proiectantului general, proiectantului si verificatorului, si care Primariei Cluj-Napoca sau unor eventuali terti.

Prezenta analiza critica are caracter preliminar si partial, nepropunandu-si sa identifice toate deficientele certe sau potentiale din documentatia studiata, nici sa propuna toate solutiile de corectare si completare necesare, ci doar sa semnaleze cele mai grave probleme din punct de vedere al intereselor biciclistilor si al standardelor si bunelor practici la nivel european privind promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare in mediul urban, raportat la propunerile specifice care sunt facute prin aceasta documentatie cu privire la traseul ( pe ce strazi / segmente de strazi si alte zone), tipul de infrastructura ( cale de comunicatie specifica sau nespecifica dar favorabila bicicletelor), amplasarea ( pe ce parte a strazii, pe carosabil sau pe trotuar), sensul, numarul de benzi si latimea, mod propus de delimitare si marcare, indicatoare specifice propuse, traversari etc.

Din cauza lipsei de timp, sunt tratate in prezenta analiza in principal problemele repetitive, ce se regasesc in multe planse si deci sunt o caracteristica pentru proiectul propus, si cazuri concrete sunt amintite cu titlu de exemplu, nefiind enumerate toate cazurile sau toate plansele in care se regasesc, identificarea si corectarea / modificarea trebunid facuta de catre proiectant, din initiativa proprie sau din dispozitia beneficiarului.

Din acelasi motiv, analiza de fata este axata mai ales pe ce este prevazut / propus in proiect dar ar trebui suprimat, modificat sau completat, si mai putin pe ce nu este propus in proiect, dar ar trebui sa apara. Acele elemente se pot prelua din alte documentatii, anterioare, elaborate de noi, cum este proiectul CLUJBIKENET elaborat si depus la Primarie in 2005, reevaluat si discutat in birou si pe teren cu reprezentantii Primariei in 2008, dar cu privire la care nu am primit vreodata un raspuns oficial, precum si analizele si contrapropunerile facute la listele de cai de comunicatie favorabile biciclistilor discutate in ultimii doi ani in cadrul Comisiei Municipale de Sistematizarea Circulatiei (CMSC), dintre care o parte au fost si puse in practica, altele partial, altele deloc.

2. INVENTAR AL PRINCIPALELOR DEFICIENTE SPECIFICE

Pe langa deficientele generale, a caror magnitudine si cauza nu suntem in masura sa o comentam in lipsa documentatiei complete si a caietului de sarcini redactat de Primarie, care a orientat proiectantul, sunt numeroase deficiente specifice (din punct de vedere biciclistic), repetitive, usor grupabile pe categorii, si care sunt evidente, exprese si usor de identificat si documentat din simpla analiza a planselor. Urmeaza in principal o trecere incompleta in revista a acestora:

2.1 Planse vechi, ce nu mai corespund cu situatia actuala

Baza cartografica pe care sunt realizate plansele nu este actuala, nu mai corespunde cu situatia reala din teren din punct de vedere al tramei stradale si cladirilor, si nici ca denumiri de strazi, fapt ce ingreuneaza analiza si verificarea lor si evaluarea fezabilitatii.

Astfel, de exemplu, pe plansa C4 sunt strazi pentru care este indicata denumirea veche, ce a fost schimbata de multi ani, nu si cea actuala. Concret, de exemplu avem "str. Cehoslovaciei" ( actual T.Mihali), str. Tineretului (actuala Al.Vaida Voevod), str. Gh.Doja (actuala R.Ferdinand), str.Pavlov (actuala str. I.Hossu), str. Maxim Gorki (actuala Corneliu Coposu)...

Daca ar fi doar problema denumirilor de strazi, nu ar fi grav, caci cu o harta actuala se pot, cu putin efort, identifica denumirile reale / actuale si deci corecta / actualiza plansele din proiect, desi, fiind datate iulie 2010, ar fi fost normal sa fie din start "la zi". Insa sunt zone in care nu mai corespunde situatia nici in ceea ce priveste reteaua de cai de comunicatie si amplasamentul cladirilor. De exemplu, in plansa C.8.60, care in mod evident dateaza dinainte de a incepe realizarea Iulius Mall, care a schimbat masiv conformatia zonei... Iar in plansa C4, nici nu exista sensul giratoriu de la Cora si str. Frasinului, o dovada in plus ca s-au utilizat baze cartografice demult depasite, ce nu mai corespund realitatii din teren.

Dar nu e vorba doar de niste sensuri giratorii sau stradute, e vorba de intregi cartiere lipsa de pe planse, mai ales in zonele periferice / noile cartiere unde s-a extins orasul in ultimul deceniu. Ele nici nu exista pe aceasta plansa generala C4, astfel ca se creaza falsa impresie ca reteaua propusa de piste pt biciclete ( de fapt piste si alte cai de comunicatie specifice sau nespecifice dar favorabile bicicletelor) acopera cam tot orasul, pe cand de fapt sunt cartiere de care abia daca se apropie...(Zorilor Sud, Manastur Sud, Buna Ziua, Someseni...).
2.2 Discordanta intre diversele sectiuni ale documentatiei

Intre diversele sectiuni ale documentatiei nu exista depina concordanta, fapt care ingreuneaza mult evaluarea ei, neputandu-se identifica, in situatie de contradictie, care este plansa corecta, ce reflecta intentia reala a proiectantului, si care este cea gresita, ce nu reflecta intentia reala a proiectantului.

Astfel, de exemplu, pe plansa C4 nu se evidentiaza in zona str. Petuniei - str. Fantanele - str.Bihorului niciun fel de pista sau alta structura pro-biciclistica nici existenta nici propusa. In schimb, in plansele C.8.15-C.8.16 este trasata propunere de asa-zisa pista ( de fapt instituire de zona 30) pe str. Petuniei - Fantanele - Bihorului.

2.3 Date false de plecare ( privind "pistele existente")

In plansa C4, care este o harta a mun. Cluj-Napoca pe care sunt evidentiate situatia existenta ("piste de biciclete existente") si cea propusa ("piste de biciclete dedicate cu un sens", "piste de biciclete dedicate cu doua sensuri","piste de biciclete la comun"), cele mai multe asa-zise "piste de biciclete existente" de fapt nu exista, aceasta plansa fiind o fictiune raportat la realitatea din teren, fapt absolut inadmisibil, cu atat mai mult cu cat aceste mentiuni false sunt apoi reluate in aproape toate plansele ce detaliaza la scara 1:1000 sau 1:500 diverse portiuni din oras.

Astfel, de exemplu, figureaza ca existente "piste de biciclete" pe str.George Enescu, str. Lacului, str. Bartok Bela, str.E.Isac, str.Memorandumului, str.M.Eminescu, str. I.Hatieganu, al. Stadion, precum si prin Parcul Central, str.Dragalina. p-ta M.Viteazu, str.R.Ferdinand, str.S.Micu, str. G.Sincai, str.Potaissa, str.M.Kogalniceanu, str. Bisericii Ortodoxe, str. I.Mincu, str. Ceahlau, intreaga str.A.Muresanu, str.Plugarilor, str. Muncitorilor, str. Iugoslaviei, str.Baltii, al. Bizusa, str. Al.Vaida Voevod, str.Prograsului, str. I.Alexandru, str.Ciocarliei, str. Scortarilor, str. O.Ghibu, str.Arges, str. Fr.Joliot Curie...

In realitate, pe niciuna dintre cele peste 30 de strazi sau zone mentionate NU EXISTA ACUM PISTE PT BICICLETE. Pe unele intr-adevar s-au aprobat de principiu in trecut, dar nu au fost inca realizate ( ex. p-ta M.Viteazu, str.M.Kogalniceanu, str.B.Ortodoxe, str.Fr.Joliot-Curie), pe altele e vorba doar de strazi care au fost declarate ca fiind cu regim de "Zona 30" sau "Zona Rezidentiala", ceea ce le face, intr-adevar, mai favorabile biciclistilor (daca acel regim s-ar si respecta in practica) decat o strada obisnuita, fara regim sau amenajari particulare ( cazul al.Stadion, str. Lacului si str. B.Bela, str. G.Enescu) sau au benzi pentru transportul in comun deschise si bicicletelor ( str. Memorandumului) sau strazi pietonale in care sunt tolerati biciclistii ( str.Potaissa), dar in niciun caz nu le transforma in "piste de biciclete", care sunt infrastructuri specifice, dedicate si cu caracter de exclusivitate, clar delimitate in teren prin marcaje si indicatoare specifice, si pe care nu este permis accesul nici pentru autovehicule, nici pentru pietoni, nici pentru vehicule nemotorizate altele decat biciclete si ciclomotoare, fapt expres prevazut de legislatia rutiera in vigoare.

Definitiile legale, precum si cele din standarde si din bunele practici, indiferent de sursa, sunt foarte clare in ceea ce priveste notiunea de "pista de biciclete", si cum nu suntem in fata unui document destinat publicului larg si scris intentionat in stil metaforic sau popular, ce este acceptabil sa mai faca rabat la rigurozitate, ci in fata unui document de specialitate, proiect tehnic, intocmit de persoane care se pretind si care ar trebui sa fie specialisti, nu ramane loc de vreo scuza sau explicatie acceptabila pentru aceste mentiuni din planse ce nu corespund realitatii. Se impune imperios eliminarea evidentierii acelor strazi ca avand "piste de biciclete existente".

Pe de alta parte, se remarca si faptul ca unele piste de biciclete cu adevarat existente la data intocmirii documentatiei ( iulie 2010), nu figureaza ca atare in plansa C4. Este vorba de exemplu de pista de biciclete de pe malul Somesului intre Pasarela Albastra si Parcul Rozelor...

2.4 False propuneri de piste de biciclete

In plansa C4 sunt evidentiate multe zeci de strazi, totalizand multe zeci de kilometri, ca fiind propuse pentru realizarea de piste de biciclete asa-zise "la comun". In realitate, nu exista si nici nu pot exista "piste de biciclete" pe care circulatia bicicletelor sa fie de fapt nesegregata, neseparata de cea a altor participanti la trafic. Prin definitie, o pista pentru biciclete este o cale de comunicatie SPECIFICA si SEGREGATA, spre deosebire de cele specifice nesegregate ( de ex. benzi comune pentru biciclete si transportul in comun, alei comune pentru biciclete si pietoni, benzi de ghidaj pentru biciclete) sau pentru cele nespecifice dar favorabile biciclistilor ( zone 30, zone rezidentiale, zone pietonale deschise biciclistilor, contrasensuri deschise vehiculelor monotrasice).

In acest fel, in mod incorect se prezinta proiectul ca propunand un numar de kilometri de piste de biciclete mult superior lungimii reale a propunerilor de noi piste, asa cum incorect a fost prezentata si situatia pistelor de biciclete asa-zis deja "existente", creand imaginea falsa ca municipiul Cluj-Napoca are deja multe zeci de km de piste pentru biciclete si se va alege prin implementarea acestui proiect cu alte foarte multe zeci de km, pe cand in realitate e vorba in multe cazuri doar de instituirea unor restrictii de viteza pe unele strazi, masura care, daca s-ar si respecta in practica, le-ar face favorabile circulatiei cu bicicleta, insa nicidecum nu le-ar conferi caracter de "piste de biciclete"!

2.5 Propuneri inacceptabile privind latimea pistelor de biciclete

Peste tot, pe zecile de kilometri de piste de biciclete noi propuse prin documentatia analizata, se prevede ca acestea sa aiba doar 1,00 metri latime in cazul celor cu un sens si doar 1,50 metri latime in cazul celor cu dublu sens. Este o propunere imposibil de acceptat si aplicat cu rezultate pozitive.

Latimea normala utila a unei piste de biciclete este de minim 1,50 metri (la o banda - pentru ca nu toate pistele trebuie sa aiba o singura banda si un singur sens - la flux mare de bicilisti sau zone cu panta mare sau alte situatii specifice e normal sa se realizeze si piste cu doua benzi pe sens!) . Iar pentru dublu sens (benzi adiacente, pentru sensuri diferite), latimea normala utila este de minim 2,50 metri, desi dezirabila este minim 3,00 metri. La aceste latimi trebuie adaugate cele ale spatiilor de siguranta necesare. Doar in mod exceptional, temporar si / sau pe portiuni limitate se pot institui sectiuni ingustate, de numai 1,00 metri latime utila pentru piste cu un sens si de 2,00 metri pentru piste cu dublu sens, in niciun caz pe termen lung si / sau pe distante lungi, de mai mult de 50 m, exceptional 100 metri. Si evident necesita si spatii de siguranta, nicidecum nu poti masura acele latimi utile direct intre bordura si stalpii de protectie sau autovehiculele parcate etc. ..

Aceste dimensiuni minime ar trebui sa fie evidente si pentru cei care nu cunosc standardele si bunele practici in domeniu, fiind suficient sa se masoare latimea ghidonului de bicicleta la diverse modele utilizate la ora actuala, latimea unei remorci de bicicleta si marja de oscilatie a traiectoriei unui biciclist la viteza redusa, ca sa realizezi ca nu incap fizic si / sau ca sunt sanse mari de coliziune sau accidentare daca incerci sa inghesui doi biciclisti care circula in sens contrar pe un spatiu de numai 1,50 metri latime, lasand la o parte faptul ca la latimi de sub 1,50 metri nici nu e fizic posibila o depasire fara parasirea pistei, fapt care la modul cum sunt propuse in proiect de regula nici nu va fi posibila.

Si la biciclete sunt aceleasi ratiuni ca la autovehicule in materie de latimi minime si spatii de siguranta pentru benzile de circulatie. Latimea standard pentru o banda de circulatie pentru autovehicule este de 3,50 metri, in conditiile in care majoritatea autovehiculelor au sub 2,00 metri ( o Dacia Logan are 1,74 m latime - 1,98 m cu tot cu oglinzile retrovizoare), iar legislatia rutiera impune latimea maxima admisibila de 2,60. Traiectoria unui autovehicul pluritrasic ( cu trei, patru sau mai multe roti) nu este supusa oscilatiilor pe care le prezinta invariabil unul monotrasic la viteze reduse. Cu toate acestea, intre latimea autovehiculelor si cea a benzii de circulatie este o diferenta substantiala, si nici la zonele ingustate nu se ajunge la o latime a benzii apropiata de latimea fizica a autovehicului. In plus, legea impune spatii si distante de siguranta, nefiind de exemplu admisa montarea stalpilor de curent / telefon etc. sau pilonilor / tijelor de suport pentru indicatoare rutiere exact la marginea bordurii sau a marcajului de delimitare a benzii... Din aceleasi ratiuni, asa ceva nu este permis nici in cadrul pistelor pentru biciclete, cu atat mai mult cu cat un biciclist este mult mai vulnerabil la un impact decat o persoana aflata intr-un vehicul carosat. De aceea, ideea de a avea pista de numai 1 metru latime sau pista cu dublu sens de numai 1,50 m latime este o aberatie care impinge biciclistii fie la nerespectarea legii ( adica rulare in afara limitelor trasate ale benzii) fie la accidente.

In concluzie, din toate plansele si sectiunile proiectului trebuie eliminate propunerile de piste cu un sens de numai 1,00 metri latime si inlocuite cu unele de 1,50 metri latime plus spatiu lateral de siguranta de minim 20 cm spre bordura ( avand si rol de rigola) si minim 30 cm spre carosabil sau sirul de masini parcate sau de separatori de trafic ( marcajele putand fi eventual incluse partial in spatiul de siguranta). Iar la cele in dublu sens, in masura in care principial ar fi acceptabile ( avand in vedere multiplele dezavantaje pe care le prezinta, si care sunt evidentiate in subcapitol separat), ele ar trebui inlocuite cu unele de 2,50 metri latime (sau exceptional, pe portiuni limitate, de 2,00 metri latime utila) plus spatiile laterale de siguranta corespunzatoare. In schimb, pe portiunile de mare trafic biciclistic potential / viitor sau pe trasee cu potential recreativ sau cu pante mari, ar trebui latimi sporite, care sa permita nu doar depasire facila, ci circulatie cate doi biciclisti in paralel, deci minim 2,00 metri pentru cele cu un sens, si minim 3,50 metri pentru cele cu doua sensuri adiacente.

In planse nu se specifica daca latimea indicata e latime utila, sau daca aceste latimi includ si spatii de siguranta. Din desene si latimile indicate pentru alte elemente se poate banui ca proiectantul propune sa nu existe zone de siguranta sau ca acestea sa fie luate tot din latimea propusa pentru piste. Am amintit anterior ca fasiile de siguranta in lateralul benzilor nu au voie sa lipseasca si ca latimea lor nu trebuie luata in calcul in latimea benzii pentru biciclete, ci adaugata ei, latimea de 1,50 respectiv 2.50 metri trebuind sa fie cea utila, masurata interior, intre marginile interioare ale liniilor de marcaj care o delimiteaza...

2.6 Nefezabilitatea "Zonelor recomandate 30".

Atunci cand nu se considera necesara sau oportuna, din anumite motive, segregarea totala a traficului biciclistic de cel automobilistic ( prin instituirea de piste, alei sau strazi pentru biciclete), se poate recurge la realizarea / instituirea unor cai de comunicatie bazate pe segregare partiala (ex. "Contrasens deschis bicicletelor = Fals sens unic", Banda cumuna pentru biciclete si transportul in comun", "banda de ghidaj pentru biciclete"), sau nesegregate / nespecifice dar favorabile biciclistilor, prin limitarea vitezei de circulatie a vehiculelor motorizate la un nivel comparabil cu cea de deplasare a bicicletelor, astfel incat sa fie eliminata depasirea lor sau depasirea lor cu diferenta semnificativa de viteza, fapt ce reduce mult discomfortul biciclistilor, precum si perceptia de nesiguranta si riscul obiectiv de accident. Asemenea masuri sunt in principal instituirea de "ZONA 30" si secundar instituirea de "Zona Rezidentiala" si "Zona pietonala in care sunt tolerati biciclistii".

Legislatia rutiera din Romania reglementeaza atat notiunea de "Zona cu viteza limitata la 30 km / h" (indicator: dreptunghi alb, pe care este aplicat cercul rosu cu cifra 30, adica obisnuitul semn de restrictie, si dedesubt cuvantul "zona"), dar si notiunea de "Zona cu viteza recomandata 30 km / h" ( indicator dreptunghi alb, pe care este aplicat patrat albastru cu cifra 30 alba, adica un semn de informare, nu de obligatie sau restrictie), element ce nu instituie nicio restrictie sau obligatie, ci doar o recomandare pe care conducatorii de autovehicule pot opta sa o respecte sau nu, fara a fi expusi vreunei sanctiuni. Din cele doua variante, doar prima este favorabila biciclistilor. Asta macar teoretic, din pacate mai putin din punct de vedere practic la ora actuala ( pentru ca practic nu se prea respecta si Politia rutiera nu ia masuri de sanctionare a celor ce incalca limitarea, si nici Primaria nu realizeaza amenajari adecvate care sa oblige fizic la respectarea restrictiei). Varianta cu "Zona recomandata 30 km / h" nu este favorabila biciclistilor, deoarece procentul de soferi care sa accepte si aplice recomandarea este infim si nu sunt elemente sa se spere ca acest comportament se va modifica semnificativ in anii urmatori, avand in vedere ca nu exista nici stimulente nici sanctiuni in acest sens...

Prin urmare, logic ar fi fost ca, acolo unde a considerat ca piste pentru biciclete sau alt tip de cai segregate sau semisegregate nu sunt necesare sau oportune ( pentru ca posibile sunt de fapt intotdeauna, daca se considera necesar), proiectantul sa fi propus instituirea de "Zona 30" in varianta cu restrictie, nu cu recomandare. Ori, din analiza documentatiei se constata ca, dimpotriva, proiectantul a propus pe zeci de strazi, totalizand zeci de km, numai "Zona cu viteza recomandata 30 km / h", insa nicaieri "Zona cu viteza limitata la 30 km / h", desi, daca scopul proiectului este incurajarea circulatiei biciclistice, situatia ar trebui sa fie exact invers, adica niciun metru de zona "recomandata", ci numai zona de restritie la 30 km/h! Zonele "recomandate" nu au niciun efect benefic asupra circulatiei biciclistice, ci doar unul de creare a unei false imagini pozitive, de mimare a existentei unui numar ridicat de strazi, totalizand multi kilometri, care ar fi pretins favorabile biciclistilor, desi de fapt nu ar fi cu nimic ma favorabile decat strazile pe care nu s-a instituit vreo reglementare specifice si nici nu s-a efectuat vreo amenajare specifica.

In concluzie solicitam inlocuirea, in intreaga documentatie, a tuturor propunerilor de "Zona cu viteza recomandata 30 km / h" ( simbolizata prin patrat albastru cu cifra 30 alba) cu "Zona cu viteza limitata la 30 km / h" sau eventual simpla restrictie de viteza la 30 km / h ( pentru ca "Zona 30" inseamna un intreg ansamblu de strazi, chiar intregi portiuni de cartier sau intreg cartier mai putin arterele principale, nicidecum o singura strada sau portiuni dintr-o strada!). Si desigur numai acolo unde se considera ca o segregare partiala sau totala nu este necesara sau oportuna, ceea ce poate fi cazul pe strazi mici, cu trafic redus, insa nicidecum pe artere cu trafic motorizat intens.

2.7 Nefezabilitatea utilizarii pe scara larga a pistelor cu dublu sens

Pistele de bicicleta cu dublu sens au avantajul, pentru municipalitate, de a "economisi" spatiu si materiale, pentru ca, prin alaturarea celor doua sensuri, latimea totala necesara a pistelor si spatiilor de siguranta se reduce (in loc de 2 x 1,5 metri plus 4 fasii de siguranta) si amenajarile de asemenea (in loc de 4 linii simple respectiv duble de marcaj, vor fi trei, in loc de doua siruri de separatori de trafic, daca se recurge la ei, va fi doar unul). In plus, pot fi amenajate usor si ieftin prin convertirea unei actuale benzi de circulatie "obisnuite", de 3,5 m latime sau ceva mai inguste, fara a fi nevoie de realocarea si retrasarea marcajelor pe toata latimea respectivei strazi.

Aceste piste cu dublu sens prezinta insa pentru biciclisti numeroase dezavantaje, si ar trebui prin urmare sa aiba o utilizare limitata, mai ales daca li se confera si caracterul de obligativitate in utilizare ( cum se intentioneaza in proiect, care prevede amplasarea de indicatoare cu pictograma "bicicleta" aplicata pe disc albastru, nu pe fond patrat albastru, deci cu obligativitate de utilizare, nu optional). Astfel, ele sunt acceptabile acolo unde pista nu este in structura unei strazi ( ci pe un mal de apa, printr-un parc etc.) sau intr-o zona de tranzit liniar, fara intersectii / ramificatii si fara puncte de interes unde opresc / de unde pornesc numerosi biciclisti sau unde se intalnesc sau intersecteaza fluxuri de biciclisti. Ele nu sunt insa o solutie adecvata pe strazi cu multe accese laterale, frecvente treceri de pietoni, intersectii si bifurcatii, si cu atat mai putin pe strazi unde biciclistii nu doar tranziteaza, ci au surse sau destinatii ( de exemplu artere comerciale, sau cu sedii de institutii publice, unitati de invatamant, blocuri de locuinte etc.) .

Astfel, proiectul propune asemenea piste cu dublu sens pe un numar ridicat de strazi, cum ar fi: str.Bucium, cate o parte din bd.1 Decembrie 1918, str.Donath, Maramuresului, Fabricii de Chibrituri, Tudor Vladimirescu, Parcul Feroviarilor, Barbu Patriciu, Henri Barbusse, Rasaritului, Fabricii. Calea Motilor.

Daca in cazul strazilor Parcului Feroviarilor, Barbu Patriciu si Henri Barbusse, cu trafic auto relativ redus si cu putine interferente, asemenea tip de infrastructura ar putea fi eventual acceptabila pentru biciclisti, cel putin provizoriu, daca ar fi realizata la latime normala (de 2.5 metri, plus spatii laterale de siguranta), in cazul arterelor cu traficu auto intens sau pe care sunt numeroase puncte de origine si destinatie pentru fluxul biciclistic, aceasta solutie nu este acceptabila. Astfel, este clar neadecvata ideea de pista cu dublu sens pe bd.1 Decembrie 1918, str.Donath, Maramuresului, Fabricii. Calea Motilor.

Si in materie de piste existente se manifesta aceleasi probleme: Pista de pe bd. Eroilor, avand dublu sens, este prin amplasarea ei OK, problematica fiind doar latimea insuficienta. In schimb, pista de pe bd. 21 Decembrie intre p-ta A.Iancu si str. Fr.Joliot-Curie este inadecvata de principiu, dincolo de faptul ca este prea ingusta si este pe trotuar...

Prin urmare solicitam renuntarea la pistele cu dublu sens proiectate pe artere de mare trafic sau care au pe traseu numeroase sau importante surse si destinatii pentru fluxuri umane, cum ar fi cazul celor de pe carosabilul sau trotuarele bd.1 Decembrie 1918, str.Donath, str. Maramuresului, str. Fabricii, Calea Motilor, si trasarea pe aceste strazi, pe ambele laturi, de piste cu un sens, la standard calitativ adecvat (de latime 1,5 metri plus fasii de siguranta spre bordura si spre carosabil si delimitare spre carosabil cu separatori de trafic si marcaj dublu, cu linie continua spre carosabil si intrerupta spre pista, respectiv spre rigola cu linie continua simpla).

2.8 Nerespectarea principiului directitudinii

Directitudinea este unul dintre principiile de baza care trebuie sa stea la temelia oricarer retele de cai de comunicatie pentru biciclete, deoarece prin oras se circula cu bicicleta in primul rand in scop utilitar, si multi oameni sunt grabiti si opteaza pentru bicicleta deoarece in mediul urban este printre cele mai rapide, sau pe distante de pana la 5 km chiar adesea cel mai rapid mijloc de deplasare. Daca pistele sau alte cai ede comunicatie recomandate biciclistilor fac ocoluri semnificative, biciclistii in mare parte le vor evita, si vor circula pe varianta cea mai scurta, chiar daca aceasta nu ar putea conferi siguranta si confortul unei piste bine realizate, iar pista ocolitoare va fi foarte putin folosita...

Pentru a asigura aplicarea principiului directitudinii, o rutp biciclistica se considera ca trebuie realizata astfel incat sa asigure o legatura cat mai directa intre 2 puncte de interes cert sau potential si sa poata astfel asigura biciclistilor eficienta in deplasare. Ocoluri se admit numai pentru rutele realizate cu scop principal turistic / recreativ, cand dobandesc pondere importanta criterii precum cele peisagistice si ecologice, precum si in cazurile cand traseul mai direct nu este posibil sau fezabil din punct de vedere tehnic sau economic.

Sfidand principiul directitudinii, proiectul propune numeroase ocoluri, care e greu de sperat ca vor avea utilitate. Astfel, de exemplu, pentru a ajunge din Manastur sau zona Cora spre zona Hotel Napoca sau Sinaia, conform proiectului de retea propusa ar insemna un ocol prin str. Paul Ioan - str. Donath - str. G.Enescu, si eventual si str. Bartok Bela si str. Lacului, deci cu 40-80% mai mult decat in varianta cea mai directa.... Alt exemplu: pentru a veni cu bicicleta, urmand reteaua proiectata, din cart. Baciu sau Dambu Rotund, spre Parcul Sportiv Iuliu Hatieganu, spre Stadionul Ion Moina, spre cart. Plopilor sau Hasdeu, in loc de traseu direct, ar trebui ca biciclistii sa ocoleasca prin str.Bartok Bela - str. Lacului - pasarela de peste Somes - pista de biciclete pe malul Somesului, ceea ce este absurd...

Sau din zona Garii spre cart. Gruia sau Baciu, daca se urmeaza reteaua propusa, ar trebui ocolit prin str. Maramuresului - Giordano Bruno - Partizanilor - Lombului - Taietura Turcului - Gen.E.Grigorescu - Dragalina! Sau din complexul Hasdeu spre cart. Zorilor, drumul cel mai scurt urmand cai de coumicatie specifice pentru biciclete, propuse in proiect sau existente, ar impune ocol prin Parcul Central S.Barnutiu, iar de pe str. Fabricii de Zahar la Piata Abator, in loc de trei schimbari de directie, trebuie efectuate nu mai putin de 12, deci un ziz-zag foarte complex, care presupune nu doar lungirea substantiala a rutei, ci si incetinire si risc de accidente la numeroasele intersectii.

In concluzie solicitam revizuirea unor propuneri de traseu biciclistic prin mutare sau completare cu noi segmente, astfel incat sa nu mai fie necesare ocoluri semnificative, ce sunt acceptabile la autoturisme, mai putin la pietoni si biciclilisti!

2.9 Nerespectarea principiului continuitatii

Pentru a asigura aplicarea principiului continuitatii la nivel micro, fiecare cale de comunicatie pentru biciclete in sine trebuie sa aiba continuitate, inclusiv in zone de ingustare a strazii, in zonele centrale, in cele cu parcaje, la intersectii, la treceri la nivel cu calea ferata, la pasaje denivelate, pe poduri, viaducte si in tunele etc., precum si in zonele in care se efectueaza lucrari. Intreruprea sau sfarsitul unei cai de comunicatie pentru biciclete trebuie sa aiba pe durata ca justificare numai absenta unei necesitati obiective pentru biciclisti sau imposibilitati sau nefezabilitati tehnice sau economice majore si insurmontabile. Iar pentru a asigura aplicarea principiului continuitatii la nivel macro, caile de comunicatie pentru biciclete se interconecteaza simplu ("cap la cap") sub forma de rute biciclistice, iar acestea, la randul lor, se interconecteaza complex, ca retea de rute biciclistice.

Proiectul analizat respecta intr-o masura destul de buna principiu continuitatii, totusi sunt si exceptii, unde prevede unele piste care se termina intr-un punct, desi acel punct prezinta interes de legaturi in mai multe directii. Exemple ar fi complexul studentesc Hasdeu, zona Hotel Belvedere si str. Fabricii de Zahar...

2.10 Nerespectarea principiului uniformitatii

Reteaua de rute biciclistice la nivel urban trebuie sa aiba un grad de acoperire teritoriala cat mai ridicat, in principiu pe toata localitatea, incat biciclistii sa nu fie nevoiti sa parcurga distante semnificative ( de peste maxim 2 x 0,5 km) pe cai de comunicatie altele decat cele dedicate sau favorabile biciclistilor. Pentru retelele urbane, criteriul principal de structura si amplasare concreta este uniformitatea teritoriala a acoperirii, iar criterii subsidiare sunt densitatea si amplasarea punctelor de interes si nivelul fluxurilor existente si potentiale de trafic biciclistic si politica locala de transport. Formula de baza pentru calculul densitatii necesare pleaca de la constatarea ca in general o deplasare tipica cu bicicleta in mediul urban in scop utilitar are lungimea de 0,5 - 5,0 kilometri si durata de pana la 15 minute.

Analizand insa proiectul propus, constatam ca reteaua de cai de comunicatii pentru biciclisti ocoleste total anumite cartiere ale municipiului Cluj-Napoca, cum ar fi Iris, Andrei Muresanu, Zorilor Sud si Manastur Sud, Someseni, Buna Ziua, ceea ce este neacceptabil la un proiect de asemenea magnitudine... In plus, sunt propuse legaturi numai pe directia nord-sud sau numai pe cea est-vest, desi nevoi de mobilitate exista pe ambele directii ( a se vedea de exemplu cazul zonei Cipariu - Stefan cel Mare).

2.11 Nerespectarea principiului utilitatii

Pentru a asigura aplicarea principiului utilitatii, in planificarea si implementarea retelelor de rute biciclistice se pun pe primul plan, in post de criterii principale, interesele si nevoile certe si potentiale actuale si prognozate ale biciclistilor, si doar pe plan secund constrangerile tehnice si economice si alti factori nespecifici. Astfel, sistemul rezultat trebuie sa asigure prioritar conectarea cat mai buna si completa a zonelor rezidentiale cu cele de servicii de interes (invatamant, sport, shopping, industrie, recreere etc.), planurile trebuind sa fie orientate spre utilizator (user-oriented - «construim pentru biciclisti, unde au ei nevoie, nu unde este loc sau pe unde vrem noi sa ii ducem»).

Proiectul analizat pare insa sa abordeze problema dintr-un unghi diferit, uneori chiar opus, fiind destul de evidenta tendinta de ocoluri, discontinuitati, neomogenitate, ingustime etc. mergandu-se pe principiul "le facem amenajari pe unde ni se pare ca este mai mult loc si unde deranjam mai putin masinile". Aceasta caracteristica este evidenta in cazul zonei p-ta Cipariu - p-ta St. cel Mare, unde nu exista nicio legatura propusa pe aceasta directie, si nici vreuna paralela la distanta rezonabila, desi ar fi foarte util, sau ocolul impus in zona capatului spre Floresti al cartierului Grigorescu...

2.12 Obligativitate nejustificata de utilizare a pistelor

O alta mare problema specifica, comuna practic tuturor noilor piste de bicicleta propuse de acest proiect, este intentia de a le semnaliza cu indicatorul rutier pictograma de biciclete pe fond de disc albastru, ceea ce acorda din punct de vedere legal exlusivitate biciclistilor si scuteristilor pe acele suprafete, dar din pacate si instituie totodata obligativitatea deplasarii numai pe aceste piste. Asemenea caracter obligatoriu ar trebui sa constituie o exceptie, asa cum se intampla in tarile civilizate din punct de vedere al mobilitatii (ex. Germania, Franta...), si sa fie rezervat numai unor situatii speciale, unde se poate argumenta obiectiv necesitatea ca bicicilistul sa circule numai in spatiu special rezervat. In rest ar trebui sa fie la latitudinea biciclistului daca doreste sa circule pe pista (care poate nu este suficient de lata, de fin asfaltata, sau e blocata etc.), sau prefera banda cu regim nesegregat, pe care exista nu doar dezavantaje, ci si unele avantaje, cum ar fi viteza superioara, posibilitate de depasire etc. ).

In concluzie, solicitam ca in cazul tuturor noilor piste de biciclete propuse sa se aplice pe suprafata lor, prin vopsire sau tehnologii analoge, pictograma "bicicleta", si sagetile directionale indicand sensul de mers, iar la margini marcajele corespunzatoare de delimitare, dar sa nu se instaleze indicatorul "pista pentru biciclisti" (pictograma de bicicleta pe fond de disc albastrul).

Cluj-Napoca, 09.09.2010

DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
============================
, , , |
Bookmark and Share