27 februarie este Ziua Mondială a Organizațiilor Non-Guvernamentale (ONG). Lansată ca idee în 2009, adoptată de un grup de 12 state nord-europene în 2010 și de un consorțiu internațional de ONG-uri în 2012, Ziua Mondială ONG a devenit un eveniment global începând din 2014, fiind la ora actuală marcată oficial în peste 140 de țări de pe toate continentele.

Se dorește a fi o zi în care ONG-urile de pe tot mapamondul fac schimb de experiențe și opinii, o oportunitate de informare și educație publică privind organizațiile non-profit, tipologia și caracteristicile lor, rolul lor local, național și internațional, de a atrage membri și suținători, de a prezenta succese și de a încheia parteneriate, de a dezbate probleme și soluții și de a contribui la o lume mai bună. Detalii la https://worldngoday.org/

În România, în ciuda câtorva mențiuni în presă, această zi a trecut în anii precedenți aproape neobservată de majoritatea cetățenilor, de altfel în concordanță cu gradul redus de cunoaștere și înțelegere cu privire al noțiunea de ONG în sensul de asociație, fundație sau federație, de deosebire a acestora față de sindicate, patronate, culte, asociații de proprietari, obști și composesorate, partide politice și alte structuri care, deși sunt tot non-profit, nu își au izvorul în exercitarea dreptului de liberă asociere în scopuri nelucrative și neprofesionale.

Una dintre cauze este și atitudinea constant obstrucționistă a statului român, care descurajează sistematic dezvoltarea sectorului ONG, prin legislația neclară și șicanatorie privind înființarea și funcționarea ONG-urilor, prin prevederi excesive și nejustificat de complicate și limitative în legislația financiar-contabilă și fiscală, de voluntariat, de securitate și sănătate în muncă, de prevenire și combatere a spălării banilor, de acces la informații publice, participare publică și acces la justiție a organismelor sociale interesate și multe alte domenii în care se ridică mereu noi bariere în calea ONG-urilor, mai ales când este vorba de cele militante și care nu sunt controlate de autorități, partide sau corporații.

Ultimii ani au înregistrat un adevărat ”asediu” legislativ asupra sectorului ONG, și fenomenul continuă. De exemplu în 2023 în legislația fiscală s-au introdus prevederi care au blocat multe surse potențiale de finanțare ale ONG-urilor (eliminarea posibilității entităților supuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor de a mai acorda sponsorizări deductibile din impozit, eliminarea mecanismului ce permitea redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit pentru cele mai multe dintre categoriile de persoane care anterior aveau acest drept, eliminarea posibilității de a reporta timp de 7 ani sumele neacordate ca sponsorizare pentru firmele plătitoare de impozit pe profit...).

De asemenea, prin Decizia ÎCCJ ( RIL) 19/2023, publicată în Monitorul Oficial în 30.01.2024, se pune o frână suplimentară funcționării ONG-urilor, prevăzându-se practic că orice decizii ale organelor de conducere care influențează statutul nu produc efecte juridice decât după încuviințarea lor judecătorească, ceea ce poate dura multe săptămâni sau luni de zile, poate bloca complet activitatea acelor asociații, fundații sau federații ( de exemplu dacă a încetat mandatul Consiliului Director sau s-a vacantat o funcție în acesta din alte motive) și nici măcar primirea de noi membri nu mai operează decât după înscrierea acestora în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, ceea ce costă și poate dura săptămâni și ar putea bloca și sistemul judiciar dacă trebuie un dosar de instanță ce trebuie soluționat e justiție pentru primirea fiecărui nou membru în fiecare asociație din România.

Se menține în continuare cerința de a avea ca parte a Statutului lista tuturor membrilor, cu date complete de identificare, și de a depune la judecătorie în copie certificată actul de identitate al fiecărui simplu membru al unei asociații și de a depune liste kilometrice cu așa-zișii ”beneficiari reali” ai unui ONG ceea ce ar putea însemna pentru organizațiile ”de servicii” mii, zeci de mii sau sute de mii de persoane. Practic statul român împiedică prin asemenea șicane administrative existența și legala funcționare a asociațiilor cu număr mare de membri, ceea ce explică și lipsa lor în România, pe când în alte țări sunt asociații cu mii, zeci de mii, sute de mii sau chiar milioane de membri.

Din 2025, și ONG-urile trebuie să depună stufoasele declarații D406 (SAF-T), chiar și cele care nu desfășoară deloc activități economice, nu au salariați, nu au mijloace fixe etc. și de o vreme sunt obligate să aibă ”spațiu privat virtual” (SPV) pe serverul ANAF chiar dacă au de depus anual o singură dată ceva - situațiile financiare anuale până în 30 aprilie și declarația 101 (în 2025 termenul fiind încă 25 iunie, în ciuda dezinformării făcute recent de ANAF care a publicat alt termen în instrucțiunile de completare a noului model pentru declarația 101). Asta în condițiile în care asociațiile de proprietari și cultele pot ține contabilitatea în partidă simplă și nu trebuie deci deloc să întocmească și depună bilanțuri sau alte situații financiare anuale, deși au bugete statistic mult mai mari decât majoritatea ONG-urilor. Iar depunerea declarației 101 privind impozitul pe profit de către ONG-urile care nu au activitate economică este un nonsens evident, pentru că din moment ce nici nu își propun să aibă vreo încasare din activități economice, evident că nu se pune problema să datoreze impozit pe profit.. Deci doar niște șicane administrative în plus.

ONG-urile militante sunt în continuare adesea șicanate, dizolvate judiciar pe motiv de insolvabilitate pentru că justiția a acordat unor mari firme sume imense ca și cheltuieli de judecată, și sunt pe rol și multe acțiuni care vizează personal cetățenii care prin ONG-uri au îndrăznit să se opună abuzurilor (în domenii precum urbanism, protecția mediului sau a patrmoniului cultural național) unor autorități publice sau unor proiecte private ce sfidau legea și legislația permite în continuare asemenea acțiuni tip SLAPP ( ”strategic litigation against public participation”) încât cu greu mai are curajul vreun ONG sau un lider ONG să facă demersurile pentru care sectorul ONG este esențial în orice societate democratică, și anume rolul de ”câine de pază a legalității”, după ce presa independentă a fost oricum aproape anihilată de mediile politice și administrative în principal prin mecanisme economice.

Există, ce-i drept, în Parlament și un proiect de lege promovat de Guvern după îndelungi discuții între ONG-uri și Ministerul Justiției, proiect care, dacă ar fi adoptat în forma propusă, ar rezolva o parte dintre gravele carențe ale actualei Ordonanțe a Guvernului nr. 26/2000 pentru asociații și fundații, dar proiectul, deși avea termen de depunere a raportului în decembrie 2023, nu are încă adoptat raportul și nu poate deci ajunge la vot în plenul Camerei Deputaților, neputându-se ști dacă va fi totuși adoptat sau va fi ”tras pe linie moartă” definitiv, ca majoritatea proiectelor favorabile ONG-urilor.

De aceea, 27 februarie cu greu poate fi pentru ONG-urile din România o zi de sărbătoare, și ar trebui să fie mai degrabă o zi de îngrijorare și de luptă contra șicanelor legislative și administrative prin care statul încearcă să neutralizeze oricum firava societate civilă organizată ca ONG-uri, nu doar cea de tip militant, ce critică anumite decizii ale unor autorități și politicieni, ci chiar și sectorul ONG de servicii, care, cu resurse mai mici, oferă adesea societății mai mult și mai bine decât oferă instituțiile publice, și astfel creează un contrast care pare a deranja statul pentru că pune indirect în lumină deficiențele instituțiilor publice.

Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) este o asociație turistică, sportivă, civică și ecologistă care militează de peste trei decenii pentru un om sănătos într-un mediu sănătos pentru a se ajunge la o dezvoltare durabilă a societății și, în acest context, militează și pentru dezvoltarea sectorului ONG, prin demersuri de ameliorare a cadrului legislativ, prin coorganizare de forumuri ONG județene și sectoriale, prin consultanță și alte forme de sprijin pentru alte ONG, prin înființare și coordonare de coaliții și federații ONG, prin editare de ghiduri practice de înființare ONG cum este de exemplu Ghid CCN infiintare asociatii https://ccncluj.blogspot.com/2018/09/ghid-practic-pentru-infiintarea.html  Detalii despre CCN pe www.ccn.ro la secțiunea ”despre noi”

Cluj-Napoca, 26.02.2025

av. Radu Mititean

director executiv CCN