Author: CCN
•10/30/2024 09:53:00 p.m.

ZIUA MONDIALA A ORASELOR - 31 OCTOMBRIE

Organizatia Natiunilor Unite a desemnat ultima zi a lunii octombrie ca ”Zi Mondiala a Oraselor” si este finalul Lunii Urbane ("Urban October") cum e prezentata seria de evenimente concetrate in a zecea luna a anului si dedicate problematicii habitatului urban.

Scopul Zilei Mondiale a Oraselor este de a atentiona cetatenii, comunitatile si autoritatile asupra problematicii tot mai complexe a mediului urban, in care traieste un procent tot mai mare din populatia lumii, si pentru a carui viitor avem cu totii responsabilitatea sa contribuim la configurarea lui intr-un mod durabil. Aceasta zi vizeaza si obiectivul de dezvoltare durabila nr. 11 din "Agenda 2030" adoptata de ONU in 2015 ( prin Razolutia Adunarii Generale ONU nr. A/RES/70/1 ) - pentru ca ODD 11 se numeste chiar " orase si comunitati durabile".

Tema Zilei Mondiale a Oraselor pentru 2024 este " Youth leading climate and local action for cities " - un apel la o mai mare implicare a tineretului, inclusiv in colaborarea cu autoritatile locale dar si prin lidership local si actiune pentru clima, dat fiind ca problemele dezvoltarii urbane si a schimbarilor climatice vor impacta cel mai mult tinerii de astazi, nu generatiile deja adulte sau varstnice, si deci e normal sa preia pe aceste teme mai mult din initiativa, decizie si responsabiliate generatiile tinere, mai ales in cazul oraselor care inregistreaza o crestere rapida a populatiei.

In 2022 populatia globala umana a depasit 8 miliarde, si peste jumatate traiesc in orase, preconizandu-se ca 70% dintre oameni sa traiasca in orase in anul 2050 si 60% in 2030, dar peste jumatate vor fi sub 18 ani. Perspectivele nu sunt imbucuratoare, caci la ora actuala dintre ”oraseni” de fapt peste un miliard traiesc in adaposturi improvizate, maghernite, baraci, ”slums” sau alte denumiri ale mizeriei aparent urbane, si se preconizeaza alte doua miliarde in urmatoarele trei decenii, deci calitatea vietii urbane nu pare a avea o tendinta de crestere la nivel global, ci dimpotriva, se continua tendinta de degradare care a fost constatata incepand din 1980, in ciuda evolutiilor tehnologice si dezvoltarii economice la nivel global, ce teoretic promiteau o viata mai buna si indicau ca orasele ar fi motoare de dezvoltare si imbunatatire a vietii.

Ziua Mondiala a Oraselor a fost marcata pentru prima oara in 2014, fiind proclamata prin pct.16 din Rezolutia A/RES/68/239 a Adunarii Generale ONU din 27.12.2013 si a fost conceputa ca un mijloc de implementare a rezultatelor conturate in cadrul Conferintei ONU privind asezarile umane (Habitat II) care a avut loc la Istambul in iunie 1996 si a Rezolutiei Consiliului Economic si Social 2013/22 din 24.07.2013 privind asezarile umane, precum si a documentului "Viitorul pe care ni-l dorim" adoptat la Conferinta ONU privind Dezvoltarea Durabila tinuta la Rio de Janeiro in 2012 ( Rio 20+) si a Rezolutiilor Adunarii Generale ONU nr. 64/207 din 2009, 65/165 din 2010, 66/207 din 2011 si 67/216 din 2012, care au pregatit terenul pentru conferinta Habitat III ( care s-a desfasurat in 2016).

Ziua Mondiala a Oraselor are in vedere in 2024 si prevederile din recent adoptata Rezolutie a Adunarii Generale ONU din 22.09.2024 privind Pactul pentru Viitor ( "Pact for the Future") unde la actiunea nr.6 ( pct. 25 lit.c) se fac referiri le nevoia dezvoltarii durabile a oraselor ("support developing countries to plan and implement just, safe, healthy, accessible, resilient and sustainable cities") si de "Declaratia privind generatiile viitoare", toate adoptate in cadrul "Summit-ului Viitorului" care a avut loc la New York in 22-23 septembrie 2024.

Programul Natiunilor Unite pentru Asezari Umane (agentie specializata a ONU cunoscuta ca UN-HABITAT) este specializata in promovarea dezvoltarii unor medii urbane incluzive, sigure, reziliente si durabile si coordoneaza programele ”Octombrie Urban” , ”Ziua Mondiala a Habitatului” si ”Ziua Mondiala a Oraselor” precum si Noua Agenda Urbana. Patroneaza conferintele mondiale de profil, cea mai recenta fiind Habitat III de la Quito din 17-20 octombrie 2016 (prima editie a fost in 1976 la Vancouver si a doua in 1996 la Istanbul). UN-Habitat este condus de Adunarea Generala, formata din 193 de state membre ONU, care se reuneste o data la patru ani ( sesiunea cea mai recenta a AG a fost in 5-9 iunie 2023 la Nairobi), iar proxima sedinta a Consiliului Director al UN-Habitat, format din 36 de persoane, este programata in 4-6 decembrie 2024.

Detalii despre cele de mai sus se pot consulta la :

Nici Romania nu este straina de subdezvoltarea urbana si de o alta fata a oraselor decat oaze de pretinsa dezvoltare, sanatate si calitate ridicata a vietii - a se vedea cartierele de baraci cum este ”Pata Rat” din cadrul municipiului Cluj-Napoca pretins oras ”de 5 stele” sau cartierele de blocuri inghesuite cu iz de ghetou din zone nou dezvoltate in Cluj-Napoca si mai ales in asa-zisul ”sat” Floresti cu populatie de peste 70.000 locuitori sau chiar 100.000 dupa alte surse....

Astfel, orasele din Romania sufera de multe probleme in aceasta perioada - de la cresteri rapide dar nesanatoase si dezechilibrate din punct de vedere urbanistic, ecologic si al mobilitatii urbane, cu grave consecinte asupra calitatii vietii, cum intalnim mai ales in orasele mari, pana la lipsa de infrastructuri minimale ce ar fi trebuit sa existe demult in mediul urban, cum ar fi strazi modernizate, apa curenta si canalizare, transport public, spatii verzi, facilitati de sport, unitati de invatamant si facilitati socioculturale, rare si de calitate modesta mai ales in orase mici sau in zonele periferice si suburbane ale oraselor mari.

Cluj-Napoca nu face exceptie, dimpotriva - de la zone cu sute de constructii ilegal realizate si tolerate iresponsabil de autoritatile locale (vezi cartierul Valea Fanatelor), cu strazi de pamant si fara trotuare, fara utilitati si fara spatii si servicii publice, pana la zone de favele cum e Pata Rat / ”Dallas”, de la fenomenul ”blocuri intre case” la umflarea indicilor urbanistici pentru terenurile ”cui trebuie” chiar daca un studiu onest de trafic ar fi trebuit sa duca le neaprobarea construirii acelor cladiri de zeci de etaje sau complexe imobiliare de multe sute sau mii de apartamente, de la betonarea unei bune parti din spatiile verzi din oras care existau acum trei decenii pentru a face locuri de parcare, la latit strazi si indesat cladirile, pana la continuarea betonarii malurilor apelor, nerealizarea unei retele coerente pentru mobilitate nemotorizata si amanarea extinderii prioritizarii transportului public in comun si tolerarea sistematica a stationarii ilegale pe trotuar a autoturismelor, mai ales in zonele ”bune” pentru care Politia Locala pare a avea consemnul sa ”inchida ochii” la incalcarea legislatiei, accentuand perceptia de inegalitate de tratament aplicata locuitorilor orasului.

Ar fi loc si in Cluj-Napoca si in alte mari orase din Romania de politici de dezvoltare urbana mult mai coerente, cu accent pe calitatea vietii, pe sanatatea mediului, pe echilibru si sustenabilitate, nu pe profit pe termen scurt si cresteri ca scop in sine, iar abordari strategice precum inele verzi metropolitane, culoare verzi-albastre de-a lungul cursurilor de apa ar trebui sa fie regula nu exceptia iar planurile urbanistice generale nu ar trebui sa faca obiectul unor tergiversari indelungi si unor diluari si elasticizari facute in favoarea unor interese private nelegitime ci ar trebui sa fie in slujba interesului public pe termen lung. 

Din pacate, preocuparile globale la nivelul ONU / UN-Habitat si documentele strategice de nivel mondial sunt in general ignorate la nivelul autoritatilor locale din Romania, chiar si in cazul marilor orase, poate si pentru ca strategiile lor de dezvoltare si abordarile metropolitane adesea ignora principiile si viziunea din orientarile actuale mondiale. Se simte totusi o preocupare pentru alinierea la trenduri nationale si internationale, dar mai degraba una pragmatica si superficiala, chiar oportunista, ce pare limitata sau orientata spre bifarea formala a unor cuvinte-cheie si masuri declarative, ca premisa a obtinerii unor finantari UE, fara preocupare aprofundata pentru scopurile declarate, de dezvoltare sustenabila a acestor zone urbane, cu gandul la viitorii 50 de ani, nu la urmatoarele alegeri locale... 

Cluj-Napoca, 30 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
0744576836
office@ccn.ro




Author: CCN
•10/28/2024 06:20:00 p.m.

TURA GHIDATA PRIN PADUREA HOIA SI LA CHEILE BACIULUI
pe jos, sambata 2 noiembrie, în cadrul
campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Sambata 2 noiembrie 2024 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu in zona metropolitana, de aceasta data in zone central-vestica a Zonei Metropolitane Cluj, intre valea Somesului Mic si a Nadasului, aproape de Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca structuri initiatoare ale conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC).

Tura va fi practic un circuit prin padurea Hoia-Baciu, pe la liziera padurilor Salos si Chisegeu si pe la Cheile Baciului, cu pornire si final de pe str. Taietura Turcului, de la intrarea in Parcul Etnografic Romulus Vuia. Tura incepe la ora 9:00 si se preconizeaza sa se incheie in jurul orei 17:00.

Tura este una usoara, fiind scurta (lungime doar circa 16 km) si neproblematica tehnic (sunt doar drumuri forestiere si de tractor / caruta si o scurta portiune de poteca, fara zone stancoase sau abrupte) iar diferenta de nivel este redusa - sub 500 metri.

Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel redus de experienta sau cu abilitati reduse de drumetie, nefiind nevoie de anumit nivel de conditie fizica. Fiind totusi o excursie in natura, chiar daca nu in zona montana ci foarte aproape de oras, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie, apa (cel putin 1 litru / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bete de trekking si bocanci.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta.

Organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont si autor de ghiduri turistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza in principiu doar drumuri clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, zona este apropiata de oras si nu exista risc real de ratacire si este distanta mica pana la drumuri carosabile.

Tura pe jos din 2 noiembrie 2024 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana, sustinut de BRD Groupe Societe Generale. De aceasta sustinere au beneficiat si 10 ture ghidate bicicleta si pe jos si 8 ture pe jos, iar CCN va mai organiza inca o asemenea tura pe jos in saptamanile urmatoare in cadrul acestei campanii. Tura este a noua pe jos din acest an (IVMC24 - TP09) si este complementara celor de alergare sau biciclistice.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro și https://www.facebook.com/ccn.ro
Despre parteneri:
Societate Organizată Sustenabil (SOS) https://www.facebook.com/somesulnostru
Grupul civic Alergători Începători Cluj
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:

Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului
și paginile de Internet ale organizatorilor, cum ar fi www.ccn.ro și la

Cluj-Napoca, 28 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN
office@ccn.ro
0744576836




Author: CCN
•10/26/2024 05:30:00 p.m.

ZIUA SUSTENABILITATII IN ROMANIA - 27 OCTOMBRIE

In 27 octombrie 2024, Romania serbeaza, pentru a doua oara in mod oficial, Ziua Sustenabilitatii, in urma declararii acesteia ca sarbatoare legala, prin Legea 157/2023. O alegere usor bizara, in conditiile in care pe plan international, aceasta zi este marcata in ultima zi de miercuri a lunii octombrie, deci in 2024 pe plan mondial este 30 octrombrie.

Oricum, Romania o serbeaza mai mult teoretic, pentru ca in practica se contureaza trecerea ei mai degraba neobservata, asa cum si esenta si mesajul ei sunt inca insuficient receptate in societate, fiind si neinteleasa, ceea ce e de fapt mai greu de schimbat rapid si deci un motiv mai mare de ingrijorare.

Conceptul de sustenabilitate este strans legat de cel de "dezvoltare sustenabila" sau "durabila", care dateaza de multe decenii, avand germenii la Conferinta ONU din 1972 de la Stockholm, cand protectia mediului a fost acceptata ca o prioritate globala ce trebuie conciliata cu dezvoltarea.

Sustenabilitatea a inceput sa fie luata mai in serios dupa Raportul Brundtland ("Viitorul nostru comun") din 1987 si consacrata la Conferinta ONU din 1992 privind Mediu si Dezvoltarea, cunoscuta ca si "Conferinta de la Rio", cand s-au adoptat si "Agenda 21" si alte documente strategice de importanta mondiala.

In 2015, Adunarea Generala ONU a adoptat "Agenda 2030" definind 17 ODD ( "obiective de dezvoltare durabila") iar in 2017 UE a adoptat un document strategic de aplicare la nivelul UE a Agendei 2030.

In esenta, "dezvoltarea durabila" se refera la dezvoltarea care sa satisfaca nevoile prezentului fara a compromite sansele generatiilor viitoare de a isi satisface nevoile lor si cuprinde trei piloni - protectia mediului, dezvoltarea economica si dezvoltarea sociala, dezechilibrul intre acestia fiind recunoscut ca inacceptabil si grav daunator pe termen lung si acceptandu-se ca in realitate nu sunt in contradictie si concurenta protectia mediului cu bunastarea economica si cea sociala.

In limba romana, termenul de "sustainable" a fost initial tradus prin "durabil" si deci s-a scris si vorbit mai ales de "dezvoltare durabila", "transport durabil", si institutional a aparut un Centru National de Dezvoltare Durabila si prin HG 313/2017 s-a creat, ca structura guveramentala, un "Departament pentru Dezvoltare Durabila" iar prin HG 877/2018 s-a aprobat "Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei 2030", ce poate fi descarcata si aici:

In ultimii ani, pentru ca termenul "durabil" genera confuzii si neintelegeri, a inceput sa fie treptat inlocuit cu "sustenabil" fara sa existe, macar pentru legislatie si arhitectura institutionalala, o modificare coordonata, astfel ca avem acum o "Zi a Sustenabilitatii" proclamata ca atare prin lege, dar a ramas "strategie de dezvoltare durabila" nu sustenabila, si "Departamentul de Dezvoltare Durabila" nu "sustenabila".

Marea problema insa nu este inconsecventa terminologica, ci faptul ca la nivelul Romaniei conceptul de dezvoltare durabila / sustenabila a ramas mai mult un deziderat acceptat declarativ si proclamat retoric si juridic, dar care nu a fost preluat cu adevarat in legislatie si in arhitectura si practica institutionala a sectorului public si nici inteles si integrat in realitatea economica si sociala iar Romania manifesta grave distrorsiuni in evolutia ei din ultimele decenii si nu pare sa se indrepte cu adevarat catre o dezvoltare durabila.

Nici la nivel mondial nu pare realista indeplinirea Agendei 2030, nici macar atingerea majoritatii celor 17 ODD de catre un procent mare de tari, desi oficial nu sunt negate sau abandonate. Si nu se vorbeste decat foarte putin sau deloc despre "elefantul din camera" - daca conceptul de "dezvoltare durabila" / "dezvoltare sustenabila" mai este inca realist sau daca nu cumva, cel putin in anumite domenii, deja e tardiv si insuficient si ar trebui luata in serios nevoia unei dezvoltari doar calitative, si foarte putin sau deloc cantitative, indiferent ce precautii si masuri compensatorii s-ar adopta din punct de vedere al mediului. Optimistii spun ca o dezvoltare ar trebui sa fie implicit durabila si deci termenul "dezvoltare durabila" ar trebui sa fie un pleonasm, altii ca este un oximoron, fiind o contradictie ireconciliabila intre cele doua concepte si pun problema unei stopari a dezvoltarii sau chiar a nevoii reversarii ei (de-growth).

Este desigur imbucurator ca a fost proclamata o "ZI A SUSTENABILITATII" - trebuie insa sa i se dea si continut de substanta incat sa fie cu adevarat un ajutor pentru orientarea Romaniei spre o dezvoltare sustenabila, proclamata de multi ani dar care inca nu se prea intrevede.

Este adevarat ca sunt actiuni si evenimente, dar mai degraba minore sau colaterale. De exemplu autoritatea publica centrala romana in domeniul sustenablitatii ( DDD ) nu rezulta, conform propriului ei website, sa fi marcat in vreun fel aceasta zi, dar preconiza dupa cateva zile sa fie partener cu o universitate la lansarea unei structuri pentru Romania a unei ogranizatii internationale din zona dezvoltarii durabile (SDSN) https://www.unsdsn.org/our-networks/romania/ .

Oricum, dezvoltarea durabila / sustenabila nu depinde doar de autoritati, ci si de fiecare persoana fizica si juridica din Romania si este influentata si de evolutiile din restul UE si din tarile vecine si de cele la scara planetara.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista "Clubul de Ciclotruism Napoca" militeaza deja de peste trei decenii pentru dezvoltare sustenabila, promovand forme de mobilitate, turism si recreere nemotorizate si activitati economice cu impact redus de mediu si insistand pe nevoia dezvoltarii durabile si pentru principiul sustenabilitatii in toate domeniile inca de cand conceptul era cvasinecunoscut in Romania.

Cluj-Napoca, 26 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/19/2024 09:24:00 p.m.

SOLUTII BAZATE PE NATURA LA SOMES
- LANSAREA UNEI CARTI DESTINATE NU DOAR CLUJENILOR

Sambata 19 octombrie 2024 a avut loc lansarea cartii ”Solutii bazate pe natura la Somes”, un material cu mai multi autori din sectorul academic si din sectorul ONG-urilor de mediu, aparut la editura ”Presa Universitara Clujeana” a Universitatii Babes-Bolyai, in regim de acces liber, putand fi obtinuta gratuit in varianta electronica accesand pagina https://libraria.ubbcluj.ro/produs/ebook-solutii-bazate-pe-natura-la-somes/ .

Desi se axeaza specific pe problema Somesului Mic si malurilor lui in Cluj-Napoca si portiuni din apropierea acestui mare municipiu, are o buna parte din cuprins cu aplicabilitate mult mai generala, in aproape orice orase din Romania situate pe malul unor cursuri mai mari de apa, pentru ca sunt identice sau comparabile multe dintre provocari si solutii.

De aceea, cartea este utila nu doar administratiei publice si specialistilor in domeniu, ci si presei si publicului larg interesat de Somesul Mic sau de apele de suprafata curgatoare in general, dar si de urbanism, protectia mediului si mobilitate durabila, precum si de teme trans-sectoriale precum participarea publica la luarea deciziilor de catre autoritati.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN) a redactat, prin intermediul directorului executiv Radu Mititean, un capitol din carte, intitulat ”Lumini si umbre privind rezultatele proiectului de amenajare a culoarului de mobilitate verde-albastru pe malurile Somesului Mic in zona Armatura si Grigorescu”, ce poate fi citit la paginile 300-326 din carte si include si 18 fotografii documentare cu rol de ilustrare a criticilor formulate. Materialul a fost redactat in ianuarie 2024, inclusiv pe baza monitorizarilor facute regulat pe teren in 2022-2023, si a fost revizuit in aprilie 2024, dar este - din pacate - la fel de actual, in sensul ca deficientele semnalate cu privire la acele proiecte, desi comunicate si Primariei mun. Cluj-Napoca, nu au fost inca remediate - nici cele ce sunt tehnic si financiar usor rezolvabile.

Subcapitolele acestui material din carte sunt intitulate:
- Cu mintea si inima alaturi de Somes
- O privire asupra evolutiilor din ultimii 35 de ani
- Aspecte pozitive in zona Armatura
- Aspecte pozitive in zona Grigorescu – malul drept
- Aspecte pozitive in zona Grigorescu – malul stang
- Aspecte negative in zona Armatura
- Aspecte negative in zona Grigorescu – malul drept
- Aspecte negative in zona Grigorescu – malul stang
- Viziune de viitor – cum ar trebui sa fie concepute celelalte zone de reamenajare
- Impactul potential al altor investitii anuntate pe malul Somesului Mic in zona metropolitana Cluj.

Acest capitol a fost redactat in regim de voluntariat, insa documentarea, precum si tehnoredactarea cartii in care a aparut si realizarea si a unui tiraj pe suport de hartie a acesteia au fost posibile gratie si unor finantari din mai multe surse, indicate in notele de subsol de la paginile 15 si 16 din carte.

Cartea reda si o serie de documente redactate de acelasi autor, in anii precedenti, unele in calitate de lider de ONG de mediu, din partea CCN, altele in postura de avocat, propuneri redate la paginile 327-340 din carte dar care, din pacate, nu au fost acceptate deocamdata de autoritatile publice vizate (Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor cu diversele lui denumiri succesive, Administratia Nationala Apele Romane, Guvernul Romaniei).

Astfel, primul material este un extras din documentatia avand ca obiect propunerea de Hotarare a Guvernului pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare a comitetelor de bazin, aprobat prin HG 270/2012, prin care s-ar rezolva problema cadrului organizat de consultare a stakeholderilor din zone de nivel metropolian sau segmente ale unui curs hidrografic mai mare, pentru ca actualele comitete de bazin sunt organizate la nivele foarte vaste geografic, cum e cazul Comitetului de Bazin Somes-Tisa care vizeaza suprafete mari din 5 judete si nu poate fi un cadru de consultare eficienta pentru chestiuni locale la nivel de unul sau cateva UAT.

Al doilea material este un extras din documentatia privind propunerea de infiintare a unui ”Consiliu al Apei” pentru Somesul Mic, incluzand si o propunere de protocol de colaborare care sa stea la baza organizatii si functionarii acestei structuri, a carei titulatura completa ar fi ”Consiliul consultativ pluridisciplinar pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de suprafata din sub-bazinul hidrografic Somesul Mic - CONSAP-SM. Un asemenea consiliu ar rezolva tranzitoriu lipsa comitetelor subbazinale si in viitor, daca se va accepta propunerea din primul material, ar putea fi convertit intr-un comitet de subbazin pentru Somesul Mic.

Al treilea material este un extras din documentatia pentru o propunere de Hotarare a Guvernului pentru completarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica aprobate prin HG 930/2005, prin care s-ar crea posibilitatea ca si unele portiuni din zone de protectie sanitara sa poata fi traversate, in anumite conditii, de alei pietonale sau piste pentru biciclete, atunci cand nu exista alte variante rezonabile, cum se invoca de catre autoritatile locale clujene de peste un deceniu ca pretext pentru nerealizarea unei piste pentru biciclete intre Cluj-Napoca si Floresti - asa-zisul sat, cel mai populat din Romania, care se pare ca are faptic mai mult de dublul numarului oficial de locuitori al oricarui oras din judetul Cluj in afara municipiului resedinta de judet.

Implicarea CCN in legatura cu Somesul in zona metropolitana Cluj nu este intamplatoare, dat fiind ca, in calitate de ONG de mediu, militeaza specific de peste trei decenii pentru protectia si dezvoltarea spatiilor verzi urbane si o protectie si gestiune ecologica a apelor de suprafata in Cluj-Napoca si zona metropolitana Cluj, pe de o parte, si pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de mobilitate urbana si a transportului durabil in zona metropolitana Cluj, precum si pentru dezvoltarea cicloturismului si formelor de recreere, sport si turism activ cu impact redus de mediu.

Activitatea a inclus o monitorizare a infrastructurilor velo din Cluj-Napoca de la primele promisiuni de profil ale Primariei, din 1997, si de la primii metri de pretinse piste pentru biciclete din 2006, si pana la ora actuala, totalizand peste 1000 de deplasari "pe teren" prin Cluj-Napoca si imprejurimi, zeci de mii de fotografii, sute de kilometri de trackuri GPS, sute de sesizari, memorii si propuneri inaintate Primariei, organizarea de zecide prezentari si dezbateri publice, emiterea a sute de comunicate si informari de presa si mii de postari pe social media, completand alte demersuri CCN, cum sunt marsurile biciclistilor clujeni, incepute in 1998, devenite lunare din septembrie 2007 si ajunse la a 175-a editie.

CCN a propus inca din anii 90 dezvoltarea unei retele de cai de comunicatie specifice sau favorabile bicicletelor in municipiul Cluj-Napoca (proiectul ClujBikeNet) si imprejurimi, precum si creare a unei retele de trasee marcate de turism pedestru in toata zona Clujului (RJTTMTP Cluj), in mod repetat prezentate si dezbatute public si explicate autoritatilor locale si judetene, dar care nu au primit vreodata nici macar un raspuns concret din partea acestora, iar propunerile de zone pietonale si conexiuni pietonale si de extindere a zonelor verzi in oras formulate de acum peste doua decenii s-au regasit deocamdata in mica masura in realizarile municipalitatii clujene, desi multe apar in promisiunile electorale si in unele documente stategice si de politici publice, dar in mai mica masura si in planurile urbanistice aprobate.

Dealtfel, CCN participa de mai multi ani, impreuna cu alte ONG, cum sunt asociatia miniMass (organizatorii Somes Delivery), asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si asociatia Clujul Sustenabil (CS) la campania ”Somes Culoar Verde-Albastru” (SVA), printre ale carei rezultate si numara si convingerea autoritatilor locale din Cluj-Napoca si comunele Gilau, Floresti si Apahida sa se asocieze si sa contracteze realizarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru Somesul Mic ca si culoar de mobilitate nemotorizata de al Gilau la Apahida pe portiunile ce nu au facut obiectul altor documentatii specifice de urbanism, acest PUZ fiind in faza avansata de elaborare si avizare.

In aceeasi directie se inscrie si apartenenta CCN la asociatia nationala Reteaua pentru Natura Urbana (RNU) si la reteaua Apele Unite ale Romaniei, iar materiale pe tema Somesului Mic in Cluj-Napoca si imprejurimi produse de sau cu contributia CCN sunt multe in ultimele decenii, de la cele mai vechi, de acum peste doua decenii, cum a fost de exemplu seria de brosuri "EcoAqua" editata in parteneriat cu Clubul Ecologic Transilvania (CET) si fundatia EcoTop, sau numere dedicate Somesului Mic din suplimentul "Monitorul Mediului" al cotidianului Monitorul de Cluj, editat tot in parteneriat cu CET, pana la materiale recente, cum este amplul interviu din publicatia Somes Expres https://somesdelivery.ro/somes-expres/somes-express-2023/

Revenind la carte si la lansarea ei, precizam ca aceasta a avut la amiaza insoritei zile de sambata 19 octombrie in aer liber, in parcul Armatura, pe malul Somesului, in prezenta unora dintre autori, a presei, a unor activisti de mediu si a unor reprezentanti ai unor institutii academice, precum si a publicului care a dorit sa afle mai multe despre aceasta initiativa sau era prezent la ciclului de evenimente in care s-a inscris si aceasta lansare de carte, si anume "Somesul Post-Industrial" - o manifestare a fost organizata de miniMASS / Somes Delivery in 19-20 octrombrie 2024 avand ca parteneri, printre altii, asociatia Clujul Sustenabil, Caravana I’m Climatic, Asociatia Studentilor Arhitecti Cluj (ASTA), asociatiile Societate Organizata Sustenabil (SOS Somesul Nostru) si Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN) si beneficiind si de o co-finantare de la Administratia Fondului Cultural Naţional. Detalii privind seria de evenimente "Somesul Post-Industrial" din acest weekend de octombrie 2024 pot fi citite la adresa https://www.facebook.com/events/2107480706316309/ si pe www.somesdelivery.ro

Precizam ca lansari secundare si prezentari ale cartii au mai avut loc si vor mai avea lor cu ocazia unor conferinte si alte evenimente, cum a fost mini-lansarea de la Casa Tranzit din 13.10.2024 ora 16:00 cu ocazia "Zilelor Tranzit 2024" - tot in aer liber, pe malul Somesului.

Cartea ii are ca autori pe dr. Adi Dohotaru (care este si coordonatorul volumului), arh. Mircea Munteanu, care preda si la Universitatea KU Leuven, conf. univ. dr. Tibor Hartel, lect. univ. dr. Gyongy Pasztor si lect. univ. dr. Andrada Tobias de la UBB, lect. univ. dr. Adriana Magerusan de al UTCN, biol. Andrei Lazar si av. Radu Mititean, detalii despre autori fiind oferite la pagina 367 din carte si in prezentarea cartii de pe pagina editurii https://libraria.ubbcluj.ro/produs/ebook-solutii-bazate-pe-natura-la-somes/ . Referenti stiintifici au fost prof.univ.dr. Gabriel Badescu si lect.univ.dr.Ciprian Bogdan.

O caracterizare sintetica a cartii, asa cum o regasim pe coperta a patra, este: " In volumul Solutii Bazate pe Natura la Somes, propunem in zona metropolitana a Clujului cel mai mare spatiu public verde-albastru din Romania, sub forma unui coridor ecologic, continuu si amplu ca latime. Scopul nostru este de a creste calitatea vietii prin acces la bunuri comune si atenuarea impactului schimbarilor climatice printr-o mai mare biodiversitate urbana, atat de necesara in orasele poluate ale tarii. Cartea e un exemplu de Cercetare Participativ-Actionala care poate fi testat la nivelul oricarei zone metropolitane din Romania."

Cluj-Napoca, 19 10.2024

Radu Mititean
director executiv

office@ccn.ro
0744576836




















Author: CCN
•10/15/2024 01:00:00 a.m.

TURA VELO PE SOMES AVAL DE CLUJ
in 19 octombrie in campania SVA24

Sambata 19 octombrie 2024, cu plecare la ora 12:00 din Piata Unirii, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita la o tura biciclistica de verificare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe malurile Somesului Mic aval de Cluj-Napoca, pana la Jucu.

Vom pedala in total circa 30 km, cu o diferenta de nivel neglijabila, pe strazi asfaltate dar mai ales pe drumuri pietruite si de pamant pe malul Somesului, inclusiv prin zone de santier si pe diguri, astfel ca este accesibil si celor cu nivel redus de antrenament dar este totusi nevoie de anumita experienta si abilitati de pedalat si pe drum nemodernizat, deci o tura cu dificultate redusa ca efort dar medie din punct de vedere tehnic.

Va fi o experienta de parcurgere, descoperire, testare si consemnare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a malurilor Somesului Mic in zona estica a Clujului si mai ales din Someseni pana in Jucu.

Se porneste din zona centrala a Clujului, din Piata Unirii, dupa finalul editiei octombrie 2024 a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC175) si In prima parte a turei se va pedala din centru spre nord-est pana la parcul Parcul Armatura, unde va fi o pauza mai lunga pentru ca, de la ora 12:30, va fi acolo o lansare de carte - SOLUTII BAZATE PE NATURA LA SOMES - ce contine si un capitol despre infrastructurile velo pe malul Somesului, cartea vizand si ansamblul proiectului de Somes Culoar Verde-Albastru de la Gilau la Apahida. Lansarea de carte este parte dintr-un eveniment mai amplu organizat de Somes Delivery - detalii la https://www.facebook.com/events/2107480706316309 .

Revenire la Cluj-Napoca este conceptua a fi seara, cu trenul, de la statia Jucu, cu unul dintre trenurile operate de Interregional Călători ce au si locuri pentru biciclete (la 18:41 trenul Regio 10509 sau la 20:17 trenul Regio 10537).

Tura velo propusa de CCN pentru aceasta dupa-amiaza si seara de sambata 19 octombrie este de-a lungul viitorului culoar de mobilitate nemotorizata cerut trei decenii de ONG-urile de bicicilisti si de mediu si care este acum in faza de studiu si proiectare pe multe sectiuni din sectorul dintre Gilau si Apahida, printr-o firma de proiectare contractata de consortiul de primarii format de municipiul Cluj-Napoca si comunele Floresti, Gilau si Apahida, care pare sa se indrepte intr-o directie buna, dar din pacate alte portiuni nu sunt cuprinse in proiectul acesta pentru ca deja au facut obiectul unor proiecte izolate, deja aprobate sau in avizare, sau pretins finalizate, unde nu s-a tinut cont de nevoia asigurarii unei continuitati pietonale si biciclistice si unor minime principii comune, astfel ca aceasta lipsa de consecventa a compromis deja partial rezultatul final, cum vedem deja pe malul stang pe sectiunea dintre Podul Napoca si Podul Elisabeta sau zona Parcul Armatura si Parcul Feroviarilor si se contureaza zona Rivus / Carbochim...

Va fi si prezentarea si testarea zonelor respective ca potential biciclistic si de traseu pietonal, dar si documentarea starii mediului - ape, spatii verzi, aruncarea deseurilor, disciplina in constructii, deversari de ape uzate, moloz si alte deseuri, arbori remarcabili, amenajari pentru accesul la apa, lucrari hidrotehnice si alte aspecte.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Traseul se poate in principiu parcurge cu orice tip de bicicleta dar se recomanda cele de tip MTB sau cel putin biciclete de trekking sau gravel.

Participantii trebuie sa aiba pelerina, haine pentru vreme mai rece sau cu vant si eventual si cu ceva precipitatii. Si evident apa, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta cu durata de peste jumatate de zi, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera. Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei. Participantii trebuie fiecare sa isi acopere costurile personale, cum este cazul biletului de tren de la Jucu la Cluj-Napoca.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul in sau in apropierea unor localitati si drumuri publice asfaltate des circulate si pe care se desfasoara inclusiv transport public in comun.

Tura face parte din seria de actiuni velo de tip "watchdog" de monitorizare a situatiei Somesului Mic si afluentilor lui intre Apahida si Gilau din campania Somes Verde Albastru care continua si in 2024 (SVA24) si care promoveaza culoarul Somesului Mic intre Gilau si Apahida (si pe viitor in continuare spre nord) si ca ax verde si de mobilitate activa - o conexiune ecologica si peisagistica si un cadru pentru deplasare nemotorizata in zona metropolitana, cu impact redus de mediu si chiar cu efect pozitiv prin cresterea interesului comunitatii pentru apele de suprafata si starea lor si prevenirea deversarilor de deseuri si altor activitati cu impact negativ de mediu in si pe malul Somesului Mic si afluentilor lui.

Culoarul ecologic si de mobilitate nemotorizata a Somesului Mic si afluentilor lui in Zona Metropolitana Cluj este complementar cu initiativa "Invelul Verde Metropolitan Clujean" urmand sa formeze impreuna o retea metropolitana care sa asigure conectivitatea ecologica si de mobilitate nemotorizata.

Detalii si pe www.ccn.ro si pe blogul CCN https://ccncluj.blogspot.com
si pe pagina de Facebook a evenimentului:

Cluj-Napoca, 14 octombrie 2024

Radu Mititean
director executiv CCN





, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•10/14/2024 07:00:00 p.m.

  

PADUREA HOIA DIN NOU SUB ASEDIU
MASCAT IN MASURI TEMPORARE DE PROTECTIE A LOCUITORILOR 
UNEI STRAZI CARE DIN CAUZA PRIMARIEI 
ARE PROBLEME GRAVE DE STABILITATE

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN), in eforturile ei constante din ultimii peste 30 de ani, pe latura ei de ONG de mediu, de promovare a protectiei patrimoniului natural din interiorul si din imediata vecinatate a zonei deja construite a municipiului Cluj-Napoca si a zonei metropolitane a acestuia, incat sa poata sa se bucure de el in mod durabil si sa fie de folos generatiilor prezente si viitoare,

Urmarind consecvent, de peste trei decenii, actiunile si inactiunile administratiei locale fata de padurea Hoia si zonele adiacente ei, inclusiv prin faptul ca multi ani a si exercitat secretariatul Coalitiei ECO-CLUJ a ONG clujene de mediu si a reprezentat ONG-urile clujene de mediu in Comisia Tehnica de Amenajarea Teritoriului si Urbanism (CTATU) si in Comisia Judeteană pentru Protectia Mediului (CJPM) si in alte comisii de pe langa Consiliul Judetean Cluj, sau comisii sau grupuri de lucru de pe langa alte autoritati, in care a fost admisa,

Analizand si incercand sa promoveze abordari mai putin daunatoare mediului in documente adopate de administratia locala, cum ar fi PUG-ul mun. Cluj-Napoca din 1999 si cel din 2014 sau diversele strategii de dezvoltare sau PUZ-uri sau alte planuri de urbanism si amenajarea teritoriului, masterplanuri, planuri de mobilitate si alte documente de tip normativ sau de politici publice,

Constatand ca exista o evidenta si constanta presiune imobiliara si in general antropogena, utilitarista, asupra dealului Cetatuia si zonei padurii Hoia, in sensul de construire sau alte amenajari sau utilizari cu impact negativ major de mediu, incompatibile cu principiile dezvoltarii durabile (cum a fost si un proiect halucinand de imprejmuire cu gard, amenajare de alei pavate, iluminat public si alte asemenea pantru padurea Hoia), presiuni chiar mai intensive decat asupra unor zone precum Fagetul, desi padurea Hoia, pajistile adiacente si toata zona in general care mai era (si partial inca mai este) in stare neconstruita si relativ apropiata de o stare naturala este la fel de sau chiar mai valoroasa ecologic si peisagistic, precum si recreational, turistic si sportiv pentru locuitorii mun.Cluj-Napoca si ai localitatilor vecine, si cu valoare deosebita, de nivel national si chiar international din punct de vedere al patrimoniului natural si cultural, in comparatie cu alte zone din si din apropierea mun.Cluj-Napoca, pe de o parte,

Remarcand faptul ca, pe de alta parte, avand o suprafata mult mai mica decat zone gen Faget sau dealul Lombului si fiind inconjurata din trei parti de zone de dezvoltare imobiliara agresiva si vizata de sectionare prin noi lucrari de infrastructura sau de amenajari excesive, zona padurii Hoia si imprejurimile ei sunt si mai sensibile, expuse si vulnerabile decat alte zone valoroase,

Vazand cum, in ciuda datelor geologice, studiilor geotehnice concrete si mentiunilor clare in planurile urbanistice a riscurilor de alunecari de teren pe care le prezinta dealul Hoia, autoritatile locale clujene au emis autorizatii de construire sau au acceptat "introducerea in legalitate" pentru sute de constructii masive pe str. Uliului si strazile sau zonele adiacente, multe constructii fiind mastodonti cu multe nivele si mase uriase, si au permis ca la lucrari sa se poata accesa firava strada a Uliului si altele din zona cu utilaje de mare tonaj, in loc sa limiteze sever si sa controleze strict tonajul utiliajelor care aveau acces si volumul de trafic greu, pentru ca nu se produce riscurile dealtfel demult si bine documentate,

Vazand, pe de o parte, cum aparitia succesiva a alunecarilor de teren la str. Uliului sau la constructii din apropierea ei au determinat de-a lungul anilor emiterea de autorizatii de construire pentru lucrari de consolidare si finantarea, cu sume mari, din bugetul municipalitatii, de lucrari moderniare si apoi de succesive reparatii si consolidari ale strazii, fara insa a lua masurile de prevenire a repetarii problemelor, prin incetarea autorizarii de noi constructii sau limitarea dimensiunii lor sau inasprirea cerintelor de fundare, respectiv prin limitarea si controlarea stricta a tonajului per autovehicul si pe unitate de timp sau suprafata, inclusiv pentru traficul generat de santierele autorizate, ceea ce arata lipsa de vointa reala a autoritatii locale de a preveni repetarea si agravarea fenomenelor, desi ele au impact grav si asupra bugetului local, si produc si inechitate grava prin cheltuirea de sume imense pentru beneficiul unui numar mic de persoane care au putut cumpara la preturi initial foarte reduse terenuri in respectiva zone, pentru ca orice evaluare de bun simt indica faptul ca vor ramane putin sau deloc construibile daca autoritatea locala avea o atitudine responsabila si neinfluentata de factori nelegitimi, ce pot fi usor banuiti,

Vazand, pe de alta parte, cum "solutia" a fost pietruirea, latirea, imbunatatirea unui vechi drum de pamant prin inima padurii Hoia, pe care circulatia publica nu putea fi admisa, conform legii, cu permiterea accesului auto necontrolat pe acesta, sub pretextul necesitatii asigurarii accesului auto facil al riveranilor si al vehiculelor serviciilor de urgenta sau de servicii publice ex. salubritate pe zona superioara a str. Uliului si strazilor / aleilor adiacente, amonte de zona alunecarilor de teren produse in primavara acestui an, fara macar sa se ia o masura de a permite accesul numai riveranilor si altor persoane autorizate ( desi tehnic este usor de a implementa o asemenea masura),

Constatand ca, dupa anuntul oficial al incheierii, cu succes, a reparatilor si consolidarilor strazii Uliului in zona afectata de alunecarile de teren din primavara anului 2024, si redeschiderea accesului auto si pe zona respectiva, care a eliminat ratiunea pentru care s-a anuntat deschiderea pentru accesul auto a drumului prin padurea Hoia, in continuare se permite accesul auto pe acel drum, in loc sa se procedeze imediat la instalarea semnalizarii rutiere necesare de interzicere a liberului acces, si, dupa caz, de amplasare de mijloace fizice de control acces ( bariere sau bolarzi retractabili) si / sau de control uman, prin supraveghere video si / sau prezenta fizica a personalului din politia locala,

Constatand, pe de alta parte, ca in ciuda promisiunilor oficiale, nu au fost insa alocate fonduri si nu s-au facut demersuri pentru extinderea teritoriala si calitativa a protectiei padurii Hoia si a zonelor naturale adiacente, totul ramanand la stadiul de angajamente neangajante juridic si neonorate, desi Primaria avea si are posibilitatea de a lua masuri efective in aceasta directie, chiar in contextul legislativ actual care nu este unul optim protejarii si utlizarii durabile a padurilor, pajistilor si altor zone naturale urbane si periurbane, context legislativ pe care dealtfel Primaria Mun. Cluj-Napoca, inclusiv prin functiile detinute de primar in structurile asociative ale UAT-urilor la nivel national, are dealtfel posibilitatea sa il influenteze sau cel putin sa faca demersuri in acest sens,

Coreland aceasta atitudine a autoritatilor locale cu pasivitatea si eschivele manifestate in urma cu cativa ani, cand in mod ilegal, o firma a inceput pietruirea si alte lucrari de amenajare a acelui drum, si municipalitatea clujeana, dar si alte autoritati si institutii publice, au refuzat indelung sa furnizeze informatii privind forma de proprietate si titlularul dreptului de proprietate si a celui de administrare a drumulului la care se efectuau lucrarile ilegale, si sa ia masuri de stopare, remediere si sanctionare, si doar dupa multe presiuni ale societatii civile s-a recunoscut caracterul ilegal al lucrarilor si s-a dispus sanctionarea contraventionala a operatorului econonmic care a comis faptele, fara a se lua si masurile de readucere a drumului la starea initiala si de dovedire a beneficiarului lucrarilor, pe care firma vinovata refuza sa il dezvaluie, pretinzand in mod hilar ca a efectuat lucrarile cu titlu gratuit si in beneficiul oricui, fara sa fie contractata sau platita de cineva, desi era evident unde duce drumul si cine primise abuziv autorizatii de construire la marginea padurii Hoia si deci era in mod evident beneficiarul unui acces carosabil care sa reziste dpdv tehnic la trafic greu, dupa ce drumurile de acces realizate, pare-se tot ilegal, dinspre celalalt versant, au suferit masive alunecari de teren si deci nu permiteau continuarea santierului care a fi slutit peisagistic zona pe partea apartinand de UAT Floresti, suspiciuni confirmate si de incercarile facute prin interpusi de acei investitori de a pune capat criticilor si demersurilor ONG-urilor care facusera demersuri contra amenajarilor la acel drum cu care sustineau insa oficial ca nu ara avea vreo legatura sau interese,

CONSIDERA INACCEPTABILA SI DAUNATOARE INTERESULUI PUBLIC atitudinea Primariei Mun.Cluj-Napoca fata de problematica drumului recent pietruit in padurea Hoia si privind modul de gestionare a problematicii strazii Uliului si zonei adiacente acesteia, fiind evidente indicii privind existenta unor intentii oculte manifestate sistematic de multi ani de a facilita, prin diverse tertipuri, realizarea si mentinerea faptica si juridica a accesului auto inclusiv pentru autovehicule de mare tonaj in si prin padurea Hoia, ce nu are cum sa aiba alta finalitate decat o tolerare a unui fenomen de construire ilegala pe scara mare, pe care Primaria clujeana a dovedit in trecut ca este neinteresata sau incapabila sa il stapaneasca, asa cum dovedesc cazurile flagrante de mare anvergura cum sunt sutele de constructii ridicate ilegal in Faget, cu caracter de locuinta, dar pretins a fi case de vacanta sau, si mai clar si recent, sutele de case ilegale construite in cartierul Valea Fanatelor cu evidenta complicitate, cel putin pasiva, a Primariei clujene,

SOMEAZA institutia Primarului Mun.Cluj-Napoca sa interzica de indata circulatia publica pe respectivul drum si sa ia masurile necesare de aplicare a acestei interdictii, prin instalarea semnalizarii rutiere necesare de interzicere a liberului acces, instalare de supraveghere video, amplasarea de mijloace fizice de control acces (bariere sau bolarzi retractabili, cu telecomanda doar pentru cei special autorizati a avea acces din motive obiective temeinice) si, temporar cel putin, si asigurare de control uman la fata locului prin prezenta fizica fixa sau de tip patrulare periodica a personalului din politia locala competent pe linie de aplicare a legislatiei rutiere,

APELEAZA la Inspectoratul Judetean de Politie sa acorde Municipiului Cluj-Napoca concursul necesar pentru eficienta aplicare a acestor masuri legale de protectie efectiva a zonei padurii Hoia, precum si la Inspectoratul de Stat in Constructii, Garda Forestiera si Garda de Mediu sa efectueze verificarile necesare pe linia lor de competenta si sa aplice sanctiunile si sa dispuna masurile necesare de intrare in legalitate cu privire la problematica semnalata, indiferent cine sunt persoanele raspunzatoare,

APELEAZA la institutia Primarului Mun.Cluj-Napoca si Institutia Primarului com Floresti, la consiliile locale ale celor doua UAT, la Consiliul Judetean Cluj si la structurile asociative la nivel matropolitan din care UAT Cluj-Napoca si UAT Floresti fac parte, precum si la Institutia Prefectului Jud. Cluj, sa faca demersurile necesare, la nivel local, judetean si, daca e cazul, national, pentru extinderea si consolidarea protectiei padurii Hoia, inclusiv prin finantarea studiilor si documenatiilor stiintifice si de urbanism sau mediu suplimentare necesare, obtinerea informatiilor si documentelor necesare, efectuarea operatiunilor tehnico-juridice si adoptarea actelor administrative normative si emiterea actelor administrative individuale necesare si a tuturor celorlalte demersuri pentru punerea in practica a deja demult promisei mentineri si extinderi a protectiei padurii Hoia si zonei adiacente ei, pe linie de protectie a patrimoniului national natural si cultural si pe linie de asigurare a unui acces public liber in scop educational, recreativ, turistic, sportiv, de cercetare, cultural si de alta natura, in conditii de evitare a unui impact negativ semnificativ si de utilizare durabila a zonei de catre comunitatile din zona metropolitana Cluj, cu includerea in viitor a zonei Hoia in conceptul mai larga de Inel Verde Metropolitan Clujean sau alta forma de structurare a necesarei retele de culoare ecologice si de mobilitate si recreere nemotorizata in zona metropolitana Cluj.

In acest sens, aderam la scrisoarea comuna deschisa pe aceasta tema, semnata de numerosi cercetatori stiintifici, cadre didactice universitare, activisti de mediu si specialisti, remisa astazi Primariei Mun.Cluj-Napoca si presei si pe care o redam in ANEXA.

Cluj-Napoca, 14 10.2024

av.dr.med.Radu Mititean

director executiv
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA

 

 

ANEXA:

Textul scrisorii comune deschise:

=======================================================

DRUMUL PRIN HOIA TREBUIE ÎNCHIS TRAFICULUI AUTO ȘI PĂDUREA HOIA-BACIU ȘI PĂȘUNILE TREBUIE CONSERVATE ÎNTR-O ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ -

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL CLUJULUI, EMIL BOC

14.10.2024

Domnule primar Emil Boc,

Deși strada Uliului a fost reparată cu peste 1 milion de euro[1], nu s-a cheltuit niciun ban cu protejarea efectivă a peisajului Hoia-Baciu ca arie naturală protejată, așa cum ați promis la dezbaterea bugetului local din ianuarie 2024. Dimpotrivă, a fost facilitat accesul auto pe unul din drumurile din Hoia de valoare patrimonială, care se află în continuarea Aleii Muzeului Etnografic. Cerem de urgență stoparea traficului auto pe acest drum.

Cerem ca Hoia să fie conservată cu statut de arie naturală protejată pentru biodiversitate și societate prin punerea în dezbatere publică a studiului de biodiversitate și a planului de management cerut de societatea civilă și finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, și adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local care să asigure viitorul sustenabil al peisajului Hoia-Baciu.

Un număr de peste 12.000 de clujeni au semnat o petiție SOS împotriva tăierilor abuzive de arbori în această pădure, dar și pentru o gestionare mai bună a pădurii.[2]

Mii de oameni ies săptămânal în Hoia pentru a se bucura de natură. Hoia este extrem de atractivă pentru că este un ecosistem divers, cu înalte valori naturale, dar are și câteva trăsături cruciale pentru ca valoarea ei de recreere sau chiar terapeutică să se poată manifesta: nu este copleșită de zgomotul mașinilor (poluare fonică), nu este înțesută și fragmentată de structuri artificiale. Totodată, este important de menționat că numărul persoanelor care vizitează această pădure pentru a se bucura de beneficiile ei legate de recreere, socializare și biodiversitate este în creștere. La nivelul societății clujene se dezvoltă o apreciere din ce în ce mai profundă pentru natură, iar aceste valori se vor consolida în viitor (așa arată toate documentările de specialitate referitoare la populațiile urbane) pentru că expunerea directă la natură contribuie la bunăstarea fizică și mentală a oamenilor, iar urbanizarea tot mai accentuată face ca astfel de spații verzi să devină refugii esențiale pentru recreere și reconectare cu mediul natural. Pe măsură ce conștientizarea beneficiilor naturii crește, locuitorii orașului vor căuta din ce în ce mai mult să protejeze și să valorifice aceste resurse.

Pentru a facilita accesul locuitorilor de pe Strada Uliului, după surparea drumului, s-a ales varianta de a lărgi Aleea Muzeului Etnografic și continuarea acesteia prin pădure. Este important să înțelegem că acest drum are importanță socio-culturală: foarte multe persoane au folosit, folosesc și vor folosi acest drum pentru activități recreative, sănătoase (biking, jogging, plimbare). De asemenea, fiind evidențiat pe hărțile istorice (secolele 18, 19, 20), acest drum are și o valoare de moștenire istorică. Acest traseu este asociat cu numeroase amintiri colective și experiențe personale de-a lungul timpului, constituind un spațiu de socializare și relaxare în mijlocul naturii.

Activitățile de recreere în natură nu sunt compatibile cu traficul intens (unele mașini au viteze de peste 70 km/oră). De asemenea, zgomotul continuu al mașinilor deranjează atât persoanele care vizitează natura (inclusiv prin disconfort continuu) cât și o sumedenie de specii de animale care trăiesc acolo. Traficul auto antropizează și mai tare pădurea, alungă animalele sensibile la zgomotul și circulația permanentă a mașinilor, iar viteza mare este un pericol pentru persoanele care doresc să se bucure de pădure la pas sau cu bicicleta, dar şi pentru animalele care traversează drumul intens circulat. Mortalitatea vertebratelor cu dimensiuni mici datorită intensificării traficului este deja observată. Creșterea traficului pe această rută va duce la creșterea presiunilor și consolidarea intereselor pentru a continua dezvoltarea infrastructurală care este incompatibilă cu natura și cu activitățile sociale de recreere în natură. Aceste efecte de tip feedback pozitiv odată consolidate vor face imposibile implementarea protejării naturii pentru biodiversitate și societate[3], prin urmare vor priva societatea de spații urbane și peri-urbane vitale pentru implementarea Soluțiilor Bazate pe Natură, centura verde și alte ințiative asemănătoare.

Drumul pentru traficul auto, nu-și mai îndeplinește rolul după repararea străzii Uliului și este nevoie să fie închis de urgență mașinilor și prin acesta redat populației care utilizează natura și naturii. Societatea civilă cere acest lucru din 2021, prin proteste la care au participat sute de oameni.[4],[5] Închiderea drumului pentru trafic auto nu e o măsură singulară, ci trebuie integrată planului de management propus prin studiul de biodiversitate despre pădurea Hoia-Baciu și împrejurimi, cerut de societatea civilă, contractat de Primărie, și lăsat la sertar de mai bine de un an.

Ne aflăm într-un moment critic pentru protejarea naturii din pădurea Hoia, ca parte dintr-un Inel Verde Metropolitan. Dacă pierdem această oportunitate, toate viitoarele inițiative de capitalizare ecologică a naturii, Soluțiile Bazate pe Natură în special, vor fi compromise odată pentru totdeauna. Dacă drumul nu se închide pentru trafic, presiunea pentru construcții și extinderea structurilor artificiale va crește în detrimentul naturii. Suntem într-un moment decisiv, în care trebuie să alegem între interesele celor care doresc să extindă construcțiile și infrastructura care permite intensificarea traficului sau interesele, de bun simț, ale unei comunități de sute de mii de oameni care vor necesita natură din ce în ce mai mult.

Nu dorim ca Pădurea Hoia și peisajul Hoia Baciu la modul general să fie arii izolate de societate. De fapt, numărul de oameni care beneficiază de contribuțiile naturii este deja la ordinul miilor, mult mai mare decât persoanele care traversează cu mașina acea pădure poluând-o și fragmentând-o, și odată cu crizele care survin din schimbările globale acest număr va fi și mai mare.

Stoparea traficului auto prin pădure, realizarea de noi poteci pietonale și velo, signalistica pentru trasee turistice și panouri legate de biodiversitatea pădurii, pășunilor cu arbori și pajiștilor limitrofe sunt propuneri de bun simț pentru a prezerva natura urbană, atât de amenințată de dezvoltarea imobiliară haotică. Intervențiile pot direcționa utilizarea pădurii Hoia prin structuri care diversifică conexiunile om natură pe plan experiențial, emoțional, cognitiv, filosofic și relațional. Într-un final, este nevoie de asistarea societății pentru ca oamenii să fie custozi, îngrijitori înțelepți și nu distrugători ai naturii rămase. Acestea sunt intervenții demne pentru un oraș academic, smart city și o guvernare a orașului pentru care de altfel tranziția spre sustenabilitate și neutralitate climatică sunt deziderate asumate. Prin aceste activități Clujul poate deveni oraș model pentru celelalte orașe din România și această parte a Europei. Distrugerea naturii ca resursă intangibilă critică pentru societatea din prezent și în special din viitor nu necesită nici virtute, nici capacități înțelepte de guvernare. O poate face orice persoană și orice putere politică, pentru că a distruge nu este greu și nici smart. Totodată, a lua decizii în favoarea celora cu putere economică, chiar dacă prin asta se sacrifică resurse pentru majoritatea oamenilor, și a intra în alte jocuri de putere care favorizează o minoritate puternică financiar, înseamnă asimetrii de putere care în timp își vor manifesta efectele negative asupra societății. Trebuie să realizăm că ne aflăm în fața pierderii ultimelor hectare de natură periurbană. Distrugerea naturii în acest context aduce beneficii sociale minime, care pălesc în comparație cu uriașele costuri sociale pe termen lung. Fiecare hectar de natură rămas are o valoare inestimabilă și contribuie direct la calitatea vieții noastre. Odată pierdută, natura nu poate fi recuperată.

Pentru a îndrepta parțial greșelile din trecutul recent, Hoia trebuie ocrotită cu statut de arie naturală protejată prin punerea în dezbatere publică a studiului de biodiversitate finanțat de Primărie și implementarea măsurilor de conservare a biodiversității și a restaurării conexiunilor dintre oameni și natură. De asemenea, solicităm ca un reprezentant al societății civile să fie în comisia de circulație a Primăriei pentru ca decizii grăbite când se surpă un drum să nu conducă la trafic auto prin mijlocul pădurii când există soluții mai bune.

Conservarea biodiversității pentru a crește capacitatea de adaptare a societăților urbane la schimbările climatice și la modul general schimbările globale este o măsură inevitabilă. La nivelul Uniunii Europene este promovată ideea de „contabilizare a ecosistemelor” (ecosystem accounting), care înseamnă de fapt recunoașterea și susținerea multiplelor contribuții ale naturii pentru societățile urbane. Deoarece ecosistemele sunt formate din de specii (organisme vii) care au limite de toleranță la impactul uman și au necesități ecologice, menținerea rezilienței ecosistemelor nu se poate face prin activități care cresc extincția speciilor. Extincția speciilor destabilizează ecosistemele prin scăderea redundanței și scăderea diversității de răspuns. În acest moment, tot peisajul Hoia răsună de zgomot, este plină de gunoaiele oamenilor (numărul vetrelor de foc ilegale cel puțin s-a triplat în ultimii partru ani și asta crește probabilitatea pentru incendiu) și este amenințată de distrugerea habitatelor și fragmentare pe cel puțin trei fronturi: centura, expansiunea imobiliară și acum acest drum intens circulat.

In speranța că veți opri escalarea traficului auto în pădurea Hoia, să fie această scrisoare și decizia înțeleaptă din partea Primăriei o mărturie a responsabilității noastre colective față de societatea curentă și generația care va urma.

Cu respect,

Dr. Dohotaru Adrian, Vicepreședinte Rețeaua pentru Natură Urbană RNU

Dr. Hartel Tibor, ecolog, conferențiar universitar Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai, membru Academia Europaea

Dr. Dragoș Dacian, Profesor, Facultatea de Științe Politice Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Anghel Remus Gabriel, Profesor, Școala Națională de Studii Politice și Administrative şi cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Dr. Copoeru Ion, Profesor, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Ruicănescu Adrian, biolog, cercetător științific III, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Mititean Radu, director exectiv, asociația turistică sportivă civică și ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM “NAPOCA” ( CCN )

Constantinescu Mihai, naturalist, președinte Asociația Natura Transilvaniei

Dr. Peca Loredana, cercetător biolog și educator pentru natură, grupul civic „Umbrela Verde”

Dr. Silye Lóránd, geolog, conferențiar universitar, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Sevianu Eliana, ecolog, lector universitar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Arghiuș Viorel, geograf, lector universitar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Mornea Marius, Asociația Clujul Sustenabil

Dr. Kósa  Ferencz, biolog, lector universitar, Facultatea de Biologie şi Geologie, UBB

Dejeu Luminița, Comunitatea Declic

Dr. Turtureanu Dan, Cercetător Științific, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Réti Kinga-Olga, specialist știința mediului, lector, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, UBB

Dr. Stoica Adrian, biolog, cercetător științific II, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Dr. Schuster Christian, lector, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Oltean Ovidiu, asistent universitar, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Ștefănescu Lucrina, cercetător științific, Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Filip Sorin, conferențiar, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Corpade Ana, lector, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Bădărău Sabin, conferențiar, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Bücs Szilárd-Lehel, președinte, Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor

Dr. Maloș Cristian, lector, Facultatea de Știinta și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Mereuță Bianca, strateg de brand, fondator Editura Signatura

Dr. Ciobanu Natalia, specialist în științele mediului și reziliență la schimbări climatice, Asociația Clujul Sustenabil

Dr. Bălc Ramona, conferențiar universitar Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Stermin Alexandru, biolog, Facultatea de Biologie si Geologie, UBB

Dr. Haitonic Raluca, geolog, Facultatea de Biologie si Geologie, UBB

Dr. Ursu Tudor, biolog, cercetător științific II, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, filiala Cluj-Napoca

Dr. Fosztó László, antropolog social, cercetător ISPMN - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

Dr. Horváth Csaba, lector, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai

Dr. Petrescu-Mag Ruxandra Malina, conferentiar, Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai

Dr. Petrescu Crina, Profesor, Facultatea de Business, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

[3]  Fenomenul se numește dependența de traiectoria de dezvoltare („development path dependency”), când traiectoria de dezvoltare aleasă duce la reducerea oportunităților și a flexibilității pentru adaptare, vulnerabilizând societatea sau sistemul în cauză.

, , , , , , , |
Bookmark and Share