Author: CCN
•5/30/2026 12:40:00 p.m.

COPIII SI BICICLETA - GANDURI TRISTE DE 1 IUNIE

1 Iunie, ca Zi Internationala a Copilului, aduce de regula in fiecare an manifestari festive, concursuri, spectacole, petreceri. Dar Ziua Copilului a fost initiata ca o zi dedicata bunastarii si drepturilor copilului, cum rezulta si din Declaratia pentru Protectia Drepturilor Copilului adopta la Geneva in 1925 in cadrul unei conferinte internationale de profil. De aceea, pe langa ceremonii si evenimente distractive, ar trebui si sa ne punem intrebari si sa ne facem ganduri cu privire la viitorul celor mici in aceasta lume aflata in mare dinamica. Viitorul pe termen lung, nu doar chestiuni de moment cum ar fi de exemplu finalizarea acestui an scolar in contextul incertitudinilor pentru urmatorii cativa ani cu privire la sistemul educational din cauza instabilitatii legislatiei si politicilor de profil.

Ca aspecte constante in ultimul deceniu, avem pentru multe tari subdezvoltate probleme cu privire la subnutritie, acces la apa potabila, asistenta medicala si educatie elementara, iar in tari in care se desfasoara conflicte militare cu caracter intern sau international, cu e cazul Iranului, Sudanului, Ucrainei, Israelului sau Yemenului, o mare preocupare este evitarea situatiilor in care copii devin victime colaterale ale atacurilor armate, pe langa privatiunile la care ii supune situatia de razboi. Dar si in asemenea tari, lipsa activitatii fizice incepe sa fie o problema majora. In schimb, in tarile dezvoltate si nebantuite de conflicte armate, problemele cele mai mari in ultimele decenii sunt pe linie de dezvoltare psihoemotionala iar ca sanatate fizica ingrijorarile sunt in mare masura legate de supraponderalitate si sedentarism.

Romania din pacate are parte de probleme din ambele extreme - avem una din cele mai mari rate de mortalitate infantila din Europa ( cea mai mare din UE, iar in rest doar cateva tari, precum Albania, Moldova si Turcia stau mai rau ca noi) si rate inacceptabile de subnutritie si acces deficitar la asistenta medicala si educatie pentru un stat UE care se pretinde relativ dezvoltat, dar avem deja o prezenta semnificativa si in crestere rapida a tarelor societatilor "dezvoltate".

Astfel, orasele Romaniei au tot mai multi copii supraponderali, chiar obezi, invatati cu fast-food, dulciuri si sucuri nenaturale, cu statul la televizor sau jocul pe calculator si telefon, cu mersul la scoala cu "mama-taxi" si cu petrecerea weekend-ului la mall sau in cel mai bun caz la picnic static cu parintii, o mobilitate activa si exercitiul fizic regulat tinzand sa devina exceptia, cu tot lantul de consecinte negative medicale si sociale. Iar masurile din ultimii doi ani de restrictionare a activitatilor sportive, a accesului la locuri de joaca, piscine sau sali de sport, corelata cu indelungata perioada interzicere a mersului copiilor la scoala si gradinita si tinutul lor acasa in fata monitorului au adus noi culmi de lipsa de activitate fizica pentru multi dintre cei mici.

Numai ca semnalele de alarma se trag rar si raman neobservate de marea masa a publicului si ignorate de factorii decizionali, persistand idei false cum ca e semn de sanatate sa fii mai "plinut" si ca e pozitiv sa "te obosesti mai putin" fizic si ca "odihna" dupa scoala sau serviciu trebuie sa insemne lipsa efortului fizic si ca "statul in casa" este in general un factor pozitiv, de protectie, desi mareste multe riscuri pentru sanatate.

Politicile publice si legislatia, in loc sa combata energic fenomenul sedentarismului, desi declarativ il deplang, in realitate il favorizeaza. Numarul de ore de educatie fizica este foarte redus in curricula scolara, scutirile medicale abuzive pentru orele de sport au atins un procent alarmant, taberele si excursiile scolare in natura, pe jos sau pe bicicleta, au devenit foarte rare si greu de organizat din cauza conditionarilor adesea aberante introduse sub pretextul "asigurarii sigurantei" elevilor, sportul scolar si universitar este in declin, cultura automobilului infesteaza in continuare nestingherita tanara generatie iar sistemul educational nu incurajeaza deplasarea la si de la scoala pe jos sau cu bicicleta, ba dimpotriva, politicile si regulamentele scolare au ajuns indirect sa impuna fenomenul de "mama-taxi" al adusului elevilor cu autoturismul de catre parinti pana in fata scolii urmata uneori chiar de insotirea copilului pana la poarte scolii si nu sunt semne ca va fi altfel cand se vor deschide scolile, probabil la toamna.

Autoritatile publice nu doar ca nu actioneaza semnificativ in directie pozitiva, dar au mai si dat mobilitatii copiilor o lovitura cumplita in urma cu 18 ani, introducand in legislatia rutiera, sub pretextul protejarii lor de accidente, aberatia - unica la nivel european - de interdictie cvasitotala pentru copii a mersului cu bicicleta sub varsta de 14 ani, ceea ce evident reduce masiv sansele sa devina biciclisti si dupa aceasta varsta. In 2020 s-a clarificat legal regimul utilizarii trotinetelor electice, intr-un mod destul de permisiv, desi ele reduc spre zero mobilitatea activa, si s-a impus copiilor sub 16 ani purtarea castii de protectie cand circula cu bicicleta la nivel de carosabil, fara nicio exceptie, deci tot masuri restrictive, nimic insa pentru incurajarea circulatiei cu bicicleta.

Astfel, art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice prevede ca "pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani", definitia legala a "drumului public" fiind "orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice" - deci orice categorie de sosea, strada, ulita, drum de tara, alee, trotuar. Nu s-a prevazut nici o exceptie de genul admiterii macar pe pistele de biciclete, pe strazi cu trafic motorizat redus sau in cazul insotirii de catre un adult...

Aceasta interdictie, chiar daca in practica este pusa in aplicare neuniform pentru ca si politistii rutieri cam accepta in sinea lor ca este o aberatie, descurajeaza totusi puternic si expune unui risc juridic inacceptabil parintii si cadrele didactice, unitatile de invatamant si ONG de profil, facand practic ilegal mersul cu bicicleta la scoala sau in excursie, chiar mersul pe bicicleta in general in afara unor evenimente special organizate si protejate de Politie sau a curtii proprii sau a scolii sau a unor drumuri de exploatare inchise circulatiei publice. Pana si manifestari publice special dedicate copiilor, de 1 iunie, in care acestia urmeaza sa foloseasca biciclete, primesc uneori interdictie de la autoritati, pe motiv ca ar insemna sa permita pedalatul de catre copii pe suprafete care conform legii sunt considerate drum public, si ar contraveni astfel legislatiei in vigoare ce nu permite nici o exceptie.

In acest context, organizarea in fiecare an, inclusiv sau mai ales de 1 Iunie, de cursuri si concursuri cu sau despre bicicleta pentru copii din ciclul primar, axate pe indemanare in conducerea bicicletei si pe cunoasterea legislatiei rutiere, prin parcursuri in poligoane cu indicatoare si marcaje rutiere, cu implicarea scolilor si Politiei rutiere, este un paradox si o dovada nu doar de bune intentii, ci si de mare ipocrizie, propunand sa ajute copiii sa dobandeasca abilitati si cunostinte pe care nu le vor putea folosi in urmatorii ani in conditiile in care autoritatile publice politienesti si educationale nu fac demersuri pentru inalturarea acestei interdictii aberante si unice in Europa.

Pana in 2002, legislatia rutiera era oricum nejustificat de restrictiva, prevazand ca persoanele sub 14 ani nu au voie sa circule cu bicicleta pe drumurile cu trafic intens, fara sa prevada exceptii, de exemplu cazul insotirii de catre persoane majore sau cazul ciclistilor de performanta in antrenament.

In 2002, Guvernul, sfidand Parlamentul care avea in faza finala de dezbatere proiectul unui nou Cod Rutier care a fost dezbatut ani de zile si la care a contribuit cu amendamente si Clubul de Ciclotrism "Napoca" si alte ONG-uri din coalitia ProVelo, a emis in pragul sarbatorilor de iarna o noua legislatie de profil, prin OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care prevedea la art.20 alin.(2) ca "Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv", drumuri care nu existau si nici nu s-au realizat si deci exceptia a ramas doar teoretica. La originea acestui abuz a stat Politia Rutiera, care a redactat proiectul, insusit de Inspectoratul General al Politiei si preluat de Ministerul de Interne ca initiator al acestei nefericite Ordonante de urgenta, ignorandu-se cererile ONG-urilor de biciclisti si bunele practici pe plan international.

Parlamentul din pacate nu a ramas mai prejos, si cu ocazia dezbaterii acestui OUG, in loc sa elimine aberatia, a agravat-o prin Legea 49 / 2006 privind aprobarea OUG 195 / 2002, inlocuind acea interdictie care avea o minima exceptie macar teoretica, cu actuala interdictie cvasitotala anterior citata regasita la art.70 alin.(2) din OUG 195 / 2002 republicata, si care nu cunoaste exceptii, si nici nu permite practic instituirea de exceptii prin Regulamentul de aplicare al OUG 195 / 2002 care e aprobat prin Hotarare a Guvernului.

Astfel, Parlamentul a devenit la acel moment coautor la acest adevarat atentat la sanatatea publica a tinerei generatii, explicabil dealtfel si prin faptul ca, in procent foarte mare, si parlamentarii, ca multe alte categorii de demnitari si inalti functionari publici, cand nu sunt "indoor" intr-o cladire, pareau la acel moment sa vada, metaforic vorbind, lumea inconjuratoare numai prin parbrizul autoturismului. Si multi inca mai par sa fie prizonierii acelei paradigme automobilistice a mobilitatii urbane, care in tarile dezvoltate este considerata o eroare a secolului trecut.

Si in loc sa faca demersuri pentru repararea acestor aberatii, decidentii au continuat din pacate pe linia interzicerii accesului copiilor la deplasarea cu bicicleta. Proiectul noului Cod Rutier (inregistrat la Camera Deputatilor cu nr. PL-x 428 / 2016 si la Senat cu nr. L 186/2016) se afla formal si acum in dezbatere la Parlament, chiar daca pare "tras pe linie moarta". A fost elaborat de un grup numeros de parlamentari, dar ca de obicei fara consultarea organizatiilor de biciclisti. Acest proiect redactat neprofesionist si care pare desprins din mijlocul secolului trecut, in plina paradigma automobilistica, mentine interdictia de a circula cu bicicleta sub varsta de 14 ani, o enormitate unica in Europa... Din fericire a fost respins de prima camera parlamentara sesizata, Guvernul a avut o pozitie de nesustinere a proiectului, pe care a reiterat-o in martie 2022 si mai multe comisii ale camerei decizionale au emis aviz negativ, astfel ca sunt totusi sanse mari ca acest proiect aberant sa fie respins definitiv, dar procedura este formal inca in curs si deci pericolul nu a trecut inca.

Mai rau, in Camera Deputatilor este in procedura parlamentara un proiect in care doua comisii au propus interzicerea utilizarii bicicletei si pentru copiii intre 14 si 16 ani, fara nici o exceptie, plus alte masuri restrictive contra biciclistilor, ceva inimaginabil si fara precedent la nivel mondial... si cel mai trist este ca acele aberatii au fost sustinute de parlamentari din majoritatea partidelor, si nici acum nu se stie daca celelalte doua comisii sesizate sau, in ultima instanta, plenul Camerei Depuetilor, vor accepta sa stopeze acest demers nebunesc, sau vom deveni cea mai antibiciclistica tara din lume sau cel putin din Europa...  A se vedea https://ccncluj.blogspot.com/2023/12/protest-contra-amendamentelor.html

Statele dezvoltate au declarat ca supraponderalitatea si sedentarismul sunt principalul pericol de sanatate publica pentru copii si adolescenti si ca, in acest context, practicarea de sporturi de anduranta si promovarea mersului pe jos si cu bicicleta, atat in scop sportiv si turistic cat si - sau mai ales - utilitar, trebuie sa fie o prioritate. Programe masive atat guvernamentale cat si neguvernamentale de tip "cycling to school" sunt in plina expansiune, scolile si autoritatile locale se preocupa de crearea de infrastructuri si facilitati dar si de incurajare activa a elevilor sa vina la scoala pe bicicleta, dar si sa circule mai mult in timpul liber pe bicicleta si in completare pe jos si cu transportul public si cat mai putin cu autoturismul. Pe cand in Romania constatam ca incurajarea unei mobilitati active si durabile pentru copii ramane cel mult in stadiul declarativ.

Mai mult, pandemia COVID19 a dus in majoritatea tarilor dezvoltate la o masiva promovare a utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare urbana, pentru ca asigura o mai buna distantare sociala fizica comparativ cu deplasarea pietonala sau cu mijloace de transport in comun fara sa aduca dezavantajele transportului individual motorizat, si vizati sunt si copiii. Pe cand in Romania nu s-a inregistrat nicio crestere cantitativa sau calitativa a promovarii ultizarii bicicletei nici la nivel legislativ national sau local, nici la nivel de realizari de infrastructuri sau politici publice, ci dimpotriva a fost mai degraba o stagnare fata de ritmul oricum lent din anii anteriori.

Ar trebui ca 1 iunie 2026 sa nu mai fie privita ca o Zi a Copilului cu caracter de pura sarbatoare, ci sa devina, pentru adulti si oficialitati, o zi in principal de dezbatere si actiune in favoarea drepturilor si intereselor copilului, inclusiv cu privire al un stil de viata sanatos prin cat mai multa miscare fizica si mobilitate activa.

In acest cadru, ar trebui eliminate urgent interdictiile aberante din legislatia rutiera privind circulatia copiilor pe bicicleta si dezvoltate programe care sa invete toti elevii sa circule cu bicicleta, ca o deprindere elementara de viata moderna, si sa ii incurajeze pe cat mai multi sa utilizeze bicicleta nu doar ocazional in scop sportiv, turistic si recreativ, ci si cotidian, in scop utilitar, inclusiv pentru venitul la scoala.

Lipsa de informare si de experienta a sistemului public de invatamant in acest domeniu poate fi compensata in buna masura de expertiza detinuta de organizatiile de biciclisti, dezvoltata de-a lungul deceniilor in multe state occidentale, si de care pot beneficia chiar gratuit si scolile din Romania, iar in materie legislativa, nu trebuie "reinventata roata" ci doar aliniata si desueta legislatie rutiera romana la bunele practici internationale.

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si alte organizatii de profil, multe reunite sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) afiliata la Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) isi ofera in continuare sprijinul metodologic si informational gratuit atat Guvernului si Parlamentului si altor autoritati, de exemplu pentru modificarea legislatiei rutiere in sensul eliminarii caracterul ei antibiciclistic si opus mobilitatii durabile, precum si sistemului educational si autoritatilor locale pentru dezvoltarea de programe si facilitati pentru incurajarea efectiva a copiilor sa se deplaseze cat mai mult pe jos si cu bicicleta si cat mai putin cu mijloace motorizate, ca o contributie necesara si importanta la o imbunatatire a starii mediului si mai ales a starii de sanatate a generatiilor viitoare.

Cluj-Napoca, 30 mai 2026

av. Radu Mititean
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro
director executiv - Clubul de Ciclotruism Napoca (CCN) www.ccn.ro



Author: CCN
•5/30/2026 09:49:00 a.m.

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI EDITIA 195

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 6 iunie 2026, a 195-a editie lunara a Marsului Biciclistilor Clujeni (MBC195), cu plecare la ora 10:00 din p-ta Unirii.

Sunt bineveniti orice locuitori ai zonei metropolitane clujene care au bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Durata estimata a parcurgerii este de circa o doua ore iar traseul concret se va axa pe zona centrala, malurile Somesului si cartierul Grigorescu.

Traseul are ca de obicei o lungime de circa 15 km, dar diferenta totala de nivel este neglijabila, traseul fiind de aceasta data plat. Este accesibil oricui stie sa circule cu bicicleta si nu e nevoie de vreun nivel de conditie fizica sau experienta semnificativa de pedalat, neavand portiuni de urcare sau coborare nici portiuni de drum nemodernizat.

Traseul concret este: P-ta Unirii - str. Regele Ferdinand - str. O .Petrovici - str. C.Daicoviciu - str. E.Isac - pista biciclete Parcul Central - str. G.Cosbuc - al. Stadion - str. Uzinei Electrice - str. Splaiul Independentei - pista bicicleta mal drept Somes - Pasarela Albastra (Podul Zodiac) - bd. 1 Decembrie 1918 - str. Tecuci - str. Lacului - str.I.Newton - str. Petuniei - str. I.Newton - str. Tecuci - str. Lacului - str. Bartok Bela - str. Franz Liszt - str. Sinaia - str. G.Pomut - bd. 1 Decembrie 1918 - str. Iancu de Hunedoara - str.Hateg - str. G.Vlahuta - str. Honore de Balzac - alee - str. Tiblesului - str. Jean-Jacques Rousseau - str. Hateg - str. Al.Vlahuta - str. Macului - bd. 1 Decembrie 1918 - str. G.Garibaldi - p-ta 14 Iulie - str. G.Enescu - str. Milcov - str. Hateg - str. E. Grigorescu - str. Tebei - str.Milcov - str. Hateg - str. Al.Vlahuta - str. Bartok Bela - p-ta 14 Iulie - str. Sinaia - b-dul 1 Decembrie 1918 - str. Mamaia - str. Dragalina - str. Horea - str. Ferdinand - p-ta Unirii.

Evenimentul este din seria lunara de marsuri velo inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care promoveaza de peste 30 de ani utilizarea bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar. Evenimentul se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR).

Aceasta editie a MBC are, ca majoritatea editiilor, o cvadrupla valenta - de socializare, de informare si educare, militanta / de protest si turistica / recreativa si implicit si una usor sportiva si de promovare a sanatatii publice si protectiei mediului.

Astfel, Marsul Biciclistilor Clujeni este o ocazie de intalnire, cunoastere reciproca si pedalare in comun a biciclistilor, de incurajare a inceperii sau reinceperii pedalatului in oras pentru cei ce se simt in nesiguranta in traficul actual, de schimb de opinii si impresii, de aflare de informatii practice, de gasire de parteneri de excursii velo etc.

Este si o ocazie de a vedea noi rute / trasee velo prin oras care sunt favorabile biciclistilor sau cai de a evita segmente problematice prin lipsa infrastructurii velo si conditii de trafic motorizat intens, de a primi sfaturi practice privind deplasarea velo in oras, explicatii privind legislatia rutiera, de a afla despre proiecte de amenajari sau politici publice ale autoritatilor si perspective de evolutie a infrastructurii de interes biciclistic in Cluj-Napoca si in zona metropolitana, despre activitatile asociatiilor de biciclisti si alte asemenea.

Editia actuala are si o componenta recreativa prin pedalarea si prin zone cu valoare recreativa semnifciativa, cum sunt Parcul Central si pistele de pe malul Somesului.

Componenta implicita sportiva a marsului biciclistilor este faptul ca participantii parcurg pe bicicleta o distanta de circa 15 km plus drumul de acasa pana in piata Unirii si inapoi, ceea ce implica, desi acesta editie nu are diferente de nivel semnificative iar ritmul este unul lent, de promenada, totusi o activitate fizica similara uneia facuta in scop de sport de intretinere. Este dovedit statistic de studii in multe tari ca si numai jumatate de ora de pedalat pe zi in ritm lejer deja mareste speranta de viata cu peste un an si jumatate sau chiar doi ani fata de cazul persoanelor sedentare, astfel ca actiunile de acest tip vizeaza si sanatatea publica in mod direct in privinta participantilor si indirect in privinta ansamblului populatiei, dat fiind ca bicicletele nu polueaza Clujul cu noxe sau zgomot. Iar daca mai multi cetateni vor circula mai frecvent cu bicicleta, asta inseamna mai putine deplasari motorizate si mai putine ambuteiaje, dat fiind ca un om care pedaleaza ocupa mult mai putin spatiu ca un autoturism in deplasare, iar pe un loc de parcare pentru un autoturism se poate amenaja un parcaj pentru zece biciclete.

Editia 195 a Marsului Biciclistilor Clujeni are si componenta militanta, de a ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de transport in oras, componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Mai concret, participantii isi exprima din nou ingrijorarea fata de lipsa sau inadecvarea dezbaterilor publice a planurilor de noi infrastructuri de biciclete si fata de calitatea redusa a majoritatii pistelor de biciclete mai vechi si mai noi, existand uneori deficiente calitative grave la noile piste sau rastele si mentinandu-se nerezolvate unele probleme la pistele vechi, de la latimea insuficienta la lipsa de continuitate, de la marcaje si indicatoare rutiere lipsa, la cele neclare sau gresit amplasate, ce pun in pericol biciclistii si alti participanti la traficul rutier. In plus nu exista conexiuni velo intre multe cartiere si zona centrala sau cartierelor vecine intre ele.

Va urma de la 12:30 si o tura cicloturistica in imprejurimile Clujului, de cateva zeci de kilometri, traseul urmand a fi stabilit si anuntat in curand si va face obiectul unui comunicat si unui eveniment separat inclusiv ca postare pe Facebook.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului
precum si pe www.ccn.ro care redirecteaza la blogul CCN

Radu Mititean
director executiv CCN
0744-576836






Author: CCN
•5/23/2026 07:43:00 a.m.

ZIUA EUROPEANA A PARCURILOR

24 mai este Ziua Europeana a Parcurilor (EDoP) - o zi dedicata ariilor naturale protejate din Europa, pentru a atrage atentia asupra importantei lor pentru protectia mediului, fiind la nivelul continentului (nu doar a Romaniei) inca insuficiente cantitativ (ca suprafata totala) si calitativ (ca nivel de protectie asigurat pentru natura) si cu un serios deficit in materie de interconectare (culoare ecologice care sa asigure comunicarea speciilor, esentiala pentru diversitatea genetica si rezilienta populatiilor de plante si animale).

EDoP a fost instituita in 1999 de Federatia EUROPARC cu ocazia implinirii a 90 de ani de la crearea primelor parcuri nationale din Europa (9 parcuri in Suedia, in 1909). Detalii la https://www.europarc.org/managing-parks/european-day-of-parks/

Tema specifica a EDoP in 2026 este "Conectati prin Natura !" - este cu referire la nevoia de a intelege ca nu pot exista ecosisteme sanatoare in mod izolat, ca este esentiala conectivitatea intre zonele naturale, ca fragmentarea este una dintre problemele cele mai grave si ca degeaba am avea arii naturale protejate multe si mari si ca in zadar s-ar aplica in interiorul lor masurile cele mai favorabile, daca nu exista coridoare ecologice si alte conexiuni care sa asigure interactiunea, deplasarea speciilor, functionarea naturii ca un tot unitar.

Contrar aparentei create de denumirea evenimentului, Ziua Europeana a Parcurilor nu se refera doar la parcurile nationale si cele naturale ( existand in Romania la ora actuala 13 nationale - primul infiintat fiind PN Retezat in 1935 - si 16 naturale), ci la toate categoriile de arii naturale protejate, termenul fiind ales pentru o mai simpla comunicare publica, dar si pentru ca importanta parcurilor nationale si naturale este primordiala.

In Romania, conform legislatiei actuale (OUG 57/2007) in afara de parcuri nationale si naturale mai avem urmatoarele categorii de arii naturale protejate: rezervatii stiintifice, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente ale naturii, situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanta internationala, situri de importanta comunitara, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistică ( ultimele trei categorii fiind cunoscute ca "situri Natura 2000") si arii naturale protejate de interes local sau judetean.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista pentru care ariile naturale protejate sunt un subiect important si o preocupare constanta. Printe altele, CCN a reusit obtinerea declararii a 13 noi zone naturale protejate in zona montana a jud. Cluj ( Decizia CJC 147/1994), a publicat materiale pe tema ariilor protejate, s-a implicat in elaborarea proiectelor de plan de management si regulament pentru acestea si este membru in Consiliul Consultativ de Administrare a Parcului Natural Apuseni (CCA al PNAP).

Cluj-Napoca, 23 mai 2026

Radu Mititean
director executiv CCN




, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/21/2026 09:56:00 a.m.

ZIUA INTERNATIONALA A BIODIVERSITATII

22 mai este Ziua Internationala a Biodiversitatii (IBD), o zi in care oamenii si autoritatile ar trebui sa mediteze la una din cele mai grave fenomene negative pe care umanitatea le provoaca pe scara planetara - disparitia accelerata a unui numar mare de specii de plante si animale, si amenintarea cu extinctia pentru multe alte specii, prin poluare, schimbari climatice, vanatoare / pescuit, introducere de specii invazive, si mai ales prin restrangerea severa a arealului de viata din cauza disparitiei sau modificarii de catre om a habitatelor acelor specii.

Nu e vorba doar de o problema etica sau de peisaj si estetica, desi se mediatizeaza mai mult aspectele de suprafata ale problemei, disparitii de specii "mari" si "frumoase" sau utile direct omului, insa nu aceste disparitii mai spectaculoase sunt marea nenorocire, iar consecintele pe termen lung sunt grave dezechilibre ecologice si afectarea grava economica si chiar biologica a speciei umane, patrimoniul genetic oferit de natura fiind considerat tot mai mult o comoara inestimabila si irecuperabila, de ridicata importanta practica pe viitor, nu piesa de muzeu sau doar obiect de studiu pentru stiinta. In plus, deja se calculeaza tot mai mult valoarea pecuniara actuala a "serviciilor de ecosistem" pe care ni le presteaza natura si pierderile financiare uriase pe care le produce degradarea naturii.

Ziua Internationala a Biodiversitatii a fost instituita de Organizatia Natiunilor Unite pentru a marca adoptarea, la 22 mai 1992, a textului principalului tratat international de profil - Conventia privind diversitatea biologica, deschisa spre semnare in iunie 1992 la Conferinta de la Rio de Janeiro si intrata in vigoare in 29 decembrie 1993. Detalii la https://www.cbd.int/idb/default.shtml si https://www.cbd.int/biodiversity-da    

Ulterior au fost adoptate mai multe protocoale in completarea si aplicarea acestui tratat international cunoscut drept "Conventia privind Biodiversitatea" (CBD). Romania este parte a acestui tratat, conventia fiind ratificata prin Legea 58 / 1994 si transpusa in legislatia romana prin acte normative privind ariile naturale protejate (predecesoarele actualei OUG 57 / 2007) si alte norme, si urmata de ratificarea diverselor protocoale aditionale la CBD, cum este Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea sau Protocolul de la Nagoya privind accesul la resurse genetice si impartirea echitabila a beneficiilor acestora.

Pentru fiecare tema din CBD exista puncte nationale de contact, autoritati nationale responsabile, comitete internationale si un secretariat al CBD, sub egida ONU, condus in perioada 2017-2019 chiar de un fost ministru al mediului din Romania, si congrese periodice unde se dezbat problemele biodiversitatii si aplicarii conventiei. Aceste "Conferinte ale partilor" - CoP se tin periodic - penultima fiind CoP 15 care de fapt a avut doua parti, din cauza restrictiilor pandemice - fiind tinuta din 11 in 15 octombrie 2021 teoretic in Kunming, China, dar de fapt online, si partea a doua in Montreal, Canada, din 7 in 19 decembrie 2022, continand si a 10-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Cartagena si a 4-a conferinta a statelor parti la Protocolul de la Nagoya.

La CoP 15 s-au adoptat diverse decizii: https://www.cbd.int/meetings/COP-15
inclusiv aprobarea Planului de Actiune 2020–2030 pentru Initiativa Internationala pentru Conservarea si Utilizarea Sustenabila a Biodiversitatii Solului si Cadrul Global Kunming-Montreal pentru Biodiversitate.

În toamna anului 2024 a avut loc a 16-a conferință a părților (COP16) în Columbia la Cali intre 21 octombrie - 1 noiembrie, fiind luate nu mai putin de 36 de decizii, cum ar fi de exemplu una pe tema ”Biodiversitatea si Sanatatea”, una pe ”Specii allohtone invazive” si una pe tema ” Managementul sustenabil al speciilor salbatice ”. Detalii la https://www.cbd.int/meetings/COP-16

In 19-30 octombrie 2026 este programata sa aiba loc a 17-a conferinta a partilor (COP17) în Armenia la Erevan. Detalii la https://www.cbd.int/meetings/COP-17

Obiectivele conventiei sunt: conservarea diversitații biologice, utilizarea durabila a componentelor sale și imparțirea corecta și echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, tinand cont de toate drepturile asupra acestor resurse si tehnologii, si prin finantarea corespunzatoare. Cerintele principale ale CBD sunt: Adoptarea de masuri generale pentru conservare si utilizare durabila; Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, Asigurarea mijloacelor de implementare a CDB; Promovarea cercetarii, educatiei, informarii si participarii publicului; Identificarea si monitorizarea componentelor biodiversitatii, efectuarea evaluarii de impact asupra biodiversitatii.

Biodiversitatea este juridic aparata si de Directivele UE cunoscute ca "Directiva Habitate" si "Directiva pasari" si instituirea retelei Natura 2000, si de multe conventii internationale pe teme specifice, la care si Romania este parte, prin ratificarea lor sau aderarea la ele, ca de exemplu Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 ("Conventia de la Berna”), Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia CITES"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971 ("Conventia de la Ramsar") si numeroasele acorduri si protocoale la aceste conventii.

In 2020 s-a finalizat decada ONU pentru biodiversitate https://www.cbd.int/2011-2020/ , dar ea poate fi considerata pe ansamblu un esec, pentru ca, in ciuda complexei arhitecturi institutionale si legislative anterior descrise, dedicate conservarii biodiversitatii la nivel international, si obtinerii unui volum impresionant de informatii stiintifice despre starea si problemele biodiversitaatii, rezultatele eforturilor de stopare sau macar de franare a degradarii biodiversitatii sunt modeste si chiar descurajatoare, in ciuda "Planului de actiune pentru biodiversitate 2011 - 2020 ( https://www.cbd.int/doc/strategic-plan/2011-2020/Aichi-Targets-EN.pdf ) si a includerii temei biodiversitatii in Agenda 2030 https://sdgs.un.org/goals .

Tema IBD pentru 2026 este "Acting locally for global impact” cu referire la nevoia de a actiona local pentru a se genera impactul global dorit, pentru ca biodiversitatea trebuie protejata peste tot, fiind o chestiune globala unitara, neputand fi problemele solutionate "de sus in jos" de vreo entitate mondiala, acolo putand exista doar coordonare, informare, inspiratie, ce nu pot inlocui nevoia de actiune la nivel national si local. De aceea esentiale sunt strategiile si planurile de actiune nationale, tintele nationale si masurile locale.

Fara asemenea masuri pe plan national si local, nu sunt fezabile anterior mentionatele Agenda 2030 și ”The Kunming-Montreal Global Biodiversity Framework (GBF)” promovat public ca ”The Biodiversity Plan for Life on Earth” adoptat cu ocazia CoP15 ( prin decizia CoP 4/2015). Pentru a atinge in 2030 cele 23 de tinte asumate pe linie de biodiversitate la nivel international prin GBF (si a putea atinge cele 4 teluri pentru 2050), trebuie trecut rapid si masiv de la acceptarea scriptica si declarativa la actiuni concrete, coerente, pe scara larga, pe care inca nu le prea vedem dincolo de declaratii de intentii, proiecte pilot si masuri punctuale. Detalii la https://www.cbd.int/gbf

Actuala situatie este una trista atat pe plan international cat si la nivelul UE, unde obiectivul de a stopa, printr-un program pe 10 ani, reducerea biodiversitatii, a esuat lamentabil si masuri mai hotarate se lasa asteptate, deciziile fiind blocate de lobbyul intensiv al anumitor cercuri economice si de lasitatea politica a decidentilor. Ce se mai poate spune de USA, care pana in ziua de azi a refuzat sa ratifice CBD, ca dealtfel si alte tratate internationale importante de mediu, pentru a nu "deranja" dreptul concernelor lor de a face profituri mari cu pretul distrugerii mediului, fiind un stat cu impact de mediu negativ imens, cat multe zeci de alte state la un loc, dar gratie puterii lor militare pot sfida comunitatea internationala, care insa nu poate compensa raul facut oricat ar incearca sa reduca impactul uman asupra planetei prin eforturile statelor care nu merg pe principiul "dupa mine potopul" sau nu isi pot permite sa le sfideze pe celelalte tari. Aceasta atitudine a SUA incurajeaza si alte mari puteri, gen China sau Rusia, sa nu ratifice sau sa nu implementeze importante tratate internationale de profil ca sa nu fie dezavantajate economic si / sau sa nu para mai putin ”puternice” prin sfidarea mai redusa a intereselor publice comune ale omenirii... dat totusi pe linie de biodiversitate, USA ramane singurul stat semnificativ din lume care refuza sa devina parte a Conventiei ONU privind biodiversitatea, desi a semnat conventia, dar a refuzat apoi sa o ratifice....

Si nivelul Romaniei, situatia gestionarii biodiversitatii este destul de grava. Legislatia de arii protejate are grave deficiente de continut si aplicare, si remedierea deficientelor se tot amana, aparand recent un OUG de carpacire a vechii legislatii, blocand in continuare proiectul nou de lege sau OUG care sa inlocuiasca actualul cadru cu rang de lege ce are multple deficiente.

Este in procedura de adoptare "Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2030", fiind in 8 mai 2026 publicat pe site-ul ministerului de resort proiectul de HG https://mmediu.ro/transparenta/proiecte-acte-normative/ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-supune-consultarii-publice-proiectul-de-hotarare-a-guvernului-privind-aprobarea-strategiei-nationale-si-a-planului-de-actiune-pentru-conservarea-biodiversitati/ si in 12 mai 2026 emisa "decizia etapei de incadrare" in cadrul procedurii de evaluare strategica de mediu pentru planuri si programe ( SEA ) cu concluzia ca nu necesita elaborare raport de mediu si studiu de evaluare adecvata si deci va fi supus adoptarii fara aviz de mediu: https://mmediu.ro/domenii/mediu/evaluare-impact/evaluare-de-mediu-pentru-strategii-planuri-programe/strategia-nationala-si-planul-de-actiune-pentru-conservarea-biodiversitatii-2030/strategia-nationala-si-planul-de-actiune-pentru-conservarea-biodiversitatii-2030/ Aceasta strategie nu este un element nou, caci am avut si mai demult asa ceva, de exemplu Strategia nationala si Planului de actiune pentru conservarea biodiversitatii 2014-2020 aprobate prin HG 1081/2013. Noua strategie urmeaza sa fie aprobata prin hotarare a guvernului.

Tot pe linie de legislatie cu impact specific asupra biodiversitatii, dar de data aceasta din punct de vedere institutional, este de mentionat ca in anul 2025 a aparut si HG-ul de organizare si functionare a noii agentii (Agentia Nationala pentru Mediu si Arii Protejate - ANMAP) dupa ce ani de zile agentia competenta pentru arii protejate ba a fost infiintata dar doar "pe hartie", ba desfiintata, reinfiintata si in final fosta ANANP a fost fuzionata cu ANPM si cu APM-urile, rezultand o structura unica dar cu functionalitate discutabila, ce nu pare sa aiba resursele necesare iar numirile in functii de conducere ridica si ele unele semne de intrebare, nelasand institutia sa isi faca adecvat datoria, dupa ce lovitura legislativa de acum cativa ani cu eliminarea institutiei custozilor si impiedicarii ONG-urilor de a se mai ingriji oficial de arii naturale protejate.

Majoritatea ariilor naturale protejate din Romania sunt acum faptic lipsite de o entitate care sa se ocupe efectiv de protectia lor, si foarte multe sunt in continuare lipsite de planuri de management si regulamente aprobate, de limite marcate in teren si documentatie stiintifica adecvata. Parcurile nationale si naturale sunt gestionate aproape toate in sistemul "lupul cioban la oi" (majoritatea avand ca administrator filiale RNP Romsilva - operatori economici, deci a caror scop este prin definitie obtinerea de profit), Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" e departe de ceea ce ar trebui sa fie din punct de vedere al biodiversitatii, iar culoarele ecologice nu prea exista.

In plus, in Romania in continuare adesea padurile se exploateaza salbatic si nu s-a incheiat de tot epoca monoculturilor, plantatului pe randuri sau a speciilor neautohtone, se continua betonarea albiilor raurilor, construirea de acumulari, devierile interbazinale si realizarea de microhidrocentrale, cu grave consecinte asupra biodiversitatii acvatice, creste din nou poluarea aerului din surse industriale, s-a reluat agricultura intensiva cu chimizare ingrijoratoare cantitativ si calitativ, asistam la degradarea rapida si severa a pajistilor, introducerea de organisme modificate genetic sau allohtone si control insuficient al acestora, aparitia de specii invazive, extinerea zonelor construite si a retelelor de drumuri si alte infrastructuri, lipsa de educatie ecologica in general si privind biodiversitatea in particular, ceea ce pericliteaza si pe termen lung soarta patrimoniului genetic al naturii Romaniei si implicit si viitorul nostru.

Ziua Biodiversitatii ar trebui pe viitor sa dobandeasca mult mai mare atentie din partea presei, autoritatilor, institutiilor de invatamant si sa fie in atentia mult mai multor cetateni, caci e o problema de fapt mult mai apropiata de bunastarea noastra ca oameni decat ni se pare.

Cluj-Napoca, 21 mai 2026

Radu Mititean
director executiv CCN
0744576836






, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•5/19/2026 04:38:00 p.m.

DEFILAREA MICILOR BICICLISTI CLUJENI EDITIA 2026

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) organizeaza sambata 23 mai 2026 "DEFILAREA MICILOR BICICLISTI CLUJENI" cu plecare la ora 15:45 din Parcul Feroviarilor, ca parte din ciclul de manifestari velo pentru copii PARADA MICILOR BICICLISTI, https://go4fun.ro/paradamicilorbiciclisti/ coordonata de Asociatia GO4FUN si ajunsa la Cluj-Napoca la editia a 4-a.

Va fi o deplasare vesela pe biciclete prin oras, cu durata de aproximativ o ora si jumatate, pentru parinti si copii, in coloana, cu ritm lent, de promenada, pe strazi (cu ocuparea unei benzi de circulatie) si piste pentru biciclete, pe un traseu de circa 10 km, pe sau paralel cu malurile Somesului, pana in cartierul Grigorescu si Parcul Rozelor, cu revenire la final in Parcul Feroviarilor, de unde a si inceput.

Manifestarea se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) din care si CCN si GO4FUN fac parte. Este o finalizare a Saptamanii Sigurantei Rutiere si este integrat in ZILELE CLUJULUI, derulandu-se dupa incheierea activitatilor Asociatiei GO4FUN din Parcul Feroviarilor unde incepand cu ora 10:00 sunt mai multe surprize pentru cei mici, ca la toate editiile din seria "Parada Micilor Biciclisti". Detalii despre acestea si la https://www.facebook.com/events/1752202092418723

Sunt bineveniti orice parinti si copii, indiferent daca erau sau nu inscrisi si au participat la celelalte manifestari din si din jurul Parcului Feroviarilor derulate in orele anterioare ca parte din Parada Micilor Biciclisti dar ii acceptam cu drag si pe alti oameni dornici sa pedaleze alaturi de cei mici, conditia pentru toti participantii fiind sa aiba bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Participantii sub 16 ani trebuie sa poarte casca, asa cum prevede actuala legislatie.

Traseul concret planificat este: Parcul Feroviarilor ( vizavi de biserica de la intrarea pe sr. Barbu Patriciu) - str.Parcul Feroviarilor - podul Rasaritului - str. Traian - str. Dacia - str. Gen.Dragalina - bd. 1 Decembrie 1918 - str. G.Muzicescu - pista mal stang Somes - pasarela peste Somes - Parcul Rozelor - pista mal drept Somes - str. Splaiul Independentei ( cu eventuala parcurgere a pistei de biciclete din Parcul Central) - str. G.Baritiu - p-ta M.Viteazu - str. Croitorilor - str. Constanta - str. Somesului - str. Lalelelor - p-ta Abator - str. Anton Pann - str. Parcul Feroviarilor - intersectia cu str. Barbu Patriciu.

Scopul general principal al actiunii este promovarea mobilitatii durabile in randul tinerei generatii si incurajarea unui stil de viata activ si sanatos, benefic si pentru mediu si calitatea vietii avand in vedere avantajele utilizarii bicicletei, dar este si o atentionare asupra problemelor pe care le intampina cei care fac un bine pentru ei si pentru semenii lor deplasandu-se nemotorizat prin oras, in conditiile in care sunt mari deficiente ale infrastucturii velo in Cluj-Napoca dar si o legislatie nefavorabila biciclistilor, inclusiv aberanta interdictie de folosire a bicicletei pentru copii in varsta sub 14 ani, o exagerare unica in Europa. Este insa si o buna ocazie de socializare, de recreere activa si de vizitare a malurilor Somesului si unor parcuri valoroase pentru clujeni.

Detalii si pe pagina de Facebook a evenimentului
precum si pe www.ccn.ro care redirecteaza la blogul CCN

Radu Mititean
director executiv CCN
presedinte FBR
0744-576836







Author: CCN
•5/11/2026 02:14:00 a.m.

PEDALÂND PRIN ESTUL MASIVULUI FELEAC
- TURA VELO IN 16 MAI PE IVMC -

Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) va invita sambata 16 mai 2026, cu plecare la ora 12:30 din piata Unirii, din centrul mun.Cluj-Napoca, la o tura biciclistica ghidata gratuita, de sosea, cu caracter turistic dar si de prezentare si documentare pe teme de mediu si mobilitate, axata pe partea estica a masivului Feleac, in inima Zonei Metropolitane Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in calitate si de structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), lansat in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj, ca ONG-uri respectiv grup civic informale plus specialisti in ecologie si urbanism si isi propune sa implice si universitati, autoritati publice si alti stakeholderi.

Conceptul de IVMC a fost acceptat in primavara anului trecut ca idee si obiect de studiu si de catre autoritati in cadrul unui grup de lucru sub egida ADI ZMC Cluj (descrisa la clujmet.ro ). Este in curs de finalizare un proiect de strategie de realizare a unei prime etape de IVMC, comandat de ADI ZMC si redactat de firma METAPOLIS dupa ample consultari cu factorii interesati.

Vom pedala in acesta tura in total circa 45 de km, aproape integral pe drum asfaltat (dat fiind ca este o perioada ploioasa si drumurile de pamant sunt noroioase) cu un total de circa 800 metri diferenta de nivel in urcus dar fragmentati pe mai multe urcari separate de portiuni mai plate si de coborire. Nu vor fi dificultati tehnice fiind doar drum public carosabil. Astfel ca este o tura de cicloturism care necesita o conditie fizica medie spre buna dar nu necesita abilitati avansate de deplasare cu bicicleta. Pe ansamblu este o tura cu dificultate medie.

Va fi o experienta de parcurgere, admirare si documentare sub aspect turistic, peisagistic, ecologic, biciclistic si urbanistic a partii rasaritere a culmii Feleacului, la sud si sud-est de municipiul Cluj-Napoca. Tura incepe din piata Unirii dupa finalul editiei 194 a Marsului Biciclistilor Clujeni, si strabatand zona centala si carierele Andrei Muresanu, Gheorgheni si Borhanci va trece apoi prin padurea si apoi satul Gheorgheni, urcand pana in Aiton, revenind prin Rediu pana in Valcele de unde se va urca la Saradis si se va veni prin padure pana in zona releelor din Feleacu, strabatand apoi satul si coborand spre Cluj, unde se va ajunge spre seara.

Tura ofera privelisti largi asupra unei mari parti din Zona Metropolitana Cluj si cuprinde nu doar verificarea si prezentarea drumurilor vizate si zonelor respective ca potential cicloturistic si ecologic, dar si documentarea starii mediului - ape, pajisti, paduri, depozitarea deseurilor, exploatarea resurselor minerale, disciplina in constructii si alte aspecte. Se va trece prin zone ce au valoare si istorica si arheologica, dar si prin zone declarate sau propuse a fi declarate arie naturala protejata.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate, in varsta de cel putin 14 ani (dat fiind ca se desfasoara pe drumuri publice) care are bicicleta in buna stare tehnica si echipata conform legislatiei rutiere. Se recomanda bicicleta cu multe viteze, avand in vedere diferenta de nivel si zonele cu panta mai mare, dar structura poate fi nu doar de tip mountain bike, trekking sau gravel ci si cursiera si nu e nevoie de abilitati de pedalat pe teren variat, dar e nevoie de conditie fizica cel putin medie, chiar daca vom pedala in ritm relativ lejer si cu multe pauze.

Indiferent de prognoza meteo, participantii trebuie sa aiba pelerina, imbracaminte pentru vreme rece sau cu vant, inclusiv manusi cu degete lungi, apa cel putin 1 litru / persoana, mancare si toate cele necesare in general unei excursii pe bicicleta cu durata de multe ore, inclusiv o minima trusa medicala si tehnica ce include petece, pompa si camera de rezerva iar cei sub 16 ani vor trebui sa poarte casca. Toti participantii trebuie sa respecte integral legislatia rutiera.

Tura este gratuita, ca toate activitatile organizate de CCN pentru public in cei peste 30 de ani de activitate a asociatiei. Participantii isi suporta fiecare propriile costuri, cum ar fi eventuale cumparaturi pe traseu, de exemplu la magazine din satele prin care trecem.

Organizatorii asigura doar ghidajul, de catre Clubul de Cicloturism "Napoca" (prin Radu Mititean, presedinte al Federatiei Biciclistilor din Romania, ghid de turism si autor de harti si ghiduri cicloturistice ale zonei, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca este tot timpul la distanta mica de localitati (cel mult 3-4 km pana la zone cu case) si se desfasoara pe drumuri publice accesibile cu orice mijloace auto, nu in zone izolate sau de altitudine mai ridicata sau dificil de parcurs sau ce pun probleme din punct de vedere al accesului sau orientarii.

Tura face parte din editia 2026 a campaniei "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, campanie care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura velo din 16 mai este prima din acest an (IVMC26 - TV01) ca eveniment de acest tip realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana rnu.ro si este derulat sub egida asociatiei Reteaua pentru Natura Urbana din care si CCN face parte. Tura a fost precedata in 10 mai de o prima tura ghidata pe jos si va fi urmata lunar de cate o alta tura pe jos si una biciclistica, pana la toamna. Aceste ture continua cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct pentru a se acoperi treptat toata Zona Metopolitana Cluj.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:
Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:
si pe blogul CCN la

Cluj-Napoca, 11 mai 2026

Radu Mititean
director executiv CCN

0744576836







Author: CCN
•5/04/2026 11:55:00 a.m.

TURA GHIDATA PE JOS IN 10 MAI
pe CULMEA PETRESTI si deasupra CHEILOR TURZII
in cadrul campaniei de promovare a conceptului de
Inel Verde Metropolitan Clujean - IVMC

Duminica 10 mai 2026 va invitam la o noua tura pe jos, ghidata si gratuita, de vizitare, prezentare si documentare a potentialului ecologic, peisagistic si de recreere, turism si sport in natura cu impact redus de mediu, de aceasta data in masivul Trascau, pe partea sudvestica a Culmii Petresti, pe deasupra Cheilor Turzii, in partea sudica a Zonei Metropolitane Cluj.

Actiunea este organizata de Clubul de Cicloturism ”Napoca” (CCN) in calitatea si de structura initiatoare a conceptului de ”Inel Verde Metropolitan Clujean” (IVMC), conceput si lansat in parteneriat cu asociatia Societate Organizata Sustenabil (SOS) si grupul civic Alergatori Incepatori Cluj.

Conceptul a fost acceptat in primavara anului trecut ca idee si obiect de studiu si de catre autoritati in cadrul unui grup de lucru sub egida ADI ZMC Cluj (descrisa la clujmet.ro ). Este in curs de finalizare un proiect de strategie de realizare a unei prime etape de IVMC, comandat de ADI ZMC si redactat de firma METAPOLIS dupa ample consultari cu factorii interesati.

Tura va incepe efectiv la ora 10:15 in satul Petrestii de Jos si va fi o drumetie pedestra de nivel mediu, cu lungime de circa 15 km si cu un total de circa 550 metri diferenta de nivel in urcus, desfasurandu-se partial pe trasee nemarcate si partial pe trasee marcate pentru turism pedestru. Trece in cea mai mare parte prin pajisti, dar si unele portiuni de padure sau terenuri agricole, in cea mai mare parte urmand drumuri de caruta / tractor, cu scurte portiuni pe poteci si de drum asfaltat sau pietruit.

Din zona central-nord-vestica a satului Petrestii de Jos (din centru in directia Craiesti - Lita), si anume de la o intersectie intre strada principala (care e si drum judetean) si o ulita, aproape de ”Conacul Tusinean”, vom porni si parcurge spre sudvest o culme impadurita si apoi vom ajunge in satul Petrestii de Sus, pe care il traversam si urcam pana in Culmea Petresti, la manastirea Cheile Turzii (Noua Manastire a Petridului, avand o evolutie istorica zbuciumata), de unde parcurgem apoi partea sudvestica a Culmii Petresti pana la marginea abruptului Cheilor Turzii (Dealul Manastirii), ce ofera privelisti spectaculoase si pe buza caruia revenim in Petrestii de Jos.

Culmea Petresti este o ampla spinare calcaroasa, parte a Muntilor Trascaului, sprintecata de mai multe chei, cele mai spectaculoase fiind Cheile Turzii, dar pitoresti sunt si Cheile Turului si Cheile Borzesti precum si Defileul Hasdatelor, situat in apropiere ( pus sub protectie in 1994 de Consiliul Judetean Cluj prin Decizia 147/1994, la propunerea CCN). Este practic cea mai spectaculoasa zona din punct de vedere peisagistic din Zona Metropolitana Cluj si chiar din judetul Cluj dar adaposteste si o biodiversitate deosebita.

Din acest motiv, zona face parte din Situl Natura 2000 "Muntii Trascaului" de tip SPA (arie de protecție specială avifaunistică - cod ROSPA0087) declarata prin HG 1284/2007 si inglobeaza si rezervatia naturala Cheile Turzii, care fusese declarata sit Natura 2000 de tip SCI (sit de importanță comunitară - cod ROSCI0035) prin Ordinul MMDD 1964/2007 devenit de tip SAC (arie speciala de conservare - cod ROSAC0035) prin HG 685/2022.

Pentru acestea,. planul de management si regulamentul au fost aprobate prin Ordinul MMAP 1526/2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSPA0087 Munţii Trascăului, ROSCI0253 Trascău, ROSCI0300 Fânaţele Pietroasa-Podeni, ROSCI0035 Cheile Turzii, ROSCI0034 Cheile Turenilor, precum şi al celor 35 de arii naturale protejate de interes naţional de pe suprafaţa acestora, iar normele metodologice de implementare a acestora au fost aprobate prin Decizia ANANP 69/2022 cu completarile ulterioare (de exemplu Decizia ANANP 192/2022) si inlocuite ulterior de normele aprobate prin Decizia ANANP 529/2022.

Accesul pana in satul Petrestii de Jos, ca punct de inceput si final al circuitului pe jos, se poate face si cu autoturism privat, dar organizatorii incurajeaza deplasarea cu transportul public metropolitan, din Cluj-Napoca, si anume linia M71 cu detaliile afisate la adresa: https://ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/linii-metropolitane/linia-m71

In acest sens propunem intalnirea la ora 8:45 in statia de autobuz de pe str.Posada, langa piata T.Cipariu si Bastionul Croitorilor, aproape de intersectia Caii Turzii cu str. A. Iancu, de unde autobuzul M71 pleaca la ora 9:00 spre Petrestii de Jos, unde urmeaza sa ajunga in jurul orei 10:00, noi urmand sa coboram la penultima statie ( "M Petrestii de Jos Sud"), in partea nordvestica a satului, iar la intoarcere sa luam tot autobuzul M71 la ora 18:00 din statia "Primaria Petrestii de Jos S" preconizat sa ajunga inapoi in Cluj-Napoca in jurul orei 19:00 conform orarului afisat la adresa: https://ctpcj.ro/orare/pdf/orar_M71.pdf

Tura este una de dificultate medie, atat prin prisma lungimii (doar circa 15 km) si urcusului (circa 550 metri diferenta de nivel in urcus) cat si pentru faptul ca merge in mare parte pe drumuri si poteci bine conturate. Pot fi insa si scurte portiuni de poteca sau drum mai neclar, posibil mai infundat cu vegetatie, ce poate necesita putina "explorare" deoarece situatia in teren se modifica in timp. Prin urmare excursia este in principiu accesibila si celor cu nivel mai redus de experienta sau cu abilitati mai reduse de drumetie, dar necesita o conditie fizica cel putin medie.

Fiind o excursie in natura, in zona cvasimontana, chiar daca este relativ scurta si aproape de localitati si la altitudini mici, sub 1000 metri, participantii trebuie sa aiba incaltaminte comoda si mai solida, rucsac de tura, haine adecvate si pentru vreme mai rece, vant sau ploaie (inclusiv pelerina si sapca de soare), apa (cel putin 2 litri / persoana) si mancare pentru o excursie de o zi. Recomandam bocanci si bete de trekking.

Tura este deschisa oricarei persoane interesate iar participarea este gratuita, ca toate actiunile organizate de CCN in cei peste 30 de ani de existenta (dar fiecare participant trebuie sa isi suporte eventualele cheltuieli proprii, de exemplu biletul de autobuz CTP din Cluj-Napoca la Petrestii de Jos si retur - se poate achita si prin SMS sau card in autobuz, este 15 lei dus si 15 lei intors).

Pentru tura pe jos, organizatorii asigura doar ghidajul (inclusiv prin ghid autorizat de turism, fost sef de echipa Salvamont) si explicatii pe parcurs, in rest participantii trebuie sa considere ca sunt pe propria raspundere, putand sa se alature sau sa paraseasca grupul oricand, actiunea fiind in regim de manifestatie publica cu participare deschisa, fara inscrieri sau evidenta nominala a participantilor, dat fiind ca traseul urmeaza in principiu drumuri si poteci clare, nu cuprinde portiuni tehnice / dificile, si desi se desfasoara in zona asimilabila sub unele aspecte unei zone montane si partial impadurite si cu un abrupt stancos in zona, este in orice punct la mai puțin de 3 km pana in localitati cu case permanente si nu exista risc real de ratacire semnificativa si este distanta destul de mica pana la drumuri carosabile.

Ca toate turele ghidate din campania IVMC si din campanii asemanatoare (cum este campania Somes Culoar Verde-Albastru - SVA), dincolo de latura de vizitare, prezentare si testare, este si aspectul de documentare si monitorizare ca potential de trasee de turism pedestru si cicloturism, urbanism, starea factorilor de mediu (cu accent pe ape, pajisti, păduri, arbori remarcabili și biodiversitate) și intervenții umane (deseuri, disciplina in constructii), urmand sa sesizam autoritatilor si presei eventuale constatari mai deosebite si sa aratam participantilor si cum pot ei face sesizari pe asemenea teme daca observa in viitor situatii nedorite de acest tip.

Tura pe jos din 10 mai 2026 face parte din campania "Inelul Verde Metropolitan Clujean" - IVMC, care este una de advocacy avand ca scop protejarea si valorizarea naturii in zona metropolitana clujeana prin activare cetateneasca si persuadare a decidentilor, urmarind sa contribuie la combaterea si compensarea contextului actual de schimbari climatice, poluare, sedentarism, degradare a biodiversitatii, antropizarea masiva a peisajului si deficit de intelegere si contact om-natura.

Este un eveniment realizat in cadrul proiectului Reteaua pentru Natura Urbana rnu.ro si este derulat sub egida asociatiei Reteaua pentru Natura Urbana din care si CCN face parte. Tura este prima pe jos din acest an (IVMC26 - TP01) si va fi urmata lunar de cate o alta tura pe jos si una biciclistica, pana la toamna. Aceste ture continua cele 14 ture publice ghidate din 2025 (7 pe jos si 7 velo) organizate de CCN in campania IVMC25 si cele 20 de ture publice ghidate (10 pe jos si 10 velo) din 2024 organizate de CCN in campania IVMC24, fiecare tura avand traseu distinct pentru a se acoperi treptat toata Zona Metopolitana Cluj.

Detalii despre organizator:
Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) www.ccn.ro si https://www.facebook.com/ccn.ro
Detalii despre initiativa IVMC se pot citi la:
Detalii despre aceasta tura apar si pe pagina de Facebook a evenimentului:
si pe blogul CCN la

Cluj-Napoca, 4 mai 2026

Radu Mititean
director executiv CCN
0744576836