Postări
•11/15/2010 02:56:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
NOI DEMERSURI CCN CONTRA NAVIGATIEI CU MOTOR PE LACUL TARNITA
Asociatia CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN), in calitate de organizatie neguvernamentala care are si obiective statutare si consistente preocupari practice de protectia mediului, a facut un nou demers catre autoritatile publice pentru aplicarea normelor legale si stoparea abuzivei navigatii cu ambaractii cu motor in scop de agrement pe lacul de acumulare Tarnita de pe cursul raului Somesului Cald, amonte de Cluj-Napoca.
Prin memoriul depus la Consiliul Judetean Cluj si la Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Cluj, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca, Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa si Directia de Sanatate Publica a Judetului Cluj, se atrage atentia asupra importantei lacului Tarnita ca sursa de apa potabila pentru municipiul Cluj-Napoca si ca zona de agrement pentru clujeni, pe de o parte, si continuarii nerespectarii prevederilor legale emise pentru protectia acestor calitati ale lacului, pe de alta parte, constand printre altele in tolerarea navigatiei cu ambarcatiuni cu motor, desi sunt interzise.
Demersurile CCN in acest domeniu dateaza inca de la jumatatea anilor '90 si au continuat periodic in tot acest interval de timp, dar din pacate autoritatile publice au ignorat in continuare situatia si nu au luat masurile necesare aplicarii normelor, situatie care consideram ca nu mai poate sa continue si ca, pe viitor, demersurile noastre, ale altor organizatii, ale presei si cetatenilor, ar trebui indreptate nu atat contra celor care incalca legea, ci si contra autoritatilor publice care in mod evident de atatia ani tolereaza incalcarea legii si prin aceasta incurajeaza si se fac complice la ilegalitati.
Anexam textul memoriului in cauza si stam la dispozitia celor interesati cu documente si date suplimentare.
Cluj-Napoca, 14.11.2010
DIRECTOR EXECUTIV,
dr.Radu Mititean
ANEXA:
Memoriu CCN din 12.11.2010 pe tema navigatiei cu motor pe lacul Tarnita
========================================
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
Catre:
CONSILIUL JUDETEAN CLUJ
in atentia d-lui presedinte ALIN TISE
Spre stiinta:
Institutia Prefectului Judetului Cluj
Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Cluj
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca
Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa
Directia de Sanatate Publica a Judetului Cluj
Primaria comunei Gilau
SC Hidroelectrica SA
Subiect:
Aplicarea HCJ 70 / 1999 in materie de mod de utilizare a oglinzii de apa a lacului Tarnita
Calitatea vietii locuitorilor marilor orase din judetul Cluj in general si capitala de judet - municipiul Cluj-Napoca - in special, depinde printre altele si de calitatea apei potabile, care trebuie sa fie asigurata la parametri cantitativi si calitativi necesari, la un pret accesibil.
In acest sens, protectia surselor de apa este foarte importanta, deoarece o scadere a calitatii apei brute prizate in vedere procesarii pentru potabilizare mareste foarte mult costurile de procesare, iar o procesare complexa reduce calitatile organoleptice ale apei. Mai mult, o crestere a riscului de poluare accidentala creste si riscul imposibilitatii tehnice sau economice de depoluare si deci de intutilizabilitate temporara a respectivei surse de apa, sau de nedetectare a respectivei poluari ( deoarece se fac analize numai pentru o lista finita de poluanti comuni), poluare care se poate prin urmare regasi in apa potabila distribuita populatiei, cu consecinte potential extrem de grave asupra sanatatii publice.
Spre deosebire de situatia din deceniile trecute, cand sursa principala de apa potabila pentru Cluj-Napoca si alte localitati era lacul Gilau, la ora actuala Lacul Tarnita este sursa de apa potabila pentru municipiul Cluj-Napoca, in urma unei importante investitii care a realizat priza si aductiunea de apa din lacul Tarnita spre Uzina de Apa Gilau. Prin urmare s-ar impune masuri deosebite de protectie a calitatii apei laculului in general, mult mai restrictive decat cele luate in privinta altor ape de suprafata. In lac existand curenti orizontali si verticali apreciabili, nu este nici pe departe suficienta instituirea si punerea in practica a unui regim de protectie doar pe zona limitata in jurul prizei de apa.
De asemenea, calitatea vietii depinde si de posibilitatile de recreere si agrement in aer liber, dintre care fac parte si cele de acces la malul si oglinda apelor, pentru plimbare, plaja, imbaiere / inot, navigatie fara motor si alte forme de sport, turism si agrement activ si cu impact negativ de mediu redus, atat de importante pentru omul modern, amenintat de excesiva antropizare a mediului de viata si de sedentarism.
Imprejurimile municipiului Cluj-Napoca in general si valea Somesului Cald in special ofereau clujenilor conditii bune de agrement, inclusiv acces la lacuri, iar Tarnita era emblematica in acest sens in trecut, dar rolul ei recreativ a scazut continuu prin reducerea drastica a posibilitatilor de acces a publicului la malurile lacului, care au fost ocupate cu constructii private si imprejmuirile acestora, ignorand legislatia privind urbanismul, amenajarea teritoriului si disciplina in constructii, dar si cea sanitara si de protectia mediului, cu concursul autoritatilor publice, care au scapat fenomenul de sub control si apoi au dispus asa-zisa "intrare in legalitate" prin autorizarea ulterioara a constructiilor realizate ilegal, in loc sa dispuna demolarea si readucerea terenului la starea initiala, fapt prin care accesul la lac a fost sever restrans pentru public, in beneficiul unui numar mic de persoane influente, cum s-a intamplat dealtfel si in cazul altor lacuri din judetul Cluj.
Utilizarea oglinzii apei din punct de vedere recreativ de catre public a suferit si ea o continua, severa, inechitabila si sub anumite aspecte chiar ilegala restrangere in fapt, prin tolerarea navigatiei cu ambarcatii cu motor, pe un lac de dimensiuni relativ reduse, in conditiile in care este evident faptul ca navigatia motorizata, in special cea cu ambarcatii cu viteza ridicata, este psihologic si tehnic foarte putin compatibila cu inotul, imbaierea, surfingul, navigatia fara motor si alte moduri de recreere, sport si turism acvatic activ nemotorizat.
Pentru marea masa de cetateni potentiali beneficiari ai factorilor de agrement ai lacului Tarnita, prezenta ambarcatiilor motorizate rapide este un disconfort auditiv, vizual, olfactiv si psihologic, dar si un obiectiv factor de pericol semnificativ de accidente (in special pentru inotatori), motiv pentru care cateva duzini de utilizatori de mijloace motorizate de navigatie alunga de fapt sute sau mii de alti potentiali beneficiari, iar pe ansamblu, admiterea navigatiei motorizate este si din punct de vedere economic, nu doar social, un factor negativ, nu pozitiv, cum incearca unii sa acrediteze.
De aceea, in tarile civilizate, navigatia cu motor nu este permisa pe lacuri decat pe cele de mari dimensiuni, departe de zonele de agrement utilizate pentru inot, imbaiere, surfing si alte asemenea, nicidecum pe un lac mic precum Tarnita. Eventual e admisa pe lacuri selectate si alocate specific activitatilor nautice motorizate acolo unde sunt multe lacuri si deci cateva pot fi "sacrificate" in acest sens.
Ori, pe valea superioara a Somesului Mic avem lacuri putine si de dimensiuni relativ reduse, incat nici din acest punct de vedere Tarnita nu ar trebui sacrificat pe altarul formelor motrizate de agrement, turism si "sport" (?), asa ceva fiind eventual admisibil daca aveam cel putin o duzina de asemenea lacuri cu potential de agrement. Mai mult, dimensiunile lacului nici nu justifica obiectiv necesitatea utilitara a navigatiei cu motor, traversarea si ajungerea rapida la mal in caz de nevoie fiind posibila pe orice directie cu ambarcatii mici cu vasle in timp relativ redus, chiar pentru persoane neexperimetate si neantrenate, si chiar in conditii meteo mai nefavorabile.
Pentru motivele amintite, autoritatile publice in general .si Consilul Judetean Cluj in particular au adoptat de-a lungul anilor unele reglementari destinate protectiei lacului Tarnita din punct de vedere al amenajarii teritoriului, protectiei mediuli si asigurarii conditiilor ca de potentialul sau turistic si recreativ sa se poata bucura mai multi locuitori ai judetului. Din pacate insa, aceste reglementari au fost timide si incomplete, si mai ales punerea lor in practica a lipsit aproape cu desavarsire, fiind sistematic ignorate si incalcate de multe categorii de persoane fizice si juridice, chiar in frunte cu autoritatile publice chemate sa vegheze la aplicarea actelor normative! Aceasta situatie este intolerabila si trebuie sa inceteze.
Prin Decizia 147 / 1994, Consilul Judetean Cluj a declarat lacul Tarnita ca Zona Naturala Protejata de Interes Judetean, alaturi de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67 / 1995, Consiliul Judetean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes judetean, care cuprindea si reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnita. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdictia de navigatie cu motor.
Au fost si cateva sedinte de analiza la nivel judetean pe aceasta tema si actiuni timide pe teren, in vederea punerii in aplicare a acestor normel, participand si Politia, autoritatile de mediu si ape, reprezentantii primariilor vizate, ai administratorilro lacurilor respective, ai asociatiilor de pescari si ai ONG de mediu. Dar influenta potentatilor ce aveau ambarcatii cu motor pe Tarnita se pare ca a facut ca autoritatile sa "uite" rapid de acest subiect, si sa renunte la punerea in aplicarea a acelei HCJ. De exemplu, cu ocazia inspectiei comune din 9 iulie 1995, la care a asistat si un delegat al asociatiei noastre, desi s-au constatat numeroase si grave nereguli, inclusiv cu privire la reglementarile de navigatie, reprezentantii autoritatilor din respectiva comisie pluridisciplinara de control au refuzat, la finalul actiunii, chiar si sa consemneze in scris cele constatate....
Prin HCJ 70 / 1999, Consiliul Judetean Cluj a aprobat planul urbanistic de zona protejata si regulamentul aferent pentru lacul Tarnita. Si aceasta hotarare prevede expres interdictia cu motor, si nici ea nu a fost pusa in aplicare pana acum.
In 2008 s-a pretextat de catre lobby-ul navigatorilor motorizati ca, prin HG 665 / 2008, mentionandu-se lacul Tarnita in lista cailor navigabile interioare din Romania, s-ar fi autorizat in acest sens in mod implicit navigatia cu motor pe lacul Tarnita si deci, in virtutea principiului ierarhiei actelor normative si a principiului de drept lex posterior derogat lex prior, dispozitiile din hotararile Consiliului Judetean Cluj prin care se interzicea navigatia cu motor ar fi implicit abrogate.
In realitate, nicio prevedere din cuprinsul HG 665 / 2008 nu autorizeaza expres navigatia cu motor pe acest lac, si nici in mod implicit, pe cale de interpretare, nu se poate deduce din textul acestei HG o asemenea prevedere. Mai mult, autoritatea publica centrala pentru transporturi a si confirmat public faptul ca respectiva hotarare de guvern nu prevede, autorizeaza sau confirma legalitatea navigatiei cu ambarcatii motorizate pe lacul Tarnita.
In concluzie, va rugam sa binevoiti a relua si intensifica demersurile in vederea punerii in aplicare a prevederilor hotararilor Consilului Judetean Cluj si altor norme legale din care rezulta expres sau implicit neadmiterea navigatiei cu ambarcatiuni cu motor pe lacul Tarnita si pe alte corpuri de apa cu regim analog.
Cu stima si multumiri anticipate,
DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
============================
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
NOI DEMERSURI CCN CONTRA NAVIGATIEI CU MOTOR PE LACUL TARNITA
Asociatia CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN), in calitate de organizatie neguvernamentala care are si obiective statutare si consistente preocupari practice de protectia mediului, a facut un nou demers catre autoritatile publice pentru aplicarea normelor legale si stoparea abuzivei navigatii cu ambaractii cu motor in scop de agrement pe lacul de acumulare Tarnita de pe cursul raului Somesului Cald, amonte de Cluj-Napoca.
Prin memoriul depus la Consiliul Judetean Cluj si la Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Cluj, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca, Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa si Directia de Sanatate Publica a Judetului Cluj, se atrage atentia asupra importantei lacului Tarnita ca sursa de apa potabila pentru municipiul Cluj-Napoca si ca zona de agrement pentru clujeni, pe de o parte, si continuarii nerespectarii prevederilor legale emise pentru protectia acestor calitati ale lacului, pe de alta parte, constand printre altele in tolerarea navigatiei cu ambarcatiuni cu motor, desi sunt interzise.
Demersurile CCN in acest domeniu dateaza inca de la jumatatea anilor '90 si au continuat periodic in tot acest interval de timp, dar din pacate autoritatile publice au ignorat in continuare situatia si nu au luat masurile necesare aplicarii normelor, situatie care consideram ca nu mai poate sa continue si ca, pe viitor, demersurile noastre, ale altor organizatii, ale presei si cetatenilor, ar trebui indreptate nu atat contra celor care incalca legea, ci si contra autoritatilor publice care in mod evident de atatia ani tolereaza incalcarea legii si prin aceasta incurajeaza si se fac complice la ilegalitati.
Anexam textul memoriului in cauza si stam la dispozitia celor interesati cu documente si date suplimentare.
Cluj-Napoca, 14.11.2010
DIRECTOR EXECUTIV,
dr.Radu Mititean
ANEXA:
Memoriu CCN din 12.11.2010 pe tema navigatiei cu motor pe lacul Tarnita
========================================
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 119 / A / 1992
Catre:
CONSILIUL JUDETEAN CLUJ
in atentia d-lui presedinte ALIN TISE
Spre stiinta:
Institutia Prefectului Judetului Cluj
Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Cluj
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca
Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa
Directia de Sanatate Publica a Judetului Cluj
Primaria comunei Gilau
SC Hidroelectrica SA
Subiect:
Aplicarea HCJ 70 / 1999 in materie de mod de utilizare a oglinzii de apa a lacului Tarnita
Calitatea vietii locuitorilor marilor orase din judetul Cluj in general si capitala de judet - municipiul Cluj-Napoca - in special, depinde printre altele si de calitatea apei potabile, care trebuie sa fie asigurata la parametri cantitativi si calitativi necesari, la un pret accesibil.
In acest sens, protectia surselor de apa este foarte importanta, deoarece o scadere a calitatii apei brute prizate in vedere procesarii pentru potabilizare mareste foarte mult costurile de procesare, iar o procesare complexa reduce calitatile organoleptice ale apei. Mai mult, o crestere a riscului de poluare accidentala creste si riscul imposibilitatii tehnice sau economice de depoluare si deci de intutilizabilitate temporara a respectivei surse de apa, sau de nedetectare a respectivei poluari ( deoarece se fac analize numai pentru o lista finita de poluanti comuni), poluare care se poate prin urmare regasi in apa potabila distribuita populatiei, cu consecinte potential extrem de grave asupra sanatatii publice.
Spre deosebire de situatia din deceniile trecute, cand sursa principala de apa potabila pentru Cluj-Napoca si alte localitati era lacul Gilau, la ora actuala Lacul Tarnita este sursa de apa potabila pentru municipiul Cluj-Napoca, in urma unei importante investitii care a realizat priza si aductiunea de apa din lacul Tarnita spre Uzina de Apa Gilau. Prin urmare s-ar impune masuri deosebite de protectie a calitatii apei laculului in general, mult mai restrictive decat cele luate in privinta altor ape de suprafata. In lac existand curenti orizontali si verticali apreciabili, nu este nici pe departe suficienta instituirea si punerea in practica a unui regim de protectie doar pe zona limitata in jurul prizei de apa.
De asemenea, calitatea vietii depinde si de posibilitatile de recreere si agrement in aer liber, dintre care fac parte si cele de acces la malul si oglinda apelor, pentru plimbare, plaja, imbaiere / inot, navigatie fara motor si alte forme de sport, turism si agrement activ si cu impact negativ de mediu redus, atat de importante pentru omul modern, amenintat de excesiva antropizare a mediului de viata si de sedentarism.
Imprejurimile municipiului Cluj-Napoca in general si valea Somesului Cald in special ofereau clujenilor conditii bune de agrement, inclusiv acces la lacuri, iar Tarnita era emblematica in acest sens in trecut, dar rolul ei recreativ a scazut continuu prin reducerea drastica a posibilitatilor de acces a publicului la malurile lacului, care au fost ocupate cu constructii private si imprejmuirile acestora, ignorand legislatia privind urbanismul, amenajarea teritoriului si disciplina in constructii, dar si cea sanitara si de protectia mediului, cu concursul autoritatilor publice, care au scapat fenomenul de sub control si apoi au dispus asa-zisa "intrare in legalitate" prin autorizarea ulterioara a constructiilor realizate ilegal, in loc sa dispuna demolarea si readucerea terenului la starea initiala, fapt prin care accesul la lac a fost sever restrans pentru public, in beneficiul unui numar mic de persoane influente, cum s-a intamplat dealtfel si in cazul altor lacuri din judetul Cluj.
Utilizarea oglinzii apei din punct de vedere recreativ de catre public a suferit si ea o continua, severa, inechitabila si sub anumite aspecte chiar ilegala restrangere in fapt, prin tolerarea navigatiei cu ambarcatii cu motor, pe un lac de dimensiuni relativ reduse, in conditiile in care este evident faptul ca navigatia motorizata, in special cea cu ambarcatii cu viteza ridicata, este psihologic si tehnic foarte putin compatibila cu inotul, imbaierea, surfingul, navigatia fara motor si alte moduri de recreere, sport si turism acvatic activ nemotorizat.
Pentru marea masa de cetateni potentiali beneficiari ai factorilor de agrement ai lacului Tarnita, prezenta ambarcatiilor motorizate rapide este un disconfort auditiv, vizual, olfactiv si psihologic, dar si un obiectiv factor de pericol semnificativ de accidente (in special pentru inotatori), motiv pentru care cateva duzini de utilizatori de mijloace motorizate de navigatie alunga de fapt sute sau mii de alti potentiali beneficiari, iar pe ansamblu, admiterea navigatiei motorizate este si din punct de vedere economic, nu doar social, un factor negativ, nu pozitiv, cum incearca unii sa acrediteze.
De aceea, in tarile civilizate, navigatia cu motor nu este permisa pe lacuri decat pe cele de mari dimensiuni, departe de zonele de agrement utilizate pentru inot, imbaiere, surfing si alte asemenea, nicidecum pe un lac mic precum Tarnita. Eventual e admisa pe lacuri selectate si alocate specific activitatilor nautice motorizate acolo unde sunt multe lacuri si deci cateva pot fi "sacrificate" in acest sens.
Ori, pe valea superioara a Somesului Mic avem lacuri putine si de dimensiuni relativ reduse, incat nici din acest punct de vedere Tarnita nu ar trebui sacrificat pe altarul formelor motrizate de agrement, turism si "sport" (?), asa ceva fiind eventual admisibil daca aveam cel putin o duzina de asemenea lacuri cu potential de agrement. Mai mult, dimensiunile lacului nici nu justifica obiectiv necesitatea utilitara a navigatiei cu motor, traversarea si ajungerea rapida la mal in caz de nevoie fiind posibila pe orice directie cu ambarcatii mici cu vasle in timp relativ redus, chiar pentru persoane neexperimetate si neantrenate, si chiar in conditii meteo mai nefavorabile.
Pentru motivele amintite, autoritatile publice in general .si Consilul Judetean Cluj in particular au adoptat de-a lungul anilor unele reglementari destinate protectiei lacului Tarnita din punct de vedere al amenajarii teritoriului, protectiei mediuli si asigurarii conditiilor ca de potentialul sau turistic si recreativ sa se poata bucura mai multi locuitori ai judetului. Din pacate insa, aceste reglementari au fost timide si incomplete, si mai ales punerea lor in practica a lipsit aproape cu desavarsire, fiind sistematic ignorate si incalcate de multe categorii de persoane fizice si juridice, chiar in frunte cu autoritatile publice chemate sa vegheze la aplicarea actelor normative! Aceasta situatie este intolerabila si trebuie sa inceteze.
Prin Decizia 147 / 1994, Consilul Judetean Cluj a declarat lacul Tarnita ca Zona Naturala Protejata de Interes Judetean, alaturi de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67 / 1995, Consiliul Judetean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes judetean, care cuprindea si reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnita. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdictia de navigatie cu motor.
Au fost si cateva sedinte de analiza la nivel judetean pe aceasta tema si actiuni timide pe teren, in vederea punerii in aplicare a acestor normel, participand si Politia, autoritatile de mediu si ape, reprezentantii primariilor vizate, ai administratorilro lacurilor respective, ai asociatiilor de pescari si ai ONG de mediu. Dar influenta potentatilor ce aveau ambarcatii cu motor pe Tarnita se pare ca a facut ca autoritatile sa "uite" rapid de acest subiect, si sa renunte la punerea in aplicarea a acelei HCJ. De exemplu, cu ocazia inspectiei comune din 9 iulie 1995, la care a asistat si un delegat al asociatiei noastre, desi s-au constatat numeroase si grave nereguli, inclusiv cu privire la reglementarile de navigatie, reprezentantii autoritatilor din respectiva comisie pluridisciplinara de control au refuzat, la finalul actiunii, chiar si sa consemneze in scris cele constatate....
Prin HCJ 70 / 1999, Consiliul Judetean Cluj a aprobat planul urbanistic de zona protejata si regulamentul aferent pentru lacul Tarnita. Si aceasta hotarare prevede expres interdictia cu motor, si nici ea nu a fost pusa in aplicare pana acum.
In 2008 s-a pretextat de catre lobby-ul navigatorilor motorizati ca, prin HG 665 / 2008, mentionandu-se lacul Tarnita in lista cailor navigabile interioare din Romania, s-ar fi autorizat in acest sens in mod implicit navigatia cu motor pe lacul Tarnita si deci, in virtutea principiului ierarhiei actelor normative si a principiului de drept lex posterior derogat lex prior, dispozitiile din hotararile Consiliului Judetean Cluj prin care se interzicea navigatia cu motor ar fi implicit abrogate.
In realitate, nicio prevedere din cuprinsul HG 665 / 2008 nu autorizeaza expres navigatia cu motor pe acest lac, si nici in mod implicit, pe cale de interpretare, nu se poate deduce din textul acestei HG o asemenea prevedere. Mai mult, autoritatea publica centrala pentru transporturi a si confirmat public faptul ca respectiva hotarare de guvern nu prevede, autorizeaza sau confirma legalitatea navigatiei cu ambarcatii motorizate pe lacul Tarnita.
In concluzie, va rugam sa binevoiti a relua si intensifica demersurile in vederea punerii in aplicare a prevederilor hotararilor Consilului Judetean Cluj si altor norme legale din care rezulta expres sau implicit neadmiterea navigatiei cu ambarcatiuni cu motor pe lacul Tarnita si pe alte corpuri de apa cu regim analog.
Cu stima si multumiri anticipate,
DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
============================
