Postări
•8/29/2017 03:24:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva
civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM
"NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133
ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================
BIKE ROMANIA CAMP 2017
LA FINAL
10 zile de mountain biking si
documentare turistica in zona Vatra Dornei
Clubul
de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat a 19-a editie a actiunii cicloturistice
montane BIKE ROMANIA, care a vizat in acest an muntii Suhard, Calimani,
Bistritei, Bargau, Rarau si Giumlau, cu baza la Vatra Dornei.
Timp
de o zece zile, peste 60 de membri si simpatizanti CCN si apartinatori ai
acestora, inclusiv 20 de copii, au parcurs pe mountain bike-uri, dar de cateva
ori si pe jos, impartiti pe echipe, drumuri forestiere, pastorale si de caruta
si poteci din masivele montane din inima Bucovinei, ce inconjoara Tara
Dornelor, explorand, testand si documentand accesibilitatea lor cicloturistica,
pedaland in total peste 1000 de km si urcand in total o diferenta de nivel de
peste 10000 metri, la care se adauga turele montane pedestre si ecvestre.
Printre
obiectivele vizitate s-au numarat diverse arii naturale protejate si atractii
culturale, precum Parcul National Calimani, Tinovul Mare de la Poiana Stampei,
Pietrele Doamnei, Cei 12 Apostoli, Cheile Zugreni, alte rezervatii naturale, situri
Natura 2000 si Ramsar, dar si manastiri celebre precum Moldovita si Sucevita,
sau mai putin cunoscute, precum Piatra Taieturii, Recele, 12 Apostoli, Paltinis,
Rarau, muzee etnografice, monumente istorice, sate pitoresti, mocanita de la
Moldovita, ultimii plutasi pe Bistrita Aurie, festivale folclorice...
In
cicloturism insa, "drumul este destinatia", fiecare portiune pe
culmile si vaile zonei fiind gustata de participanti, chiar daca, desigur, au
fost elemente forte din punct de vedere peisagistic precum pedalatul pe traseele
de creasta ale muntilor Suhard, Calimani, Giumalau si Bistritei...
Copiii
participanti au avut dealtfel si ocazia sa calareasca pe cai, inclusiv excursii
de o zi intreaga pana in varf de munte, sa se amuze pe tiroliene, sa asiste la
spectacole folclorice, sa se bucure de bucataria traditionala, sa se sature de
afine si zmeura culeasa in excursii, sa se catere pe stanci si sa se joace in
rauri de munte, pe langa excursiile pe jos si pe bicicleta.
Tabara
a avut si un rol formativ, unii participanti fiind mai putin experimentati in
domeniul turismului montan pe bicicleta, dar perfectionandu-se cu acest prilej.
A avut si un rol de educatie biciclistica si montana pentru numerosii copii
participanti, care, in ciuda varstei fragede, au facut si ei ture biciclistice
de zeci de kilometri pe drumuri nemodernizate, dar si excursii montane pe jos,
insotiti de regula de cate unul sau ambii parinti, astfel ca Bike Romania Camp
2017 a avut si un accentuat caracter de turism familial, pe langa caracterul de
turism montan activ nemotorizat si ecologic si cel de documentare si testare.
Tara
Dornelor sta bine cantitativ si calitativ la oferta de cazare pentru turisti,
dar se simte o lipsa de organizare in gestiunea ofertei, fiind dificil sa identifici
si contactezi pensiunile potrivite in principiu dorintelor tale. Tabara
"Bike Romania 2017" a avut baza principala la pensiunea
"Angela" si am fost multumiti de cazare, masa, facilitatile pentru
pastrat si servisat bicicletele si amabilitatea gazdelor, dar nu eram prima
oara. Alte unitati de cazare chiar daca au raport bun calitate-pret par adesea
insuficient adaptate nevoilor specifice unor anumite grupuri-tinta, in special
ale practicantilor de turism activ, sportiv sau cultural, grupurilor mai
numeroase sau cu cerinte mai particulare, desi situatia este net mai buna decat
in alte zone din tara.
Pe
langa multele frumuseti si valori ale zonei, au fost insa constatate si
documentate si aspecte ce afecteaza negativ mediul si turismul, cum ar fi exploatarile
forestiere abuzive, vizibile indeosebi in Muntii Bistritei, unde sunt versanti
imensi taiati "la ras", degradarea aspectului arhitectonic traditional
prin constructii noi neconforme ca si culori, dimensiuni si design, noua rampa
de deseuri de langa Pasul Mestecanis (o aberatie incredibila), si urmele lasate de mineritul practicat iresponsabil,
cum e cazul fostei exploatari miniere Calimani, unde uriasele cariere si halde
sunt si in ziua de azi o imensa rana vizibila de la zeci de kilometri ce
sluteste peisajul si otraveste apele, refacerea ecologica promisa de autoritati
de peste doua decenii ramanand un basm de ametit electoratul.
Sunt
prezente si in Tara Dornelor si muntii inconjutatori si alte fenomene negative,
dar mai putin pregnant ca in alte zone din Carpati. Astfel, apropierea de un
sat nu e e regula semnalizata de cresterea numarului si dimensiunii mormanelor
de gunoaie de pe marginea drumului, cum se intampla in alte zone, iar sistemul
de colectare, selectiva chiar, a deseurilor arata a fiind functional inclusiv
in satele mai izolate. Doar malurile Bistritei si Dornei arata trist din cauza
"decorarii" cu deseuri de plastic, in special pungi si flacoane,
fenoment ce afecteaza dealtfel grav toate raurile tarii, dar in Tara Dornelor
oripileaza turistii amatori de rafting.
Pseudoturismul
motorizat cu ATV-uri, autoturisme de teren sau motociclete enduro a infestat si
inima Bucovinei, cu larga contributie a unor firme locale de
"turism", dar din fericire e inca mai putin prezent ca in alte zone,
precum Fagetul Clujului, muntii Cindrel sau Tarcu, gratie si unor laudabile
preocupari ale unor localnici de a limita fenomenul, inclusiv prin mijloace
fizice. Eolienele si microhidrocentralele nu au lovit nici ele serios zona, si
speram sa si ramana asa si sa dispara cele cateva fieratanii cu elice, ce
spurca peisajul in rest superb din zona Piatra Fantanele, ca oricum sunt de
ajuns antenele GSM si stalpii de inalta tensiune plasati fara respect pentru
peisaj, problema ignorata total de autoritati.
Drumurile
de interes cicloturistic si de drumetie pedestra si marcajele de turism montan
sunt in masivele vizitate intr-o stare in general mai buna decat in alti munti din
Carpati, dovedind o mai buna implicare a autoritatilor locale, cluburilor de
munte si serviciilor Salvamont, dar exista si pe aceste linii unele nevoi de
imbunatatire, cum ar fi nevoia de reparare a unor drumuri noroioase, spalate /
erodate sau blocate de doboraturi de vant, si nevoia de refacere a unor marcaje
de turism montan pedestru, in special o mai buna semnalizare la interesectii si
in zone cu orientare mai dificila, corelarea situatiei de pe teren cu cea din
harti si panouri, si clarificari acolo unde ruta a fost modificata dar sunt
vizibile in teren si marcajele vechi, starnind acum confuzii in randul
turistilor.
Organizatorii
anumitor manifestari sportiv-competitionale in natura si-au lasat din pacate si
in muntii din zona Dornelor urmele nepasarii fata de mediu si de semeni,
necolectand la final de concurs panglicile si alte elemente de marcare
provizorie a traseului. Totusi, nu regasim aici fenomenul grafitti ce a
impanzit alte zone, unde organizatorii de evenimente nu s-au abtinut de la
utilizarea si de spray-uri de vopsea in culori vii.
Am
constatat ca e reala si existenta unui traseu special amenajat de MTB downhill
/ freeride de pe vf. Diecilor spre Vatra Dornei, gandit a se corela cu
existenta telescaunului care urca spre Dealul Negru, pentru care ar putea
atrage noi groupe-tinta de clienti in afara sezonului de schi daca ar fi
adaptat si marketat pentru bikeri. Doar ca marcajele pentru traseu sunt
descompletate si era blocat de trunchiuri de arbori doborati de vant, nefiind
intretinut desi era varf de sezon de profil. Nici marcajele speciale de Nordic
Walking ce pleaca din centrul statiunii balneoclimaterice nu mai sunt usor de
urmarit in zonele mai departate de oras, iar vechiul marcaj de drumetie
triunghi albastru e aproape imposibil de urmarit din parcul statiunii spre
vf.Diecilor. Parcul statiunii, desi acum destul de bine intretinut, este plin
de kitsch si mai ales este strajuit de trista ruina a fostului cazinou,
subliniind contrastele turistice ale Vetrei Dornii.
Ca de obicei, s-au evidentiat diferentele dintre hartile clasice sau online inclusiv GoogleMaps si realitatea din teren, drumuri bune existente nefigurand pe nico harta din nicio generatie, iar drumuri figurand pe harta ca fiind carosabile se terminau brusc in mijlocul padurii continuand cu vagi urme de tras lemne cu calul. Unele poteci turistice marcate sunt complet infundate de vegetatie, implicand ore de "inot" prin ienuperi, altele sunt bune de strabatut dar marcajul este doar pe harta, nu si pe teren. Unele
cabane forestiere sunt doar jalnice ruine, in schimb multe constructii noi nu
figureaza inca pe harti, iar care drum auto de pe harta e asfaltat sau
dimpotriva accesibil de fapt numai cu autovehicule de teren ramane adesea un
lucru de descoperit pe teren.
Doboraturile
de vant foarte numeroase si de data relativ recenta au ingreunat serios sau
facut tehnic nefezabile unele dintre excursiile planificate. Ar trebui sa fie o
prioritate pentru organele forestiere si autoritatile locale inlaturarea
blocajelor macar de pe traseele turistice marcate si drumurile carosabile, nu
doar de pe cele unde sunt programate exploatari forestiere sau e acces auto la
vreo cladire, un om cu un motofierastrau putand intr-o zi sa croiasca o cale de
trecere pentru pietoni si biciclisti pe foarte multi kilometri de drum afectat
de doboraturi.
A
fost trist sa constatam ca si zona Vatra Dornei sufera de sindromul centrelor
de informare turistica nefunctionale, care in ultimii ani au impanzit toata
tara dar cu putine exceptii sunt amplasate in locuri putin vizibile, stau
incuiate sau au orare absurde (inchis in weekend), nu au materiale de promovare
si personal adecvat si sunt deocamdata de cele mai multe ori bani publici
cheltuiti aiurea. In schimb sunt in zona multe panouri informative cu continut
destul de actual si bun calitativ, inclusiv cu propuneri de trasee
cicloturistice, nu doar de turism pedestru montan.
A
fost o experienta pozitiva si utilizarea trenului pentru a evita pedalatul pe
sosea principala la unele excursii biciclistice, dar mai mult gratie
amabilitatii personalului CFR, pentru ca e prea redusa capacitatea vagoanelor
de a prelua turisti cu biciclete sau alte echipamente mai voluminoase, desi
numarul de calatori e foarte redus pe trenurile regio de scurt parcurs din zona,
si ar fi benefica tuturor o mai mare orientare spre turisti.
Deplasarile
pe doua roti pe drumul european ce strabate zona, s-au dovedit a fi mai putin
stresante decat se asteptau unii participanti, gratie acostamentului larg pe
mare parte din sectiuni. Din pacate sunt inca prea multi soferi care se cred
insa la raliu si Politia nu pare prea activa la domolirea vitezei lor, nici
macar in localitati. Ar fi dezirabila pe viitor crearea unor piste pentru
biciclete pe portiunea Iacobeni - Vatra Dornei - Poiana Stampei sau asfaltarea
unor drumuri secundare, pentru a oferi alternative.
Sutele
de kilometri de track-uri inregistrate cu aparatura GPS si sutele de
waypoint-uri vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor existente si
formularea de propuneri de noi trasee cicloturistice in zona, care sa se
integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din
Romania (RNTCMR), iar miile de fotografii realizate vor servi la pregatirea
unor proiectii publice de imagini prin care CCN va populariza in viitor
superlativele turistice ale acestei zone.
Programul
"Bike Romania" este derulat de CCN cu incepere din 1999, in fiecare
an fiind vizata o alta zona din Carpatii Romanesti, participarea fiind deschisa
membrilor CCN si in mod exceptional si ai altor cluburi partenere de profil din
tara si strainatate, precum si reprezentantilor altor structuri interesate de
cicloturismul montan in Carpati.
Radu Mititean
director executiv CCN
coordonator program
"Bike Romania"
