Postări
•3/08/2018 12:51:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca
web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836
e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675
RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================
FEMEIA
SI BICICLETA - GANDURI DE 8 MARTIE
8 MARTIE este ZIUA INTERNATIONALA A
FEMEII. Este perceputa mai mult ca o zi de sarbatoare, de oferit flori si
cadouri femeilor, in special mamelor, de evenimente festive sau de distractie.
Dar este inca, si a fost la origine, aproape exclusiv, o zi de lupta pentru
drepturi egale civile si politice.
Ideea de Zi a Femeii s-a nascut in SUA
in prima decada a secolului XIX si s-a raspandit rapid in tarile mai
dezvoltate, 8 Martie fiind consacrata pe plan international incepand cu 1914,
si in 1917 o demonstratie a femeilor a fost scanteia pentru Revolutia Rusa.
Abia din 1977 insa, Organizatia Natiunilor Unite a consacrat oficial la nivel
mondial aceasta zi, si marcarea ei are si o tema specifica in fiecare an,
legata de drepturile femeii. Tema stabilita de ONU pentru 2018 este "#PressforProgress",
axata pe nevoile de schimbare si implicarea femeilor in schimbarile necesare in
lume https://www.internationalwomensday.com/Theme
In state indeosebi asiatice si
africane, femeile se confrunta cu o problematica acuta social si juridic
marcand o etapa prin etapa prin care societatile europene si americane au
trecut in general acum un secol. Si nu e vorba doar de a li se conferi drept de
vot si de a fi alese in functii publice, ci si de drepturi civile elementare,
cum sunt cel de proprietate si mostenire, de casatorie libera, de intrunire si
asociere libera, si nu in ultimul rand dreptul de libera deplasare. Unde
drepturile femeii se intalnesc cu bicicleta.
Este notoriu ca pentru femei din tari
precum Arabia Saudita este inca doar un vis sa poata circula pe bicicleta, si
mai ales in mod liber, neinsotite, chiar si prin localitatea de domiciliu, iar
in state mai putin fundamentaliste, desi nu risca pedepse fizice sau sanctiuni
juridice, tot risca un oprobiu social, marginalizare si ostracizare, chiar daca
se deplaseaza in scop utilitar, nu recreativ, si cu o tinuta vestimentara care
numai pentru pedalat nu e adecvata....
Dar a fost o vreme cand si in statele
europene si nordamericane o femeie pe bicicleta nu era doar o ciudatenie, ci un
scandal public. Actualele prejudecati si mentalitati ce descurajeaza inca
pedalatul urban feminin in Romania, dincolo de elementele tehnice, au deci
radacini mai adanci, ce nu au fost inca, dar pot si trebuie eradicate.
In ultimele decenii ale sec.XIX, in SUA
a crescut spectaculos numarul de biciclete, atingand milioane in uz, mii de
fabrici, cluburi cu sute de mii de membri. Insa initial aproape numai barbati.
rigiditatea epocii victoriene tinea femeile intr-o tinuta vestimentara ce facea
extrem de dificila utilizarea bicicletei, era descurajat orice element care ar
fi promovat o independenta ridicata a femeii si se exprimau public si
ingrijorari penibile dar cu aere serioase si chiar pretins stiintifice cum ca
mersul cu bicicleta ar fi un grav pericol de sanatate pentru femei, carora
le-ar afecta diverse organe interne, dar si sistemul nervos, circulator sau
reproducator, fara sa existe aceleasi ingrijorari cu privire la conditiile de
munca mizere din fabrici sau la sedentarismul impus tehnic de societate, cum
bine remarca sarcastic un jurnalist onest al vremii. Atitudinea din acei ani
inca foarte patriarhali se corela cu lipsa dreptului de vot si a altor drepturi
civile si politice pentru femei.
Lupta pentru emancipare, pentru
obtinerea de egalitate in drepturi cu barbatii, a avut ca element esential
"sufragetele" - care luptau pentru dreptul de vot, insa implicit era
vorba de tot ansamblul de drepturi civile si politice si de mentalitatile care
statea in calea unui tratament egal. Si aici a intervenit bicicleta. Celebra
activista americana Susan B Anthony scria in 1896: "Cred ca
bicicleta a facut mai mult decat orice alt lucru din lume pentru emanciparea
femeii'. Iar o alta autoare celebra,
Frances Willard, a inspirat generatii prin cartea ei publicata in 1895 - "
A Wheel Within a Wheel: How I Learned to Ride the Bicycle" contextul fiind
frumos sintetizat in articole precum http://www.annielondonderry.com/womenWheels.html
Bicicleta a adus argumentul obiectiv
pentru renuntarea la corsete si rochii pana la pamant, trecand la rochii mai
usoare, scurte si comode si pantaloni bufanti si adesea trei-sferturi, in ciuda
opiniei ca ar fi o tinuta nedemna, ce ar promova depravarea, cum nu se sfiau sa
afirme penibil "moralistii" vremii, care au infiintat chiar o
asociatie de lupta contra "scandalosului" obicei ca femeile sa poarte
uneori pantaloni! Bicicleta a adus si o mobilitate independenta de neimaginat
anterior, largind mult sfera de contacte sociale, si a deschis si calea de
acces la calatorii de agrement, exercitiu fizic cu scop sportiv.
Bicicleta a devenit un simbol al
"noii femei" a epocii moderne, acum peste un secol, chiar daca in
toate statele dezvoltate a mai fost nevoie de decenii pana la egalitate
juridica si drept de vot, si chiar daca si in ziua de astazi mai persista
inegalitati, inclusiv in gradul de utilizare a bicicletei ca mijloc de
deplasare cotidiana. Desi se intelege tot mai mult ca, pe langa faptul ca este
un vehicul eficient energetic, ecologic, sanatos, suficient de rapid si comod
in mediul urban in cele mai multe cazuri, accesibil financiar si capabil sa
asigure si transportul unor bunuri, bicicleta perfect compatibil si cu eleganta
si feminitatea.
Clubul de Cicloturism
"Napoca" (CCN) a putut constata si documenta in cei peste 25 de ani
de activitate faptul ca, in domeniul promovarii biciclismului utilitar si
recreativ in marile orase din Romania, dincolo de infrastructuri inadecvate
mersului pe bicicleta, exista si probleme specifice nemateriale, inclusiv
mentalitati si prejudecati ce duc la o imagine publica nefavorabila a
biciclistilor in general si a biciclistelor in mod special. Aceasta realitate a
generat o anumita retinere pentru femei in a utiliza bicicleta.
Dar situatia este in curs de
ameliorare, cu contributia activa a campaniilor de profil derulate de CCN si de
diverse organizatii probiciclistice din Romania. Dealtfel, CCN a avut si are presedintie
feminina in majoritatea celor 25 de ani de existenta a asociatiei, si chiar o
majoritate feminina in consiliul director. Nu a fost deci intamplator ca CCN
s-a implicat pe aceasta linie si a organizat primul eveniment de acest tip din
Romania, in 2008, cu titlul "Elegant pe Bicicleta", inspirat de
proiectul deschizator de drum "Cycle Chic" lansat initial la
Copenhaga si raspandit intre timp pe plan mondial, ca demers de combatere a
prejudecatilor privind compatibilitatea utilizarii bicicletei ca mijloc
cotidian de deplasare urbana in scop utilitar cu eleganta vestimentara.
CCN a
organizat la Cluj-Napoca editii SkirtBike in 2012, 2013 si 2014. La cea din 2012, Simona Pop, presedintele din acel moment al Clubului de
Cicloturism "Napoca" declara: "Noi, fetele si femeile bicicliste
din Cluj, ne dorim ca, dincolo de un eveniment placut de socializare si cu
conotatii mondene, de lifestyle, sa fim si ambasadoare ale mersului pe
bicicleta in fata autoritatilor locale, mass-mediei si publicului, sa atragem
atentia asupra situatiei actuale a pistelor de biciclete, a rastelurilor
publice, a intregii infrastucturi biciclistice existente, promise sau necesare
in Cluj-Napoca, in contextul mai larg al unei mobilitati urbane durabile care
deocamdata lipseste orasului nostru".
Din 2015, CCN organizeaza anual evenimentul "Velo Chic Cluj", ce are caracter complementar
celorlalte actiuni de promovare a utilizarii bicicletei in Cluj-Napoca pe care
le deruleaza CCN, cum sunt de exemplu actiunile de lobby, proiectiile publice
foto-video si marsurile lunare ale biciclistilor clujeni, ce pot fi urmarite si
pe www.ccn.ro , toate avand rolul lor si
pentru a face ca lucrurile sa se indrepte in sfarsit, chiar daca inca prea
lent, in directia fireasca, si anume de a deveni o normalitate imaginea unei
bicicliste imbracate elegant si existenta respectului necesar din partea altor
participanti la traficul rutier.
Cluj-Napoca, 8 martie 2018
Simona
Pop - presedinte CCN
Roxana Cleja - vicepresedinte CCN, coordonator
de program VeloChic
Miruna Noaghi - vicepresedinte CCN
Radu Mititean - director executiv CCN
