Postări
•6/06/2012 11:55:00 p.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================
COALITIA PENTRU MEDIU PROMOVEAZA LA NIVEL NATIONAL
STRATEGIA URBANA DE MEDIU PROPUSA DE CCN
Coalitia pentru Mediu (CMR), structura reunind peste 60 de ONG-uri de mediu din Romania, a decis in 6 iunie 2012 sa subscrie propunerii de strategie de mediu pentru marile orase, elaborata de Clubul de Ciclotruism "Napoca" (CCN), si sa o promoveze la nivel national, in atentia tuturor candidatilor la functia de primar si consilier local in municipii in cadrul alegerilor locale din 10 iunie, ca un model la care ar trebui sa se raporteze politicile publice sub aspect ecologic.
Documentul a fost elaborat de CCN in 2009 si s-a bazat pe un document lansat la Cluj-Napoca in 2006, cu specific local, redactat in colaborare cu alte ONG clujene de mediu din cadrul coalitiei ECO-CLUJ al carei secretariat era asigurat de Clubul de Ciclotruism "Napoca". Prin urmare, prezentul document nu este nou, dar este de perfecta actualitate, si poate servi de model si referinta pentru viitorii primari si consilieri locali.
Coalitia pentru Mediu (CMR) s-a infiintat in octombrie 2009, ca rezultat al primei editii a noii serii a Forumului ONG de mediu din Romania, cu scopul de a contribui la dezvoltarea durabila a Romaniei si implicarea societatii civile. CCN s-a numarat printre organizatiile fondatoare si este o prezenta activa in cadrul acestei structuri de cooperare si advocacy, ce desfasoara o semnificativa munca de lobby si informare publica la nivel national, detalii putand fi consultate pe www.coalitiademediu.ro
Radu Mititean
director executiv CCN
ANEXA:
Propunere de Strategie de mediu pentru marile orase ale Romaniei
Document elaborat de CCN si insusit de Coalitia pentru Mediu (CMR)
========================
COALITIA PENTRU MEDIU
www.coalitiademediu.ro
PROPUNERE DE
STRATEGIE DE MEDIU PENTRU MARILE ORASE ALE ROMANIEI
1. GENERALITATI
Protectia mediului este o preocupare prioritara pentru autoritati si comunitatea locala, este integrata in toate celelalte politici si constituie un criteriu esential pentru luarea deciziilor in toate domeniile. In acest sens politica de dezvoltare urbana si economica se orienteaza spre evolutii si activitati cu impact de mediu redus si evita mentinerea sau atragerea in oras si imprejurimi a unor structuri precum industrii puternic poluante si pune accent pe intarirea monitoringului de mediu si analiza aprofundata si strategica a impactului de mediu.
2. INFORMAREA, EDUCATIA SI IMPLICAREA ECOLOGICA A COMUNITATII
Orasul depune eforturi sa devina o comunitate de avangarda in probleme de mediu si in acest sens actioneaza pentru a obtine un nivel inalt de formatie si constiinta ecologica in randul locuitorilor si elementelor decizionale, printr-un masiv efort de informare, educare si implicare a comunitatii in probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea si eficientizarea activitatilor de educatie ecologica, informare sistematica completa a publicului pe intelesul lui, consultare proactiva si dezbatere publica reala si din stadii incipiente a problemelor, politicilor si proiectelor de mediu sau cu impact de mediu, implicarea si sprijinirea societatii civile.
3. GESTIUNEA DESEURILOR
Orasul se orienteaza spre un sistem de management integrat al deseurilor, stabil, modern si sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii si practici, pus in concordanta cu legislatia si integrat sistemului judetean / zonal si in concordanta cu politicile regionale si nationale in domeniu si cu reglementarile si strategiile din UE, utilizand inclusiv parghii economice si educationale si politici de informare si cooperare.
Sistemul pune accent pe prevenirea producerii deseurilor, reducerea cantitatilor produse (in special a celor periculoase sau greu sau deloc reciclabile), colectarea completa si selectiva la sursa, transport, sortare si procesare eficienta si cat mai putin poluanta, recuperare si valorificare performanta si depozitare selectiva, cu impact de mediu cat mai redus, a celor momentan nerecuperabile.
4. SPATIILE VERZI SI PROTECTIA BIODIVERSITATII
Orasul tinde sa (re)devina o urbe cu un procent de spatiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel national si cu o distributie adecvata a spatiilor verzi care sa asigure accesul facil al tuturor locuitorilor si indeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare si pro-biodiversitate.
In acest sens se face un efort puternic investitional si de reglementare ce include cresterea cantitativa accentuata a suprafetelor de spatii verzi prin conservarea celor existente si realizarea de spatii verzi noi in zonele deficitare si in cele de dezvoltare urbana, asigurand ca spatiile au compactete, suprafata adecvata si interconectare formand o retea verde.
Spatiile verzi sunt tratate ca ecosistem si prin urmare primeaza criteriile ecologice asupra celor estetice iar in extravilan se conserva cat mai multe zone naturale sau cvasinaturale. In intravilan se impun obligatii sporite cantitativ si calitativ privind suprafetele plantate in perimetrele construite, parcari etc. Pentru terenurile cultivate si cele cu vegetatie forestiera se promoveaza si impun practici agricole si silvice ecologice.
Se au in vedere variante neconventionale de crestere a suprafetei verzi cum este utilizarea acoperisurilor, grilaj cu gazon in loc de suprafete asfaltate etc. Se revizuiesc practicile de deratizare si dezinsectie pentru a reduce afectarea biodiversitatii. Se iau masuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale in oras - in special pasari, lilieci, insecte.
5. TRANSPORTUL DURABIL SI MINIMIZAREA IMPACTULUI MOBILITATII
Tinta este realizarea unui sistem eficient si durabil de transport urban si periurban care sa satisfaca necesitatile de mobilitate a persoanelor si bunurilor cu un impact de mediu cat mai redus. In acest sens se elaboreaza si implementeaza o politica de transporturi care revizuieste radical sistemul actual nu doar ca distributie a fluxurilor ci si ca tipuri si modalitati de transport.
Accentul se pune pe promovarea transportului in comun si descurajarea celui automobilistic, precum si pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) si a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrica) sau prin tehnologie performanta de diminuare a emisiilor. Criterii sunt cele de nivel de emisii de noxe dar si cele de zgomot, vibratii si spatiul ocupat in deplasare si stationare.
De asemenea, se optimizeaza traficul auto existent si viitor. In acest sens se realizeaza studii complexe corelate cu revizuirea PUG si un sistem de monitorizare si gestiune centralizata / dinamica a traficului rutier. Se relocheaza fluxurile de trafic si zonele de stationare atat prin elemente de infrastructura noi sau ajustarea celor actuale cat si prin instituirea de reguli de restrictie sau conditionare selectiva a accesului sau stationarii, in scopul degajarii zonei centrale si a zonelor rezidentiale si eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit si periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, in contrapartida cu adecvarea altor zone pentru absorbtia de flux ridicat de trafic rutier si de mase mari de vehicule stationate respectiv preluarea traficului de tranzit.
Totodata se modernizeaza si amenajeaza infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizarii ei si se promoveaza transportul intermodal.
6. PROTECTIA APELOR
Orasul va cauta sa se asigure ca raul / raurile care il strabat sunt un element central, atractiv si de valoare pentru urbe, iar paraiele nu sunt o problema de salubritate ci o valoare ecologica iar calitatea apelor subterane se reabiliteaza si mentine la un nivel adecvat peste tot.
Se extinde reteaua de canalizare la intreg perimetrul construit, se promoveaza separarea celei pluviale de cea pentru ape fecaloid-menajare si industriale si se previne si rezolva orice exfiltratii sau functionari inadecvate ale statiei de epurare. Se elimina deversarile directe in apele de suprafata. Se iau masuri de depoluare si combatere a eutrofizarii lacurilor existente si mentinerea si extinderea oglinzilor de apa din oras si imbunatatirea starii sau potentialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.
Se stopeaza amenajarile de albii si maluri de tip betonare / canalizare. Lucrarile viitoare eventual necesare se axeaza pe materiale si tehnologii cu impact de mediu mai redus si se incearca o pastrare in forme cat mai apropiat de cele naturale. Se au in vedere renaturari de albii, pastrarea si refacerea debitelor pe rauri si conditiilor naturale si a ihtiofaunei si evitarea aparitiei unor utilizari puternic poluante sau consumptive.
Se promoveaza politici de economisire a apei potabile si a apei in general si de evitare a perturbarii calitatii, cantitatii si circulatiei apelor subterane prin supraextractie sau injectie, prin drenaj sau barare prin lucrari de constructii in adancime, prin impermeabilizarea suprafetelor sau poluare chimica sau termica. Apele sunt tratate ca ecosisteme.
7. PROTECTIA ATMOSFEREI
Se urmareste ca orasul sa (re)devina un oras cu "aer curat" adecvat si posibil pentru un oras modern universitar si turistic axat pe servicii si plasat in cadru natural favorabil.
Un accent important se pune pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu precum si in perioade de varf sau zone "fierbinti" atat prin masurile de reducere si redistribuire a traficului auto in oras (mentionate la sectiunea transport durabil) cat si prin monitorizare stricta si sanctiuni contra celor ce utilizeaza autovehicule ce nu se incadreaza in normele de emisii dar si prin masuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizarii unor vehicule sau forme de transport cu emisii cat mai reduse.
De asemenea, se urmareste implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze si pulberi in atmosfera de catre agentii economici din oras, in special cei a caror locatie este in sau in apropriere de zone centrale / pericentrale / rezidentiale sau care sunt situati in zonele amonte ale fluxurilor obisnuite de aer sau alte locatii nefavorabile. Se promoveaza mutarea acestora in alte zone daca emisiile nu pot fi duse la nivele cvasinule si impiedica aparitia in aceste zone de noi structuri industriale sau de alta natura ce polueaza atmosfera.
Se formuleaza politici si reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum / praf prin alte activitati cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasa in aer liber care degaja fum sau degajarile de praf de la traficul rutier ( strazi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe santiere fara masuri adecvate ( stropire, perdele de protectie etc.)
8. PROTECTIA SOLULUI
Se urmareste reducerea / eliminarea poluarii solului si subsolului sau modificarea potentialului biologic prin secatuire, suprasaturare hidrica sau uscare etc. precum si reducerea / eliminarea degradarii fizice a solului (alunecari de teren, eroziune, indepartarea stratului fertil etc.).
In acest sens se reglementeaza si monitorizeaza adecvat practicile agricole si cele din constructii si se iau masuri proactive de promovare a bunelor practici si a celor mai bune tehnologii disponibile. Sunt vizate in special lucrarile pe suprafata mare sau in adancime precum si cele in panta accentuata sau in zone instabile geotehnic si la nevoie se restrictioneaza constructiile.
Solul este privit ca element de valoare intrinseca de mediu si ca ecosistem si este monitorizat si imbunatatit ca valoare biologica in special dar nu exclusiv in zonele cu vegetatie din intravilan.
9. PROTECTIA CONTRA POLUARII ACUSTICE SI LUMINOASE
Orasul trebuie sa redevina si sa fie perceput ca un oras linistit (in sens propriu), in special zona centrala, zonele rezidentiale, zonele de servicii mediale, de educatie si de recreere. In acest sens politicile de limitare a zgomotului si vibratiilor vizeaza sursele, cu accent pe traficul auto, feroviar si aerian, lucrarile de constructii, lucrarile la trama stradala si retelele edilitare si sursele de tip disco / concerte in aer liber si se face o monitorizare extinsa.
Se utilizeaza toate instrumentele, inclusiv instituirea de limite de zgomot diferentiate teritorial si orar, politici de sanctiuni si bonificatii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecraneaza zgomotul si tehnologii si materiale care previn sau reduc producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrari sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului cert sau potential auditiv si vibrator al unui obiectiv ia in calcul si efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.
Fara a afecta nevoile de punere in valoare a monumentelor si zonei centrale si siguranta publica si a traficului, se urmareste evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare in special in sau spre zonele rezidentiale sau naturale. Nu se admit sisteme laser sau reflectoare cu bataie lunga cu orientare variabila si alte elemente de poluare luminoasa.
10. PROTECTIA PEISAJULUI
Orasul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor dar impactul peisagistic si integrarea cu elementele naturale este avuta in vedere la toate nivelele, de la arhitectura unei anumite cladiri sau ansamblu arhitectonic sau artera de circulatie pana la cea a orasului pe ansamblu sau a intregii zone metropolitane.
Se cauta limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de inaltime, a formei, culorii si reflectivitatii cladirilor si elementelor acestora precum si a altor elemente cu suprafata sau inaltime ridicata sau care prin amplasare sunt puternic vizibile in special de la distanta. Se iau masuri de intercalare si mascare cu vegetatie sau prin taluzuri sau semiingropare in teren a elementelor ce nu merita evidentiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale si in acest sens se analizeaza perspectiva din diverse incidente inclusiv din aer, din zonele de agrement, de pe caile de acces si de pe puncte dominante cum sunt dealuri inconjuratoare.
Redactat: Radu Mititean/CCN
====================================
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================
COALITIA PENTRU MEDIU PROMOVEAZA LA NIVEL NATIONAL
STRATEGIA URBANA DE MEDIU PROPUSA DE CCN
Coalitia pentru Mediu (CMR), structura reunind peste 60 de ONG-uri de mediu din Romania, a decis in 6 iunie 2012 sa subscrie propunerii de strategie de mediu pentru marile orase, elaborata de Clubul de Ciclotruism "Napoca" (CCN), si sa o promoveze la nivel national, in atentia tuturor candidatilor la functia de primar si consilier local in municipii in cadrul alegerilor locale din 10 iunie, ca un model la care ar trebui sa se raporteze politicile publice sub aspect ecologic.
Documentul a fost elaborat de CCN in 2009 si s-a bazat pe un document lansat la Cluj-Napoca in 2006, cu specific local, redactat in colaborare cu alte ONG clujene de mediu din cadrul coalitiei ECO-CLUJ al carei secretariat era asigurat de Clubul de Ciclotruism "Napoca". Prin urmare, prezentul document nu este nou, dar este de perfecta actualitate, si poate servi de model si referinta pentru viitorii primari si consilieri locali.
Coalitia pentru Mediu (CMR) s-a infiintat in octombrie 2009, ca rezultat al primei editii a noii serii a Forumului ONG de mediu din Romania, cu scopul de a contribui la dezvoltarea durabila a Romaniei si implicarea societatii civile. CCN s-a numarat printre organizatiile fondatoare si este o prezenta activa in cadrul acestei structuri de cooperare si advocacy, ce desfasoara o semnificativa munca de lobby si informare publica la nivel national, detalii putand fi consultate pe www.coalitiademediu.ro
Radu Mititean
director executiv CCN
ANEXA:
Propunere de Strategie de mediu pentru marile orase ale Romaniei
Document elaborat de CCN si insusit de Coalitia pentru Mediu (CMR)
========================
COALITIA PENTRU MEDIU
www.coalitiademediu.ro
PROPUNERE DE
STRATEGIE DE MEDIU PENTRU MARILE ORASE ALE ROMANIEI
1. GENERALITATI
Protectia mediului este o preocupare prioritara pentru autoritati si comunitatea locala, este integrata in toate celelalte politici si constituie un criteriu esential pentru luarea deciziilor in toate domeniile. In acest sens politica de dezvoltare urbana si economica se orienteaza spre evolutii si activitati cu impact de mediu redus si evita mentinerea sau atragerea in oras si imprejurimi a unor structuri precum industrii puternic poluante si pune accent pe intarirea monitoringului de mediu si analiza aprofundata si strategica a impactului de mediu.
2. INFORMAREA, EDUCATIA SI IMPLICAREA ECOLOGICA A COMUNITATII
Orasul depune eforturi sa devina o comunitate de avangarda in probleme de mediu si in acest sens actioneaza pentru a obtine un nivel inalt de formatie si constiinta ecologica in randul locuitorilor si elementelor decizionale, printr-un masiv efort de informare, educare si implicare a comunitatii in probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea si eficientizarea activitatilor de educatie ecologica, informare sistematica completa a publicului pe intelesul lui, consultare proactiva si dezbatere publica reala si din stadii incipiente a problemelor, politicilor si proiectelor de mediu sau cu impact de mediu, implicarea si sprijinirea societatii civile.
3. GESTIUNEA DESEURILOR
Orasul se orienteaza spre un sistem de management integrat al deseurilor, stabil, modern si sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii si practici, pus in concordanta cu legislatia si integrat sistemului judetean / zonal si in concordanta cu politicile regionale si nationale in domeniu si cu reglementarile si strategiile din UE, utilizand inclusiv parghii economice si educationale si politici de informare si cooperare.
Sistemul pune accent pe prevenirea producerii deseurilor, reducerea cantitatilor produse (in special a celor periculoase sau greu sau deloc reciclabile), colectarea completa si selectiva la sursa, transport, sortare si procesare eficienta si cat mai putin poluanta, recuperare si valorificare performanta si depozitare selectiva, cu impact de mediu cat mai redus, a celor momentan nerecuperabile.
4. SPATIILE VERZI SI PROTECTIA BIODIVERSITATII
Orasul tinde sa (re)devina o urbe cu un procent de spatiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel national si cu o distributie adecvata a spatiilor verzi care sa asigure accesul facil al tuturor locuitorilor si indeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare si pro-biodiversitate.
In acest sens se face un efort puternic investitional si de reglementare ce include cresterea cantitativa accentuata a suprafetelor de spatii verzi prin conservarea celor existente si realizarea de spatii verzi noi in zonele deficitare si in cele de dezvoltare urbana, asigurand ca spatiile au compactete, suprafata adecvata si interconectare formand o retea verde.
Spatiile verzi sunt tratate ca ecosistem si prin urmare primeaza criteriile ecologice asupra celor estetice iar in extravilan se conserva cat mai multe zone naturale sau cvasinaturale. In intravilan se impun obligatii sporite cantitativ si calitativ privind suprafetele plantate in perimetrele construite, parcari etc. Pentru terenurile cultivate si cele cu vegetatie forestiera se promoveaza si impun practici agricole si silvice ecologice.
Se au in vedere variante neconventionale de crestere a suprafetei verzi cum este utilizarea acoperisurilor, grilaj cu gazon in loc de suprafete asfaltate etc. Se revizuiesc practicile de deratizare si dezinsectie pentru a reduce afectarea biodiversitatii. Se iau masuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale in oras - in special pasari, lilieci, insecte.
5. TRANSPORTUL DURABIL SI MINIMIZAREA IMPACTULUI MOBILITATII
Tinta este realizarea unui sistem eficient si durabil de transport urban si periurban care sa satisfaca necesitatile de mobilitate a persoanelor si bunurilor cu un impact de mediu cat mai redus. In acest sens se elaboreaza si implementeaza o politica de transporturi care revizuieste radical sistemul actual nu doar ca distributie a fluxurilor ci si ca tipuri si modalitati de transport.
Accentul se pune pe promovarea transportului in comun si descurajarea celui automobilistic, precum si pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) si a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrica) sau prin tehnologie performanta de diminuare a emisiilor. Criterii sunt cele de nivel de emisii de noxe dar si cele de zgomot, vibratii si spatiul ocupat in deplasare si stationare.
De asemenea, se optimizeaza traficul auto existent si viitor. In acest sens se realizeaza studii complexe corelate cu revizuirea PUG si un sistem de monitorizare si gestiune centralizata / dinamica a traficului rutier. Se relocheaza fluxurile de trafic si zonele de stationare atat prin elemente de infrastructura noi sau ajustarea celor actuale cat si prin instituirea de reguli de restrictie sau conditionare selectiva a accesului sau stationarii, in scopul degajarii zonei centrale si a zonelor rezidentiale si eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit si periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, in contrapartida cu adecvarea altor zone pentru absorbtia de flux ridicat de trafic rutier si de mase mari de vehicule stationate respectiv preluarea traficului de tranzit.
Totodata se modernizeaza si amenajeaza infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizarii ei si se promoveaza transportul intermodal.
6. PROTECTIA APELOR
Orasul va cauta sa se asigure ca raul / raurile care il strabat sunt un element central, atractiv si de valoare pentru urbe, iar paraiele nu sunt o problema de salubritate ci o valoare ecologica iar calitatea apelor subterane se reabiliteaza si mentine la un nivel adecvat peste tot.
Se extinde reteaua de canalizare la intreg perimetrul construit, se promoveaza separarea celei pluviale de cea pentru ape fecaloid-menajare si industriale si se previne si rezolva orice exfiltratii sau functionari inadecvate ale statiei de epurare. Se elimina deversarile directe in apele de suprafata. Se iau masuri de depoluare si combatere a eutrofizarii lacurilor existente si mentinerea si extinderea oglinzilor de apa din oras si imbunatatirea starii sau potentialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.
Se stopeaza amenajarile de albii si maluri de tip betonare / canalizare. Lucrarile viitoare eventual necesare se axeaza pe materiale si tehnologii cu impact de mediu mai redus si se incearca o pastrare in forme cat mai apropiat de cele naturale. Se au in vedere renaturari de albii, pastrarea si refacerea debitelor pe rauri si conditiilor naturale si a ihtiofaunei si evitarea aparitiei unor utilizari puternic poluante sau consumptive.
Se promoveaza politici de economisire a apei potabile si a apei in general si de evitare a perturbarii calitatii, cantitatii si circulatiei apelor subterane prin supraextractie sau injectie, prin drenaj sau barare prin lucrari de constructii in adancime, prin impermeabilizarea suprafetelor sau poluare chimica sau termica. Apele sunt tratate ca ecosisteme.
7. PROTECTIA ATMOSFEREI
Se urmareste ca orasul sa (re)devina un oras cu "aer curat" adecvat si posibil pentru un oras modern universitar si turistic axat pe servicii si plasat in cadru natural favorabil.
Un accent important se pune pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu precum si in perioade de varf sau zone "fierbinti" atat prin masurile de reducere si redistribuire a traficului auto in oras (mentionate la sectiunea transport durabil) cat si prin monitorizare stricta si sanctiuni contra celor ce utilizeaza autovehicule ce nu se incadreaza in normele de emisii dar si prin masuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizarii unor vehicule sau forme de transport cu emisii cat mai reduse.
De asemenea, se urmareste implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze si pulberi in atmosfera de catre agentii economici din oras, in special cei a caror locatie este in sau in apropriere de zone centrale / pericentrale / rezidentiale sau care sunt situati in zonele amonte ale fluxurilor obisnuite de aer sau alte locatii nefavorabile. Se promoveaza mutarea acestora in alte zone daca emisiile nu pot fi duse la nivele cvasinule si impiedica aparitia in aceste zone de noi structuri industriale sau de alta natura ce polueaza atmosfera.
Se formuleaza politici si reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum / praf prin alte activitati cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasa in aer liber care degaja fum sau degajarile de praf de la traficul rutier ( strazi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe santiere fara masuri adecvate ( stropire, perdele de protectie etc.)
8. PROTECTIA SOLULUI
Se urmareste reducerea / eliminarea poluarii solului si subsolului sau modificarea potentialului biologic prin secatuire, suprasaturare hidrica sau uscare etc. precum si reducerea / eliminarea degradarii fizice a solului (alunecari de teren, eroziune, indepartarea stratului fertil etc.).
In acest sens se reglementeaza si monitorizeaza adecvat practicile agricole si cele din constructii si se iau masuri proactive de promovare a bunelor practici si a celor mai bune tehnologii disponibile. Sunt vizate in special lucrarile pe suprafata mare sau in adancime precum si cele in panta accentuata sau in zone instabile geotehnic si la nevoie se restrictioneaza constructiile.
Solul este privit ca element de valoare intrinseca de mediu si ca ecosistem si este monitorizat si imbunatatit ca valoare biologica in special dar nu exclusiv in zonele cu vegetatie din intravilan.
9. PROTECTIA CONTRA POLUARII ACUSTICE SI LUMINOASE
Orasul trebuie sa redevina si sa fie perceput ca un oras linistit (in sens propriu), in special zona centrala, zonele rezidentiale, zonele de servicii mediale, de educatie si de recreere. In acest sens politicile de limitare a zgomotului si vibratiilor vizeaza sursele, cu accent pe traficul auto, feroviar si aerian, lucrarile de constructii, lucrarile la trama stradala si retelele edilitare si sursele de tip disco / concerte in aer liber si se face o monitorizare extinsa.
Se utilizeaza toate instrumentele, inclusiv instituirea de limite de zgomot diferentiate teritorial si orar, politici de sanctiuni si bonificatii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecraneaza zgomotul si tehnologii si materiale care previn sau reduc producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrari sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului cert sau potential auditiv si vibrator al unui obiectiv ia in calcul si efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.
Fara a afecta nevoile de punere in valoare a monumentelor si zonei centrale si siguranta publica si a traficului, se urmareste evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare in special in sau spre zonele rezidentiale sau naturale. Nu se admit sisteme laser sau reflectoare cu bataie lunga cu orientare variabila si alte elemente de poluare luminoasa.
10. PROTECTIA PEISAJULUI
Orasul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor dar impactul peisagistic si integrarea cu elementele naturale este avuta in vedere la toate nivelele, de la arhitectura unei anumite cladiri sau ansamblu arhitectonic sau artera de circulatie pana la cea a orasului pe ansamblu sau a intregii zone metropolitane.
Se cauta limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de inaltime, a formei, culorii si reflectivitatii cladirilor si elementelor acestora precum si a altor elemente cu suprafata sau inaltime ridicata sau care prin amplasare sunt puternic vizibile in special de la distanta. Se iau masuri de intercalare si mascare cu vegetatie sau prin taluzuri sau semiingropare in teren a elementelor ce nu merita evidentiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale si in acest sens se analizeaza perspectiva din diverse incidente inclusiv din aer, din zonele de agrement, de pe caile de acces si de pe puncte dominante cum sunt dealuri inconjuratoare.
Redactat: Radu Mititean/CCN
====================================
