Postări
•12/16/2014 12:59:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva
civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM
"NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133
ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675
RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
LEGISLATIA DE ARII
NATURALE PROTEJATE LA RASCRUCE
observatii la
proiectul guvernamental de modificare a OUG 57 / 2007
Clubul
de Cicloturism "Napoca" (CCN) se implica de peste un deceniu in
probleme de legislatie privind ariile naturale protejate, atat in ce priveste
aplicarea ei practica, cat si in ceea ce priveste continutul ei si structura
institutionala care ar trebui sa o aplice.
In
3 decembrie 2014, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice a publicat un
proiect de ordonanta de urgenta de modificare si completare a actualei legi a
ariilor protejate (OUG 57 / 2007), un document masiv, de peste 20 de pagini, si
care preconizeaza importante schimbari in actualul cadru legal, unele in bine,
altele ridicand insa serioase semne de interbare.
Dupa
o laborioasa munca de analiza, CCN a redactat o lunga lista de observatii,
comentarii si propuneri, care a fost inaintata ministerului, si a fost totodata
pusa la dispozitia altor organizatii neguvernamentale si persoane fizice, ca
sursa de inspiratie pentru redactarea unor observatii proprii. CCN a si
contactat direct si indemnat mai multe duzini de organizatii similare.
Materialul este prezentat in ANEXA.
Cateva
dintre prevederile din proiectul de OUG pe care CCN il critica, sunt:
-
mentinerea cerintei ca instituirea unei noi arii protejate sa fie conditionata
de acceptul, prin HCL, a tutror comunelor si oraselor din zona
-
mentinerea posibilitatii ca administrarea de arii naturale protejate sa fie
incredintata unor operatori economici, care prin defititie au ca scop obtinerea
de profit, nu protectia si consdervarea naturii, in schimb eliminarea
universitatilor si institutiilor de cercetare din categoria de potential agent
inamic sau mort...
-
conflictul de interese existent prin faptul ca administratia ariei protejate
propune membrii consiliului stiintific, care e organismul care ar trebui sa o
controleze
-
instituirea de tarife de vizitare a ariilor naturale protejate de orice fel
-
definitia prea restrictiva a tipurilor de turism admise in ariile naturale
protejate cu regim mai strict
-
neincluderea ariilor de interes local si judetean in reteaua nationala de arii
naturale protejate
-
neaplicarea sistemului de zonificare interna decat la cateva categorii de arii
naturale protejate
-
definitii confuze ale valorii de conservare
-
restrictii prea ridicate privind camparea, scaldatul, turismul pedestru,
ecvestru si biciclistic, si prea reduse pentru accesul motorizat
Fiind
atat ONG de mediu cat si club de turism activ si sport montan nemotorizat, CCN
militeaaza pentru o legislatie moderna privind ariile naturale protejate, care
sa restrictioneze sever activitatile umane cu impact negativ major, dar
totodata sa incurajeze cat mai multi oameni sa cunoasca, frecventeze si
iubeasca ariile naturale protejate, si in acest a militat si militeaza pentru
un acces cat mai liber in scop recreativ nemotorizat.
RADU MITITEAN
director executiv CCN
ANEXA:
Memoriu CCN catre MMSC din 15.12.2014
==================================
Catre: MINISTERUL
MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE
Attn: Cristina
Irimia
Subiect: Proiect OUG modificare OUG 57/2007 ref. ARIILE NATURALE PROTEJATE
observatii
si propuneri conform Legii 52 / 2003
Ref: Anuntul Dvs. din 03.12.2014 pe
site-ul MMSC la adresa:
http://mmediu.ro/new/?p=7412
Subscrisa Asociatia turistica sportiva
civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN),
persoana juridica romana de drept privat cu scop nelucrativ, infiintata la
03.06.1992, cu sediul in Cluj-Napoca, str. Septimiu Albini nr.133 ap.18, cu cod
de inregistrare fiscala 5800675 si
inscrisa la Ministerul Justitiei in Registrul National ONG la pozitia 3561 / A
/ 1992, legal reprezentata prin director executiv av. Radu Mititean,
In
calitate de ONG de mediu si totodata de asociatie cu profil de turism activ
nemotorizat si sport montan, parte interesata in problema legislatiei de mediu
in general si de arii naturale protejate in special, si care de-a lungul anilor
am formulat in repetate randuri observatii si propuneri in acest domeniu si am
participat la dezbateri publice pe aceasta tema,
Afland
de pe site-ul MMSC de proiectul de OUG de modificare si completare a OUG
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei sălbatice, datat 03.12.2014 si publicat la adresa
http://mmediu.ro/new/?p=7412 ,
Constatand
cu stupoare ca din nou, in mod ilegal, autoritatea publica centrala pentru
mediu, reprezentata la ora actuala de MMSC, a omis sa ne transmita din oficiu
spre consultare aceste proiect de act normativ, desi suntem de peste un deceniu
declarati si inregistrati ca parte interesata conform prevederilor art.6 din
Legea 52 / 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica,
Respectand
totusi termenul care rezulta implicit din anuntul datat de Dvs. 03.12.2014 si
in care se specifica un termen de 10 zile, termen care, in lipsa unei
reglementari speciale cu rang de lege derogatorii de la cea de drept comun
prevazuta de art. 2551, 2553 si 2554 Cod Civil concordant cu art. 181 Cod de
procedura civila, prin neluarea in calcul a zilei de 03.12.2014 si nici a zilei
transmiterii documentului de raspuns si prorogarea termenului pentru prima zi
lucratoare, si anume 15.12.2014,
Depasind
dificultatile ridicate de analiza a modificarilor propuse, dat fiind marele
volum al acestora (document de peste 20 pagini) fara o prezentare comparativa
cu actualul text, cum este buna practica in domeniu, si cu o nota de
fundamentare care nu abordeaza adecvat multe dintre modificarile propuse si consecintele
scontate,
Constatand
falsitatea evidenta a unora dintre motivele invocate in nota de fundamentare
(de exeplu cu privire la eliminarea institutiilor academice din lista
entitatilor care pot deveni administrator sau custode, se pretexteaza in mod ipocrit
ca oricum acestea nu prea sunt interesate pentru ca nu au bani, ignorand ca
situatia este generata tocmai de culpa autoritatilor, in frunte cu MMSC, care
nu au pus in aplicare obligatia legala expresa de a finanta administrarea
ariilor naturale protejate, si au lasat in mod abuziv de ani de zile
administratorii si custozii sa se descurce cum pot),
In temeiul art. 6 alin.(7) din Legea 52
/ 2003, solicitam organizarea unei dezbateri publice pe tema acestor
modificari, iar
In temeiul art. 6 alin.(2) din Legea 52
/ 2003, formulam urmatoarele propuneri, sugestii si opinii cu valoare de
recomandare fata de proiectul de OUG publicat pe site-ul MMSC si
anume fisierul:
http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/12/2014-12-03_Proiect_OG_57.pdf
1. MODIFICARI
NECESARE LA OUG 57 / 2007 CARE NU AU FOST INCLUSE IN PROIECTUL DE OUG DE
MODIFICARE A ACESTEIA, DAR AR TREBUI INLCUSE:
1.1 REF.
ART.11 ALIN.(1) LIT.b^2
Ar
trebui eliminata sau in tot cazul revizuta si actuala cerinta imperativa de a
obtine hotararile consiliilor locale sau judetene ale unitatilor
administrativ-teritoriale in a caror limite sa afla suprafetele propuse a fi
incluse in aria naturala protajata.
Desi
suportul comunitatilor locale este dezirabil, aceasta regula implica premisa
falsa ca interesul local prevaleaza asupra celui general, ca mediul natural
este o valoare locala, divizata sau divizibila, nu un tot unitar, ca
patrimoniul natural national nu este un bun de interes national si ca relativ
al el comunitatile locale ar avea un drept de veto.
Astfel,
prin mentinarea aceste prevederi, se mentine practic dreptul de veto pe care un
municipiu, oras, comuna sau judet il are cu privire la instituirea regimului de
arie naturala protejata de interes national, ajungandu-se la incalcarea principiilor
democratice si constitutionale de prevalare a vointei majoritatii, putand o
minoritate infima sa blocheze interesul general al cetatenilor Romaniei sau sa
exercite un santaj in schimbul obtinerii acelui HCL sau HCJ, si ajungand sa
prevaleze interesul de moment, real sau mimat, al unei comunitati mici, asupra
interesului public general si al intregii tari, ceea ce este neconstitutional.
Mai
mult, aceasta prevedere face lipsite practic de eficacitate juridica
prevederile art.6 din Ordonanta, privind caracterul prioritar al instituirii
regimului de arie naturala protejata fata de alte criterii, cu cele cateva
exceptii expres prevazute de lege.
Dealtfel
s-a si vazut in practica efectul acestor prevederi aberante, prin blocarea
institurii de noi parcuri nationale si naturale care aveau indeplinite
criteriile si intocmite documentatiile, dar a devenit suficient un refuz de la
consiliul local al unei singure comune pentru ca declararea sa fie blocata -
vezi cazurile propuselor PN Fagaras, Parang sau Tarcu...
Actuala
formulare a legii nu lasa loc niciunui remediu legal, neexistand posibilitatea,
in actualul cadru legal privind contenciosul administrativ, ca o autoritate de
mediu sau o alta unitate administrativ-teritoriala sau alta persoana sa poata
obliga consiliul local in cauza sa emita acea hotarare a consiliului local,
acesta putand sa refuze discretionar si pe orice motive, inclusiv de pura
oportunitate.
Asa cum
in mod imbucurator se propune prin proiectul de OUG reformularea lit.b^1 incat
sa se inlatura cealalta bariera semnalata si de noi in demersuri anterioare (
cea a identificarii concrete a proprietarilor tuturor suprafetelor de teren,
ceea ce e practic imposibil in actuala perioada in cvasitotalitatea zonelor
extraurbane de mari dimensiuni), asa ar trebui inlaturata si aceasta a doua
bariera reprezentata de art.11 alin.(1) lit.b^2, altfel situatia nu se va
ameliora.
1.2 REF.
ART.22 ALIN.(1)
Ar
trebui neaparat eliminata actuala contradictie dintre prevederile art.21
alin.(1) si art.22 alin.(1) din Ordonanta, deoarece exista o grava contradictie
a carei rezolvari prin corecta aplicare a metodelor de interpretare a
legislatiei ar duce cel mai probabil la aberantul rezultat ca, spre deosebire
de planurile de management ale altor categorii de arii naturale protejate care
necesita structuri proprii de administare, pentru parcurile nationale si
naturale, aceste planuri de management nu s-ar aproba prin hotarare a
Guvernului, ci prin ordin al ministrului de resort.
Desi
proiectul de OUG de modificare a OUG 57 / 2007 propune modificarea atat a
art.21 alin.(1) cat si art.22 alin.(1) din Ordonanta, contradictia se mentine,
ceea ce este inacceptabil.
Astfel,
in OUG 57 / 2007 in forma actualmente in vigoare, aplicand principiul lex
specialis derogat lex generalis, constatam ca prin art. 22 se deroga de la
prevederile art. 21, astfel că rezultatul interpretarii sistematice a celor
doua articole ar duce la concluzia ca pentru toate rezervatiile biosferei,
precum si pentru acele geoparcuri, situri ale patrimoniului natural universal,
zone umede de importanta internationala, situri de importanta comunitara, arii
speciale de conservare si arii de protectie speciala avifaunistica la care s-a
decis ca necesita structura speciala de administrare, planurile de management
se aprobă prin HG, pe cand in cazul parcurilor nationale si parcurilor
naturale, planurile de management s-ar aproba prin ordin al ministrului, deci
printr-un act de rang inferior, mult mai repede si usor de modificat din punct
de vedere politic si administrativ, si avand forta juridica inferioara din
cauza rangului ierarhic inferior, ceea ce nu ar fi dezirabil.
Consideram
deci ca se impune imperativ inlocuirea in art. 22 alin.(1) a sintagmei
"aprobat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului"
cu sintagma "aprobat prin hotarare a Guvernului" sau, mai riguros din
punct de vedere al normelor de tehnica legislativa, prin sintagma "aprobat
conform prevederilor art.21 alin.(1)".
1.3 REF.
ART.18 ALIN.(1) LIT.b)
Ar
trebui eliminata din enumerarea de la aceasta litera referirea la operatori
economici, si anume eliminata sintagma "regii autonome, companii si
societati nationale, administratiile parcurilor din subordinea Regiei Nationale
a Padurilor - Romsilva".
Scopul
administrarii unei arii naturale protejate este indubitabil, inclusiv prin
prisma prevederilor OUG 57 / 2007, ca trebuie sa fie protectia naturii in
context de dezvoltare durabila, nu obtinerea de profit. Dar obtinerea de profit
este prin definitie scopul oricarui operator economic, fie el SRL, SA, RA, PFA
sau alta forma juridica de entitate cu scop lucrativ. Prin urmare, exista o
incompatibilitate fundamentala si insurmontabila intre a fi administrator /
cusotde de arie naturala protejata si a fi persoana juridica cu scop patrimonial
sau alta entitate cu scop lucrativ.
Dealtfel,
recent RNP Romsilva a declarat publica ca intentioneaza sa renunte la
administrarea mai multor parcuri nationale si naturale, din cauza ineficientei
economice a acelei activitati, ele fiind "neprofitabile", confirmand
ca scopul administrarii era pentru ea obtinerea de profit, si nicidecum
conservarea patrimoniului national natural, cum dealtfel e si firesc pentru un
operator economic.
Chiar
daca de la 1 octombrie 2011, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod Civil ,
spre deosebire de vechiul Decret 31 / 1954 , s-a limitat numai la structurile
non-profit interdictia expresa de a incheia acte juridice care nu servesc
scopului persoanei juridice (scop care la operatorii economici este prin
definitie obtinerea de profit) si prin urmare nu mai sunt expres lovite de
nulitate absoluta actele unor structuri de tipul regiilor autonome
administrator de arii naturale protejate care pretind ca nu sunt facute in scop
exclusiv sau predominant de a obtine profit, tot ilegala ramane situatia prin
prisma mentionatei ireconciliabile contradictii dintre scopul definitoriu al
unui operator economic si scopul definitoriu al administrarii unei arii
naturale protejate, mai ales cand acea administrare este principalul sau chiar
unicul obiect de activitate, cum este cazul administratiilor de PN din
subordinea Romsilva RA.
1.4 REF.
ART.19 ALIN.(5)
Ar
trebui eliminata prevederea potrivit careia componenta consiliilor stiintifice
se propune de catre administratia ariilor naturale protejate..
Astfel,
actuala formulare a art.19 alin.(5) prevede expres acest fapt. Proiectul de OUG
de modificare a Ordonantei prevede modificarea art.19 alin.(5) dar formularea
propusa mentine aceasta precizare.
Structura
de administrare este practic nu doar consiliata si indrumata, ci si implicit
controlata de consiliul stiitific, care trebuie sa decida cu privire la multe
aspecte esentiale cum sunt zonarea interioara, aprobarea unor activitati etc.
Prin urmare chiar daca componenta consiliului stiintific se cere avizata de
Academia Romana si aprobata prin ordin ministerial al conducatorului
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului ( la ora actuala MMSC),
formularea legala criticata implica faptul ca numai administratia ariei
naturale protejate poate propune candidaturi la calitatea de membru al
consiliuli stiintific.
Ori,
reglementand posibilitatea propunerii de candidaturi numai de catre
administratia însasi a acelei arii protejate, se incalca un principiu logic si
juridic elementar, conferind celui controlat o puternica parghie de control
asupra consiliului stiintific. Devine astfel posibil ca administratia sa
propuna numai persoane care considera ca sunt favorabile vederilor ei si să nu
ii propuna pe cei care ar fi cei mai adecvati din punct de vedere profesional
si moral dar au vederi posibil diferite de cele ale administratiei sau sunt
reputati ca incoruptibili sau sa negocieze neoficial propunerea cuiva in
calitate de membru al consiliului stiintific in schimbul angajamentului de a
vota in anumit fel cu privire la anumite subiecte "fierbinti" sau de
a nu ridica in sedintele consiliulu stiintific anumite subiecte.
Mai
mult, exista riscul ca autoritatea publica centrala pentru mediu sa se simta
obligata, in lipsa de prevedere expresa legala contrara, cu rang de lege, sa
faca aplicarea principiului simetriei actelor juridice, intr-o interpretare
larga, in sensul ca, daca o administratie anunta că retrage sprijinul acordat
initial unui candidat, sa considere ca acesta e demis de drept si să numeasca
alta persoana agreata de administratie.
In tot
cazul, in actuala reglementare, daca nu va fi modificata adecvat, va ramane in
continuare serios stirbita independenta profesionala si impartialitatea
membrilor consiliului stiintific prin existenta acestui control indirect asupra
lor de catre organul pe care trebuie sa il controleze si indrume, fapt total
inacceptabil si care explica dealtfel de ce la anumite arii naturale protejate
nu sunt reprezentati in consiliul stiintific cei mai reputati specialisti
competenti pentru specificul, valorile si problemele acelei zone, si respectiv
de ce multi dintre membrii acestor consilii adopta o atitudine pasiva sau chiar
voteaza decizii care in mod evident au impact negativ major asupra ariei
protejate si este greu de crezut ca ei nu realizeaza in sinea lor caracterul
lor nociv.
1.5 ART.22
ALIN.(6) LIT.b), ALIN.(8)LIT.b) SI ALIN.(9)LIT.b) REF. ECOTURISM
Astfel,
la art. 22, prin al.(6),(8) şi (9) se enumera activitatile admise in zonele de
protectie intregrala in afara rezervatiilor stiintifice, in zonele de
conservare durabila si respectiv de management durabil din parcurile nationale
si naturale si zonele-tampon din celalate categorii de arii naturale protejate
cu zonere interioara. In aceste zone, care au regim mai putin sever de
protectie decat zonele de protectie stricta si zonele de protectie integrala
cuprinse in rezervatii stiintifice, in mod firesc sunt permise mai multe
categorii de activitati umane, daca au un impact de mediu redus.
Logic
ar fi sa fie acceptate si formele nemotorizate de turism activ si sport montan
care nu necesita amenajari speciale. Cu toate acestea, actuala legislatie
prevede, pe linie de activitati turistice, ca sunt permise numai
"activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de
constructii-investitii", in schimb permite expres multe alte categorii de
activitati umane cu impact de mediu evident mai ridicat.
Proiectul
de modificare a OUG 57 / 2007 nu prevede modificarea redactarii actualei lit.b)
a art.22 alin(6) si prevede o usoara modificare de redactare a actualelor
lit.b) din art.22 alin.(8) si (9) din Ordonanta, in sensul inlocuirii sintagmei
"activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de
constructii-investitii" cu sintagma "activitati de ecoturism care nu
necesita realizarea de constructii si / sau investitii", ceea ce este doar
o ajustare de exprimare, neclarificand macar ce inseamna acele
"investitii" - oare si amenajari minimale de tipul unei punti de lemn
peste un parau sau a unui lant sau cablu pentru siguranta parcurgerii unei
portiuni abrupte sau expuse a unei poteci de vizitare / acces?
Problema
vine din faptul ca "ecoturismul" nu este definit de OUG 57 / 2007,
nici in forma actuala, nici in modificarile si completarile propuse, dar este
definit in OUG 195 / 2005 privind protectia mediului, care este norma generala
in raport cu OUG 57 / 2007, astfel ca interpretarea termenului "ecoturism"
în cadrul OUG 57 / 2007 nu poate fi alta decât cea prevazuta in art. 2 pct. 26
din OUG 195 / 2005:
"ecoturism
- forma de turism in care principalul obiectiv este observarea si
constientizarea valorii naturii si a traditiilor locale si care trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa
contribuie la conservarea si protectia naturii;
b) sa
utilizeze resursele umane locale;
c) sa
aiba caracter educativ, respect pentru natura - constientizarea turistilor si a
comunitatilor locale;
d) sa
aiba impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural si
socio-cultural;"
Aceasta
definitei este extrem de restrictiva, excluzand practic formele comune de
turism pedestru, ecvestru, biciclistic, pe schiuri, nautic nemotorizat si
aerian nemotorizat. Criteriul privind impactul negativ nesemnificativ este
indeplinit. ar fi insa mai fortat a pretinde ca pentru toti practicantii de
activitati din cele mentionate in propozitia anterioara motivul principal de
venit la munte este "observarea si constientizarea valorii naturii si a
traditiilor locale" (motiv prezent dealtfel la cvasitotalitatea acestor
persoane, dar nefiind la majoritatea singurul sau principalul) si considerand
eventual ca implicit exista efect eductiv, de constientizare si respect, si ca
astfel indirect se si contribuie la conservarea si protectia naturii pentru ca
numai cunoscand-o o poti iubi si ocroti.
Criteriul
privind utilizarea resurselor umane locale este insa absolut hilar ca aplicare
generala in toate ariile naturale protejate de orice tip si in orice zona a
acestora, in conditiile in care, existand trasee turistice marcate si drumuri
publice, ghiduri si harti turistice, cluburi de turism specializate etc. cea
mai mare parte din persoanele care vin in scop turistic, sportiv sau recreativ
nu au nevoie de ghid local si de alte servicii asigurate de personal local, asa
cum se intampla dealtfel in aproape toate ariile naturale protejate din Europa,
unde mersul cu ghid este exceptia si procentul infim de beneficiari ai acestui
serviciu raportat la masa de vizitatori...
In
plus, in majoritatea parcurilor nationale si naturale din zona montana a
Romaniei nici nu exista ghizi, cabane sau alte servicii de care sa beneficize
turistii, si in cea mai mare parte din cazuri chiar daca ar exista, doar un
procent foarte mic din vizitatori ar avea motiv sa o faca si ar fi tehnic
posibil sa o faca... la cate mii sau zeci de mii de turisti merg in fiecare
sezon estival in anumite parcuri nationale si naturale. Dealtfel cele cateva
duzini de ghizi montani activi in Romania in mod comercial nici nu sunt de cele
mai multe ori localnici din zona, ci cu domiciliul in marile orase...
Facand
abstractie de situatia concreta de la noi, a prevede respectiva restrictie in
zonele cu regim de protectie stricta sau in rezervatiile stiintifice este
oarecum firesc, pentru ca menirea lor este sa conserve zone cu impact uman
cvasiabsent, si atunci ar trebui admis un numar limitat de oameni, si prin
urmare, data fiind cererea potential mare, spectrul va fi restrans la cei cu
interes specific pentru valorile ce fac obiectul specific al declararii acelor
arii protejate, deci pentru cercetatori, studenti la facultati de profil,
persoane in proces specific de educatie ecologica etc. dar nu simpli turisti
sau persoane care doresc recreere in natura. Desi, o abordare mai riguroasa ar
fi cea de determinare a fluxului uman acceptabil total si mediu pe an, sezon si
zi, si o contingentare adecvata, cu eventuale restrictii de tipul accesului
numai pe poteca marcata si eventual chiar in grup ghidat sau nominal autorizat.
In
schimb, a impune o asemenea restrictivitate masiva si pentru zonele de
protectie integrala din afara perimetrului rezervatiilor stiintifice este
excesiv, inechitabil si inacceptabil social, in conditiile in care in acele
zone sunt acceptate in mod expres activitati precum cosit, pasunat, combaterea
"daunatorilor forestieri" la nevoie inclusiv cu taiarea si scoaterea
"materialului lemnos infestat" etc.
Insa
excesivitatea reglementarii merge mult mai departe, pana la nivelul aberant de
interzice practic, chiar daca doar implicit, toate formele comune de turism
activ nemotorizat (turism pedestru - trekking, hiking, packpacking - iarna
snowshoeing, schi de tura, schi-alpinism si alte forme de schi off-piste,
alpinismul de stanca, de gheata si pe teren mixt - inclusiv escalada bazata
exclusiv pe asigurari mobile si fara mijloace artificiale de progresie,
sporturile aeriene nemotorizate (parapanta, deltaplan, formele de turism nautic
nemotorizat si de sporturi de "whitewater" gen rafting, cayaking,
canyoning, hydrospeed, cicloturismul clasic si cel "de munte" MTB
etc.) si pentru zonele de conservare durabila sau management durabil din
parcurile nationale si naturale, si implicit a obliga la desfiintarea traseelor
turisrice marcate ce le strabat, in conditiile in care, pe de alta parte, in
acele zone sunt expres declarate admise foarte multe alte activitati umane care
au un impact negativ de mediu cert superior formelor de turism activ
nemotorizat anterior amintite. De exemplu se admite: cosit, pasunat, cules de
fructe de padure, ciuperci, si plante medicinale, ba chiar si extragere de masa
lemnoasa, agricultura, pescuit si vanatoare!!!!
Solutia
este modificarea, in textul lit. b) din al.(6),(8) şi (9) si eventual si in
art.22 alin.(3) a OUG 57 / 2007 a referirii la tipul de activitate turistica
admisa, prin inlocuirea sintagmei "ecoturism" cu sintagma "
ecoturism si alte forme de turism activ nemotorizat cu impact redus de
mediu" cu eventuala exemplificare prin " turism pedestru, ecvestru,
biciclistic, pe schiuri sau nautic si aerian nemotorizat cu ambarcatii usoare
respectiv aeronave ultrausoare".
1.6 REF.
PCT.59 REF. MODIFICARE ART.30 ALIN.(3) SI (4)
privitoare la instituirea de tarife de
vizitare
Consideram
ca este si imorala si neconstitutionala instituirea de tarife de vizatare
pentru simplul acces in orice zona a ariei naturale protejate de orice tip, dat
fiind ca ariile naturale protejate de toate tipurile acopera circa o cincime
din tara, inclusiv intregi masive montane, zone cu numeroase localitati ( a se
vedea cazul PN APuseni sau Sitului N2000 Podisul Tarnavelor), si sunt
strabatute de drumuri publice de tranzit, uneori si de cai ferate, si de poteci
turistice marcate de lung parcurs etc. si este evident aberant a taxa toate
persoanele care intra in acel mod pe teritoriul ariei naturale protejate chair
daca nu sunt in scop utilitar ci recreativ.
Logica
ar fi instituirea posibilitatii de tarifare numai pentru servicii specifice
prestate sau pentru acces in zone cu caracter special prin intensitatea
amenajarilor necesare (de exemplu pesteri amenajate turistic, chei in care
strabaterea fara mijloace tehnice specializate este posibila numai gratie unor
amenajari masive efectuate ex. canionul 7 Scari) sau unde din cauza
sensibilitatii foarte ridicate a zonei se impune o supraveghere speciala a
vizitatorilor ceea ce impune administratiei un efort de personal si / sau
tehnic mult peste media obisnuita raportat la suprafata ariei naturale
protejate).
Consideram
ca se impune revizuirea redactarii acestor prevederi in sensul excluderii
posibilitatii institurii de tarife de acces in teritoriul ariei naturale
protejate in orice tip de arie pe orice tip de zona sau suprafata interna.
2. REFERITOR
LA MODIFICARILE PROPUSE IN PROIECTUL DE OUG
2.1 REF.
PCT.4 CARE PREVEDE INTRODUCEREA LA ART.2 A LIT.i)
privitor la arii naturale protejate de
interes local si judetean
Consideram
ca se impune reanalizarea in sensul introducerii, cu privire la ariile naturale
protejate de interes local si judetean, si a referirii la valori
geomorfologice, nu doar la specii de plante si animale salbatice.
2.2 REF.
PCT.10 ALINEATUL AL TREILEA, CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.4 PCT. 28 referitoare
la zonarea interna
Definitia
zonarii interne face referire numai la parcuri nationale si naturale si
rezervatiile biosferei.
Consideram
ca ar fi oportuna prevederea zonarii interne si pentru alte categorii de arii
naturale protejate.
Actualele
pseudosolutii de tip o categorie de arie naturala protejata inclusa ca insula
in alta de alte categorie ( ex. rezervatii naturale sau stiintifice in
interiorul siturilor Natura 2000) nu este o solutie viabila si a ridicat
probleme practice foarte mari.
2.3 REF.
PCT.10 ALINEATUL AL PATRULEA, CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.4 PCT. 31 referitor
la activitatile traditionale
Definitia
activitatilor traditionale este excesiv de restrictiva, deoarece trimite numai
la "comunitati locale". Ori, exista arii naturale protejate unde nu
prea existau activitati traditionale ale "comunitatilor locale" sau
existau si ale comunitatilor locale, dar si a altor tipuri de comunitati, de
exemplu activitati traditionale de turism activ si sport montan, cu numar mare
de persoane care veneau regulat de la distante apreciabile pentru a le
practica, si care sunt majoritatea iubitori si ocrotitori ai acelor zone,
uneori chiar fata de agresiunile de mediu ale "comunitatilor locale".
De exemplu turismul pedestru montan in numeroase masive montane care au statut
de arie naturala protejata se practica organizat si sistematic de peste un
secol, desi practicantii nu sunt "comunitate locala" raportat la
locatia zonei. Consideram ca se impune largirea definitiei prin completarea
sintagmei "comunitati locale" cu expresia "si alte comunitati de
persoane cu preocupari regulate specifice legate de zona".
2.4 REF.
PCT.24 CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.12 ALIN.(1)
referitor la consultari si / sau
dezbateri publice referitoare la instituirea regimuli de arie naturala
protejata
Consideram
ca dezbaterile publice nu trebuie sa fie o alternativa sau o optiune in raport
cu consultarile publice, ci ca sunt obligatorii si trebuie desfasurate in toate
ocaziile si totdeauna dupa etapa de consultari punlice, urmand sa se axeze in
primul rand pe problemele controversate rezultate in urma consultarilor publice
si sa puna in dezbatere in primul rand argumentele pro si contra si variantele
si solutiile conturate in urma consultarilor publice.
2.5 REF.
PCT.26 CARE PREVEDE INTRODUCEREA DE TREI NOI ARTICOLE, CU PRIVIRE LA PRIMUL
ALINEAT, CE INSTITUIE ART.13^1
referitor la incetarea regimului de
arie naturala protejata
Formularea
propusa face referire numai la ariile naturale protajate de interes national.
Consideram
necesara extinderea prevederilor acestor articole la toate categoriile,
inclusiv cele de interes judetean si local, sau introducerea unor prevederi
analoge specifice acestora, pentru a impiedica desfiintarea lor arbitrara, din
aceleasi ratiuni pentru care s-au introdus prevederile referitoare la cele de
interes national.
2.6 REF.
PCT.29 AL DOILEA CALUP DE PARAGRAFE, CARE PREVEDE INTRODUCEREA ART.15^2
referitor la valoarea de conservare
Consideram
ca se impune o reformulare pentru a evita expresia "contravaloarea
bunului" deoarece o asemenea formulare face trimitere implicita la
conceptul respectiv din dreptul civil si poate duce la mari confuzii si
dificultati practice. Valoarea de conservare este un concept de mediu autonom fata
de valoarea bunului in lumina dreptului civil, putand pentru unul si acelasi
bun sa fie foarte ridicata desi dpdv civil contravaloarea este infima pentru
ca, de exemplu, nu are utilitate practica directa pentru oameni si deci
valoarea de piata este aproape nula.
Distinctia
rezulta doar implicit, din textul legal, care arata ca aceasta valoare de
conservare stabilita prin HG trebuie achitata, in caz de distrugere a bunului,
catre stat, intr-un fond special cu destinatie de conservare a naturii, si deci
total diferit de regimul de drept civil, care impune ca, separat,
contravaloarea acelui bun in sens civil sa fie platita ca despagunire
proprietarului bunului degradat sau distrus.
Propunem
inlocuirea in art. 15^2 propus a termenului "contravaloarea" cu
termenul "valoarea de conservare stabilita" si sa se precize ca este
"distinct de despagubirile civile eventual datorate proprietarului".
2.7 REF.
PCT.30 CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.16 ALIN.(1)
privind componenta retelei nationale de
arii naturale protejate
Consideram
ca ar trebui extins conceptul pentru a include sau asimila, macar in unele
privinte, si ariile naturale protejate de interes local sau judetean, precizand
expres care prevederi din Ordonanta le sunt aplicabile, in caz contrar fiind
acestea lasate intr-o zona de neclaritate juridica din punct de vedere al
normelor legale aplicabile.
2.8 REF.
PCT.34 CARE PREVEDE ABROGAREA ART.18 ALIN.(1) LIT.b^1
privind rolul institutiilor de
cercetare in invatamant in administrare arii protejate
COnsideram
inacceptabila inlaturarea, prin aborgarea art. 18 alin.1 lit.b^1 din Ordonanta,
a posibilitatii legale ca administrator de arie naturala protejata sa devina si
universitatile, institutele nationale de cercetare - dezvoltare, muzeele si
alte entitati stiintifice.
Cu atat
mai mult cu cat s-a prevazut mentinerea unei asemenea posinilitati pentru mai
multe categorii de operatori economici, desi completenta si interesul acestora
este evident prin definitie inferior unor entitati academice si stiintifice iar
resursele materiale nu ar trebui sa conteze deoarece conform legii ar trebui
asigurate de stat.
2.9 REF.
PCT.36 ALINEATUL AL PATRULEA CARE PREVEDE UN NOU CONTINUT PENTRU ART.19
ALIN.(4) DIN ORDONANTA
referitor la atributiile Consiliului
Stiintific
Noua
formulare inlocuieste termenul de "autoritate stiintifica" cu cel de
"coordonare stiintifica". Consideram riscanta modificarea
terminologica, deoarece face sa sune mai putin imperative deciziile consilului
stiintific si le da percepita unor recomandari, desi sunt de fapt decizii cu
caracter obligatoriu si specific, proprii si cu efect direct, nu doar de
coordonare in linii generale a altor structuri.
2.10 REF.
PCT.53 ALINEATUL AL DOILEA CARE PREVEDE UN NOU CONTINUT PENTRU ART.27 ALIN.(3)
DIN ORDONANTA
referitor la eliminarea referirii la
scoaterea din circuitul silvic
Noua
formulare face referire doar la scoaterea terenului din circuitul agricol, nu
si la scoaterile din circuitul sivilc, spre deosebire de cea actuala, care face
referire la ambele situatii.
Consideram
ca se impune reanalizarea daca nu cumva ar trebui pastrata si referirea la
scoaterea din cictuitul silvic.
2.11 NECLARITATI
REF. ADMINISTRATOR VS.CUSTODE
PCT.54 ULTIMUL ALINEAT , PCT.55 AMBELE
ALINEATE, PCT.57, 58, 59 ALINEATELE PRIMUL SI AL TREILEA, toate facand referire
la "administrator" nu si la "custode".
Prin
pct. 10 al proiectului de OUG s-a propus eliminarea actualului pct.37 din art.4
din OUG 57 / 2007, care defineste "administratorul ariei naturale
protejate", si care, corelat cu pct.36 din art.4, face evident ca termenul
"administrator" acopera la ora actuala atat structurile de
administrare special constituite, cat si custorii.
Prin
suprimarea acestui punct, nu mai rezulta de nicaieri in mod clar ca, in
varianta propusa prin proiectul de OUG de modificare, termenul
"administrator" asa cum este utilizat la pct. 54, 55, 57, 58, 59, 86,
98, 90 si 1991 al proiectului de OUG de modificare a OUG 57 / 2007 acopera si
structurile speciale de administrare si custorii. S-a reglementat in schimb,
prin nu introdusul punct 37^1 in enumerareaa de la art.(4) din Ordonanta,
conceptul de "structura de administrare" definita ca referindu-se la
cele special constituite in acest scop. Prin urmare, pare mai probabil ca
interpretarea termenului de "administrator", acum propus a ramane
fara o definitie legala, va fi ca acopera doar structurile speciale de
administrare, nu si custozii, ceea ce ar avea o maxima gravitate pentru ariile
protejate, custozilor fiindu-le astfel suprimate toate atributiile de avizare a
diverselor acte de reglementare si de activitati care se desfasoara in ariile
naturale protejate, pe o cale acoperita insa, si nu fatis cum a preconizat
scandaloasa varianta propusa in anul 2013 de modificare a acestui OUG.
Consideram
ca se impune in mod absolut imperativ mentinerea actualului pct.37 din art.4
din OUG 57 / 2007 in sensul definirii exprese a administratorului de arie
naturala protejata ca fiind atat structura de administrare special constituita
cat si custodele, sau introducerea la art. 28 alin.(10) si urmatoarele a
termenului " sau custozilor, dupa caz" in toate situatiile de
mentionare a termenului "administrator".
2.12 REF.
PCT.56 PRIVIND ABROGAREA ART.28 ALIN.(11)
Consideram
discutabila abrogarea acelui articol, in conditiile in care noua formulare a
alin.(10) nu face evident ca acopera si etapa de incadrare. Este foarte
important ca atat administratorii cat si custozii sa fie consultati in cadrul
etapei de incadrare, indiferent de eventuala solicitare de aviz in cadrul
procedurii de emitere de acte de reglementare de tip aviz sau acord de mediu
sau aviz N2000, pentru ca acea consultare in etapa initiala previne erori sau
abuzuri de incadrare ca nenecesitand EIM / EM / EA.
2.13 LA
PCT.72 SI 73 - CORELAREA
referitor la anuntarea descoperirilor de
pesteri
La pct.
72 se prevede un nou continut pentru art.42, cu un alin.(5) care impune celor
care au descoperit o pestera in alt context decat activitati specific
speologice sau proprietarul / administratorul terenului pe care e situata
pestera, sa o notifice la APM.
In
schimb pct.73 introduce la art.42 un alineat, (4^1), care impune anuntarea
descoperirii unei pesteri la APM, SAU direct la administratorul ariei naturale
protejate SAU administratiei publice locale!?
Propunem
eliminarea termenului "pestera" din prevederile pct.73. pentru a
evita redundanta si contradictiile.
2.14 REF.
PCT. 87 AL TREILEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53 ALIN.(1) LIT.f)
referitor la acces in arii de interes geologic:
Noua
formulare restrange la ariile naturale protejate de interes geologic
interdictia generala si absoluta de intrare fara permis de acces eliberat de
cel care administreaza aria.
O
asemenea interdictie generala, fara exceptii, este inacceptabila si total
nejustificata. In primul rand este echivoc spectul de acoperire a ei, dat fiind
ca nu exista o definitie legala clara a ariilor naturale protejate "de
interes geologic", nici in art.5 nici in Anexa 1 din OUG 57 / 2007,
majoritatea parcurilor nationale si naturale de exmplu cuprinzand numeroase
elemente de interes geologic si multe arii naturale protejate au caracter mixt
- geologic, botanic, peisagistic etc. Aceasta imprecizie face reglementarea
contrara Conventiei Europene a Drepturilor Omului, prin caracterul imprevizibil
si imprecis, si in caz de aprobare va fi vizata cu probabilitate mare de succes
de o exceptie de neconstitutionalitate.
In al
doilea rand, o asemenea restrictie totala este nejustificata obiectiv, doar in
unele arii de interes geologic putandu-se pretinde ca este obiectiv necesar si
ca se si poate practic ca vizitatorii sa obtina un "permis de acces".
Sunt indubitabil "de interes geologic" in primul rand situri precum
Groapa Ruginoasa, sau Rapa Rosie de la Sebes sau Gradina Zmeilor din Salaj, sau
Babele si Sfinxul de pe platoul Bucegilor etc.
In
concluzie se impune suprimarea sau reformularea texului legal pentru a acoperi
doar situatii obiectiv justificate de restrictionare de acces si contidionarea
de obtinerea unui "permis de acces".
2.15 REF.
PCT. 87 AL PATRULEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53 ALIN.(1) LIT.h)
referitor la campare in arii protejate:
Noua
formulare relaxeaza putin aberanta interdictie cvasitotala din actuala
formulare a OUG 57 / 20007, dar este in continuare excesiv si nejustificat de
restrictiva si de natura sa faca tehnic aproape imposibila vizitarea unei mari
parti din ariile naturale protejate de dimensiuni ridicate din zona montana,
cum sunt PN Muntii Maramuresului, PN Rodnei, PN Apuseni, PN Calimani, PN
Retezat,siturile N2000 Muntii Fagaras, Tarcu sau Parang etc.
Restrictia
ar trebui in primul rand sa vizeze numai anumite zone din aria protejata,
pentru ca in arii protejate sunt cuprinse si zone puternic antropizate,
inclusiv sate intregi si zone de terenuri agricole cultivate, stane etc. Este
evident ridicol sa interzici camparea in afara locurilor special desemnate si
semnalizate in acest sens cand este vorba de camparea in curtea sau pe pajistea
din spatele casei a unor locuitori din numeroasele sate permanente sau
sezoniere de munte cuprinse in arii naturale protejate.
In al
doliea rand, restrictia ar trebui sa nu conditioneze locatia si de semnalizarea
ei pe teren, deoarece semnalizarile in majoritatea zonelor montane sunt
efemere, dovada fiind rata de distrugere, furt si vandalizare a stalpilor de
marcaj turistic in ultimii 50 de ani, cu crestere constanta in ultimele doua
decenii, in toate masivele montane. In plus, in unele zone nici nu ar fi prea
fezabila semnalizarea si marcarea pe teren a limitei zonei de campare, cum e in
cazul camparii in zona de creasta pentru cei care parcurg trasee de turism
pedestru de lung parcurs. Si ar insemna ca turistii ajungi in poiana sau saua
desemnata oficial drept loc de campare, negasind o tabla / panou care sa
confirme ca este loc de campare, sa fie pusi in situatia de a campa ilegal pe
motiv ca nu (mai) este si semnalizata zona de campare, sau a mai merge cateva
ore pana la un alt loc care este desemnat si efectiv semnalizat ( ceea ce
tehnic de regula nu este posibil, drumetii ajung pe inserata la locul de cort,
si nu se desemneaza foarte multe si dese sau nici tehnic nu se pot alege prea
multe in anumite masive montane).
2.16 REF.
PCT. 87 AL CINCILEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53 ALIN.(1) LIT.i)
referitor la turismul pe bicicleta:
Noua
formulare relaxeaza putin aberanta interdictie cvasitotala din actuala
formulare a OUG 57 / 20007, dar este in continuare excesiv si nejustificat de
restrictiva. Daca in multe masive montane, prin natura reliefului si utilizarii
antropice traditionale, exista o retea dreasa de drumuri publice calsificate,
drumuri auto forestiere, drumuri de exploatare forestiera / de tractor, drumuri
pastorale / de camion si drumuri de caruta, si deci in foarte rare cazuri ar
putea apare o nevoie obiectiva pentru cicloturisti de a rula pe poteci sau alte
itinerarii decat "drumuri", in alte masive montane sau zone in
general naturale este aproape inevitabila necesitatea de a rula ( sau merge pe
langa bicicleta / impinge / cara pe umar) cel putin anumite portiuni bicicleta,
pe poteci / carari / plaiuri, cum dealtfel se intampla si in muntii Alpi si fac
sute de mii de cicloturisti.
Ori, in
primul rand, in Romania nu exista practic la ora actuala trasee oficial marcate
pentru circulatia cu bicicleta in scop turistic, si nici nu exista baza legala
pentru marcarea lor, desi organizatiile de cicloturism propun de peste 15 ani
si autoriatile promit emiterea unei mult-asteptate reglementari pe aceasta
tema. Odata ce se va aproba intr-o buna zi hotarearea asteptata, va dura foarte
multi ani pana se va dezvolta pe teren o retea de trasee cicloturistice
marcate.
In
logica stramba a textului actual si a celui propus, nici macar locuitorii
satelor de munte nu s-ar putea deplasa legal cu bicicleta spre si intre stane
sau alte obiective pe poteci si plaiuri traditionale, pentru ca interdictia
nici macar nu se refera doar la circulatia cu bicicleta in scop recreativ /
turistic / sportiv, ci la circulatia cu bicicleta la modul general, deci
implicit si cea in scop pur utilitar!
Limitari
si interdictii ar putea fi justificabile in anumite zone cu regim sever al unor
categorii de arii naturale protejate, precum si pe poteci inguste si / sau cu
aflux ridicat de persoane care se deplaseaza pedestru, sau la poteci care prin
conformatie sau caractere ale solului ar fi degradate de un rulaj biciclistic
mai intens. Si prin urmare s-ar justifica restrictii sezoniere sau permanente,
eventual legate de situatia meteo sau / si pe baza de contingentare, dar cu
caracter de exceptie, in sensul restrangerii dreptului de libera circulatie cu
bicicleta in scop recreativ, turistic, sportiv sau utilitar pe cai de
comunicatie care nu sunt "drum", dar in nicun caz cu caracter de
regula si dreptul de acces cu caracter de exceptie, ci invers: Prin planul de
management si regulament sa se prevada limitarile, conditionarile si
interdictiile. Care trebuie sa aiba o anumita flexibilitate si justificare
obiectiva.
Pe de
alta parte, toate permiterile sau restrictiile / intercitiile de circulatie
biciclistica pe anumite trasee care nu sunt "drum" ar trebui sa se
bazeze exclusiv pe DESEMNARE a acelor trasee, prin afisare pe site-ul
administratiei ariei protejate, mentiunea in ghiduri si pe harti, in panouri
infomative la intrarea in zona etc. si nicidecum sa nu fie legate de conditia
SEMNALIZARII, care, neexistand si neavand nici baza legala ca sa poata fi
realizata, ar fi echivalentul unei interdictii totale sine die a orcarie
deplasari cu bicicleta in afara drumurilor, chiar cand ar fi vorba de trasee
turistice marcate pentru drumetie sau plaiuri si poteci folosite de localnici
pentru deplasare intre catune, stane sau gospodarii izolate in scop utilitar.
In
concluzie trebuie eliminat criteriul de "semnalizare" si reformulat
ca exceptie dreptul de acces, la modul:
"i)
circulatia cu bicicletele in afara drumurilor existente, daca se incalca
eventuale restrictii instituite prin regulamentul ariei naturale protejate
privind accesul de acest tip in unele zone sau pe anumite trasee",
sau ca
varianta absolut minimala:
"i)
circulatia cu bicicletele in afara drumurilor existente si a traseelor special
desemnate";
2.17 REF.
PCT. 87 AL SASELEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53 ALIN.(1) LIT.J)
referitor la turismul ECVESTRU:
Sunt in
esenta valabile aproape toate argumentele, observatiile si propunerile de la
punctul anterior, mai putin cele referitore la localnici, dat fiind ca in acest
caz restrictia legala propusa, exagerata, vizeaza specific doar turismul
ecvestru, nu circulatia calare in general.
Si in
acest caz trebuie eliminat criteriul de "semnalizare" si reformulat
ca exceptie dreptul de acces, la modul:
"j)
activitatile de turism ecvestru in afara drumurilor existente, daca se incalca
eventuale restrictii instituite prin regulamentul ariei naturale protejate
privind accesul de acest tip in unele zone sau pe anumite trasee",
sau ca
varianta absolut minimala:
"j)
activitatile de turism ecvestru in afara drumurilor existente si a traseelor
special desemnate";
2.18 REF.
PCT. 87 AL SAPTELEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53 ALIN.(1) LIT.k)
referitor la ORGANIZAREA DE MANIFESTARI SPORTIVE, CULTURALE, TABERE:
Formularea
propusa exte excesiv de larga si vaga, putand fi interpretata ca instituind
conditionari si pentru o excursie de o zi in grup mic, doar pentru ca participantii
au o anumita afiliere intre ei si deci se poate actiunea considera
"manifestare organizata" - de exemplu participantii sunt colegi
intr-o asociatie turistica sau sportiva sau sunt elevii unei clase sau
studentii dintr-o grupa cu un cadru didactic sau e un mic grup de turisti cu un
ghid, aflati in tranzit prin zona, si s-au hotarat sa faca o scurta plimbare pe
jos de la autocarul care a facut o pauza intr-o parcare.... Cu siguranta ca nu
la asemenea "manifestari" se doreste a se face referire, dar textul
vag permite si o asemenea interpretare. Ori, textele legale trebuie sa aiba un
anumit nivel de precizie si claritate si previzibilitate a intepretarii, altfel
trebuie considerate neconforme cerintelor Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Prin
urmare, prevederea trebuie reformulata pentru a fi mai clara, instituind un
nivel minim de amploare numerica sau durata sau criteriu legat de natura
manifestarii, numai peste respectivul prag urmand sa fie necesar prealabilul
acord al administratorului ariei protejate. Aceste criterii concrete trebuie sa
fie flexibile si ar trebui sa fie stabilite prin planul de managament, iar
legea sa faca doar trimitere la acesta.
De
exemplu, formularea ar putea fi:
"organizarea
de manifestari sportive, culturale, tabere si alte asemenea, care prin natura,
durata sau amploarea lor, conform criteriilor stabilite prin planul de
management si regulament, pot avea un impact negativ semnificativ asupra ariei
naturale protejate, fara acordul administratorului acesteia".
2.19 REF.
PCT. 87 AL OPTULEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53 ALIN.(1) LIT.l)
referitor la TURISMUL PEDESTRU:
In
primul rand ar trebui reformulat articolul pentru a se clarifica daca se refera
numai la turism pedestru ( asa cum ar reiesi indirect din referirea la trasee
turistice omologate - cele de turism pedestru montan fiind la ora actuala in
Romania singurele supuse omologarii, conform HG 77 / 2003, pentru alte
categorii neexistand legislatie specifica) sau la alte / orice forme de turism
in general care nu au reglementare specifica in alte paragrafe ale Ordonantei.
Recomandam
o reformulare care sa pastreze o aplicabilitate generala, pentru turism
pedestru si alte forme de turism activ si sport montan (de exemplu pe schiuri,
rachete de zapada, role, nautic, alpinism si schi-alpinism, escalada etc.) care
nu sunt reglementate de alt paragraf.
In al
doilea rand, propunem completarea formularii "omologate si semnalizate ca
atare" cu sintagma "sau desemnate prin planul de management si
regulament", pentru a acoperi situatia ariilor naturale protejate in care
exista un numar imens de drumuri si poteci care strabat habitatele naturale si
nu se pune problema sa fie toate sau o buna parte marcate si omologate, de
exemplu drumurile de hotar, pastorale si silvice intre sate, catune, stane si
gospodarii izolate, existente in numeroase masive montane care au regim de arie
naturala protejata, sau in zone colinare cu regim de sit Natura 2000.
In al
treilea rand, exceptarea permisa in noua formulare pentru anumite zone si
cazuri ar trebui sa fie regula si interdictia sa fie exceptia, astfel ca
recomandam formularea:
"l)
accesul si circulatia vizitatorilor in extravilan, in habitate naturale, in
afara drumurilor si a traseelor turistice omologate si semnalizate ca atare sau
desemnate, cu incalcarea restrictiilor si interdictiior instituite prin
prezenta Ordonanta de urgenta si regulamentele si planurile de management ale
ariei naturale protejate cu referire la zone, trasee, perioade, conditii sau
scopuri, obiectiv necesare asigurarii atingerii obiectivelor de conservare si
protectie a ariei naturale protejate".
2.20 REF.
PCT. 89 AL DOILEA ALINEAT, CARE PREVEDE INTRODUCEREA LA ART.53 ALIN.(1) A
LIT.o) referitor la SCALDAT:
In
primul rand, este un nonsens exprimarea "scaldat in baraj" si ar
trebui revazuta, intentia fiiind probabil de referire la lacuri naturale
respectiv artificiale.
In al
doilea rand, exste absolut excesiva si nejustificata conditionarea dubla foarte
generala din textul propus, si anume ca zona sa fie special amenajata pentru
imbaiere si sa se obtina acordul administratorului.
Desigur
ca asemenea restrictii au justificare obiectiva de exemplu cu privire la
lacurile glaciare din zona montana, la lacurile din pesteri, in alte zone
foarte sensibile ecologic sau cu suprafata sau volum mic, insa devin ridicole
cand este vorba de lacuri de dimensiuni mari si foarte mari, cum ar fi cazul
unor mari lacuri de acumulare precum lacul Belis-Fantanele din PN Apuseni, cu
suprafata foarte ridicata si pe care sunt autorizate si circula numeroase
ambarcatii, inclusiv cu motor. Ar fi hilar sa se pretinda ca o barca cu motor
are un impact negativ de mediu inferior unei persoane care innoata in lac.
Acelasi lucru este valabil cu privire la lacuri de acumulare de pe marile rauri
ale tarii, unele fiind in arii naturale protejate. Nu se poate justifica
obiectiv din motive de mediu o interdictie generala de inot in lacurile mari
din Delta Dunarii, cat timp e permisa navigatia chiar cu motor, pescuitul
etc.
In
concluzie, ar trebui reformulat articolul pentru ca libertatea de imbaiere /
inot in corpurile mari de apa sa fie regula si interdictia sau conditionarea de
limitare la zone desemnate si obtinere de acord al administratorului sa fie
exceptia, astfel ca recomandam formularea:
"scaldatul
in locurile neamenajate in acest sens sau fara a detine acordul
administratorului ariei naturale protejate, ale lacurilor naturale si
artificiale de dimensiuni reduse sau medii, aflate pe suprafata ariilor
naturale protejate, pentru care prin regulamentul si planul de management al
ariei respective s-au instituit inerdictii sau restrictii si conditionari din
motive de mediu".
2.21 REF.
PCT. 90 AL NOUALEA ALINEAT, CARE PREVEDE INTRODUCEREA LA ART.53 ALIN.(2) A
LIT.m) referitor la VEHICULE:
Sunt
binevenite restrictiile privind circulatia vehiculelor motorizate in zonele de
habitate naturale din ariile naturale protejate, insa actuala formulare
necesita modificari:
In
primul rand, enumerarea, dupa "motociclete, ATV-uri, sanii cu motor,
autoturisme" a sintagmei "alte tipuri de vehicule" este foarte generala
si acopera si bicicletele, vehiculele cu tractiune animala si cele trase sau
impinse cu mana, ceea ce este greu de crezut ca este intentia, neputadu-se
petinde un nivel de impact negativ de mediu comparbil cu cel al vehiculelor cu
motor, mai ales in ceeea ce priveste bicicletele, a caror regim de cirulatie
dealtfel are o reglementare distincta, argument in plus ca nu se intentiona a
fi vizate. Prin urmare se impune completarea, dupa sintagma "alte tipuri
de vehicule", cu precizarea "cu motor" si eventual "sau cu
tractiune animala".
In al
doilea rand, formularea "drumuri forestiere pe care accesul nu este
interzis prin semne sau bariere" este si neclara si duce si la o totala
ineficienta a restrictiei, deoarece nu este clar daca e vorba doar de drumuri
auto forestiere, sau si de drumuri de exploatare forestiera ( "de tractor
/ de TAF / de caruta / "de tras lemne") si este fantezista speranta
ca se vor plasa si mentine bariere sau indicatoare de interdictie la toate
ramificatiile de drumuri de exploatare, ele desprinzandu-se cu sutele de mii,
de multe ori tot la cateva zeci sau sute de metri din drumurile publice
clasificate sau alte drumuri clasificate deschise circualtiei publice in arii
protejate, in special cand este vorba de zonele impadurite din zona montana.
Propunem ca regula de acces doar pe baza de autorizatie a vehiculelor cu motor
in ariile protejate sa vizeze toate caile de comunicatie care nu sunt drum
public sau drum deschis circulatiei publice expres semnalizat in acest sens,
pentru ca in ariile naturale protejate in zone de habitate naturale, accesul
motorizat trebuie sa ramana exceptia si restrictia severa sa fie regula, invers
decat la accesul nemotorizat.
In
concluzie propunem reformularea in modul urmator:
"m)
accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sanii cu motor, autoturisme si
alte tipuri de vehicule cu motor" in extravilanul localitatilor, in zone
de habitate naturale, de pe suprafata ariilor naturale protejate, in afara
drumurilor publice clasificate si altor categorii de drumuri semnalizate sau
desemnate ca deschise, liber sau cu restrictii specifice, circulatiei publice,
conform prevederilor planului de management si regulamentului ariei naturale
protejate".
3. PROBLEME GENERALE
3.1 REFERIRI
LA TERMENE DE EMITERE A UNOR REGLEMENTARI SECUNDARE
Prin
proiectul de OUG se prevede introducerea la articole, cum ar fi de exemplu pct.
27, 28 si 36 din proiect, vizand art. 14 alin.(3), art.15 alin.(3) si art.19
alin.(2) si (4) din OUG 57 / 2007, a unor termene in care trebuie emise de
catre diverse organe reglementari de rang infralegal in aplicarea OUG 57 /
2007.
Numai
ca, formularea utilizata " in termen de x luni de la intrarea in vigoare a
prezentei OUG", din moment ce este forma nou propusa pentru un text
normativ parte integranta din OUG 57 / 2007, va insemna referire la OUG 57 /
2007 si nu la OUG-ul de modificare si completare a acestuia, si deci termenele
respective vor fi calculate de la intrarea in vigoare a OUG 57 / 2007 adica de
acum 7 ani, ceea ce este desigur o aberatie, pentru ca ar insemna ca sunt deja
de multi ani depasite.
Cel mai
probabil intentia este ca ele sa intre in vigoare in anumit termen calculat in
functie de prezenta OUG de modificare si completare a OUG 57/2007. In acest
caz, textele prin care se introduc acum termene, care nu existau inainte,
trebuie sa indice o data fixa de tip 01.01.2016 sau sa se introduca in
proiectul de OUG un articol nou, art II, care sa prevada modul de calcul al
acelor termene.
3.2 ERORI
DE TEHNICA LEGISLATIVA SI DE REDACTARE
Textul
proiectului de OUG are numeroase si serioase deficiente de redactare din punct
de vedere gramatical si mai ales a normelor specifice de tehnica legislativa
prevazute de Legea 24 / 2000.
Astfel,
se face in mod repetat referire la prevederi legale inexistente, ca de exemplu
la pct. 58 unde se face trimitere la un
pretins alineat 28^1 al articolului 28, desi nu exista un asemenea alineat, ci
probabil ar fi trebuit facuta trimiterea la art.28^1 din Ordonanta. Sau pct. 66
face referire la art.36 alin.(6) pe cand in realitate in OUG 57 / 2007 in
actuala forma nu exita un alin.(6), fiind cel mai probabil vorba de alin.(2).
De
asemenea, pct.86 face referire la art.52 alin (1) dar asemenea alineat nu
exista pentru ca art.52 nu are mai multe alineate, ci doar mai multe litere.
Sau se
preconizeaza modificari pe care nu le efectueaza, de exemplu la pct.47 in
titulatura anunta ref. art. 22 alin.(9)din Ordonanta si modificarea lit.k) dar
de fapt nu o modifica.
In
schimb la pct.87 al doilea paragraf, se face referire la pesteri ca clasa A,
desi acelasi proiect de modificare a OUG 57/2007 prevede renuntarea la
clasificarea tip A, B, C si D pentru pesteri si trecerea lor in clasele
generale de arii naturale protejate.
De
asemenea, se abordeaza incorect reformularea unor alineate si introducerea
altora noi la un articol. De exemplu pct. 36 din proiectul de OUG prevede o
noua redactare pentru art.19 alin.(1)-(6) cate are de fapt la ora actuala acel
articol, iar pct. 37 si 38 prevad introducerea unor nou alineate, (5^1)
respectiv (6^1) si (6^2). De fapt, corecta ar fi comasarea celor trei puncte,
in formularea "Art.19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:...."
si apoi redate, in numerotare de la (1) la (9) cele noua paragrafe.
La fel,
pct.69 face referire la modificarea alin.(1) si (2) al art.39, dar cum acesta
nu are mai multe alineata, formularea corecta este "art.39 se modifica si
va avea urmatorul cuprins:".
Sau la
pct.70, unde trebuie suprimat la inceputul sau termenul "La".
La pct.
72 insa, se prevede referitor la art.42 modificarea alin.(1)-(5), dar actualul
art.42 nu are decat patru alineate, fiind de fapt vorba de modificarea celor
patru si introducerea unui nou alineat, (5), formularea corecta fiind"
Art.42 se modifica si completeaza si va avea urmatorul cuprins:".
La
pct.75 se prevede introducerea la art.43 a opt noi alineate, nr. (2^1) - (2^8),
iar prin pct. 76 se prevede abrogarea actualelor alin.(3) - (11). Corect, cele
doua puncte s-ar comasa, si formularea ar trebui sa fie "Art.43 va avea
urmatoarul cuprins:" si apoi sa se redea noua forma, cu numerotarea
articolelor de la (1) la (10).
De
asemenea, la pct.81 se prevede modificarea lit.a), b) si d)-g) din art.47, dar
de fapt la ora actuala art.47) nu are dacat lit.a)-d). Iar in forma nou
propusa, apare lit.e) si g) dar nicio litera f).
Prin
urmare lit.g) propusa ar trebui reidexata ca fiind lit.f) iar formularea
corecta ar trebui sa fie "Art.47 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:" redand cele 5 litere modificate sau noi si lit.c) cea
nemodificata.
La
pct.82, formularea corecta ar fi cu introducerea precizarii "partea
introductiva " inainte de "se modifica...".
O
situatie oarecum hilara din punct de vedere redactional este la pct.65 care
prevede introducerea, la art.36, a unui nou alineat, (1^1), in conditiile in
care acel alineat a fost deja introdus prin Legea 49 / 2011. Formularea corecta
ar fi: "La art.36. alin. (1^1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:".
O
situatie identica este la pact. 68, care prevede introducerea, la art.38, a
doua noi alineate, (2^1) si (2^2), in conditiile in care exista deja acele
alineate, introduse prin Legea 49 / 2011. Formularea corecta ar fi: "La
art.38., alin. (2^1) si (2^2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:".
4. PRECIZARI FINALE
Nu avem
alte observatii si propuneri, in afara celor expuse la punctele anterioare,
referitoare la proiectul de OUG de modificare a OUG 57 / 2007 in forma
publicata de MMSC in 03.12.2014.
Pe
ansamblu apreciem ca majoritatea propunerilor de modificare si completare
formulate prin proiectul de OUG sunt necesare si binevenite si fezabile, chiar
daca sub unele aspecte era de dorit sa fie mai radicale cu privire la protectia
naturii.
Speram
ca modificarile sa fie urmate si de modificari adecvate in OUG 195 / 2005
privind protectia mediului, Legea 107 / 1996 - Legea Apelor si Legea 46 / 2008 - Codul Silvic, mai ales
ultimele doua, cu care este dificil de determinat raportul lege generala - lege
speciala si deci de stabilit care reglementare are prioritate concreta cand
cele doua acte normative reglementeaza diferit aceeasi problema.
Suntem
pregatiti sa sustinem cu detalii si exemple toate observatiile si propunerile
formulate, care sunt dealtfel in concordanta si ca reluare a argumentelor si
propunerilor facute si cu ocazia unor trecute modificari ale legislatiei de
arii naturale protejate de-a lungul ultimilor 15 ani, din pacate in mare parte
ignorate de catre autoritati.
Cluj-Napoca,
15.12.2014
DIRECTOR EXECUTIV,
av.Radu Mititean
