Postări
•5/21/2018 12:03:00 a.m.
Asociatia
turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL
DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str.
Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457
Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel.
0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF:
5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================
ZIUA INTERNATIONALA A
BIODIVERSITATII
22
mai este Ziua Internationala a Biodiversitatii (IBD), o zi in care oamenii si
autoritatile ar trebui sa mediteze la una din cele mai grave fenomene negative
pe care umanitatea le provoaca pe scara planetara - disparitia accelerata a
unui numar mare de specii de plante si animale, si amenintarea cu extinctia
pentru multe alte specii, prin poluare, schimbari climatice, vanatoare /
pescuit, introducere de specii invazive,
si mai ales prin restrangerea severa a arealului de viata din cauza
disparitiei sau modificarii de catre om a habitatelor acelor specii.
Nu
e vorba doar de o problema etica sau de peisaj si estetica, desi se
mediatizeaza mai mult aspectele de suprafata ale problemei, disparitii de specii
"mari" si "frumoase" sau utile direct omului, insa nu
aceste disparitii mai spectaculoase sunt marea nenorocire, iar consecintele pe
termen lung sunt grave dezechilibre ecologice si afectarea grava economica si
chiar biologica a speciei umane, patrimoniul genetic oferit de natura fiind
considerat tot mai mult o comoara inestimabila si irecuperabila, de ridicata
importanta practica pe viitor, nu piesa de muzeu sau doar obiect de studiu pentru
stiinta. In plus, deja se calculeaza tot mai mult valoarea pecuniara actuala a
"serviciilor de ecosistem" pe care ni le presteaza natura si
pierderile financiare uriase pe care le produce degradarea naturii.
Ziua
Internationala a Biodiversitatii a fost instituita de Organizatia Natiunilor
Unite pentru a marca adoptarea, la 22 mai 1992, a textului principalului tratat
international de profil - Conventia privind diversitatea biologica, deschisa
spre semnare in iunie 1992 la Conferinta de la Rio de Janeiro si intrata in
vigoare in 29 decembrie 1993. Detalii la https://www.cbd.int/idb/default.shtml
Ulterior
au fost adoptate mai multe protocoale in completarea si aplicarea acestui
tratat international cunoscut drept "Conventia privind
Biodiversitatea" (CBD). Romania este parte a acestui tratat, conventia
fiind ratificata prin Legea 58 / 1994 si transpusa in legislatia romana prin
acte normative privind ariile naturale protejate (predecesoarele actualei OUG
57 / 2007) si alte norme, si urmata de ratificarea diverselor protocoale
aditionale la CBD, cum este Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea
sau Protocolul de la Nagoya privind accesul la resurse genetice si impartirea
echitabila a beneficiilor acestora.
Pentru
fiecare tema din CBD exista puncte nationale de contact, autoritati nationale
responsabile, comitete internationale si un secretariat al CBD, sub egida ONU,
condus la ora actuala chiar de un fost ministru al mediului din Romania, si
congrese periodice ("Conferinta partilor" - CoP, care se intalnesc
periodic - cea mai recenta fiind CoP 13 din Mexic din decembrie 2016,
urmatoarea fiind CoP 14 din Egipt din decembrie 2018) unde se dezbat problemele
biodiversitatii si aplicarii conventiei.
Obiectivele
conventiei sunt: conservarea diversitații
biologice, utilizarea durabila a componentelor sale și imparțirea corecta
și echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea
resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice,
prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, ținand cont de toate drepturile asupra acestor resurse
și tehnologii, și prin
finanțarea corespunzatoare. Cerintele principale ale CBD
sunt: Adoptarea de masuri generale pentru conservare si utilizare durabila;
Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, Asigurarea
mijloacelor de implementare a CDB; Promovarea cercetarii, educatiei, informarii
si participarii publicului; Identificarea si monitorizarea componentelor
biodiversitatii, efectuarea evaluarii de impact asupra biodiversitatii.
Biodiversitatea
este juridic aparata si de Directivele UE cunoscute ca "Directiva
Habitate" si "Directiva pasari" si instituirea retelei Natura
2000, si de multe conventii internationale pe teme specifice, la care si
Romania este parte, prin ratificarea lor sau aderarea la ele, ca de exemplu Legea
13 / 1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii
salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19
septembrie 1979 ("Conventia de la Berna), Legea 69/1994 pentru aderarea
Romaniei la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de
fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia
CITES"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind
conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie
1979 ("Conventia de la Bonn"), Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei
la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca
habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971
("Conventia de la Ramsar") si numeroasele acorduri si protocoale la
aceste conventii.
Tema
IBD pentru 2018 este "Aniversarea a 25 de ani de actiune pentru
biodiversitate". Este insa o aniversare trista, pentru ca, in ciuda complexei
arhitecturi institutionale si legislative anterior descrise, dedicate
conservarii biodiversitatii, si obtinerii unui volum impresionant de informatii
stiintifice despre starea si problemele biodiversitaatii, rezultatele eforturilor
de stopare sau macar de franare a degradarii biodiversitatii sunt modeste si
chiar descurajatoare, in ciuda "Planului de actiune pentru biodiversitate
2011 - 2020 ( https://www.cbd.int/sp/default.shtml ) si a includerii temei
biodiversitatii in Agenda 2030, cum recunoaste se secretariatul de profil din
cadrul ONU in declaratia dedicata IBD 2018: https://www.cbd.int/idb/image/2018/messages/idb-2018-message-cbd-en.pdf
Este
o situatie trista atat pe plan international cat si la nivelul UE, unde
obiectivul de a stopa, printr-un program pe 10 ani, reducerea biodiversitatii,
a esuat lamentabil si masuri mai hotarate se lasa asteptate, deciziile fiind
blocate de lobbyul intensiv al anumitor cercuri economice si de lasitatea
politica a decidentilor. Ce se mai poate spune de state precum USA, care pana
in ziua de azi au refuzat sa ratifice CBD, ca dealtfel majoritatea tratatelor
internationale importante de mediu, pentru a nu "deranja" dreptul
concernelor lor de a face profituri mari cu pretul distrugerii mediului, fiind
state cu impact de mediu negativ imens, cate multe zeci de alte state la un
loc, dar gratie puterii lor militare pot
sfida comunitatea internationala, care insa nu poate compensa raul facut oricat
ar incearca sa reduca impactul uman asupra planetei prin eforturile statelor
care nu merg pe principiul "dupa mine potopul" sau nu isi pot permite
sa le sfideze pe celelalte tari.
La
nivelul Romaniei, situatia gestionarii biodiversitatii este chiar mai grava.
Legislatia de arii protejate are grave deficiente de continut si aplicare,
agentia specializata dupa ce ani de zile a fost ba infiintata doar pe hartie,
ba desfiintata, acum se naste cu greu si
fost recent decapitata politic cand parea sa inceapa sa isi faca
datoria, ariile naturale protejate sunt multe lipsite de planuri de management
si regulamente aprobate, multe nu au nici administrator sau custode, nici
limite marcate in teren si documentatie stiintifica adecvata, parcurile
nationale si naturale sunt gestionate aproape toate in sistemul "lupul
cioban la oi" (majoritatea parcurilor nationale si naturale din Romania
avand administrator filiale RNP Romsilva -
operatori economici deci a caror scop este prin definitie obtinerea de
profit), Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" e departe de ceea ce ar
trebui sa fie din punct de vedere al biodiversitatii, iar reteaua de culoare
ecologice este practic inexistenta.
In
plus, in Romania in continuare adesea padurile se exploateaza salbatic (unde
mai este ce) si nu s-a incheiat epoca monoculturilor, plantatului pe randuri
sau a speciilor neautohtone, se continua betonarea albiilor raurilor,
construirea de acumulari, devierile interbazinale si realizarea de
microhidrocentrale, cu grave consecinte asupra biodiversitatii acvatice, creste
din nou poluarea aerului din surse industriale, s-a reluat agricultura
intensiva cu chimizare ingrijoratoare cantitativ si calitativ, asistam la degradarea
rapida si severa a pajistilor, introducerea de organisme modificate genetic sau
allohtone si control insuficient al acestora, aparitia de specii invazive, extinerea
zonelor construite si a retelelor de drumuri si alte infrastructuri, lipsa de
educatie ecologica in general si privind biodiversitatea in particular, ceea ce
pericliteaza si pe termen lung soarta patrimoniului genetic al naturii Romaniei
si implicit si viitorul nostru.
Ziua
Biodiversitatii ar trebui pe viitor sa dobandeasca mult mai mare atentie din
partea presei, autoritatilor, institutiilor de invatamant si sa fie in atentia
mult mai multor cetateni, caci e o problema de fapt mult mai apropiata de
bunastarea noastra ca oameni decat ni se pare.
Cluj-Napoca, 21 mai 2018
Radu Mititean
director executiv CCN
