Postări
•5/21/2020 10:50:00 a.m.
Asociatia
turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL
DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str.
Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457
Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel.
0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF:
5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================
ZIUA
INTERNATIONALA A BIODIVERSITATII
22
mai este Ziua Internationala a Biodiversitatii (IBD), o zi in care
oamenii si autoritatile ar trebui sa mediteze la una din cele mai
grave fenomene negative pe care umanitatea le provoaca pe scara
planetara - disparitia accelerata a unui numar mare de specii de
plante si animale, si amenintarea cu extinctia pentru multe alte
specii, prin poluare, schimbari climatice, vanatoare / pescuit,
introducere de specii invazive, si mai ales prin restrangerea severa
a arealului de viata din cauza disparitiei sau modificarii de catre
om a habitatelor acelor specii.
Nu
e vorba doar de o problema etica sau de peisaj si estetica, desi se
mediatizeaza mai mult aspectele de suprafata ale problemei,
disparitii de specii "mari" si "frumoase" sau
utile direct omului, insa nu aceste disparitii mai spectaculoase sunt
marea nenorocire, iar consecintele pe termen lung sunt grave
dezechilibre ecologice si afectarea grava economica si chiar
biologica a speciei umane, patrimoniul genetic oferit de natura fiind
considerat tot mai mult o comoara inestimabila si irecuperabila, de
ridicata importanta practica pe viitor, nu piesa de muzeu sau doar
obiect de studiu pentru stiinta. In plus, deja se calculeaza tot mai
mult valoarea pecuniara actuala a "serviciilor de ecosistem"
pe care ni le presteaza natura si pierderile financiare uriase pe
care le produce degradarea naturii.
Ziua
Internationala a Biodiversitatii a fost instituita de Organizatia
Natiunilor Unite pentru a marca adoptarea, la 22 mai 1992, a textului
principalului tratat international de profil - Conventia privind
diversitatea biologica, deschisa spre semnare in iunie 1992 la
Conferinta de la Rio de Janeiro si intrata in vigoare in 29 decembrie
1993. Detalii la https://www.cbd.int/idb/default.shtml
Ulterior
au fost adoptate mai multe protocoale in completarea si aplicarea
acestui tratat international cunoscut drept "Conventia privind
Biodiversitatea" (CBD). Romania este parte a acestui tratat,
conventia fiind ratificata prin Legea 58 / 1994 si transpusa in
legislatia romana prin acte normative privind ariile naturale
protejate (predecesoarele actualei OUG 57 / 2007) si alte norme, si
urmata de ratificarea diverselor protocoale aditionale la CBD, cum
este Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea sau Protocolul
de la Nagoya privind accesul la resurse genetice si impartirea
echitabila a beneficiilor acestora.
Pentru
fiecare tema din CBD exista puncte nationale de contact, autoritati
nationale responsabile, comitete internationale si un secretariat al
CBD, sub egida ONU, condus in perioada 2017-2019 chiar de un fost
ministru al mediului din Romania, si congrese periodice ("Conferinta
partilor" - CoP, care se intalnesc periodic - cea mai recenta
fiind CoP 14 din Egipt din noiembrie 2018, urmatoarea fiind CoP 15
din China din trimestrul II / 2021) unde se dezbat problemele
biodiversitatii si aplicarii conventiei.
Obiectivele
conventiei sunt: conservarea diversitații
biologice, utilizarea durabila a componentelor sale și
imparțirea
corecta și
echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor
genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice,
prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, ținand
cont de toate drepturile asupra acestor resurse și
tehnologii, și
prin finanțarea
corespunzatoare. Cerintele principale ale CBD sunt: Adoptarea de
masuri generale pentru conservare si utilizare durabila; Utilizarea
durabila a componentelor diversitatii biologice, Asigurarea
mijloacelor de implementare a CDB; Promovarea cercetarii, educatiei,
informarii si participarii publicului; Identificarea si monitorizarea
componentelor biodiversitatii, efectuarea evaluarii de impact asupra
biodiversitatii.
Biodiversitatea
este juridic aparata si de Directivele UE cunoscute ca "Directiva
Habitate" si "Directiva pasari" si instituirea retelei
Natura 2000, si de multe conventii internationale pe teme specifice,
la care si Romania este parte, prin ratificarea lor sau aderarea la
ele, ca de exemplu Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la
Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor
naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979
("Conventia de la Berna”),
Legea 69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind comertul
international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de
disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 ("Conventia
CITES"), Legea 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia
privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice,
adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 ("Conventia de la Bonn"),
Legea 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor
umede, de importanta internationala, in special ca habitat al
pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar la 2 februarie 1971
("Conventia de la Ramsar") si numeroasele acorduri si
protocoale la aceste conventii.
Tema
IBD pentru 2020 este "Solutiile
noastre sunt in natura”, ceea ce nu e un simplu slogan, ci o
realitate tot mai larg recunoscuta nu doar in mediile stiintifice din
domeniul biologiei si ecologiei, ci si in stiintele tehnice si chiar
economice si sociale, tot mai multe descoperiri din cercetarea
naturii avand aplicatii practice si in industrie si tot mai multe
strategii de dezvoltare economica si sociala punand pe un plan tot
mai important natura si biodiversitatea, inclusiv la nivelul UE
vorbindu-se de necesitatea unei relansari ”verzi” a economiei
dupa pandemia COVID-19.
In
acest an se finalizeaza decada ONU pentru biodiversitate, dar ea
poate fi considerata pe ansamblu un esec, pentru ca, in
ciuda complexei arhitecturi institutionale si legislative anterior
descrise, dedicate conservarii biodiversitatii
la nivel international,
si obtinerii unui volum impresionant de informatii stiintifice despre
starea si problemele biodiversitaatii, rezultatele eforturilor de
stopare sau macar de franare a degradarii biodiversitatii sunt
modeste si chiar descurajatoare, in ciuda "Planului de actiune
pentru biodiversitate 2011 - 2020 (
https://www.cbd.int/sp/default.shtml ) si a includerii temei
biodiversitatii in Agenda 2030.
Este
o situatie trista atat pe plan international cat si la nivelul UE,
unde obiectivul de a stopa, printr-un program pe 10 ani, reducerea
biodiversitatii, a esuat lamentabil si masuri mai hotarate se lasa
asteptate, deciziile fiind blocate de lobbyul intensiv al anumitor
cercuri economice si de lasitatea politica a decidentilor. Ce se mai
poate spune de state precum USA, care pana in ziua de azi au refuzat
sa ratifice CBD, ca dealtfel majoritatea tratatelor internationale
importante de mediu, pentru a nu "deranja" dreptul
concernelor lor de a face profituri mari cu pretul distrugerii
mediului, fiind state cu impact de mediu negativ imens, cate multe
zeci de alte state la un loc, dar gratie puterii lor militare pot
sfida comunitatea internationala, care insa nu poate compensa raul
facut oricat ar incearca sa reduca impactul uman asupra planetei prin
eforturile statelor care nu merg pe principiul "dupa mine
potopul" sau nu isi pot permite sa le sfideze pe celelalte tari.
La
nivelul Romaniei, situatia gestionarii biodiversitatii este chiar mai
grava. Legislatia de arii protejate are grave deficiente de continut
si aplicare, iar
agentia specializata,
dupa ce ani de zile a fost ba infiintata doar pe hartie, ba
desfiintata, acum se naste cu greu,
nu are resursele necesare iar numirile in functii de conducere si
”decapitarile” la care am asistat reflecta presiunile politice
imense la care este supusa institutia pentru a nu isi face datoria,
in paralel cu eliminarea institutiei custozilor si impiedicarii
ONG-urilor de a se mai ingriji oficial de arii naturale protejate,
majoritatea fiind acum faptic lipsite de o entitate care sa se ocupe
de protectia lor, si foarte multe sunt in continuare lipsite
de planuri de management si regulamente aprobate, si
chiar de limite marcate
in teren si documentatie stiintifica adecvata.
Parcurile nationale si
naturale sunt gestionate aproape toate in sistemul "lupul cioban
la oi" (majoritatea avand ca
administrator filiale
RNP Romsilva - operatori economici,
deci a caror scop este prin definitie obtinerea de profit),
Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" e departe de ceea ce
ar trebui sa fie din punct de vedere al biodiversitatii, iar reteaua
de culoare ecologice este practic inexistenta.
In
plus, in Romania in continuare adesea padurile se exploateaza
salbatic (unde mai este ce) si nu s-a incheiat epoca monoculturilor,
plantatului pe randuri sau a speciilor neautohtone, se continua
betonarea albiilor raurilor, construirea de acumulari, devierile
interbazinale si realizarea de microhidrocentrale, cu grave
consecinte asupra biodiversitatii acvatice, creste din nou poluarea
aerului din surse industriale, s-a reluat agricultura intensiva cu
chimizare ingrijoratoare cantitativ si calitativ, asistam la
degradarea rapida si severa a pajistilor, introducerea de organisme
modificate genetic sau allohtone si control insuficient al acestora,
aparitia de specii invazive, extinerea zonelor construite si a
retelelor de drumuri si alte infrastructuri, lipsa de educatie
ecologica in general si privind biodiversitatea in particular, ceea
ce pericliteaza si pe termen lung soarta patrimoniului genetic al
naturii Romaniei si implicit si viitorul nostru.
Ziua
Biodiversitatii ar trebui pe viitor sa dobandeasca mult mai mare
atentie din partea presei, autoritatilor, institutiilor de invatamant
si sa fie in atentia mult mai multor cetateni, caci e o problema de
fapt mult mai apropiata de bunastarea noastra ca oameni decat ni se
pare.
Cluj-Napoca,
21 mai 2020
Radu
Mititean
director
executiv CCN
